fisa de documentare structura fibrelor

5
COLEGIUL TEHNIC „MARIA BAIULESCU” BRASOV Modul I. Materii prime pentru industria textilă Tema: STRUCTURA FIBRELOR TEXTILE Competenţa specifică: Descrie materiile prime din textile Fișă de documentare Sarcina de lucru: Citiţi cu atenţie următoarele noţiuni 1.Structura supramolecular ă a fibrelor textile Fibrele textile sunt substanţe solide, macromoleculare, filiforme, cu proprietăţi bine definite. Lanţurile macromoleculare sunt formate din unităţi structurale identice, numite molecule simple sau meri. Numărul de molecule simple care se unesc pentru a forma un lanţ macromolecular se numeşte grad de polimerizare sau policondensare. Trecerea de la macromolecule la fibre are loc astfel: catene macromoleculare pachete de macromolecule microfibrile fibrile fibre. Ansamblul de macromolecule formează în fibră: zone cristaline, zone amorfe și zone intermediare. În zonele cristaline, macromoleculele sunt orientate paralel, la o anumită distanţă unele faţă de altele, ceea ce conferă fibrei rezistenţă. In zonele amorfe, macromoleculele sunt dispuse dezordonat, la distanţe diferite, conferind fibrei elasticitate şi capacitate de absorbţie a apei . Microfibrila, cu fazele: a – perfect cristalină; b paracristalină; c – amorf-intermediară; d perfect amorfă. În procesul de obţinere a fibrelor chimice, raportul celor două zone poate fi modificat. 2. Structura chimică a fibrelor textile a. Polimeri naturali: 1. Celuloza este substanţa larg răspândită în regnul vegetal şi ea intră în compoziţia plantelor, îndeosebi în speciile lemnoase, mai ales în tulpinile unor plante. În cazul fibrelor naturale vegetale componenta de bază este celuloza. Ea are o pondere diferită funcţie de tipul fibrei, la care se adaugă şi alte substanţe însoţitoare (ceruri, substanţe pectine, substanţe proteice, lignină, substanţe minerale, pigmenţi, apă). Procentul mare de 50% zone cristaline explică rezistenţa fibrelor naturale vegetale. 2.Substanţe proteice Fibrelor proteice naturale sunt: părurile, lâna, mătasea naturală Lâna Componenta de bază a lânii este cheratina. Pe lângă cheratina, lâna conţine însoţitori naturali:

Upload: daniela-ionele

Post on 15-Nov-2015

50 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

hfvjn

TRANSCRIPT

COLEGIUL TEHNIC MARIA BAIULESCU BRASOV Modul I. Materii prime pentru industria textil

Tema: STRUCTURA FIBRELOR TEXTILE

Competena specific: Descrie materiile prime din textile

Fi de documentareSarcina de lucru: Citii cu atenie urmtoarele noiuni

1.Structura supramolecular a fibrelor textile

Fibrele textile sunt substane solide, macromoleculare, filiforme, cu proprieti bine definite.

Lanurile macromoleculare sunt formate din uniti structurale identice, numite molecule simple sau meri.

Numrul de molecule simple care se unesc pentru a forma un lan macromolecular se numete grad de polimerizare

HYPERLINK "Dicionar.doc" sau policondensare.

Trecerea de la macromolecule la fibre are loc astfel:

catene macromoleculare pachete de macromolecule microfibrile fibrile fibre.

Ansamblul de macromolecule formeaz n fibr: zone cristaline, zone amorfe i zone intermediare.

n zonele cristaline, macromoleculele sunt orientate paralel, la o anumit distan unele fa de altele, ceea ce confer fibrei rezisten.

In zonele amorfe, macromoleculele sunt dispuse dezordonat, la distane diferite, conferind fibrei elasticitate i capacitate de absorbie a apei.

Microfibrila, cu fazele: a perfect cristalin; b paracristalin;

c amorfintermediar; d perfect amorf.

n procesul de obinere a fibrelor chimice, raportul celor dou zone poate fi modificat.

2. Structura chimic a fibrelor textilea. Polimeri naturali:1. Celuloza este substana larg rspndit n regnul vegetal i ea intr n compoziia plantelor, ndeosebi n speciile lemnoase, mai ales n tulpinile unor plante.

n cazul fibrelor naturale vegetale componenta de baz este celuloza. Ea are o pondere diferit funcie de tipul fibrei, la care se adaug i alte substane nsoitoare (ceruri, substane pectine, substane proteice, lignin, substane minerale, pigmeni, ap). Procentul mare de 50% zone cristaline explic rezistena fibrelor naturale vegetale. 2.Substane proteice

Fibrelor proteice naturale sunt: prurile, lna, mtasea natural

Lna

Componenta de baz a lnii este cheratina.Pe lng cheratina, lna conine nsoitori naturali:

produse ale glandelor sebacee si sudoripare;

aderene vegetale (scaiei, paie);

pigmeni, ap, substane minerale.

Mtasea natural

Componenta de baz a mtsii naturale este fibroina. Cel mai important nsoitor al fibroinei este sericina, o substan cleioas solubil.

nsoitorii naturali sunt:

substane extractibile (alcooli grai i hidrocarburi saturate);

pigmeni, ap, substane minerale.

Obs. ndeprtarea nsoitorilor naturali de pe materialele textile confer acestora capacitate de absorbie a coloranilor

b. Polimeri sintetici:

Polimerii sintetici se obin din substane chimice, rezultate din chimizarea petrolului, a gazelor naturale, a crbunilor i lemnului. Reaciile de obinere a fibrelor sintetice sunt:

1. PolimerizareaPrin aceast reacie se sintetizeaz polimerii ce stau la baza obinerii fibrelor poliacrilonitrilice, polietilenice, polipropilenice. 2. Policondensarea Ex. poliamidice i poliesterice

HYPERLINK "Dicionar.doc" . 3. Poliadiia Ex. poliuretanice. Fisa de lucru nr. 2

1. n zonele cristaline, macromoleculele sunt orientate, la o anumit distan unele fa de altele, ceea ce confer fibrei ... 2. Numrul de molecule simple care se unesc pentru a forma un lan macromolecular se numete .sau ..

3. Lanurile macromoleculare sunt formate din uniti., numite molecule simple sau ..

4. Care sunt substanele nsoitoare din care se compun fibrele textile de origine vegetal pe lng celuloza?5. Componenta de baz a lnii este , pe lng aceasta mai conine ca nsoitori:6. Prin reacia de policondensare se sintetizeaz polimerii ce stau la baza obinerii fibrelor..

7. Se dau fibrele: cuproamoniacale, bumbac, poliester, in , vscoz, mtase natural, acetat, cnep, iut, celofibr, ln. Subliniai fibrele chimice din polimeri naturali.

8. Se dau fibrele: poliacrilonitril, cuproamoniacale, bumbac, poliester, in , vscoz, mtase natural, cnep, iut, celofibr, poliamid, ln. Subliniai fibrele obinute pe cale chimic.

9. Gsii rspunsul corect din urmtoarele variante:

a. Fibroina este componenta de baz a fibrelor:

1. matase natural

2. bumbac

3. acetat

4. lna

b. Cheratina este componenta de baz a fibrelor:

1. vscoza

2. celofibra

3. lna

4. bumbac

Fisa de lucru nr. 3

1. n zonele amorfe, macromoleculele sunt orientate ., la o anumit distan unele fa de altele, ceea ce confer fibrei ...

2. Componenta de baz a mtsii naturale este , pe lng aceasta mai conine ca nsoitori:

3. Prin reacia de polimerizare se sintetizeaz polimerii ce stau la baza obinerii fibrelor..

4. Prin reacia de poliadiie se sintetizeaz polimerii ce stau la baza obinerii fibrelor..

5. Se dau fibrele: bumbac, poliester, in , vscoz, mtase natural, cnep, iut, celofibr, ln. Subliniai fibrele naturale.

6. Se dau fibrele: bumbac, poliester, in , poliacrilonitril, vscoz, mtase natural, cnep, iut, celofibr, ln, poliamid. Subliniai fibrele chimice din polimeri sintetici.

7. Se dau fibrele: bumbac, poliester, in , vscoz, mtase natural, cnep, iut, celofibr, ln. Subliniai fibrele ce conin celuloz.

8. Se dau fibrele:cnep, poliacrilonitril, sisal, cuproamoniacale, bumbac, poliester, in , vscoz, mtase natural, iut, celofibr, poliamid, manil, ln. Subliniai fibrele naturale vegetale

9. Gsii rspunsul corect din urmtoarele variante:

Celuloza este componenta de baz a:

1. fibrelor de mtase natural

2. fibrelor de cnep

3. fibrelor poliamidice

4. fibrelor poliacrilonitrilice