Circulatia monetarà

§1. Notiunea de monedà si functiile ei.

§2. Suma de bani necesarà circulatiei monetare. Viteza de circulatie a banilor.

§3. Reglementarea emisiunii monetare.

§4. Reglementarea juridicà a plàtilor în numerar.

§5. Reglementarea juridicà a plàtilor fàrà numerar.

* Dan Grosu Soguna.

* Leg. cu prv. la BNM

* Leg. cu prv. Bani

* Leg. cu prv la institutiile financiare/Serviciile de'platà si moneda electronicà.

§1. Notiunea de monedà si functiile ei

Ascensiunea sau deplinul ascensiunilor a fost adesea marcat profund de modul de administrare a

monedei. Din complexitatea fenomenului monetar derivà si multitudenea difinitiilor date monedei.

Generatà de cunoasterea variatà sau insuficientà a genezei, manifestàrilor si functiilor ei.

Meneda - orice bun acceptat ca instrument liberator de creditori sau vînzatori, un bon pentru

cumpàrarea màrfurilor.

Într-un alt punct se considerà - cînd o marfà serveste contiuu ca intermediar pentru schimburi

indirecte ea devine monedà.

Nominalistii au considerat moneda drept un document de stat detasat de fluctuatiile vietii social

economice care emanà de la autoritàtile publice. Moneda în forma ei clasicà de disc metalic cu o

greutate determinatà se utilizeazà ca mojloc de circulatie, mijloc de plate si tezaurizare. Ea

reprezintà un instrument-etalon egal de platà pentru facilitarea schimburilor si pentru acumulàri,

fiind màsuràtorul general de valori care poartà girul autoritàtii emitente (statul) si care se bucurà

de încredere publicà.

Functiile monedei:

1. Functia de evaluare a valorilor economice - cu moneda se màsoarà valori materiale, se

exprimà preturile, puterea de cumpàrare, creditul.

2. Functia de mijlocire a schimbului de bunuri si servicii - prin intermediul de vînzare-

cumpàrare. Prin schimb produsele devin màrfuri a càror circulatie este înlesnità de monedà.

Màrfurile, serviciile si moneda se aflà într-o relatie economica insolubilà.

3. Functia de mijlocire a plàtilor - ea dobîndeste calitate de monedà legalà pentru ca creditorul

este obligat sà primeascà moneda aflatà în circulatie la data lichidàrii unei datorii. Valoarea

esentialà a monedei rezidà din puterea ei de cumpàrare si de efectuare a plàtii.

4. Functia de mijlocire a creditului - Creditul reprezintà transmiterea temporarà a unei puteri de

cumpàrare. El este un împromut de model. Montesqui la acest capitol spunea cà banul este un

semn al valorii si cui îi lipseste trebue sa-l cumpere.

5. Functia de mijlocire a economiei - disponibilitàtile temporare ale populatiei se pot valorifica

cu ajutorul monedei. În acest mod moneda transformà un capital care se poate utiliza eficient în

circulatia monetarà.

6. Functia de tezaurizare - cu ajutorul se pot pàstra si transfera valorile care se tin mentinute în

timp pe o perioadà îndelungatà (banii cu valoare de aur).

7. Functia socialà de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor - produsul social se

distrubue cu ajutorul monedei celor care au contribuit direcd sau indirect la crearea lui.

8. Functia de bani universali (mondiali) - are o strînsà legàturà cu relatiile economice si

politicele financiare. Banii mondiali servesc ca: mijloc international de platà (achitarea datoriilor

externe), mijloc international de cumpàrare (cupàrarea màrfurilor din stràinàtate cu bani în

umerar), întruchiparea generalà a avutiei publice si mijloc de transfer al acesteia dintr-un stat în

altul (Euro €, Drepturi Speciale de Tragere (DST)).

Aceste functii nu se cer îndeplinite cu necesitate cumulativ de càtre o marfà pentru a fi consideratà

monedà, este suficient ca ea sà îndeplineascà o functie enumeratà mai sus pentru a deveni monedà.

În ultimul timp moneda se caracterizeazà tot mai rar prin materialitatea sa, dar ea existà prin

functiile pe care le îndeplineste.

§2. Suma de bani necesarà circulatiei monetare. Viteza de circulatie a banilor.

Suma de bani necesarà circulatiei monetare (SB) - este formatà din totalul valoric al semnelor

bàneste (masa monetarà) care dà posibilitatea efectuàrii normale a schimburilor de màrfuri,

prestàrii serviciilor, a diferitor plàti. Acestà sumà este determinatà prin actiunea legilor obiective a

circulatiei banilor si legea vitezei de circulatie a mijloacelor de platà. Potrivit cerintelor acestor

legi, pentru o anumità perioadà de timp suma de bani necesarà circulatiei rezultà din totalizarea

sumei plàtilor màrfurilor si servicilor si urmeazà a fi vîdute si incasate si a sumei plàtilor scadente

din care se scade suma preturilor si màrfurilor vîndute în credit si plàtile pentru circulatia

màrfurlor care se compenseazà.

BS= (SPMS+SPS) - (SPMC+PC)/VBC. http://bnm.md - politica monetara si valutara.

SPMS - suma platilor marfurilor si serviciilor

SPS -suma platilor scadente

SPMC - suma platilor marfurilor vîndute în credit

PC -

VCB - viteza de circulatie a banilor

Factorii care influenteza suma de bani...

1. Factorii de influentà directa -

2. Factori de influentà indirectà - mojorarea numàrului de operatii în credit.

3. Dezvoltarea plàtilor fàrà numerar.

4. Depinde de viteza de circulatie a banilor.

Viteza de circulatie a banilor - numàrul de tranzactii la care serveste o unitate monetarà într-o

perioadà de timp în procesul circulatiei màrfurilor, prestàrii servicilor, achitàrii debitelor, a

miscàrilor de capita.

Accelerarea vitezei de circulatie a bailor duce la micsorarea sumei de bani necesare circulariei si

invers.

Viteza de Circulatie a Banilor depinde de:

a) masa banilor aflate în circulatie

b) proportia unitàtii unitare tinutà în rezervà sau tezaurizare

c) stabilitatea social politicà si conjunctura economicà

d) volumul veniturilor banesti ale populatie, fregventa si ritmicitatea incasàrii de catre populatie a

veniturilor sale bànesti

e) gradul de coincidentà între încasárile si plàtile bàneste ale populatiei

f) corelatia dintre fondul de cumpàrare si fondul de màrfuri

g) factorul psihologic de încredere populatiei în pueterea de cumpàrare a monedei nationale.

§3. Reglementarea emisiunii monetare

Emisiune monetarà (bàneascà) - un ansamblu de de acte si operatiuni realizatà de BNM

concretizate în baterea semnelor monetare, stocarea, emiterea, punerea si scoaterea din circulatie a

banilor, modenelor metalice, precum si formarea de bani scriptuali în conturi curente ale

persoanelor fizice si juridice.

Dreptul exclusiv de-a emite în circulatie bancnote si monede metalice, precum si monede metalice

jubiliare comemorative ca mijloc de platà, mijloc de circulatie si în scop numismatic pe teritoriul

RM în are BNM.

BNM stabileste valoarea nominalā, dimensiunile, greutatea, disignul si alte caracteristici ale

bancnotelor si monedelor metalice care sunt mijlocul de platà pe teritoriul RM.

Bancnotele poartà semnàtura guvernatorului BNM.

Leul moldovenesc este mijlocul legal de platà pe teritoriul RM. (vezi Leg.prv. reglementarea

valutarà - art.20,21,24,26...).

Emisiunea (formarea) monedei scriptuale se realizeazà în urmàtoarele directii:

* Cumpàrarea sau vînzarea valorilor mobiliare de stat [VMS] (hîrtiile mobiliare de stat [HMS])

(vezi Leg. prv. BNM - art 42,18).

§4. Reglementarea juridicà a plàtilor în numerar

Fàcînd analiza legislatiei mai multor tari se disting urmàtoarele forme:

1. Plàtile de numerar (bancnota, moneda metalicà).

2. Plàtile fàrà numerar - se realizeazà prin faptul cà moneda ce ar trebui sà facà obiectul plàtii în

loc sà fie înmînatà benificiarului sub formà de nomedà oficialà este substinutà prin care din

disponibilul existent contul debitoriu se trece în contul benificiar suma convenità calculatà.

3. Plàtile prin compensatie - compensarea de drepturi si obligatii de platà reciprocà (art.48

BNM).

În unile situatii dreptul de a alege forma de platà îi apartine persoanelor, întreprinderilor. Dar în

majoritatea statelor, inclusiv RM reglementarea juridicà a plàtilor în numerar se face prin

intermediul actelor normative:

* Hot.Guv. nr.764

* Hot.Guv. nr.474 + anexa la anexa nr.5.

* Leg. cu prv. la antreprinoriat si intreprinderi - art.10(5).

* Hot.BNM nr.200

§5. Reglementarea juridicà a plàtilor în fàrà numerar

Pentru realizarea unui sistem de plàti fàrà numerar este necesar de o serie de instituii specializate

legate între ele prin mijloace tehnice si juridice si anume: Banca centralà, bàncile comerciale, casa

de compensatii,etc.

Existenta si functiomarea acestor institutii este conditionatà de întrunirea a cel putin douà conditii:

1. Încrederea agentilor economici si populatiei în bànci si administratorii acestor bànci

2. Încrederea reciprocà între bànci si administratori.

BNM

↓ ↑

B1←B2

↓ ↑

A1→A2

a) Sistemul automatizat de plàti bancare (SAPB) - sistem online.

b) Sistem de clearing

Dezavantaje/dezavantaje:

1. Plàtile fara numerar pot fi verificate, revàzute, controlate chiar si dupà trecerea a cîtorva ani, de

regulà pînà la 5 ani.

2. Depunàtorul are posibilitatea de a se elibera de preocupàrile pentru unele plàti periodice, fàcînd

un ordin institutiei bancare unde isi are deschis contul (servicii comunale, impozite, taxe, etc).