filehost_patologia cavitatii bucale

8/13/2019 Filehost_patologia Cavitatii Bucale

1/11

LEZIUNILE CAVITATII ORALE

1. Leziuni inflamatorii sau pseudo-tumorale reactive din cavitatea oralUnele leziuni ale esuturilor moi ale cavitatii bucale, care se prezint ca mase tumorale sauulceraii, sunt reactive i reprezint inflamaii induse de iritaii sau prin mecanismenecunoscute.- Cele mai frecvente leziuni proliferative ale cavitatii orale includ fibromul (61%), fibromul

periferic osificat (22%), granulomul piogen (12%), i granulomul periferic cu celule gigante(5%).- Una din cele mai frecvente leziuni ulcerative / inflamatorii reactive ale cavitatii bucale esteulcerul aftos

1.1. Leziunile proliferative fibroaseGranulomul piogenic este o leziune nodulara foarte vascularizata, de culoare roie violacee.care apare, de obicei, la gingie la copii, adulii tineri, i uneori, la femeile gravide (tumorasarcinii). Suprafaa leziunii poate fi ulcerata. n unele cazuri, creterea este alarmant de rapid,sugerand un neoplasm malign. Microscopic, aceste leziuni prezinta o proliferare vascularimportanta asemanatoare cu tesutul de granulatie. Dupa aspectul histologic, granuloamele

piogene sunt considerate a fi o form de hemangiom capilar. Ele fie regreseaza, n special

dupa sarcina, sau sufera maturare fibroasa, cu formarea unui fibrom periferic osificat.Tratamentul consta in excizie chirurgicala complet.Granulomul periferic cu celule gigante este o leziune relativ comuna a gingiei. Acesta este,n general, acoperit de mucoasa gingivala intacta, dar se poate ulcera. Aspectul clinic algranulomului periferic cu celule gigante poate fi asemanator cu cel al granulomului piogenic,care este mai mult de culoare roie violet, n timp ce granulomul piogenic este de culoareroie stralucitoare. Histologic, totui, aceste leziuni sunt distincte. Granulomul periferic cucelule gigante este alctuit din agregate de celule gigante multinucleate, de corp strainseparate printr-o stroma fibroangiomatoasa. Dei nu sunt incapsulate, aceste leziuni sunt deobicei bine delimitate i uor de excizat.Fibromul periferic, de asemenea, numit fibrom de iritatie, se produce frecvent la margineagingivodentara. Acesta const dintr-o mas nodulara de tesut fibros, cu celule inflamatorii

puine, acoperit de mucoasa scuamoasa.Din acest motiv, muli autori prefer termenul de polip fibroepitelial sau hiperplaziefibroepiteliala pentru acest tip de leziune fibroasa. Cand este localizat la marginea gingivalaeste numit epulis fibros sau fibroid. Etiologia nu este cunoscuta, dar unele cazuri pot fi legatede traume cronice dentare sau de proteze. Tratamentul consta in excizia chirurgicala complet.Fibromul periferic osificat este o cretere relativ obisnuit a gingiei care este considerata a fide natur reactiv, mai degrab dect neoplazica. Cu toate acestea, etiologia leziunii estenecunoscuta. Unele pot aprea ca urmare a maturrii unui granulom piogenic de lung durat.Cu o inciden mare la femei tinere, fibromul periferic osificat apare ca o leziune nodulara agingiei, roie, ulcerata. Excizia chirurgicala completa n jos pn la periost este tratamentul dealegere, deoarece aceste leziuni au o rat a recurenei de 15% la 20%.

1.2. Ulcerele aftoase (aftele)Ulcerul aftos este o stomatit ne-infectioasa. Aceste ulceratii superficiale ale mucoasei bucalesunt obisnuite. Ele sunt mai frecvente n primele dou decenii de via, sunt extrem dedureroase si de multe ori recurente.Leziunile apar ca ulceraii superficiale hiperemice unice sau multiple, acoperite de un exudatfin si delimitate de o margine ngust de eritem.Infiltratul Inflamator subjacent este n mare parte mononuclear la nceput, apoi neutrofilic prininfectare bacteriana secundara.


2/11

Leziunile se pot rezolva spontan n 7-10 zile sau pot persista timp de sptmni.Cauza acestor leziuni este obscura.Majoritatea ulcerelor sunt mai mult dureroase dect serioase i necesita doar un tratamentsimptomatic.

2. Stomatita infecioas

Cele mai multe infecii ale cavitii bucale sunt provocate de virusuri sau fungi.2.1. Infecii viraleInfeciile virale ale cavitii bucale sunt cauzate de diveri virui.2.1.1.Infeciile cu virusul Herpes simplexCele mai multe infecii herpetice orofaciale sunt cauzate de virusul herpes simplex tip 1(HSV-1). Infectia HSV primara apare, de obicei la copii in varsta de 2 i 4 ani, este adeseaasimptomatica, si nu cauzeaza morbiditate semnificativa.Infecia primara se prezint ca gingivostomatita herpetica acut, n care exist un debut brusccu vezicule i ulceraii in toata cavitatea bucal, n special la gingie. Aceste leziuni sunt, deasemenea, insotite de limfadenopatie, febra, anorexie, i iritabilitate.Morfologie.Veziculele variaza de la cativa milimetrii la bule mari i contin la inceput un lichid limpede,

seros, dar de multe ori se rup si formeaza ulceratii superficiale cu margini roii care suntextrem de dureroase.Veziculele i ulceraiile superficiale de obicei se vindeca spontan n decurs de 3 la 4sptmni, dar virusul ajunge de-a lungul nervilor la ganglionii regionali unde ramane latent(de exemplu, trigemen).La unele persoane, obisnuit adulti tineri, virusul HSV-1 latent devine reactivat si produce deobicei raceli uoare. Factorii predispozanti includ traume, alergii, expunerea la luminaultravioleta, infectii ale tractului respirator, imunosupresie, i expunerea la temperaturiextreme.Stomatita herpetica recurenta (n contrast cu gingivostomatita acut) se produce fie la locul deinoculare primara sau n zonele adiacente ale mucoasei care sunt asociate cu ganglionulrespectiv; ea ia forma unor grupuri de vezicule mici (1-3 mm). Localizarile cele mai comune

pentru leziunile recurente sunt buzele (herpes labial), orificiile nazale, mucoasa bucala,gingiile, i palatul. Ele se aseamn cu cele din infecia primara, dar sunt mult mai limitate ntimp, sunt mai usoare, de obicei se usuc n 4 la 6 zile, i se vindeca in termen de o sptmn

pn la 10 zile.2.1.2 Alte infecii viraleInfeciile virale aditionale care pot fi vzute n cavitatea bucal, precum i regiunea capului igtului includ herpes zoster, virusul Epstein-Barr (mononucleoza), citomegalovirusul, ienterovirusul (herpangina, boala mn-picior-gura, faringita acut limfonodulara).Herpes zoster poate afecta cavitatea orala atunci cnd boala implica nervul trigemen ("zonazoster trigemenenala"), cu producerea de grupuri de vezicule la nivelul gurii, invariabil nmod unilateral.n mononucleoza infectioasa, virusul Epstein-Barr (febra glandulara) produce cel mai frecventsimptome la partea posterioara a gurii, n special amigdale i faringe. Cu toate acestea, parteaanterioar a cavitii bucale poate prezenta hemoragii mici petesiale, de obicei pe mucoasa

palatului.Virusul Coxsackie produce vezicule mici n cavitatea bucal, si mici vezicule la nivelul pieliimini i, ocazional, la picioare (mn, picior, gura). Aceasta infectie tranzitorie, uoara seintalneste in principal la copii, de multe ori n epidemii colare.

2.2. Infecii fungice - candidoza orala


3/11

Candidoza este, de departe, cea mai frecventa infectie fungica n cavitatea bucal.Candida albicans este o componenta normala a florei orale, la aproximativ 50% din populaie.Trei factori par sa influeneze infecia clinica: (1) starea sistemului imunitar al individului, (2)tulpina de C. albicans prezenta, i (3) compoziia florei orale a unui individ.Exista trei forme clinice majore de candidoz oral, ce includ forma pseudo-membranoas(afte), eritematoasa, i hiperplazica, cu variaii diferite n cadrul acestor grupuri.

Forma pseudo-membranoas este cea mai comun dintre acestea. De asemenea, cunoscuta subnumele de mugee, "candidoza" pseudo-membranoas se prezinta, sub forma de membraneinflamatorii superficiale, alb cenusii compuse din organisme incluse ntr-un exudat fibrino-supurativ care poate fi uor detasat pentru a descoperi o baza eritematoasa inflamatorie.

2.3.Infecii bacterieneInfeciile bacteriene sunt frecvente i importante in partea posterioara a gurii i orofaringelui.Desi, cariile dentare i boala parodontala sunt o consecin a florei bacteriene din jurul dintilor,astazi infeciile bacteriene din partea anterioara a gurii sunt acum mai puin frecvente.- De obicei, aceste infectii sunt secundare, in timp ce infectia primara include boli, precum:sifilis, tuberculoza, sau actinomicoza2.3.1 Streptococii sunt, de departe, cele mai frecvente microorganisme din cavitatea bucala.

- Cariile dentare sunt infecii streptococice. Streptococcul viridans este cel mai prevalentorganism.- Infeciile streptococice apar ca leziuni inflamatorii eritematoase, dureroase ale mucoasei

bucale. n cazul n care micro-organismul este Streptococcul pyogenes, exist riscul dedezvoltare a febrei reumatice. Tratamentul cu antibiotice pentru a preveni febra reumatica sauformarea abcesului amigdalian este, de obicei recomandabil.2.3.2. Infeciile cu Fusobacterium i Borrelia sunt o cauza de ANUG.Gingivita acuta necrotizanta ulceroasa-ANUG se produce n principal la tineri cu igienadentara precara. Este o ulceraie acut a papilelor interdentare, care se rspndete rapid de-alungul marginii gingivale, producnd o arie de expansiva galbena nconjurata de o zonngust de mucoasa hiperemica, care sngereaz puternic. Gingia este foarte dureroasa, irasuflarea miroase urat. Extinderea necrozei i inflamaiei duce la distrugerea esutului

parodontal.Zonele necrotice sunt puternic populate de un amestec de fusobacterii i spirochete (Borreliai speciile Fusobacterium), care sunt probabil germenii cauzali.

2.3.3 Tuberculoza orala

Este o infectie cronic granulomatoas cauzata de Mycobacterium tuberculosis. Incidena asczut dramatic cu descoperirea antibioticelor n 1940. Cu toate acestea, incidena este increstere alarmanta din anul 1980, datorit unor factori cum ar fi asocierea cu HIV, ca sitransmiterea TB n medii aglomerate sau neigienice.Patogenie: Trebuie s se fac distincie ntre infectie si boala activ. Infectia primara apare la

persoanele anterior ne-expuse la boala i aproape ntotdeauna n plmni, ducnd la formareade noduli localizati, fibrocalcificati. Organismele viabile pot persista n acesti noduli i rmnlatenti ani de zile. Doar la 5% - 10% din indivizi boala progreseaza de la infectie primara la

boal activ i imunosupresia este adesea responsabila de reactivarea organismelor latente:SIDA, vrst inaintata, srcia i condiiile de aglomerate sunt considerati factori de risc

pentru progresia de la boala primara la boala secundara.Transmisie:

- inhalarea de micro-organisme- mncarea sau bautul de lapte contaminat (tuberculoza bovina)- contactul direct cu fluidele organismului cum ar fi sange, saliva si urina contaminate


4/11

- transfuzia de snge - de la mama la fat (transplacentar)Caracteristici clinice:1. TB primara: De obicei este asimptomatica. Se poate produce febr i revarsat pleural. 2. TBsecundara: este localizata la vrful plmnilor, dar se poate raspandi prin intermediul vaselorde sange si limfatice.TB extrapulmonara este comuna si poate apare oriunde in organism cum ar fi pielea (lupus

vulgaris), ganglioni limfatici (scrofula), oase, rinichi, de asemenea.cap i gt.Leziunile bucale din TB: Forma cea mai comuna de manifestare este ulcerul cronicnedureros. Pot aprea, de asemenea, si leziuni nodulare, sau chiar leucoplazice. Leziunile

primare TB implica in cea mai mare parte gingia sau locurile de extracie. Leziunile din TBsecundara sunt localizate predominant pe cerul gurii, la nivelul limbii i buzelor.Consumul de lapte contaminat cu M. bovis poate duce la infecie tuberculoasa a ganglionilorlimfatici cervicali i orofaringieni, numita scrofula. Ocazional, se produc necroze cazeoasesemnificative si pot aprea fistule numeroase la pielea suprajacenta.Caracteristici histologice: Caracteristic este formarea de granuloame TB compuse dinmacrofage epitelioide, limfocite i celule gigante Langhans de multe ori cu necroz cazeoasacentrala. Diagnostica este demonstrarea de M.tuberculosis prin reactia Zeihl - Neelsen.

2.3.4. Sifilisul oralEste o boal sistemic venerica cronic de etiologie bacteriana (Treponema pallidum) carecauzeaz o reacie granulomatoas.Tipuri:- tip dobandit: stadiu primar, secundar si teriar- tip congenitalTransmisie:

- contactul direct al unui pacient sntos, cu un pacient bolnav sau purttor al infeciei(medici stomatologi / dermatologi)

- contact sexual neprotejat- transmitere transplacentar (de la mam la ft)- snge contaminat sau produse din snge contaminate

Sifilis dobndit- Stadiu primar - Este prima etap a bolii. Perioada de incubaie in sifilis este de 3 - 90 zile.Este etapa cea mai infecioasaCaracteristici clinice:Incidena crescuta la aduli tineri, de sex masculinLocalizari incavitatea oral limba, cerul gurii, buze;Manifestrile orale: adesea solitare. Leziunea primara din sifilis se numete ancru. Sancrulapare ca un ulcer nedureros, normal colorat. Se poate, de asemenea, manifesta ca o proliferarevascular ce se aseamn cu un granulom piogenic. Sancrul este asociat cu limfadenopatieregional.Ambele leziuni se vindeca n termen de 3 - 8 sptmni n cazul n care sunt netratate.- Stadiu secundar Se produce la 4 la 10 sptmni dup infecia iniial. Leziunile pot sapar nainte ca leziunile sifilisului primar sa se fi vindecat. n aceast etap, sunt observatesimptome sistemice. Acesta este, de asemenea, un stagiu foarte infecios.Caracteristici clinice:a) De obicei, apar erupii cutanate difuze- rash, nedureroase, maculopapulare care sunt largrspndite la nivel palmo-plantar.

b) manifestri orale:(i) placi mucoase - vazute n aproximativ 30% din cazuri - zone de mucoasa albicioasa.


5/11

(ii) condyloma latum - leziuni papilare asemntoare cu papiloamele virale. Leziunile n etapasecundara sunt de obicei multiple. Rezoluia spontan are loc n termen de 3 - 12 saptamani.- Stadiul teriar - Apare n cazul n care leziunea secundara este netratata. Poate apare dupaluni sau ani de la stadiul secundar vindecat.Caracteristici clinice: Simptomele pot fi grupate ca: neurosifilis, sifilis cardiovascular sileziuni difuze gomoase.

Goma: afecteaza pielea, mucoasele, tesuturile moi si chiar oasele.Intraorala afecteaz mai ales palatul i limba in cea mai mare parte. Se prezint ca leziuninodulare sau ulcerate indurate, care pot fi duce la distrugerea esutului. Atrofia difuz i

pierderea de papile de pe suprafa dorsala a limbii duce la "glosita luetica".Sifilisul congenital apare ca rezultat al transferului transplacentar al T.p. dup 4a-5a luni.Ftul poate fi mort, sau moare imediat dupa nastere sau este nascut cu boala sau seimbolnaveste dup cteva luni sau ani de la nastere.Caracteristici clinice: Sunt descrise trei caracteristici patognomonice descrise de ctre SirJonathan Hutchinson (triada Hutchinson)- dinti Hutchinson

- keratita interstiial- surditate nervoasa VIII

Nu toi bolnavii prezenta toate caracteristicile triadei.1. Dinii Hutchinson: Modificarea dintilor att anteriori (incisivi Hutchinson), precum si

posteriori (molarii Mulberry). Dintii anteriori au forma conica i prezint o crestturhipoplazica centrala. Molarii au leziuni asemanatoare2. Keratita interstitiala: De obicei, nu este prezenta la nastere, dar se dezvolt ntre 5 - 25 ani.Ochii afectati prezinta o cornee opacifiata, cu pierderea vederii.3. Alte modificari: surditate nervoasa (nervul VIII), nasul in sa, gamba in iatagan (arcuireaanterioara a tibiei), palat nalt arcuit.

2.3.5.Actinomicoza oralaActinomicoza este o infectie saprofita caracterizat prin leziuni granulomatoase i purulentecauzata de actinomicete care fac parte din flora oral.

Speciile de Actinomyces sunt clasificate ca bacterii flamentoase anaerobe, Gram (+). Acestmicroorganism dezvolta o infectie saprofita ce progreseaza n esuturile gazdelor sensibile.Aceste microorganisme au fost identificate n placa dentar, calculul dentar, pulpa necrotica,i tesuturile orale precum amigdala.Actinomicetele pot deveni patogene din cauza igienei orale precare, problemelor dentare /

parodontale, traumelor i n urma unor proceduri chirurgicale orale.Aproximativ 60% din infectiile actinomicotice umane sunt cervicofaciale. Infeciile intraoralesunt relativ rare. Leziunile n cavitatea bucal implica frecvent mandibula, limba, buzele imucoasa orala.Leziunile supurative i granulomatoase in curs dezvoltare perturba mucoasa i progreseaza ntesuturile profunde cu producerea unei descrcari permanente a unui exudat purulent granular.

3. Tumori si leziuni precanceroaseMulte tumori epiteliale i ale esutului conjunctiv din regiunea capului si gatului (de exemplu,

papiloame, hemangioame, etc), pot s apar, de asemenea, n alt parte n organism. Cele maifrecvente sunt carcinomul scuamocelular oral i leziunile asociate precanceroase.3. 1. Tumori epiteliale

3.1.1. Tumori epiteliale benigne


6/11

Tumorile epiteliale scuamoase benigne adevrate al gurii sunt foarte rare. Cele mai multeleziuni, care au aspect de papilom scuamos benign sunt fie veruci virale sau arii localizate deepiteliu scuamos hipercheratozic ngroat secundar unei traume cronice.PapilomulPapilomul scuamos este un neoplasm benign compus din proiecii digitiforme epiteliale deepiteliu scuamos. Cauza este necunoscuta, desi un virus este cel mai probabil implicat.

Papiloamele orale i orofaringiene pot apare ca leziuni unice sau multiple, sesile, verucoaseadesea msurand mai mult de ctiva milimetrii.Histologic, papilomul prezinta proiecii digitiforme de epiteliu scuamos deasupra niveluluimucoasei inconjuratoare. n majoritatea cazurilor se produce o uoar hiperortokeratoza.Displazia epiteliala nu este o caracteristic a papilomului. Modificrile carcinomatoase intr-un

papilom sunt excepionale, dac ntr-adevr, sunt dovedite. Tratamentul consta in exciziechirurgicala. Recidivele sunt rare.Condilloma acuminatumCondiloma acuminatum este o cretere papilomatoasa care apare cel mai frecvent la nivelul

pielii i mucoaselor anogenitale i este cauzata de virusul papiloma sau un virus al grupuluipapova.Ele se pot produce, de asemenea, oriunde la nivelul mucoasei bucale i n tractului

aerodigestiv superior.Ei ncep ca noduli multiplii, mici, alb-rozii care adesea prolifereaza i se unesc pentru a formacreteri papilare sesile moi.Histologic, leziunile arat un epiteliu hiperplazic aranjat intr-un mod papilomatos, dar frkeratinizare.Tratamentul consta in excizie chirurgicala. Recidivele sunt rare.Veruca vulgaris

Este o hiperplazie verucoasa cu cretere lent, persistenta, de multe ori multifocal. Esteasociata cu HPV.Poate reprezenta o leziune precursoare pentru carcinomul verucous sau alte carcinoame.Microscopie: proliferare hipercheratozica matura, complet exofitica, fara proliferaridescendente tip creste papilare dsecendente.

3.1.2. Leziunile precanceroase - leucoplazia

Termenul leucoplazie este definit de ctre Organizaia Mondial a Sntii ca fiind "o pata deculoare alb sau n plac care nu poate fi detasata si nu poate fi caracterizat clinic sau

patologic ca orice alt boal." Dac o leziune alba n cavitatea bucal poate avea un diagnosticspecific, ea nu este o leucoplazie.

Termenul clinic este rezervat pentru leziunile prezente in cavitatea oral fara un motiv aparent.Astfel placile albe determinate de entitati ca lichen plan sau candidoza nu sunt leucoplazii.Aproximativ 3% din populaie au leziuni leukoplazice i ntre 5% i 25% din aceste leziunisunt precanceroase. Astfel, pn la dovada contrarie histologica, toate leukoplaziile trebuie sfie considerate precanceroase. Leucoplaziile pot fi observate la orice varsta, dar ele sunt deobicei gsite la aduli, cu varste cuprinse intre 40 si 70, cu o preponderenta de 2: 1 pentrusexul masculin. Dei aceste leziuni au origine multifactorial, consumul de tutun (tigari, pipe,trabucuri i tutun de mestecat) este cel mai comun factor de risc.Morfologie. Leukoplazia se poate produce oriunde n cavitatea bucal (locuri favorizate suntmucoasa bucala, planeul gurii, suprafata ventrala a limbii, palatul, si gingia). Ele apar ca petesau placi albe solitare sau multiple, adesea cu margini abrupt delimitate. Ele pot fi uorngroate i netede sau zbarcite i fisurate, sau pot apare ca placi verucoase proieminente,uneori ondulate.


7/11

La examenul histologic ele prezinta un spectru de modificari epiteliale ce variaza de la ohipercheratoza ce acopera un epiteliu mucos ngroat, la modificri displazice semnificativece merg spre carcinom in situ. Cu cat leziunile sunt mai displazice cu atat va fi prezent uninfiltrat inflamator subiacent compus din limfocite i macrofage.

3.1.3. Carcinomul scuamocelularCarcinomul scuamocelular este cea mai frecventa tumora la nivelul cavitii bucale derivatadin epiteliul mucoasei. Carcinom scuamos invaziv este cea mai importanta i comuna leziune.Carcinoamele scuamoase al cavitatii orale sunt puternic asociate cu consumul de tutun, nspecial fumatul la pipa. Analiza molecular a relevat c aproximativ 50% din cazuri continsecvente HPV, n special tipurile 16, 18 i 33.

Morfologie. Carcinomul scuamocelular poate aprea oriunde n cavitatea bucal, dar locurilefavorizate sunt suprafaa ventral a limbii, planseul gurii, buza inferioara, palatul moale, igingia.Carcinomul scuamos invaziv se prezinta ca leziuni nodulare proieminente, pe care se dezvoltaulceraii centrale, cu o margine proieminenta.

La examenul histologic, aceste cancere ncep ca leziuni displazice, care pot sa progreseze spredisplazie severa (carcinom in situ) inainte de a invada stroma conjunctiva subjacenta.Carcinoamele cu celule scuamoase variaza de la neoplasme bine difereniate keratinizante laneoplasme anaplazice, i de la tumori cu cretere lenta la tumori cu cretere rapid.

Cu toate acestea, gradul de difereniere histologica, stabilit prin gradul relativ de keratinizare,nu este corelat cu comportamentul tumorii. Aceste tumori tind sa se infiltreze local, nainte dea da metastaze.Cile de diseminare depind de localizarea primara. Metastazele ganglionare regionaleintereseaza ganglionii limfatici cervicali, n timp ce metastazele cele mai ndeprtate implicaganglionii limfatici mediastinali, plmnii, ficatul i oasele. Metastazele la distanta sunt

adesea oculte, la momentul descoperirii leziunilor primare.

3.2. Neoplasmele mezenchimale benigne

O varietate de neoplasme provin din tesutul conjunctiv submucos, i aceste tumori apar catumefieri nodulare. Ele pot prezenta trasaturi distincte clinic, ca la hemangiom i limfangiom,sau se prezint ca tumefactii netede, rozii ale suprafetei mucoase.Cele mai multe tumori mezenchimale se gsesc n limba sau mucoasa bucal, dar ele pot sapar oriunde n gur.Hemangiomul

Hemangiomul este o tumora benigna a vaselor de sange.Hemangioamele cavitii orale sunt adesea prezente la nastere sau la scurt timp dup aceea.Ele au preferin pentru o parte sau toata limba (macroglosie). Culoarea hemangiomului poatevaria de la albastrui la purpuriu sau rosu.Histologic, hemangiomul consta din vase numeroase ce contin snge, captusite de celuleleendoteliale proliferate i nconjurate de esut conjunctiv. In hemangiomul capilar, vaselecomponente sunt mici, de tip capilar, iar in hemangiomul cavernos vasele constituiente suntmari, dilatate si contin de snge sau trombi.Atunci cnd hemangioamele sufera regresie, se produce o scleroz extensiva, uneori, urmatade calcifiere. Astfel de concretiuni se numesc fleboliti.


8/11

Majoritatea hemangioamelor nu necesita necesit tratament si ele regreseraza spontan ntimpul copilriei.Limfangiomul

Limfangiomul este o leziune benigna compusa din numeroase vase limfatice. Este maidegrab un hamartom, dect un neoplasm.Producerea n cavitatea bucal i orofaringe este rar, limba fiind localizarea cea mai

obisnuita. Marimea poate varia de la dimensiuni mici (cap de bold) la mari. Tipic,limfangiomul se caracterizeaz prin nodularitati neregulate ale mucoasei, cu proiecii rozii, inboaba de strugure.Histologic, consta din spatii vasculare cptuite de endoteliu, inconjurate de esut conjunctivce contine limfocite. Nu este ncapsulata; este constituita din lobuli ce dau un fals caracterinfiltrativ n esuturile moi inconjuratoare.Excizia chirurgical complet este dificila, n special n gur, datorita proieciilor digitiforme,care se extind n esuturile adiacente.Fibromul

Fibromul este acoperit de o mucoasa neteda si este adesea pediculat. Marimea poate varia dela cativa milimetrii la cteva centimetri. Consistenta poate varia de la moale si mixomatos laferm si elastic. Fibromul este asimptomatic i poate fi localizat oriunde in mucoasa orala i

orofaringiana.Rareori acesta se produce nainte de-al patrulea deceniu i nu arat nici o preferin pentru unanume sex. Nu este asociat cu trauma.Microscopic, prezinta o stroma colagenica, fara celule inflamatorii. Fibroblastele pot aveaaspect de celule gigante, justificand n unele cazuri denumirea de fibrom cu celule gigante,dar care nu are implicaii clinice. Un fibrom nu este delimitat sau incapsulat. n unele cazuri,

poate prezenta modificri mixoide i, de asemenea, leziuni de metaplazie condroida i osoasa.Tratamentul const n excizie conservatoare. Recidivele sunt excepionale.Lipomul

Lipomul este un neoplasm benign compus din celulele grase. Cauza este necunoscuta.Lipoamele sunt de obicei situate n mucoasa bucala, apare sub forma de mase moi, unice saumultinodulare, de culoare galbena.

Examinarea histologica releva o masa bine definita de lobuli compusi din celule grase, cusepturi fibro-vasculare intercalate intre ele.Cnd tesutul fibros este o parte important a unui lipom, poate fi aplicat termenul defibrolipom. Cnd vascularizatia este o caracteristic importanta a tumorii se poate aplicatermenul de angiolipoma.Indepartarea chirurgicala este tratamentul de alegere. Nu au fost raportate recidive.

Osteocondromul lingualOsteomul esuturilor moi este o leziune benigna, care este formata din os. O definiie similara

poate fi data pentru condrom. n unele cazuri, exista o ntreptrundere a celor dou leziuni,ducnd la termenul de osteocondrom.Osteocondromul reprezint mai degrab un o choristom dect un neoplasm.Dei osteocondroamele se produc pretutindeni in cavitatea bucala, limba este, de departe,locul cel mai frecvent.Clinic, leziunile apar ca tumefactii pediculate de aproximativ 1 cm, de obicei n partea

posterioar a partii dorsale a limbii.Histologic, este o leziunile bine circumscrisa de os lamelar matur sau de cartilaj sau unamestec al ambelor esuturi.Tratamentul consta in indepartare chirurgicala.Rabdomiomul


9/11

Rabdomiomul este un neoplasm benign al muchiului striat. Este o tumora rara.Dei rabdomioamele extracardiace arat o preferin pentru cap si gat,apariia lor n cavitatea bucal i orofaringe este rar. Planseul bucal este locul cel maifrecvent.Se prezinta clinic ca o tumefiere a submucoasei fara alte semne si simptome specifice.Rabdomiomul este o tumora bine-circumscrisa.

Pe baza trasaturilor histopatologice sunt recunoscute dou tipuri: fetal i adult.Tipul adult este compus din celule mari, rotunde sau poligonale cu o citoplasma uorgranular. Citoplasma contine glicogen. Striurile transversale pot fi prezente doar in catevacelule.Tipul fetal apare aproape exclusiv in primii ani de viata. Histologic, acest tip este caracterizat

prin prezenta de celule musculare striate imature fiind compus din celule mezenchimalenediferentiate n diferite stadii de dezvoltare.Adesea, o difereniere de la rabdomiom la rabdomiosarcom poate fi dificila.Tratamentul unui rabdomiom const n ndeprtare chirurgical.LeiomiomulLeiomiomul este un neoplasm benign compus din celule musculare netede. Originea acesteitumori n cavitatea bucal este musculatura neteda a peretilor vaselor de sange. Leiomiomul

n cavitatea bucal este o tumora rar.Marea majoritate a leiomioamelor cavitii bucale i orofaringelui apar ca tumefieri mici,circumscrise, i asimptomatice, acoperite de o mucoasa aparent intacta. Ele sunt fie unice saumultiple. Un leiomiom este compus din celule musculare netede dispuse in vartej.Tratamentul consta in indepartare chirurgicala.

3.3. Tumorile maligne mezenchimale

Tumorile maligne mezenchimale sunt rareori ntlnite n esuturile moi orale, fiind mult mairspndite la gt. Sarcoamele se pot produce oriunde, i au fost raportate cazuri la limba,mucoasa bucal, i planseul oral.Fibrosarcomul

Fibrosarcoamele sunt tumori maligne ale fibroblastelor.

Cel mai adesea fibrosarcoamele se prezinta ca mase cu cretere lenta, care pot atingedimensiuni considerabile nainte de a produce durere.Ele se pot produce oriunde n regiunea oral.Ele pot apare la orice varsta, dar sunt mai frecvente la copii i adulii tineri.Excizia chirurgicala cu margini largi este tratamentul de alegere.Ratele de supravietuire la 5 ani variaza de la 40 - 70%.Rabdomiosarcomul

Rabdomiosarcomul este una dintre cele mai frecvente sarcoame raportate n cavitatea bucal.Alte localizari includ parotida, orofaringe, i obraz.Microscopic, predomina subtipul embrionar, cu celule fusiforme;Aproximativ 15% dintre aceti pacieni au metastaze in ganglionii limfatici regionali.Tratamentul consta in excizie chirurgicala completa.Sarcomul KaposiSarcomul Kaposi este asociat cu infecia HIV i SIDA. Leziunile intraorale sunt obisnuite igingia i palatul sunt de obicei locurile cel mai frecvent afectate.Aceste leziuni vasculare apar ca macule rosii-purpurii i se pot prezenta n etapele ulterioare,sub forma de creteri nodulare roii-violete.Macroscopic, sunt leziuni maculare mici, bine delimitate sau noduli infiltrativi mai mari.Acest neoplasm malign se considera ca are origine in endoteliu i este cauzat de virusulherpetic uman tip 8/ HHV-8. De obicei, diagnosticul este confirmat prin biopsie. Aceste


10/11

leziuni sunt compuse din celule fusiforme atipice, asociate cu spaii vasculare mici, i hematiiextravazate. Celulele fusiforme sunt CD34 pozitive. Imunohistochimia pentru HHV-8 poate fide folos in unele cazuri.

3.4.Melanoamele

Melanomul malign primar al gurii este o tumora extrem de rara care are origine in

melanocitele cu cretere necontrolata de la nivelul stratului bazal al membranelor mucoaseiorale.Prezentarea clinic a lor poate varia foarte mult, de la o macula pigmentata sau leziune

proliferativa reactiva, la o tumora vasculara moale ne-pigmentata, unica sau multipla, primarasau metastatica.Formele ne-pigmentate de melanom malign de multe ori nu poate fi distinse clinic de altetumori benigne sau maligne orale, i numai biopsia poate stabili diagnosticul.

Melanoamele orale sunt puin frecvente, i, similare cu corespondentul lor cutanat; seconsidera ca ele apar n primul rnd din melanocitele stratului bazal al mucoasei scuamoase.Spre deosebire de melanoamele cutanate, care sunt etiologic legate de expunerea la soare,factorii de risc pentru melanoamele mucoasei orale sunt necunoscuti. Aceste melanoame nu

au nici o relatie aparenta cu evenimente chimice, termice, sau fizice (de exemplu, fumatul,consumul de alcool, igiena oral deficitar, iritaiile de la dinti, proteze, sau alte aparate orale)la care mucoasa orala este n mod constant expusa.

Dei se produc proliferri melanocitare intraorale (nevi) ca surse poteniale ale unormelanoame orale, succesiunea de evenimente este putin neleas n cavitatea bucal. In

prezent majoritatea melanoamelor orale sunt considerate a aprea de novo.Macroscopie- Leziuni pigmentare de 1,0 mm la 1,0 cm sau mai mari de culoare rosie-neagra.

Microscopie-Cele mai multe melanoame orale au caracteristici lentiginoase i, corsepundtipului superficial de melanom.

Histopatologic, biopsia arata o proliferare de celulele atipice celule rotunde sau fusiforme insubmucosa, ce formeaza cuiburi i fascicule. Melanocitele pigmentate care invadeaz stratul

profund exprima puternic proteina S100, HMB-45 i Melan-A.

Celulele melanocitare atipice au nuclei mari, adesea cu nucleoli proieminenti. Citoplasma esteabundenta, eozinofila sau optic clara. Ocazional, celulele devin fusiforme. Aceasta trasaturaeste interpretata ca o caracteristic mai agresiva, n comparaie cu varietatile cu celule rotundesau poligonale.

n mucoasa bucala, prognosticul este sumbru pentru "pacienii cu orice tip de celule maligne.

3.5. Metastazele oraleCele mai multe metastaze pot implica mandibula, dar si esuturile moi orale de la nivelulgingiei si limbii.Tumorile primare adesea sunt reprezentate de carcinomul pulmonar, carcinomul renal cucelule clare, de asemenea, carcinomul de san, melanoamele, carcinomul de prostat,endometru, colon, etc.Cele mai multe metastaze orale sunt carcinoame si nu sarcoame.Ele apar ca mase nodulare asemntoare cu creterile reactive sau hiperplazice cu ulceraii


11/11

ocazionale i slbirea dintilor adiacenti.Histologic, metastaza este similara cu tumora primara.Tratament: prognostic nefavorabil, paleativ.

N.B. Coristomul const dintr-o mas de esuturi normale ntr-o locaie anormala.Hamartoamele sunt proliferri de esuturi dezorganizate, n locaii normale.

filehost_patologia cavitatii bucale

Documents