Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Proiect de investiţii

Cuprins

Capitolul I Diagnosticul economico-productiv al judeţului Călăraşi

1.1. Prezentarea judeţului Călăraşi

1.2. Agricultura din judeţul Calarasi

Capitolul II Diagnosticul unei exploatații zootehnice din județul Călărași

2.1 Prezentarea zonei

2.2 Prezentarea exploatației

2.3 Structura de producție.Indicatori economici

Capitolul III Finanţarea unui proiect de investiţie

1.1 Descrierea judeţului Călăraşi

Judeţul Călăraşi declarat ca unitate teritorial-administrativa in ianuarie  1981, este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al fluviului Dunărea şi al braţului Borcea şi se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria.

Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării. 

Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi

Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 3 oraşe, 50 comune şi 159 sate.

Tabelul nr.1 1

-U.M. Număr persoane-

AniiAnul 2012 Anul 2013 Anul 2014U.M. Număr de persoane305779 303881 301251

După cum putem observa din acest tabel,populaţia din oraşul Călăraşi are o tendinţă descrescătoare,dupa cum observăm in anul 2014 numărul locuitorilor a scazut faţă de anul 2012 cu 1,47 procente.

Din punct de vedere al distribuţiei pe medii, 42,7% din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban şi 63,99% în mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub media pe ţară.2

Sub raport etnic, 94,12% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţiile naţionale reprezentând 5,88% din care 5,65% romi şi 0,15% turci.3Structura confesională indică faptul că 98,8% din populaţia judeţului este ortodoxă, restul aparţinând altor confesiuni religioase.

1.2 Agricultura din judeţul Călăraşi1 http://statistici.insse.ro 2 http://www.calarasi.ro/ro/judetul-calarasi/profil-economic3 http://www.calarasi.ro/ro/judetul-calarasi/profil-economic

După cum spuneam in judeţul Călăraţi principala ocupatie în rândul populaţiei este agricultura. Baza agriculturii ca in orice judeţ este dată de pământ, iar acesta se poate lăuda cu o suprafaţă de 410.871 mii ha teren arabil in 20134.

Modul de folosinţă a fosndului funciar

Tabelul nr. 25

-U.M.-Ha

Forma AniiAnul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Suprafaţa totală 508.785 508.785 508.785Agricolă 425.181 424.883 424.883Arabila 411.123 410.871 410.871Păşuni 9.376 9.376 9.376Fâneţe 72 72 72Vii şi pepiniere viticole 4.378 4.378 4.378Livezi şi pepiniere pomicole 232 186 186Terenuri neagricole totale 83.604 83.902 83.902

Fiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica principala a judetului Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta terenurile agricole care masoara 424.883 mii hectare din care 96,7 % constituie terenurile arabile, 1,07% vii si livezi si 2,2 % pasuni si fanete (la sfarsitul anului 2013).

Din acest tabel observăm ca suprafaţa arabila a judetului este 80,80% in anul 2011 in scădere în anul 2012,respectiv 2013 adică de 80,75 procente.De aici putem trage concluzia că sectorul vegetal este sectorul cel mai dezvoltat in acest judeţ.

După cum putem observa din acest tabel observăm o scadere a terenurilor agricole arabile in anul 2013 faţă de 2011 cu 252 ha,iar terenurile neagricole au crescut cun în număr de 298.

Sectorul zootehnic

4 http://www.insse.ro/cms/ro/content/ancheta-structural%C4%83-%C3%AEn-agricultur%C4%83-2013 5 http://statistici.insse.ro/shop/

Efective de animale

Tabelul nr. 36

-U.M. Număr-

Categorii de animale AniiAnul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Vaci,bivoliţe,juninci11.434 10.361 10.498

Porcine134.602 142.393 145.155

Ovine127.701 128.498 133.788

Caprine33.333 29.137 31.096

Cabaline10.393 10.269 10.326

Păsări3.390.949 3.544.064 3.469.275

Păsări ouătoare1.324.878 1.312.081 1.266.419

Familii de albine19.745 20.963 19.884

Iepuri8.280 9.191 10.061

In zootehnie, in ultimii ani, s-a inregistrat o scadere aproape constanta a efectivelor de animale. In ceea ce priveste septelul judetului Calarasi, la sfarsitul anului 2013, efectivele de animale inregistrau urmatoarele valori: 10.498 mii capete bovine, 145.155 mii capete porcine, 157.512 mii capete ovine si caprine.

Din acest tabel observăn tendinţa zootehniei si observăm că oamenii,mici agricultori se orientează spre animale care se cresc uşor şi care dau un randamnt mare într-un timp foarte scurt,şi aici putem da exemplu de:iepuri,porci,oi,etc.

Sectorul vegetal

Spuprefaţa cultivata cu principalele culturi

6 http://statistici.insse.ro

Tabel nr. 4

Principalele culturi AniiAnul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Grau comun 134.635 137.175 120.915

Orz si orzoaica 32.880 35.562 43.209

Porumb boabe 95.107 124.097 105.521

Sorg 1.096 1.205 253

Mazare boabe 5.884 9.656 4.876

Floarea soarelui 73.644 72.274 59.114

Rapita 35.939 13.074 46.859

Soia boabe 3.896 6.685 6.638

Lucerna 6.957 8.836 6.877

Porumb verde furajer 1.059 1.825 643

Teren arabil in repaus 1.264 550 172

Observăm din tabel că terenul aflat în repaus a juns la un procent de sub 15% intr-un timp de doar 2 ani.

Observăm că plantele tehnice ocupă un loc important in cultivarea plantelor din sectorul vegetal,dar observăm că şi porumbul pentru boabe,orzul sau orzoaica în ultimi 3 ani au o tendinţă crescătoare in planul de cultivare,deoarece aceste plante aduc un aport mare la veniturile agricultorilor şi sunt plante care sunt adaptate zonei Sud-Muntenia.

Producţia medie vegetală

Tabel nr. 5

-U.M. kilograme-

Principalele culturi AniiAnul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Grau comun 4.057 2.879 4.592Orz si orzoaica 4.033 3.026 4.510Porumb boabe 5.290 3.258 6.274Sorg 4.311 2.363 2.316Mazare boabe 1.943 2.136 1.959Floarea soarelui 1.909 1.749 2.387Rapita 2.042 1.280 2.990Soia boabe 3.249 2.216 2.428Lucerna (in echivalent masa verde)

16.233 12.947 20.186

Porumb verde furajer 17.021 15.769 17.516

Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportul sectorului vegetal. Productia vegetala este orientata cu precadere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase si plante de nutret. In anul 2002, judetul Calarasi a dat 6,1 % din productia de grau si secara a Romaniei (locul 3 in randul judetelor tarii), 8,9 % din productia de orz si orzoaica (locul 2), 8,5 % din productia de floarea soarelui (locul 3).

In judetul Calarasi exista un adevarat “pilon” al cercetarii agricole romanesti – Institutul de Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Fundulea – care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calitati productive superioare. Pe langa acesta isi indeplinesc activitatea de cercetare inca 2 unitati de profil : Statiunea de Cercetari pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea si Statiunea de Cercetari pentru Culturi Irigate Marculesti.

2.1 Prezentarea zonei Ferma este situată în localitatea Dâlga,situată în câmpia Ialomiței la Nord de județul Călărași.

Zona aceasta este caracterizată prin solul de tip cernoziom si cernoziom levigat (cu un Ph slab

acid-neutru cu valori cuprinse între 6,5-7,6).

Aceste soluri sunt caracteristice zonei de câmpie și sunt folosite intens in agricultura

românească,reprezentând cele mai bune soluri din agricultură.Pe aceste soluri predomină

cultivarea cerealelor precum:

Grâu - Ph cuprins între 6,3-7,0

Orz - Ph cuprins între 6,8-7,5

Floarea-soarelui - Ph cuprins între 6,0-6,8

Porumb - Ph cuprins între 6,0-7,0

Camelină - Ph cuprins între 6,6-7,5

Agricultura este un factor important și determinant pentru economia zonei,pe deoparte ramura

vegetală dar și ramura animală.Pentru a ne putea face o idee despre producția anuală de lapte dar

și despre saturarea nevoilor oamenilor,în tabelul de mai jos vă este prezentată producția de lapte

pe locuitor.

Producţia medie pe cap de locuitor din judeţul Călăraşi

Tabel nr. 3

Producția

litri/locuitor

Anul

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Lapte 292,3 287,3 276,8 242,7 248,5 240,5

Sursa: www.insse.ro

2.2 Prezentarea exploata ieiț

Exploatația s-a înființat în anul 2000,pornind cu un efectiv de 8 vaci de lapte din rasa

Holstein,ce au o producție  de lapte de aproximativ 5500 kg lapte pe lactația normală (305 zile),

cu un procent de grăsime al laptelui de 3,8- 4,1%.

În prezent exploatația și-a extins efectivul de animale,ajungând la 20 de capete.

Tabel nr. 4

Exploatația își asigură singură necesarul de hrană pentru animale,cultivând în prezent pe o

suprafață de 30,79ha după cum urmează:

Lucernă - 5,3ha

Ovăz - 2,25ha

Orz - 2ha

Grâu - 7,4ha

Floarea-soarelui - 4,6ha

Borceag - 4ha

Porumb - 5,24ha

Figura nr.3

Nr.

Crt.

Specificații Nr capete

Număr %

1. Vaci 10 50,0

2. Juninci 6 30,0

3. Viței 4 20,0

4. Total 20 100,0

17%

7%

6%

24%

15%

13%

17%

Culturi

LucernăOvăzOrzGrâuFloarea-soareluiBorceagPorumb

Analiza SWOT

Puncte Tari

-zona de activitate

-tehnologie de cea mai bună calitate

-folosirea unor furaje de cea mai bună calitate

din cultura proprie

-buna calitate a rasei

Puncte Slabe

-utilaje ușor degradabile

-capacitate nefolosită integral

-finanțare slaba

Oportunități

-noul sistem de alocare a Fondurilor Europene

-oferte avantajoase din partea procesatorilor

-legislația care sprijină producția agricolă

internă

Riscuri

-poluarea culturilor

-noii concurenți cu posibilități financiare mai

mari

-legislație instabilă

2.3 Structura de produc ie.Indicatoriț Structura de productie

Structura de producție reprezintă un element foarte important în cadrul structurii fermei.

Aceasta nu este compusă doar din ansamblul de instalații de producție și utilaje de care dispune

întreprinderea, ci și din pregătirea personalului care se ocupă de aspectele de producție, de

procedurile și sistemele de producție.

Pe plan organizatoric structura de producție reflectă locul de desfășurare a activității de

producție, de control tehnic, de calitate și cercetare pentru anumite verigi structurale.

Structura efectivului de taurine pentru o fermă de 20 de capete cu circuit închis,fără îngrășare

Tabel nr. 5

Nr.

Crt.

Categoria de taurine Efectiv rulat anual

(capete)

Structura efectivului

Numeric

(capete)

Pondere din

efectivul total

(%)

1. Vaci,din

care

Total 10 10 50,0

În lactație 6 6 -

În repaus mamar 4 4 -

2. Juninci 3-9 luni gestație 15 6 30,0

3. Tineret femele 12-18 luni 3 1 5,0

4. Tineret femele 6-12 luni 6 1 5,0

5. Tineret mascul 0-3 luni 2 1 5,0

6. Tineret mascul 3-6 luni 3 1 5,0

7. Total efectiv 39 20 100,0

8. Vaci disponibile pentru

vânzare

1 - -

Indicatori

Consumul de muncă pe unitate de produs ( UM ) și pe animal Tabel nr. 6

Categoria

de animale

Nr.

animale

din fermă

Norma de

muncă*

Nr. îngrijitori

bază și

schimb

Consum

de ore-om

total/an

Producție

realizată

total (hl )

Consum

de ore-

om/UM

Consum

de ore-

om/animal

Vaci cu

5000 l/cap

20 19 1,25 3,650 1000 0,0365

ore-om/l

182,5

*Acest indicator este corespunzător unei ferme cu capacitate de 20 de vaci

Valorificarea laptelui în varianta directă a laptelui

Eficiența economică a valorificării producției de lapte prin vânzare directă pentru anul 2014

Tabel nr. 7

Nr.

Crt.

Indicatori UM Valoarea

1. Efectiv vaci cu lapte Capete 6

2. Producția medie zilnică Litri 13,38

3. Producția totală zilnică Litri 80,32

4. Producția STAS (zilnică) Litri 100

5. Producția totală anuală STAS Litri 183.000

6. Preț mediu de vânzare Lei/litru 1

7. Venitul din vânzarea laptelui Mii lei 2.409,6

8. Alte venituri din care: -animale Mii lei 1500

9. Total venituri Mii lei 3.909,6

10. Total cheltuieli Mii lei 2.695

11. Rezultatul exercițiului Mii lei 1.214,6

12. Rata rentabilității % 45,07

Cap. 3 – Finantarea unui proiect de investitie la SC

Titlu:

Achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole

Locul:

Dâlga,comuna Dor-Mărunt,judeţul Călăraşi

Solicitant:

Fermier activ –Persoană fizică-Ciobanu Valentin

Beneficiar:

Ciobanu Valentin

Obiectiv:

Modernizarea exploataţiei cu echipamente cu o tehnologie ridicată,pentru usurarea muncii

agricultorului,

Creşterea eficientei exploataţiei

Descrierea investitie:

Prin acest fond european dorim să dezvoltăm afacerea dar să și dotăm ferma cu utilaje agricole și

instalații care să aducă un plus valoare producției noastre de lapte.

Analizând minusurile fermei s-a ajuns la concluzia că ferma are nevoie de utilaje și instalații

tehnice.Însă pe lângă acestea,ferma mai are nevoi și de modernizarea grajdului care va fi adaptat

modelului austriac in stabulație liberă si cu cușetă.

Aceste utilaje și instalații ce urmează a fi achiziționate în urma accesării fondului european în

valoare de 120.000€ sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 8

Nr.

Crt

.

Denumire Valoare ( € ) Investiție ( % )*

1. Aparat de muls 650 0,54

2. Tanc de răcire 5.000 4,16

3. Tractor cupă 40.000 33,33

4. Plug arat 12.000 10,0

5. Presă de îmbalotat 15.000 12,5

6. Mașină erbicidat 2.000 1,66

7. Cultivator 5.000 4,16

8. Combinator 15.000 12,5

9. Construcții 25.350 21,15

*valorile reprezintă procentul din totalul investiției de 120.000€

Perioada de implementare:

Perioada de implementare a acestui proiect este de 3 ani de zile

Buget:

Solicitantul beneficiează de o valoare aproximativa de 2.000euro, însă restul banilor doreşte să

aduca din atragerea unui fond european din cadrul PNDR 2014-2020

Sursa de finanțare

Aceasta sursa externa de finanţare este PNDR din ramura FEADR prin Măsura 4.1 - Investitii in exploatatii agricole 

Sursa de finantare :

Sursa externa de finantare este FEADR, din PNDR 2014-2020 prin Submasura 4.1 “Investitii in exploatatiile agricole”

Prin aceasta masunara solicitantul va putea duce la finalizare acest proiect de modernizare a parcului agricol.

Contribuţia publică totală aferentă sesiunii anuale 2015: 205.776.952 Euro compusa din contribuţia Guvernului României și contribuţia Uniunii Europene. În cadrul acestei sesiuni de depunere a proiectelor, alocarea financiară se va face distinct pentru:

Vegetal: 72.021.9330euro

Zootehnic: 72.021.933 euro

Zona montană: 41.155.391euro

Ferma de familie: 20.577.695 euro

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Submăsura 4.1 sunt fermierii definiţi conform Regulamentului (CE) 1307/2013, art.4, ca fiind persoane fizice sau juridice sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup şi membrii săi îl deţin în temeiul legislaţiei naţionale, ale căror exploataţii se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă.

Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:

Persoana fizică autorizată

Intreprinderi individuale

Intreprinderi familiale

Societate în nume colectiv

Societate în comandită simplă

Societate pe acţiuni

Societate în comandită pe

Societate cu răspundere limitată

Societate comercială cu capital privat

Institutele de cercetare – dezvoltare, precum și centrele şi staţiunile de cercetare‐dezvoltare din domeniul

Societate agricolă ulterioare;

Societate cooperativă agricolă

Cooperativă agricolă

Nu se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili pentru această submăsură fermierii care deţin exploataţii agricole cu o dimensiune economică mai mică de 8.000 SO. Dimensiunea

economică a exploataţiei agricole se calculează conform Cererii de Finanţare în sheet‐ul specific Submăsura 4.1 – Stabilirea categoriei de fermă – după cum urmează:

În cazul exploataţiilor agricole care prevăd în cadrul proiectului modernizarea acesteia, dimensiunea se va calcula pentru anul în curs la data depunerii Cererii de Finanţare.

În cazul exploataţiilor agricole care prevad activităţi agricole complet noi, dimensiunea economică va fi cea rezultată ca urmare a realizării investiţiei, așa cum este prevăzută în

documentația tehnico‐economică depusă .

VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII CERERII DE FINANŢARE

Verificarea eligibilităţii tehnice și financiare constă în:

verificarea eligibilităţii solicitantului;

verificarea criteriilor de eligibilitate;

verificarea bugetului indicativ al proiectului;

verificarea studiului de fezabilitate și a tuturor documentelor anexate

Verificarea pe teren

Se realizează de către entitatile care instrumentează cererea de finanţare:

OJFIR – pentru Cererile de Finanţare fără construcţii montaj;

CRFIR – pentru cererile de finanţare cu construcţii montaj;

AFIR – nivel central – pentru cererile de finanţare verificate prin sondaj.

Verificarea criteriilor de selecție

În urma acestor verificări pot exista două situaţii:

proiectul este neeligibil;

proiectul este eligibil şi va avea un punctaj ≥ pragul de calitate.

proiectul este eligibil şi va avea un punctaj < pragul de calitate

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiţii corporale şi/ sau necorporale , conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

• Construcţia, extinderea, modernizarea și dotarea construcțiilor din cadrul fermei, destinate activității productive, inclusiv căi de acces în fermă, irigații în cadrul fermei și racordarea fermei la utilități;

• Amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, precum și alte cheltuieli de marketing, în cadrul unui lanț alimentar integrat;

• Achiziţionarea, inclusiv prin leasing de maşini/utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv; Atenție! Este considerata cheltuiala eligibila doar leasingul financiar.

• Achiziționarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte, frigorifice, inclusiv remorci și semiremorci specilizate în scopul comercializării produselor agricole în cadrul unui lanț alimentar integrat, respectiv:

Autocisterne,

Autoizoterme,

Mijloace de transport animale/păsări/albine

•Cheltuieli generate de înființarea plantațiilor pentru struguri de masă și alte culturi perene (cu condiția ca materialul de plantare să fie certificat), cu excepția cheltuielilor eligibile în cadrul

subprogramului pomicol și a celor susținute prin Pilonul I (PNS 2014‐2018):

Înființare de plantații pentru struguri de masă, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de sustinere, pregatirea solului, lucrari de plantare, sisteme de protecție pentru grindină și ploaie, sisteme de irigatii la nivelul exploatatiilor;

Înlocuirea plantațiilor pentru struguri de masă, inclusiv costuri pentru defrișare, material de plantare, sisteme de sustinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină și ploaie, sisteme de irigații la nivelul exploatațiilor;

Contribuția în natură în cazul înființării/înlocuirii plantațiilor de struguri de masă este eligibilă cu respectarea art 69 din R nr. 1303/2013.

• Cheltuieli determinate de conformarea cu standardele comunitare în cazul tinerilor fermieri în conformitate cu art 17 (5) și investiții determinate de conformare cu noile standarde** (prevăzute în secțiunea ”Lista noilor cerințe impuse de legislația Uniunii”) în cazul modernizării exploatațiilor agricole conform art. 17 (6);

• Achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci.

Prin Submăsura 4.1 nu se pot finanţa investiţii care se încadrează în următoarele categorii:

• Achiziţia de clădiri;

• Construcția și modernizarea locuinței;

• Achiziția de drepturi de producție agricolă, de drepturi la plată, animale, plante anuale și plantarea acestora din urmă;

• Cheltuielile generate de investițiile în culturi energetice din specii forestiere cu ciclu scurt de producție (inclusiv cheltuielile cu achiziționarea materialului săditor și lucrările aferente înființării acestor culturii); • Cheltuielile cu întretinerea culturilor agricole.

• Cheltuielile cu achiziția de cap tractor, *Cheltuielile neeligibile generale sunt prevăzute în capitolul 8.1. • cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente ”second hand”;

• cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare a proiectului cu excepţia: costurilor generale definite la art 45, alin 2 litera c) a R (UE) nr. 1305/2013 care pot fi realizate înainte de depunerea cererii de finanțare;

• cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport persoane;

• cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează ac