fiŞa disciplinei 1. universitatea spiru haret ŞtiinŢe ... · 1.introducere în metodologia...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Citire de partituri 2.2.Codul disciplinei Muz3516 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 14 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 14 3.4 Total ore din planul de învăţământ 1 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de teorie,citire în chei, pian 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala cu pian

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1 REALIZAREA UNEI CORELAŢII CORECTE ÎNTRE TEXTUL MUZICAL ŞI CONFIGURAŢIA SONORĂ (AVÂND UN GRAD MEDIU DE DIFICULTATE), PE BAZA ABILITĂŢILOR AUDITIVE ŞI DE SCRIS-CITIT MUZICAL DOBÂNDITE (INCLUSIV AUZUL MUZICAL INTERIOR)

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru dezvoltarea personală şi

profesională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea

datelor teoretice, cunoştinţe practice) 7.2 Obiectivele specifice Citire in chei intr-o combinaţie de 4 chei diferite 8. Conţinuturi 8.2 Seminar Metode de predare Observaţii Sem. I

1. Cheia Sol şi 3 chei Do Expunere, exemplificări, studiu de caz 2. Cheia Sol şi 3 chei Fa Expunere, exemplificări, studiu de caz 3. Cheia Sol şi 3 alte chei Sol, Fa sau Do Idem.

4. Cheia Fa şi 3 cheiDo Idem. 5. Cheia Fa şi 3 chei Sol 6. Cheia Fa şi 3 alte chei Sol, Fa sau Do

Idem. 7. Combinaţii diferite a 4 chei diferite Idem.

Bibliografie Bibliografie obligatorie Stoianov, Petru: Citire de partituri curs practic (Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti 2008) Bibliografie suplimentară Grefiens, Viniciu: Curs practic pentru citire partituri, Citire în chei (Bucureşti, Editura Muzicală, 1966) Velehorschi, Alexandru: Studiul Transpoziţiei (Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1968)

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

- profesori de muzică 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs - 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Colocviu 100%

Verificare pe parcurs Colocviu 100% 10.6 Standard minim de performanţă

Citirea corectă a unui studiu într-o combinaţie de 4 chei diferite Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Științe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Muzică 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnica cercetării științifice 2.2. Codul disciplinei Muz 3520 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul

I 2.7.Tipul de evaluare Cv1 2.8.Regimul disciplinei DS

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 14 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 14 C 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5

curs 3.6 seminar/laborator 14 S

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităţi 4 3.7 Total ore studiu individual 32 ore 3.9 Total ore pe semestru 14semI 3.10 Număr de credite 2 credite semI/2credite semII 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala dotată cu foto, xerox, partituri, colecţii de ziare si reviste de specialitate, CD-uri, DVD-uri


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1.a) Capacitatea de a înțelege tematica de cercetare; b) Capacitatea de a depista domeniile muzicale specifice cercetării științifice; 2.a.1)Dezvoltarea abilităţilor necesare cercetării științifice; b.1) Realizarea și preocuparea de a ridica nivelul cercetării științifice muzicale;. 3.a.2)Abilitatea de implicare directă în în colectivele de cercetare; b.2) Capacitatea de a reacţiona pozitiv la explicaţiile cadrului universitar.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

1. Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor. a) Formarea-dezvoltarea abilităţilor de implicare în obiectivele propuse;

b)Dezvoltării individualităţii şi personalităţii studentului.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1.Înţelegerea obiectivelor propuse de cercetarea științifică.

2.Aplicarea cercetării individuale ; 3.Însuşirea corectă a direcțiiilor cercetării științifice.

7.2 Obiectivele specifice 1.Îmbogățirea personalității spirituale; 2.Înnobilarea societății prin cultivarea științei. 3.Cultivarea valorilor științei și culturii naționale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1.Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice: -Realităţi şi tendinţe contemporane în metodologia cercetării ştiinţifice

Cooperare, comunicare și implicare Studentul îşi va însuşi informațiile utile referitoare la temele de cercetare din domeniul muzică

2. Formarea, evoluţia şi dezvoltarea cercetarii ştiinţifice

-Repere şi criterii de clasificare. - Cercetari fundamentale specifice

Cooperare, comunicare și implicare Idem

3.Tehnici şi strategii ştiinţifice individuale

-Cercetarea ştiinţifică individuală.

-Cercetarea şi documntarea pentru lucrarea de licenţă

-Etapele cercetării ştiinţifice individuale.

-Modalităţi de prezentare şi susţinere a lucrării. -Cercetări aplicative specifice


4.Tehnici şi strategii ştiinţifice în echipă

-Cercetarea ştiinţifică în echipă.

-Etapele cercetării ştiinţifice în echipă. -Cercetarea socio-umană și științele vocaționale


5.Etapele cercetării ştiinţifice

-Alegerea temei şi stabilirea subiectului.

-Preferinţe în cercetările ştiinţifice. -Cercetarea științifică și interdisciplinaritatea


6.Organizarea materialului editorial-bibliografic:

-Criterii generale şi speciale.

-Lucrări şi publicaţii speciale si generale


7.Desfăşurarea muncii de cercetare ştiinţifică în domeniul muzica

-Informarea şi documentarea ştiinţifică.

-Forme clasice de documetare şi clasifiacre bibliografiei

-Redactarea lucrării, stabilirea titulaturii capitolelor, subcapitolelor şi paragrafelor.

-Concluziile sau consideaţiile finale.

-Revizia şi corecturile autorului.

-Remedii în cercetare științifică a facultății


8.Elementele constitutive ale textului ştiinţific

-Textul, ortografia şi punctuaţia.

-Citatele şi reproducerile textuale.

-Graficele, tabelele, imaginile şi ilustraţiile

-Trimiteri bibliografice şi sisteme de citare.

Anexe. Bibliografia finală -Selectarea unor priorități în cercetarea științifică


9.Proprietatea intelectuală şi dreptul de autor

-Etica şi moralitate în cercetarea şi creaţia ştiinţifică.

- Formarea permanenta a cercetătorilor științifici tineri


10.Valorificarea în universul teoretic al cercetărilor ştiinţifice

-Prezentarea sau susţinerea orală

-Redactarea şi prezentarea de referate şi comunicări.

-Participare la sesiuni, simpozioane şi congrese ştiinţifice.

-Perfecţionarea prin lucrările de licenţă.

-Editarea de studii şi lucrări -Direcția precisă a cercetării științifice –partea a I-a


11.Valorificarea în universul aplicativ-practic al cercetărilor ştiinţiice

economice

-Rapoarte, studii de caz, analiză -Direcția precisă a cercetării științifice –partea a II-a


12.Valorificarea specialiștilor recunoscuți Cooperare, comunicare și implicare Idem

13.Cercetare științifică și lucrul în echipă-partea I-a


14.Cercetare științifică și lucrul în echipă-partea II-a


Bibliografie generală -Avramescu, A., Cândea, V., Introducere în documentarea ştiinţifică, Bucureşti, Ed. Academiei, 1960. -Constantinescu, N.N., Probleme ale metodologiei de cercetare în ştiinţa economică, Bucureşti, Ed. Economică, 1998. -Rad, Ilie, Cum se scrie un text ştiinţific, Iaşi, Ed. Polirom, 2008. -Bondrea Aurelian Spiru Haret :contemporanul nostru/prof. Univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea-București, Editura Fundației România de Mâine, 2011 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

– Obiectivele didactice ale cercetării dialog Integrarea rezultatelor obținute -Cercetări fundamentale specific dialog Idem Cercetări aplicative specific dialog Idem Cercetarea socio-umană și științele vocaționale dialog Idem -Cercetarea științifică și interdisciplinaritatea

dailog Idem

Lucrări şi publicaţii speciale si generale dialog Idem

Remedii în cercetare științifică a facultății- dialog

Selectarea unor priorități în cercetarea științifică dailog Idem Formarea permanent a cercetătorilor științifici tineri

dialog Idem

Direcția precisă a cercetării științifice,1 dailog Idem Direcția precisă a cercetării științifice, 2

dialog Idem

-Valorificarea specialiștilor recunoscuți dialog Idem

-Cercetare științifică și lucrul în echipă,1

dialog Idem

-Cercetare științifică și lucrul în echipă,2

dialog Idem

Bibliografie generală: - Chelcea S, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative. ediţia 3-a, Ed. Economica, Bucureşti, 2007. -Constantinescu, N.N., Probleme ale metodologiei de cercetare în ştiinţă, Bucureşti, Ed. Economică, 1998. -Bernal, J.D. Ştiinţa în istoria societăţii, Bucureşti, Ed. politică, 1964.


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea stilului muzical.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Implicarea studentului Se înregistrează frecvenţa la ore

oral 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Realizarea a 6 teme de cercetare stiintifica

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în Departament Semnătura directorului de Departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Sociale 1.3.Departamentul Departamentul de Științe Sociale 1.4.Domeniul de studii Muzica 1.5.Ciclul de studii Licență 1.6.Programul de studii/Calificarea Muzica 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Folclor muzical 2.2. Codul disciplinei Muz. 1210 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 6 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5

curs 28 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 8 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica 4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală prevăzută cu tablă cu portative , PC, CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală prevăzută cu tablă cu portative , PC, CD player


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1. Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice

2.Formarea deprinderilor şi capacităţilor de a interpreta teoretic creaţia muzical-folclorică, într-o formă autentică, pe cât se poate mai apropiată de origini.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

1. Cunoaşterea morfologiei, sintaxei, semanticii şi esteticii melosului popular românesc, diferenţiat pe zone folclorice; analiza şi compararea acestora.

2. Recunoașterea elementelor caracteristice ale limbajului musical din melodiile de tradiție orală, analiză de text folcloric

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunostinte de specialitate in domeniul studiat(cunostinte teoretice,intelegerea/explicarea si interpretarea datelor

teoretice de morfologie muzicala etnomuzicologice 7.2 Obiectivele specifice Abilitatea de a analiza un text muzical folcloric prin datele obtinute din transcrierea materialului cules in teren

Abilitatea de a culege si transcriere a materialului aflat in stare pura pe teren. 8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare Observaţii

Sem.II

Oligocordii Expunere Pentatonii / cordii Expunere Hexa, heptacordii Expunere Moduri diatonice cromatice acustice Expunere Forma muzicala vocala Expunere Forma muzicala instr. Expunere Pseudoinstrumente, instrumente idiofone Expunere Instr. membranofone Expunere Instr. aerofone Expunere Instr. cordofone Expunere Tarafuri Expunere Armonie si polifonie populara, isonul Expunere Tiituri Expunere Elemente de armonie modala Expunere Bibliografie Bibliografie obligatorie Miculi Pop Otilia, Curs de folclor muzical si etnomuzicologie, vol. I, Bucuresti, Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2007 Bibliografie suplimentara Bârlea, Ovidiu, Principiile cercetării folclorice, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 11, nr. 3/1966 Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) Georgescu, Lucilia, Constantin Brăiloiu, întemeietor şi conducător al „Arhivei de Folklore a Societăţii Compozitorilor Români”, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 6/1968 Kahane, Mariana, Un aspect al legăturii dintre text şi melodie în cântecul popular românesc, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 2/1966 Moldoveanu, Elisabeta, Consideraţii asupra cercetării interdisciplinare a folclorului muzical, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 39, nr. 1-2/1994 Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 14, nr. 5/1969 Suliţeanu, Ghizela, Principiile şi legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 34, nr. 5/1989 Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a muzicii populare. Despre procesele de transpoziţie şi de substituire, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 24, nr. 2/1979 Suliţeanu, Ghizela, Despre cercetările inter şi intradisciplinare în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 37, nr. 1/1992 8.2 Seminar/laborator


Analiza text muzical si auditie muzicala Auditie muz. Explicativa / analiza morfologica a elementelor de limbaj muzical

Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Bibliografie Bibliografie obligatorie Miculi Pop Otilia, Curs de folclor muzical si etnomuzicologie, vol. I, Bucuresti, Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2007 Bibliografie suplimentara Bârlea, Ovidiu, Principiile cercetării folclorice, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 11, nr. 3/1966 Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) Georgescu, Lucilia, Constantin Brăiloiu, întemeietor şi conducător al „Arhivei de Folklore a Societăţii Compozitorilor Români”, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 6/1968 Kahane, Mariana, Un aspect al legăturii dintre text şi melodie în cântecul popular românesc, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 2/1966 Moldoveanu, Elisabeta, Consideraţii asupra cercetării interdisciplinare a folclorului muzical, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 39, nr. 1-2/1994 Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 14, nr. 5/1969 Suliţeanu, Ghizela, Principiile şi legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 34, nr. 5/1989 Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a muzicii populare. Despre procesele de transpoziţie şi de substituire, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 24, nr. 2/1979 Suliţeanu, Ghizela, Despre cercetările inter şi intradisciplinare în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 37, nr. 1/1992


Profesori de muzica

10. Evaluare


10.4 Curs Prezenta activa Examen oral 70%

10.5 Seminar/laborator Doua evaluari pe parcurs/semestru Corectarea graselilor de continut al temelor prezentate sub forma de eseu

oral

20%

Prezenta activa la curs si seminar 10%

10.6 Standard minim de performanţă Recunoasterea si analiza minima a elementelor de limbaj muzical din textele muzical – folclorice traditionle

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Socio - Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Științe Socio - Umane 1.4.Domeniul de studii Muzica 1.5.Ciclul de studii Licență 1.6.Programul de studii/Calificarea Muzica 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Folclor muzical 2.2. Codul disciplinei Muz.1109 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 5 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5

curs 28

3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 8 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sala prevăzută cu tablă cu portative , PC, CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala prevăzută cu tablă cu portative , PC, CD player 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1. Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice

2. Formarea deprinderilor şi capacităţilor de a interpreta teoretic creaţia muzical-folclorică, într-o formă autentică, pe cât se poate mai apropiată de origini.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

1. Cunoaşterea morfologiei, sintaxei, semanticii şi esteticii melosului popular românesc, diferenţiat pe zone folclorice; analiza şi compararea acestora.

2. Recunoașterea elementelor caracteristice ale limbajului musical din melodiile de tradiție orală, analiză de text folcloric

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunostinte de specialitate in domeniul studiat(cunostinte teoretice,intelegerea/explicarea si interpretarea

datelor teoretice de morfologie muzicala etnomuzicologice 7.2 Obiectivele specifice Abilitatea de a analiza un text muzical folcloric prin datele obtinute din transcrierea materialului cules in teren

Abilitatea de a culege si transcriere a materialului aflat in stare pura pe teren. 8. Conţinuturi

8.1 Curs


Sem. I

Terminologie / delimitari conceptuale Expunere Istoricul disciplinei Expunere Legile etnomuzicologiei Expunere Metode de cercetare Expunere Versificatia populara cantata Expunere Clasificarea ritmurilor Expunere Ritmul giusto-silabic Expunere Ritmul giusto-silabic Expunere Ritmul parlando-rubato Expunere Ritmul parlando-rubato Expunere Ritmul aksak Expunere Ritmul aksak Expunere Ritmul distributiv (orchestic) Expunere

Bibliografie Bibliografie obligatorie Miculi Pop Otilia, Curs de folclor muzical si etnomuzicologie, vol. I, Bucuresti, Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2007 Bibliografie suplimentara Bârlea, Ovidiu, Principiile cercetării folclorice, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 11, nr. 3/1966 Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) Georgescu, Lucilia, Constantin Brăiloiu, întemeietor şi conducător al „Arhivei de Folklore a Societăţii Compozitorilor Români”, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 6/1968 Kahane, Mariana, Un aspect al legăturii dintre text şi melodie în cântecul popular românesc, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 2/1966 Moldoveanu, Elisabeta, Consideraţii asupra cercetării interdisciplinare a folclorului muzical, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 39, nr. 1-2/1994 Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 14, nr. 5/1969 Suliţeanu, Ghizela, Principiile şi legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 34, nr. 5/1989 Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a muzicii populare. Despre procesele de transpoziţie şi de substituire, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 24, nr. 2/1979 Suliţeanu, Ghizela, Despre cercetările inter şi intradisciplinare în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 37, nr. 1/1992

8.2 Seminar/laborator


Auditii muzicale Auditie explicativa . Analiza text muzical si auditie muzicala Auditie muz. Explicativa / analiza morfologica a

elementelor de limbaj muzical

Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Bibliografie Bibliografie obligatorie Miculi Pop Otilia, Curs de folclor muzical si etnomuzicologie, vol. I, Bucuresti, Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2007 Bibliografie suplimentara Bârlea, Ovidiu, Principiile cercetării folclorice, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 11, nr. 3/1966 Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) Georgescu, Lucilia, Constantin Brăiloiu, întemeietor şi conducător al „Arhivei de Folklore a Societăţii Compozitorilor Români”, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 6/1968 Kahane, Mariana, Un aspect al legăturii dintre text şi melodie în cântecul popular românesc, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 2/1966 Moldoveanu, Elisabeta, Consideraţii asupra cercetării interdisciplinare a folclorului muzical, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 39, nr. 1-2/1994 Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 14, nr. 5/1969 Suliţeanu, Ghizela, Principiile şi legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 34, nr. 5/1989 Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a muzicii populare. Despre procesele de transpoziţie şi de substituire, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 24, nr. 2/1979 Suliţeanu, Ghizela, Despre cercetările inter şi intradisciplinare în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 37, nr. 1/1992


Profesori de muzica

10. Evaluare


10.4 Curs Prezenta activa Examen oral 70%

10.5 Seminar/laborator Doua evaluari pe parcurs/semestru Corectarea graselilor de continut al temelor prezentate sub forma de eseu

oral

20%

Prezenta activa la curs si seminar 10% 10.6 Standard minim de performanţă

Recunoasterea si analiza minima a elementelor de limbaj muzical din textele muzical – folclorice traditionle

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică artistică (vocal-instrumentală) 2.2.Codul disciplinei Muz3617 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 19 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 12 Examinări 6 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 61 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Să aibă cunoștințe generale legate de specificul artei corale 4.2 de competenţe Să aibă cunoștințe de cânt coral și dirijat cor


Culegerea de coruri ce cuprinde partiturile aferente anului în curs


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4. Utilizarea corectă și funcțională a elementelor de bază ale tehnicii interpretative (inițiere vocală cu specific coral și instrumentală). C4.4. Formarea de opinii personale, referitoare la realizările interpretative proprii sau ale altora C4.5. Interpretarea unei selecții semnificative de lucrări muzicale, care să demonstreze disponibilități tehnice și expresive

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserției și adaptabilității la cerințele pieței muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoașterea și însușirea metodelor de lucru în formațiile corale cu acompaniament 7.2 Obiectivele specifice capacitatea de a alege un repertoriu adecvat

dezvoltarea spiritului de muncă în echipă 8. Conţinuturi 8.1 Curs




1. Activități practice susținute în cadrul formației corale Exercițiul Se abordează partituriile corale selectate de către profesori

2. idem idem idem 3. idem idem idem 4. idem idem idem 5. idem idem idem

6. idem idem idem 7. idem idem idem 8. idem idem idem 9. idem idem idem 10. idem idem idem 11. idem idem idem 12. idem idem idem 13. idem idem idem 14. idem idem idem Bibliografie :

Guţanu Stoian, Luminiţa; Aurel Muraru – Culegere de coruri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2015


Discutarea conținutului disciplinei cu specialiști în domeniu pentru identificarea cerințelor de piață 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Colocviu Concert coral 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Însușirea repertoriului stabilit 10%

Verificare pe parcurs Însușirea repertoriului stabilit 10% 10.6 Standard minim de performanţă

Interpretarea corectă și expresivă a lucrărilor din repertoriu; Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică artistică (vocal-instrumentală) 2.2.Codul disciplinei Muz 3516 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 19 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 12 Examinări 6 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 61 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Să aibă cunoștințe generale legate de specificul artei corale 4.2 de competenţe Să aibă cunoștințe de cânt coral și dirijat cor




Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoașterea și însușirea metodelor de lucru în formațiile corale cu acompaniament 7.2 Obiectivele specifice capacitatea de a alege un repertoriu adecvat







FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică artistică (corală) 2.2.Codul disciplinei Muz 3615 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 19 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 12 Examinări 6 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 61 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Să aibă cunoștințe generale legate de specificul artei corale 4.2 de competenţe Să aibă cunoștințe de cânt coral și dirijat cor




Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoașterea și însușirea metodelor de lucru în formațiile corale profesioniste ”a cappella” 7.2 Obiectivele specifice capacitatea de a alege un repertoriu adecvat







FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică artistică (corală) 2.2.Codul disciplinei Muz3514 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 19 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 12 Examinări 6 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 61 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Să aibă cunoștințe generale legate de specificul artei corale 4.2 de competenţe Să aibă cunoștințe de cânt coral și dirijat cor




Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoașterea și însușirea metodelor de lucru în formațiile corale profesioniste ”a cappella” 7.2 Obiectivele specifice capacitatea de a alege un repertoriu adecvat












Interpretarea corectă și expresivă a lucrărilor din repertoriu. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Muzică 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dirijat cor 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul

6 2.7.Tipul de evaluare Examen 2.8.Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5


Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 6 Examinări 6 Alte activităţi 3 3.7 Total ore studiu individual 33 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum – cunoștințe de teoria muzicii, armonie și cânt coral 4.2 de competenţe – auz muzical dezvoltat 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului – sală cu pian și pupitru dirijoral

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

– sală cu pian și pupitru dirijoral – Albumul coral ce include partiturile aferente repertoriului specific anului în curs.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C5 Organizarea şi conducerea muzicală a formaţiilor vocale şi instrumentale şcolare, inclusiv prin asistarea tehnică elementară a producţiilor sonore C5.4. Analiza şi intterpretarea unui repertoriu variat stilistic, de dificultate medie, demonstrând abilităţi minimale de abordare a partiturii din perspectiva dirijorului. C5.5. Exercitarea în condiţii minimale în ipostaza de dirijor, din punctul de vedere al atitudinii, gesticii de bază şi transmitere de informaţii privitoare la interpretare. Interpretarea ca dirijor al unei formaţii corale a minimum 4piese, aparţinând unor genuri şi epoci de creaţe diferite.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale Elaborarea unui studiu de caz (de exemplu: proiectarea si organizarea unei unitati de invatare si a continuturilor acesteia; proiectarea si organizarea unui eveniment artistic etc.) in vederea solutionarii unei situatii, problema aplicand atat cunostinte, teorii si metode specifice domeniului de studiu, cat si norme si principii de etica profesionala.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice)

1) Cunoştinţe teoretice de specialitate în noul domeniu supus aprofundării şi cercetării: - asimilarea şi aprofundarea mijloacelor de exprimare dirijorală pe tactare derivată; - etape ale studiului partiturii; 2) Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative) - asimilarea abordărilor dirijorale în funcţie de stil, epocă, factura scriiturii componistice;

- dirijarea lucrărilor din programa analitică în scheme de tact fundamentale, derivate si in ritm aksak. 3). Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor - exercitarea aptitudinilor de muzicalitate ca punte de comunicare artistică între membrii ansamblului (instrumentişti, corişti),

compozitor, public (muzicieni şi profani);

- realizarea gestică a frazării, nuanţelor, tipuri de adresări, intrări de voci, interdependenţa braţelor.

7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de denumi si intona linia melodica dirijorala a unei o partituri corale 2. Capacitatea de a face sinteză între elementele teoretice şi practice musicale. 3 Cursul dezvoltă studenţilor capacităţi proprii, specific dirijorale de cunoaştere, înţelegere şi interpretare a muzicii, prin:

– diversificarea deprinderile formate în anii anteriori, a procedeelor şi mijloacelor tehnice de lucru cu ansamblul coral;

– diversificarea personalităţii artistice şi pedagogice în relaţionarea cu ansamblul coral; – abordarea unui grad crescut de complexitate a mijloacelor de exprimare dirijorală pentru lucrări scrise în

metrică binară şi ternară, cu structuri omogene şi eterogene, în tactare concentrată şi descompusă, notate în metri alternativi şi eterogeni (aksak);

– abordarea lucrărilor din toate perioadele stilistice până în prezent, trecând prin toate formele şi genurile muzicale corale ce combină structuri monodice, polifonice, omofone şi eterofone..

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1-2 Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)

Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie(daca este cazul), modele de analiză, schematizare, demonstraţie.

Aplicatii practice pe partiturile corale din repertoriul anului in curs

3-4 Coordonate si etape ale studiului individual al unei partituri corale. Idem Idem

5-7. Analiza sintactico-morfologica a unei lucrari corale(ASM). Exerciţii pentru tactare în ritmuri aksak şi metri alternativi

Idem Idem

8-10. Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)

Idem Idem

11-13. Analiza vocal-corala a unei lucrari corale(AVC) . Aprofundarea tactării pentru măsurile de 6, 9, 12 timpi prin descompunerea valorilor

Idem Idem

14-17. Conceptul Mental Idem Idem 18-19 Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)

Idem Idem

20-21. Conceptul Mental Tehnic Idem Idem 22-23. Conceptul Mental Interpretativ

Idem Idem

24-25. Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)

Idem Idem

26. Requiem

Idem Idem

27-28. Realizarea practica a schimbarilor de tempo si modificarilor agogice Idem Idem

Bibliografie generală Guţanu Stoian, Luminiţa-Bazele tehnicii dirijorale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2016 Guţanu Stoian, Luminiţa, Muraru Aurel- Culegere de coruri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2015 Guţanu, Luminiţa – Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala(Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 Gâscă, Nicolae – Interpretarea muzicii corale, Editura Junimea, Iaşi, 2004 Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1.-14. Deprinderea mijloacelor de exprimare dirijorală prin aplicaţii practice pe lucrări corale din repertoriul afiliat anului în curs. -Asimilarea modalităţii de învăţare a partiturii corale din punct de vedere dirijoral.

Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a dirijatului şi cântului coral, în procesul interpretativ.

Aplicatii practice pe partiturile corale din repertoriul anului in curs.

Bibliografie generală: Guţanu Stoian, Luminiţa-Bazele tehnicii dirijorale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2016 Guţanu Stoian, Luminiţa, Muraru Aurel- Culegere de coruri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2015 Guţanu, Luminiţa – Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala(Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 Gâscă, Nicolae – Interpretarea muzicii corale, Editura Junimea, Iaşi, 2004 Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea tehnicii dirijorale.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Dirijarea a două lucrări muzicale din repertoriu,

precum și însușirea noțiunilor teoretice specifice artei dirijorale

80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Conducerea muzicală a primei lucrări corale studiate

10%

Verificare pe parcurs Conducerea muzicală a celei de a doua lucrări corale studiate

10%

10.6 Standard minim de performanţă Realizarea Auftakt-ului gestual adecvat, tactarea coerentă, realizarea închiderilor, precum și urmărirea liniei melodice dirijorale Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura Directorului de departament

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Muzică 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dirijat cor 2.2. Codul disciplinei Muz 3512 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul

5 2.7.Tipul de evaluare Examen 2.8.Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5


Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 6 Examinări 6 Alte activităţi 3 3.7 Total ore studiu individual 33 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum – cunoștințe de teoria muzicii, armonie și cânt coral 4.2 de competenţe – un auz muzical dezvoltat 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului – sală cu pian și pupitru dirijoral 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

– sală cu pian și pupitru dirijoral – Albumul coral ce include partiturile aferente repertoriului specific anului în curs.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C5 Organizarea şi conducerea muzicală a formaţiilor vocale şi instrumentale şcolare, inclusiv prin asistarea tehnică elementară a producţiilor sonore C5.4. Analiza şi intterpretarea unui repertoriu variat stilistic, de dificultate medie, demonstrând abilităţi minimale de abordare a partiturii din perspectiva dirijorului. C5.5. Exercitarea în condiţii minimale în ipostaza de dirijor, din punctul de vedere al atitudinii, gesticii de bază şi transmitere de informaţii privitoare la interpretare. Interpretarea ca dirijor al unei formaţii corale a minimum 4piese, aparţinând unor genuri şi epoci de creaţe diferite.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale Elaborarea unui studiu de caz (de exemplu: proiectarea si organizarea unei unitati de invatare si a continuturilor acesteia; proiectarea si organizarea unui eveniment artistic etc.) in vederea solutionarii unei situatii, problema aplicand atat cunostinte, teorii si metode specifice domeniului de studiu, cat si norme si principii de etica profesionala.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice)

1) Cunoştinţe teoretice de specialitate în noul domeniu supus aprofundării şi cercetării: - asimilarea şi aprofundarea mijloacelor de exprimare dirijorală pe tactare derivată; - etape ale studiului partiturii; 2) Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative) - asimilarea abordărilor dirijorale în funcţie de stil, epocă, factura scriiturii componistice;

- dirijarea lucrărilor din programa analitică în scheme de tact fundamentale, derivate si in ritm aksak. 3). Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor - exercitarea aptitudinilor de muzicalitate ca punte de comunicare artistică între membrii ansamblului (instrumentişti, corişti),

compozitor, public (muzicieni şi profani);

- realizarea gestică a frazării, nuanţelor, tipuri de adresări, intrări de voci, interdependenţa braţelor.

7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de denumi si intona linia melodica dirijorala a unei o partituri corale 2. Capacitatea de a face sinteză între elementele teoretice şi practice musicale. 3 Cursul dezvoltă studenţilor capacităţi proprii, specific dirijorale de cunoaştere, înţelegere şi interpretare a muzicii, prin:

– diversificarea deprinderile formate în anii anteriori, a procedeelor şi mijloacelor tehnice de lucru cu ansamblul coral;

– diversificarea personalităţii artistice şi pedagogice în relaţionarea cu ansamblul coral; – abordarea unui grad crescut de complexitate a mijloacelor de exprimare dirijorală pentru lucrări scrise în

metrică binară şi ternară, cu structuri omogene şi eterogene, în tactare concentrată şi descompusă, notate în metri alternativi şi eterogeni (aksak);

– abordarea lucrărilor din toate perioadele stilistice până în prezent, trecând prin toate formele şi genurile muzicale corale ce combină structuri monodice, polifonice, omofone şi eterofone..

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1-2 Ritmul aksak Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie(daca este cazul), modele de analiză, schematizare, demonstraţie.

Aplicatii practice pe partiturile corale din repertoriul anului in curs

3-4 Realizarea masurii de 5/8, 5/16 Idem Idem

5-6 Realizarea masurii de 7/8, 7/16. Idem Idem


9-10 Realizarea masurii de 9/8, 9/16

Idem Idem


13-14. Accentul.Accentul melodic.Accentul ritmic. Idem Idem

15-16. Accentul.Accentul tonic.Accentul expresiv.

Idem Idem

17-18. Cantata.

Idem Idem

19-20. Oratoriu.

Idem Idem

21-22. Analiza sintactico-morfologica a lucrarii(ASM)-partea teoretica Idem Idem

23-24. Analiza sintactico-morfologica a lucrarii(ASM)-partea practica. Idem Idem

25-26. Analiza vocal-corala a lucrarii(AVC)-partea teoretica

Idem Idem

27-28. Analiza vocal-corala a lucrarii(AVC).\-partea practica

Idem Idem

Bibliografie generală Guţanu Stoian, Luminiţa-Bazele tehnicii dirijorale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2016 Guţanu Stoian, Luminiţa, Muraru Aurel- Culegere de coruri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2015 Guţanu, Luminiţa – Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 Gâscă, Nicolae – Interpretarea muzicii corale, Editura Junimea, Iaşi, 2004. Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala(Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1.-14. Deprinderea mijloacelor de exprimare dirijorală prin aplicaţii practice pe lucrări corale din repertoriul afiliat anului în curs. -Asimilarea modalităţii de învăţare a partiturii corale din punct de vedere dirijoral.

Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a dirijatului şi cântului coral, în procesul interpretativ.

Aplicatii practice pe partiturile corale din repertoriul anului in curs.

Bibliografie generală: Guţanu Stoian, Luminiţa-Bazele tehnicii dirijorale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2016 Guţanu Stoian, Luminiţa, Muraru Aurel- Culegere de coruri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2015 Guţanu, Luminiţa – Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala(Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 Gâscă, Nicolae – Interpretarea muzicii corale, Editura Junimea, Iaşi, 2004 Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea tehnicii dirijorale.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Dirijarea a două lucrări muzicale din repertoriu,

precum și însușirea noțiunilor teoretice specifice artei dirijorale

80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Conducerea muzicală a primei lucrări corale studiate

10%

Verificare pe parcurs Conducerea muzicală a celei de a doua lucrări corale studiate

10%

10.6 Standard minim de performanţă Realizarea Auftakt-ului gestual adecvat, tactarea coerentă, realizarea închiderilor, precum și urmărirea liniei melodice dirijorale Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura Directorului de departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Polifonie (Contrapunct şi fugă) 2.2.Codul disciplinei MUZ3611 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 28 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator 14 3.4 Total ore din planul de învăţământ 2 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 4 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3 3.7 Total ore studiu individual 47 3.8 Total ore pe semestru 75 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian şi CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală cu pian şi CD player


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. REALIZAREA UNEI CORELAŢII CORECTE ÎNTRE TEXTUL MUZICAL ŞI CONFIGURAŢIA SONORĂ (AVÂND UN GRAD MEDIU DE DIFICULTATE), PE BAZA ABILITĂŢILOR AUDITIVE ŞI DE SCRIS-CITIT MUZICAL DOBÂNDITE (INCLUSIV AUZUL MUZICAL INTERIOR) C1.1 Definirea noţiunilor, raporturilor şi conceptelor ce stau la baza codificării grafice a muzicii. C2. UTILIZAREA CORECTĂ A ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE TEHNICILOR CLASICE DE SCRIITURĂ ŞI A METODELOR FUNDAMENTALE DE ANALIZĂ MUZICALĂ C2.2 Stabilirea de corelaţii între tehnicile de scriitură (contrapunct, armonie, orchestraţie) şi morfologia, sintaxa şi arhitectura muzicală

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1. Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor

teoretice) 7.2 Obiectivele specifice 1. Capacitatea de a realiza o temă de contrapunct instrumental

2. Analiza complexă a unui opus baroc 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Sem. 6 Contrapunctul cu bas ornamentat. Folosirea notelor melodico-ornamentale

Expunere, audiţie, exemplificări

Ornamentarea basului general prin întârzieri şi apogiaturi Contrapunctul răsturnabil. Răsturnarea intervalelor la octavă Răsturnarea intervalelor la decimă Răsturnarea intervalelor la duodecimă Imitaţia şi canonul. Imitaţia – intervale Canonul la octavă

Canonul la decimă Alte tipuri de canon Forma de fugă. Caracteristici structurale. Tipuri de fugă Clavecinul bine temperat de J. S. Bach Arta fugii de J. S. Bach Forma de fugă în creaţia contemporană Bibliografie Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 32-62 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul II, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 77-95 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 167-327

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Sem. 6 1. Realizarea unei expoziţii propriu-zise de fugă la trei voci în tonalităţi şi măsuri diferite

Analiză şi demonstraţie Studenţii vor avea de făcut pentru săptămâna următoare 2 teme, din tematica ultimului curs predat: una de curs şi una de seminar. Ambele vor fi verificate în orele de seminar.

2. Folosirea notelor melodico-ornamentale – exemple şi analize 3. Ornamentarea basului general prin întârzieri şi apogiaturi – exemple 4. Contrapunctul ranversabil – exemple şi analize 5. Contrapunctul imitativ – exemple şi analize 6. Forma de fugă – analize Bibliografie Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 32-62 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul II, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 77-95 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 167-327 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - profesori de muzică

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen - se acordă 8 puncte pentru realizarea corectă a

temei din punct de vedere al tehnicii contrapunctice - în cazul temelor fără greşeală se acordă 2 puncte pentru realizarea artistică (conducere de voci, muzicalitate, expresivitate) - în situaţia în care în temă apar mai mult de 2 greşeli, realizarea artistică nu mai poate fi luată în consideraţie - pentru fiecare măsură greşită se scade 1 punct - în cazul în care o măsură este realizată parţial corect se acordă 0,5 puncte

80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs 10% Verificare pe parcurs 10%

10.6 Standard minim de performanţă Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Polifonie (Contrapunct şi fugă) 2.2.Codul disciplinei MUZ3510 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 28 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator 14 3.4 Total ore din planul de învăţământ 2 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 4 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3 3.7 Total ore studiu individual 47 3.8 Total ore pe semestru 75 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian şi CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală cu pian şi CD player


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. REALIZAREA UNEI CORELAŢII CORECTE ÎNTRE TEXTUL MUZICAL ŞI CONFIGURAŢIA SONORĂ (AVÂND UN GRAD MEDIU DE DIFICULTATE), PE BAZA ABILITĂŢILOR AUDITIVE ŞI DE SCRIS-CITIT MUZICAL DOBÂNDITE (INCLUSIV AUZUL MUZICAL INTERIOR) C1.1 Definirea noţiunilor, raporturilor şi conceptelor ce stau la baza codificării grafice a muzicii. C2. UTILIZAREA CORECTĂ A ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE TEHNICILOR CLASICE DE SCRIITURĂ ŞI A METODELOR FUNDAMENTALE DE ANALIZĂ MUZICALĂ C2.2 Stabilirea de corelaţii între tehnicile de scriitură (contrapunct, armonie, orchestraţie) şi morfologia, sintaxa şi arhitectura muzicală

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor

teoretice) 7.2 Obiectivele specifice 1. Capacitatea de a realiza o temă de contrapunct instrumental

2. Analiza complexă a unui opus baroc 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Sem. 5 Contrapunctul instrumental al Barocului

Expunere, audiţie, exemplificări

Melodia monoritmică Melodia poliritmică Modulaţii Procedee de dezvoltare a melodiei instrumentale Contrapunctul cu bas general Basul general

Tipuri de disonanţe. Caracteristici Note melodico-ornamentale Nota de pasaj Broderia (nota de schimb) Anticipaţia Apogiatura Întârzierea Bibliografie Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 32-62 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul II, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 77-95 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 167-327

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Sem. 5 1. Teme de contrapunct instrumental la două voci cu bas general (cifrat), în tonalităţi majore sau minore, în diferite măsuri

Analiză şi demonstraţie Studenţii vor avea de făcut pentru săptămâna următoare 2 teme, din tematica ultimului curs predat: una de curs şi una de seminar. Ambele vor fi verificate în orele de seminar.

2. Melodia monoritmică - exemple 3. Melodia poliritmică – exemple 4. Modulaţii – exemplificări şi analize pe partitură 5. Procedee de dezvoltare a melodiei instrumentale – exemple Bibliografie Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 32-62 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul II, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 77-95 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 167-327 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - profesori de muzică 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen - se acordă 8 puncte pentru realizarea corectă a

temei din punct de vedere al tehnicii contrapunctice - în cazul temelor fără greşeală se acordă 2 puncte pentru realizarea artistică (conducere de voci, muzicalitate, expresivitate) - în situaţia în care în temă apar mai mult de 2 greşeli, realizarea artistică nu mai poate fi luată în consideraţie - pentru fiecare măsură greşită se scade 1 punct - în cazul în care o măsură este realizată parţial corect se acordă 0,5 puncte

80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs 10% Verificare pe parcurs 10%

10.6 Standard minim de performanţă Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Armonie IV 2.2. Codul disciplinei Muz3604 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul

6 2.7.Tipul de evaluare E6 2.8.Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 1 curs 1 Lucrari practice 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 24 din care: 12 curs 12 Lucrari practice 12 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Armonie I, Armonie II, Armonie III sem5 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. REALIZAREA UNEI CORELAŢII CORECTE ÎNTRE TEXTUL MUZICAL ŞI CONFIGURAŢIA SONORĂ (AVÂND UN GRAD MEDIU DE DIFICULTATE), PE BAZA ABILITĂŢILOR AUDITIVE ŞI DE SCRIS-CITIT MUZICAL DOBÂNDITE (INCLUSIV AUZUL MUZICAL INTERIOR) C1.5 Elaborarea de teme care vizează traducerea grafică a unor configuraţii sonore sau care exprimă sonor grafia muzicală, utilizând principiile şi metodele consacrate, cu grad mediu de dificultate C2. UTILIZAREA CORECTĂ A ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE TEHNICILOR CLASICE DE SCRIITURĂ ŞI A METODELOR FUNDAMENTALE DE ANALIZĂ MUZICALĂ C2.3 Rezolvarea de probleme practice şi exerciţii muzicale, utilizând tehnicile clasice de scriitură şi metodele fundamentale de analiză muzicală

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Abilitatea de a armoniza

2. Capacitatea de a analiza structuri acordice 3. Perfecţionarea aptitudinilor muzicale.

7.2 Obiectivele specifice - Realizarea acompaniamentelor - Abilități de aplicare a formulelor de acompaniament specifice - Noțiuni de bază în realizarea basului cifrat

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Semestrul 6 1. Teme colective lucrul după cursul scris/demonstraţii ; Idem 2. Identificarea relațiilor armonice învățate în exemple muzicale din literatura consacrată

dialogul problematizat/demonstraţii, Idem

3. Sexta napolitană Lucrul după cursul scris Idem 4. Modulația cromatică dialog de dezbatere/demonstraţii; Studentul va cânta la pian exemplele 5. Modulația enarmonică

Expunere practică Idem

6. Teme colective Demonstrații Studenții vor dialoga 7. Recapitulare generală dialog de dezbatere; Idem Bibliografie generală Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Corectarea și comentarea temelor realizate de student explicarea și propunerea unor noi soluții Se va utiliza manualul tipărite la USH 2. Cântarea temelor la pian exemplificările vor fi imitate de către

student Idem

3. Probleme în realizarea temelor exerciţii Idem 4. Înlănțuiri specifice anumitor stiluri exerciţii Partituri vocale, de pian și de orchestră 5. Dezvoltarea abilităților de a observa rapid greșelile exerciţii Idem 6. Teme compuse de către student 7. Armonizarea unor cântece reprezentative din folclorul și repertoriul copiilor Abilități în acompanierea la pian Diverse culegeri de cântece 8. Analiza relațiilor armonice învățate pe parcursul celor trei ani exerciţii Se va utiliza manualul tipărite la USH Bibliografie generală: Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002


Cunoaşterea teoriilor, regulilor sprecifice disciplinei Capacitatea studentului de a armoniza

10. Evaluare



scris 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Realizarea unei teme date

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Armonie III 2.2. Codul disciplinei Muz3503 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul

5 2.7.Tipul de evaluare Cv5 2.8.Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 1 curs 1 Lucrari practice 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 14 curs 14 Lucrari practice 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Armonie I, Armonie II 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. REALIZAREA UNEI CORELAŢII CORECTE ÎNTRE TEXTUL MUZICAL ŞI CONFIGURAŢIA SONORĂ (AVÂND UN GRAD MEDIU DE DIFICULTATE), PE BAZA ABILITĂŢILOR AUDITIVE ŞI DE SCRIS-CITIT MUZICAL DOBÂNDITE (INCLUSIV AUZUL MUZICAL INTERIOR) C1.5 Elaborarea de teme care vizează traducerea grafică a unor configuraţii sonore sau care exprimă sonor grafia muzicală, utilizând principiile şi metodele consacrate, cu grad mediu de dificultate C2. UTILIZAREA CORECTĂ A ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE TEHNICILOR CLASICE DE SCRIITURĂ ŞI A METODELOR FUNDAMENTALE DE ANALIZĂ MUZICALĂ C2.3 Rezolvarea de probleme practice şi exerciţii muzicale, utilizând tehnicile clasice de scriitură şi metodele fundamentale de analiză muzicală

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Abilitatea de a armoniza

2. Capacitatea de a analiza structuri acordice 3. Perfecţionarea aptitudinilor muzicale.

7.2 Obiectivele specifice - Realizarea acompaniamentelor - Abilități de aplicare a formulelor de acompaniament specifice - Noțiuni de bază în realizarea basului cifrat

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Semestrul 5 1. Recapitularea materiei din anii I și II exerciţii Studentul va aprofunda noțiunile asimilate 2. Teme colective cu toate noțiunile asimilate Demonstraţii la pian Studentul va cânta temele la pian 3. Modulația la tonalități apropiate și depărtate dialog de dezbatere/demonstraţii; Idem 4. Sistemul cromatic demonstraţii practice; Idem 5. Falsa relație exerciții Idem 6. Cromatizări nemodulante ascendente demonstraţii audio/ demonstraţii ; Idem 7. Cromatizări nemodulante descendente Demonstrație practică Studentul va analiza, va comenta Bibliografie generală Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Corectarea și comentarea temelor realizate de student explicarea și propunerea unor noi soluții Se va utiliza manualul tipărite la USH 2. Cântarea temelor la pian exemplificările vor fi imitate de către

student Idem

3. Probleme în realizarea temelor exerciţii Idem 4. Înlănțuiri specifice anumitor stiluri exerciţii Partituri vocale, de pian și de orchestră 5. Dezvoltarea abilităților de a observa rapid greșelile exerciţii Idem 6. Teme compuse de către student 7. Armonizarea unor cântece reprezentative din folclorul și repertoriul copiilor Abilități în acompanierea la pian Diverse culegeri de cântece 8. Analiza relațiilor armonice învățate pe parcursul celor trei ani exerciţii Se va utiliza manualul tipărite la USH Bibliografie generală: Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002


Cunoaşterea teoriilor, regulilor sprecifice disciplinei Capacitatea studentului de a armoniza

10. Evaluare



scris 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Realizarea unei teme date

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2.Facultatea STIINTE SOCIO-UMANE

1.3.Departamentul STIINTE SOCIO-UMANE

1.4.Domeniul de studii MUZICA

1.5.Ciclul de studii LICENTA

1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICA

2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Estetica muzicala

2.2. Codul disciplinei MUZ3509

2.3.Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu III 2.6Semestrul V 2.7 Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6

Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi – ore efective -

3.7 Total ore studiu individual 22

3.9 Total ore pe semestru 50

3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunostinte minime de teoria muzicii, istoria muzicii, armonie, contrapunct

4.2 de competenţe Atentie, memorie, stare psihica buna.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sala cu instrument

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-


8.1 Curs Metode de predare Observaţii Obiectul esteticii generale si al esteticii

muzicale. Discurs, explicatie,exemplificare, brainstorming

Estetica privita ca stiinta umanista, Frumosul ca obiect al esteticii.

Id

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1. Cunostinte de specialitate in domeniul studiat (cunostinte teoretice, intelegerea- explicarea-interpretarea datelor

teoretice).

2. Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative). 3. Atitudini specifice deontologiei pedagog-interpret-compozitor.

C

ompe

tenţ

e tr

ansv

ersa

le

1.1. Dezvoltarea competenţelor cognitive şi a abilităţ ilor de analiză a lucrărilor muzicale din punct de vedere al frumosului muzical, în contextul artelor universale.

1.2. Dezvoltarea abilităţ ilor şi competenţelor funcţionale în abordarea tematicii de cercetare în domeniul esteticii muzicale, în cercetarea şi interpretarea laturii estetice a lucrărilor muzicale, a frumosului muzical şi a evoluţ iei conceptului în formele şi conţ inuturile muzicale.

2.1. Dezvoltarea capacităţilor personale în autonomia de prelucrare a datelor muzical-estetice şi în formularea concluziilor proprii.

2.2. Dezvoltarea capacităţilor de analiză şi sinteză într-o cercetare comparată a valorilor muzicale.

3.1. Dezvoltarea capacităţii de expunere în cadrul unor dezbateri organizate sau în cadrul cercetării colective.

3.2. Dezvoltarea competenţelor etice în raportul de colaborare cu colegii într-un colectiv de cercetare ştiinţ ifică estetico-muzicologică şi în

recunoaşterea şi valorificarea cercetărilor

estetico-muzicologice anterioare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei � Insusirea notiunilor si terminologiei specifice disciplinei.

7.2 Obiectivele specifice � Sa diferentieze principalele directii in estetica muzicala, sa identifice un produs muzical

cu valoare estetica.

8. Conţinuturi

� Categorii estetice. Id

� Valoare estetica, gust estetic Id

Conceptiile despre muzica in Antichitate, in arta crestina, in Evu

Mediu.

Id

� Muzica si raportul sau cu mitologia, religia, morala. Id

� Artistul renascentist si arta sa. Id

� Estetica Barocului muzical. Id

� Implicatiile muzicale ale ideilor generate de `Aestetica` lui A.G. Baumgarten, teorii despre frumos si muzica in gandirea enciclopedistilor francezi.

Id

� Estetica echilibrului clasic. Id

� Expansiunea expresivitatii romantice. Id

� Modernitatea secolului XX. Id

� Postmodernismul. Id

Recapitulare Id

Bibliografie

Bibliografia obligatorie

Mihaela Marinescu - Compendiu de estetică şi stilistică muzicală, Editura Fundaţ iei România de Mâine, Bucureşti, 2007;

Dimitrie Cuclin – Tratat de estetică muzicală, Editura Oltenia, 1933; Gilbert/Kuhn – Istoria esteticii, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972;

Jean-Jacques Nattiez – Muzica, cercetarea şi viaţa, Editura Muzicală, Bucureşti, 2007.

Bibliografia suplimentară

George Bălan – Muzicaşi lumea ideilor, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1975,

Wilhelm Georg Berger – Estetica sonatei contemporane, Editura Muzicală, Bucureşt i, 1985; Alice Mavrodin – Rousseau şi frumosul muzical, Editura Muzicală, Bucureşt i, 2004.

Bibliografia facultativă

Lucian Blaga – Artă şi valoare (Trilogia valorilor), Editura Humanitas, Bucureşt i, 1996; Tudor Vianu – Estetica, Editura Orizonturi, Bucureşti, 1994

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din

domeniul aferent programului

Profesor de muzica

10. Evaluare


10.4 Curs Operarea, jonglarea cu notiunile asimilate.

Evaluare pe parcurs. Examen

20% 80%

10.5 Seminar/laborator - - -

10.6 Standard minim de performanţă Sa raspunda corect la cele 2 intrebari din biletul de examen.

Data completării: Semnătura titularului de curs,


……………………………… ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea STIINTE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul STIINTE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ISTORIA MUZICII 2.2. Codul disciplinei 3606 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 6 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DF 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5


Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 6 Examinări 6 Alte activităţi 3 3.7 Total ore studiu individual 33 3.9 Total ore pe semestru 69 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Studentii sa fi studiat inainte discipline muzicale 4.2 de competenţe Studentii sa aiba aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului SALA CU CALCULATOR/ LECTOR CD/INSTRUMENT (PIAN) 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

SALA CU CALCULATOR/ LECTOR CD/INSTRUMENT (PIAN)


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C.3. Clasificarea argumentată a operelor muzicale, pe baza identificării şi descrierii caracteristicilor de gen şi ale principalelor perioade stilistice muzicale

C3.1 Definirea de teorii si principii fundamentale privitoare la evolutia limbajului muzical cult si traditional si la configurarea creatiei muzicale in epocile muzical-stilistice semnificative.

C3.2 Explicarea si interpretarea elementelor de limbaj muzical specifice diferitelor culturi, epoci, stiluri, genuri muzicale

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT. 1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea capacităţii de a periodiza istoria muzicii prin analogie cu evenimentele istorice în plan european şi

extraeuropean; - deprinderea de a realiza conexiuni între evenimentele culturale şi cele muzicale, specifice; - abilitatea de a identifica repere ale omofoniei, armoniei sau eterofoniei în piesele studiate

7.2 Obiectivele specifice Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor

teoretice Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative) Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor 3.Identificarea a ceea ce ceste corect/incorect, complet/incomplet în definirea noţiunilor şi a regulilor noi; – integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei (interdisciplinaritate) - integrarea multidisciplinară a noilor cunoştinţe - interpretarea prin echivalenţă, analogie şi comparaţie a cunoştinţelor teoretice noi;

4. Abilitatea de a periodiza istoria muzicii româneşti prin analogie cu evenimentele istorice în plan european şi extraeuropean;

- deprinderea de a realiza conexiuni între evenimentele culturale şi cele muzicale, specifice; - abilitatea de a identifica repere ale naşterii omofoniei, armoniei sau eterofoniei în piesele studiate - capacitatea de a realiza extrapolări de la cultura muzicală românească în diferitele ei faze de

dezvoltare la contextul de valori culturale europene şi universale

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Creatia enesciana: confluenta deplina cu matca folclorica

Expunerea, explicaţia, schematizarea, demonstraţia, exemplificarea, audiţia.

Istoria culturii muzicale romanesti, auditii, studiu analitic pe partiutri,aspecte comparative…

2. Mihail Jora si bogatia sugestiilor folclorice Reevaluari,, in maniera” Mihail Andricu


Istoria culturii muzicale romanesti, auditii, studiu analitic pe partiutri,aspecte comparative

3. Paul Constantinescu sau sfera modalului ca ambianta generala Filip Lazar – creatie cu referiri folclorice


Istoria culturii muzicale romanesti, auditii studiu analitic pe partituri aspepecte comparative

4. Theodor Rogalski- lumea vie a ritmului popular Preferinta lui Sabin Dragoi pentru universul modal diatonic


Istoria culturii muzicale romanesti,auditii, studiu analitic pe partituri,aspecte comparative

5. Zeno Vancea: pledoarie pentru polifonie Sigismund Toduta si calea sensibilului aperceptiv


Istoria culturii muzicale romanesti, auditii, studiu analitic pe partituri,aspecte comparative

6. Tudor Ciortea si ,,firul basmit” al melodiei Ion Dumitrescu-consecventa valorificare a folclorului romanesc


Istoria culturii, muzicale romanesti, auditii, studiu analitic pe partituri, aspecte comparative, exemplificări youtube

7. Liviu Comes: peculmi de ,,Maguri” Vinicius Grefiens: in prag de urari si datini

Expunerea,explicatia, schematizarea, demonstratia, exemplificarea,auditia

Istoira cultuiri muzicale romanesti.auditii, studiu analitic pe aprtiutri,exemplificari youtube

8. Tiberiu Olah: recucerirea citatului Myriam Marbe- nostalgia ritului


Istoria culturii muzicale romanesti,auditii, studiu analitic pe partiutri…

9. Doru Popovici tinteste clasicismul pur ,,Texturi” sau lumea mioritica imaginata de Mihai Moldovan Liviu Glodeanu sau ,, disciplina realizarii tehnice”


Istoria cultuiri muzicale romanesti…

Bibliografie

STOIANOV CARMEN, STOIANOV PETRU- ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 Cosma, O.L. Hronicul muzicii româneşti, vol. I-IX, Editura Muzicală Vancea, Zeno – Creaţia muzicală românească, vol. I, II, Editura Muzicală

LECTOR , CD, COLECŢIE CD 8.2 Seminar/laborator


10. Creatia enesciana

Expunerea, explicaţia, schematizarea, demonstraţia, exemplificarea la pian, audiţia.

Istoria culturii uzicale romanesti, colectie CD-uri, DVD-uri, partituri…

11. Mihail Jora Mihail Andricu


Istoria culturii muzicale romanesti, colectie CD-uri, DVD-uri, partituri…

12. Paul Constantinescu Filip Lazar


Istoria culturii muzicale romanesti, colectie CD-uri DVD-uri, partituri…

13. Theodor Rogalski Sabin Dragoi


Istoria culturii muzicale romanesti,colectie CD-uri,DVD-uri, partituri…

14. Zeno Vancea Sigismund Toduta


Istoria culturii muzicale romanesti,CD-uri, DVD-uri, partituri…

15. Tudor Ciortea Ion Dumitrascu


Istoria cultuiri muzicale romanesti, CD-uri, DVD-uri, exemplificări youtube

16.Liviu Comes Vinicius Grefiens


Istoria culturii muzicale romanesti, CD-uri, DVD-uri, partituri,exemplificari youtube

17. Tiberiu Olah Myriam Marbe


Istoria culturii muzicale romanesti, CD-uri, DVD-uri, partiutri ,exemplificari youtube

18. Doru Popovici Mihai Moldovan Liviu Glodeanu


Istoria culturii muzicale romanesti, CD-uri, DVD-uri ,partituri, exemplificari youtube…

Bibliografie

STOIANOV CARMEN, STOIANOV PETRU- ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 Cosma, O.L. Hronicul muzicii româneşti, vol. I-IX, Editura Muzicală Vancea, Zeno – Creaţia muzicală românească, vol. I, II, Editura Muzicală

LECTOR , CD, COLECŢIE CD

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare

Tip activitate Orala

10.1 Criterii de evaluare Răspunsuri corecte la problematica de

examen

10.2 Metode de evaluare

Bilet de examen cu doua componente ca problematica

10.3 Pondere din nota finală

Fiecare din cele două evaluări pe parcurs au

pondere cf. cu hotararea Senatului USH /a

Consiliului Facultatii (evaluare semestrială)

10.4 Curs Prezenta activa la curs, capacitate de a demonstra asimilarea cunostintelor

dobandite

2 evaluari pe parcurs 80%

10.5 Seminar/laborator Capacitatea de a demonstra

aplicabilitatea insusirii notiunilor teoretice, prezenta activa la seminar

Metoda lucrarilor practice 20%

10.6 Standard minim de performanţă

Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen, inclusiv cele 2 evaluări pe parcurs şi evaluarea

semestrială Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea STIINTE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul STIINTE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ISTORIA MUZICII 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activitatilor de curs 2.4.Titularul activitatilor de seminar

Muz3505

2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 5 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DF 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5


Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 10 Examinări 5 Alte activităţi 3 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Studentii sa fi studiat inainte discipline muzicale 4.2 de competenţe Studentii sa aiba aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului SALA CU CALCULATOR/ LECTOR CD/INSTRUMENT (PIAN) 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

SALA CU CALCULATOR/ LECTOR CD/INSTRUMENT (PIAN)


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C.3. Clasificarea argumentată a operelor muzicale, pe baza identificării şi descrierii caracteristicilor de gen şi ale principalelor perioade stilistice muzicale

C3.1 Definirea de teorii si principii fundamentale privitoare la evolutia limbajului muzical cult si traditional si la configurarea creatiei muzicale in epocile muzical-stilistice semnificative.

C3.2 Explicarea si interpretarea elementelor de limbaj muzical specifice diferitelor culturi, epoci, stiluri, genuri musicale

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT. 1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor musicale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea capacităţii de a periodiza istoria muzicii prin analogie cu evenimentele istorice în plan european şi extraeuropean;

- deprinderea de a realiza conexiuni între evenimentele culturale şi cele muzicale, specifice; - abilitatea de a identifica repere ale omofoniei, armoniei sau eterofoniei în piesele studiate

7.2 Obiectivele specifice Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative) Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor 3.Identificarea a ceea ce ceste corect/incorect, complet/incomplet în definirea noţiunilor şi a regulilor noi; – integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei (interdisciplinaritate) - integrarea multidisciplinară a noilor cunoştinţe - interpretarea prin echivalenţă, analogie şi comparaţie a cunoştinţelor teoretice noi;

4. Abilitatea de a periodiza istoria muzicii româneşti prin analogie cu evenimentele istorice în plan european şi extraeuropean;

- deprinderea de a realiza conexiuni între evenimentele culturale şi cele muzicale, specifice; - abilitatea de a identifica repere ale naşterii omofoniei, armoniei sau eterofoniei în piesele studiate - capacitatea de a realiza extrapolări de la cultura muzicală românească în diferitele ei faze de

dezvoltare la contextul de valori culturale europene şi universale 8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Muzica în perioada străveche şi veche


Albume de istorie/istoria culturii MUSICA DACO+ROMANA

2. Muzica în Dacia romană



3. Etnogeneza muzicii româneşti


Audiţii genuri folclorice pe regiuni

4. Repere ale muzicii creştine - reprezentanţi


Partituri , audiţii Lector cd, colectie cd

5. Muzica în epoca de implementare a creştinismului pe teritoriile locuite de români


Partituri în funcţie de epocile stilistice studiate

Lector cd, colectie cd 6. Muzica în epoca medievală - epocă, preocupări muzical-teoretice,

reprezentanţi



Lector cd, colectie cd exemplificări youtube

7. Muzica la intersecţia secolelor XVIII-XIX – epocă, reprezentanţi, opere



Lector cd, colectie cd 8. Mediul primelor încercări de abordare folclorică – epocă,

reprezentanţi, opere



Lector cd, colectie cd 9. Elementul folcloric la compozitorii precursori – epocă, reprezentanţi,

opere



Lector cd, colectie cd 10. Muzica în perioada străveche şi veche














Partituri în funcţie de epocile stilistice studiate Lector cd, colectie cd

15. Muzica în epoca medievală - epocă, preocupări muzical-teoretice, reprezentanţi



Lector cd, colectie cd, exemplificări youtube




17. Mediul primelor încercări de abordare folclorică – epocă, reprezentanţi, opere



18. Elementul folcloric la compozitorii precursori – epocă, reprezentanţi, opere



Bibliografie STOIANOV CARMEN, STOIANOV PETRU- ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 Cosma, O.L. Hronicul muzicii româneşti, vol. I-IX, Editura Muzicală Vancea, Zeno – Creaţia muzicală românească, vol. I, II, Editura Muzicală Lector cd, colectie cd



19. Muzica în perioada străveche şi veche















Lector cd, colectie cd 24. Muzica în epoca medievală - epocă, preocupări muzical-teoretice,

reprezentanţi



Lector cd, colectie cd exemplificări youtube




Lector cd, colectie cd 26. Mediul primelor încercări de abordare folclorică – epocă,

reprezentanţi, opere



Lector cd, colectie cd 27. Elementul folcloric la compozitorii precursori – epocă, reprezentanţi,

opere



Lector cd, colectie cd 28. Seminar/laborator Capacitatea de a demonstra

aplicabilitatea insusirii notiunilor teoretice, prezenta activa la seminar

Metoda lucrarilor practice

Bibliografie STOIANOV CARMEN, STOIANOV PETRU- ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 Cosma, O.L. Hronicul muzicii româneşti, vol. I-IX, Editura Muzicală Vancea, Zeno – Creaţia muzicală românească, vol. I, II, Editura Muzicală

Lector cd, colectie cd 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare

Tip activitate Orala

10.1 Criterii de evaluare Răspunsuri corecte la problematica de

examen

10.2 Metode de evaluare

Bilet de examen cu doua componente ca problematica

10.3 Pondere din nota finală Fiecare din cele două evaluări pe

parcurs au pondere cf. cu hotararea Senatului USH /a

Consiliului Facultatii (evaluare semestrială)

10.4 Curs Prezenta activa la curs, capacitate de a demonstra asimilarea cunostintelor

dobandite

2 evaluari pe parcurs 80%

10.5 Seminar/laborator Capacitatea de a demonstra aplicabilitatea insusirii notiunilor

teoretice, prezenta activa la seminar

Metoda lucrarilor practice 20%


Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen, inclusiv cele 2 evaluări pe parcurs şi evaluarea

semestrială

FIŞA DISCIPLINEI



1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII/ MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Forme muzicale

2.2.Codul disciplinei Muz3604


2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 28 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator 14

3.4 Total ore din planul de învăţământ 2 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1 Distribuţia fondului de timp 47 ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de teorie, armonie, contrapunct, istoria muzicii

4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2 . UTILIZAREA CORECTĂ A ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE TEHNICILOR CLASICE DE SCRIITURĂ ŞI A METODELOR FUNDAMENTALE DE ANALIZĂ MUZICALĂ

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


profesională


datelor teoretice)

7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de a analiza o partitura muzicala de tip polifonic organizată conform arhitecturii formlor polifonice variaţionale, sau a celei de fugă.

2.Capacitatea de a explica structura arhitectonica a formelor variaţionale de tip polifonic, precum şi a celei de fugă

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Sem. II

1. Specificul formelor polifonice. Forme polifone de tip variaţional: Passacaglia şi Ciaccona. Passacaglia şi Ciaccona în diferite genuri muzicale

2. Fuga – formă muzicală şi gen muzical. Forma de fugă: arhitectură emblematică a barocului muzical

3. Forma de fugă: elementele formei de fugă. Forma de fugă: tehnici de dezvoltare utilizate în forma de fugă

4. Forma de fugă: expoziţia 5. Forma de fugă: marele divertisment 6. Forma de fugă: revenirea tonală 7. Prezenţa formei de fugă în alte genuri muzicale

Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie Idem.

Bibliografie Bibliografie obligatorie Ciobanu, Maia: Forme muzicale (Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti 2005) Bibliografie suplimentară ***: Sinteze Anul III – Forme şi analize muzicale (Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti 2004) ***: Dicţionar de termeni muzicali (Editura ştiinţifică şi encicplopedică, Bucureţi, 1984) Teodorescu-Ciocânea, Livia: Tratat de Forme şi analize muzicale (Editura Muzicală, 2005) Niculescu, Ştefan: Reflecţii despre muzică (Editura Muzicală, Bucureşti, 1980) Timaru, Valentin: Observaţii asupra genului muzical (Muzica 1998 nr.2) Bibliografie facultativă Bentoiu, Pascal: Imagine şi sens (Bucureşti, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor,1973) Petecel Teodoru, Despina: De la mimesis la arhetip (Editura Muzicală, Bucureşti, 2003)

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Exemple şi analize aplicate asupra formelor polifone de tip variaţional:

Passacaglia şi Ciaccona. 2. Exemple şi analize aplicate asupra elementelor fundamentale ale

formei de fugă: tema, variante ale răspunsului 3. Exemple şi analize aplicate asupra elementelor fundamentale ale

formei de fugă: variante ale contrasubiectului în stilul bachian 4. Exemple şi analize aplicate asupra tehnicilor de dezvoltare a

materialului sonor aplicate în forma de fugă 5. Exemple şi analize aplicate asupra secţiunilor obligatorii ale formei de

fugă 6. Exemple şi analize aplicate asupra secţiunilor facultative ale formei de

fugă 7. Exemple şi analize aplicate asupra prezenţei formei de fugă în alte

genuri muzicale

Analiză, demonstraţie Id. Id. Id.

Studenţii vor avea de făcut pentru săptămâna următoare 1-2 teme de seminar, cu problematica cursului din săptămâna respectivă, care vor fi verificate în orele de seminar.


- profesori de muzică

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs - prezenţa activă la curs, capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica textul unei partituri

examen 80%

10.5 Seminar/laborator capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica textul unei partituri

Verificare pe parcurs 10%

idem Verificare pe parcurs 10%


asimilarea a 50% din cunoştinţelor cerute pe biletul de examen - demonstrarea cunoştinţelor de baza necesare analizei partiturii unei forme omofone simple/compuse

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI



1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII/ MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Forme muzicale

2.2.Codul disciplinei Muz3503


2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 28 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator 14

3.4 Total ore din planul de învăţământ 2 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1 Distribuţia fondului de timp 47 ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de teorie, armonie, contrapunct, istoria muzicii

4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2 . UTILIZAREA CORECTĂ A ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE TEHNICILOR CLASICE DE SCRIITURĂ ŞI A METODELOR FUNDAMENTALE DE ANALIZĂ MUZICALĂ

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


profesională


datelor teoretice)

7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de a analiza o partitura muzicala de tip omofon organizată conform arhitecturii formei de sonată 2. Capacitatea de a explica structura arhitectonica a formei de sonată

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Sem. I

1. Sonata – formă muzicală şi gen muzical. Arhitectura formei de sonată, formă emblematică a gândirii europene

2. Arhitectura formei de sonată: expoziţia 3. Arhitectura formei de sonată: dezvoltarea 4. Arhitectura formei de sonată: repriza 5. Variante ale formei de sonată. Variante ale genului de sonată 6. Sonata în forme de sinteză. 7. Prezenţa formei de sonată în alte genuri muzicale

Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie Idem.

Bibliografie Bibliografie obligatorie Ciobanu, Maia: Forme muzicale (Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti 2005) Bibliografie suplimentară ***: Sinteze Anul III – Forme şi analize muzicale (Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti 2004) ***: Dicţionar de termeni muzicali (Editura ştiinţifică şi encicplopedică, Bucureţi, 1984) Teodorescu-Ciocânea, Livia: Tratat de Forme şi analize muzicale (Editura Muzicală, 2005) Niculescu, Ştefan: Reflecţii despre muzică (Editura Muzicală, Bucureşti, 1980) Timaru, Valentin: Observaţii asupra genului muzical (Muzica 1998 nr.2) Bibliografie facultativă Bentoiu, Pascal: Imagine şi sens (Bucureşti, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor,1973) Petecel Teodoru, Despina: De la mimesis la arhetip (Editura Muzicală, Bucureşti, 2003)



1. Exemple şi analize aplicate asupra sonatei ca formă muzicală 2. Exemple şi analize aplicate asupra sonatei ca gen muzical 3. Exemple şi analize aplicate asupra secţiunii de Expoziţie a formei de

sonată 4. Exemple şi analize aplicate asupra secţiunii de Dezvoltare a formei de

sonată 5. Exemple şi analize aplicate asupra secţiunii de repriză a formei de

sonată 6. Exemple şi analize aplicate asupra prezenţei formei de sonată în alte

genuri muzicale - cvartetul de coarde 7. Exemple şi analize aplicate asupra prezenţei formei de sonată în alte

genuri muzicale - simfonia, concertul instrumental

Analiză, demonstraţie Id. Id. Id.

Studenţii vor avea de făcut pentru săptămâna următoare 1-2 teme de seminar, cu problematica cursului din săptămâna respectivă, care vor fi verificate în orele de seminar.


- profesori de muzică

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs - prezenţa activă la curs, capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica textul unei partituri

examen 80%

10.5 Seminar/laborator capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica textul unei partituri

Verificare pe parcurs 10%

idem Verificare pe parcurs 10%


asimilarea a 50% din cunoştinţelor cerute pe biletul de examen - demonstrarea cunoştinţelor de baza necesare analizei partiturii unei forme omofone simple/compuse

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


1

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Stiinte Socio -Umane 1.3.Departamentul Stiinte Socio -Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Muzică / Profesor de muzică 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei TEORIA MUZICII, SOLFEGIU, DICTEU 2.2. Codul disciplinei FSSU 3602 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 6 2.7.Tipul de

evaluare E (oral)

2.8.Regimul disciplinei

O (DF)

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 3 Examinări 10 Alte activităţi 4 3.7 Total ore studiu individual 44 ore 3.9 Total ore pe semestru 100 ore 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum cunoaşterea problematicii parcurse în anii anteriori 4.2 de competenţe capacitatea interpretării corecte de solfegii tonale şi modale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului problematica teoretică este aprofundată în aplicatii de analiză pe solfegii tonale, modale, atonale 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului interactiv, utilizând volumele de solfegii pentru aplicatii practice 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

pr

ofes

iona

le

C1 –Realizarea unei corelatii corecte intre textul muzical si configuratia sonora, pe baza abilitatilor auditive si de scris-citit muzical dobandite (inclusiv auzul muzical interior); C1.2 Explicarea si experimentarea diverselor exemple de codificare grafica a muzicii cu scopul formarii culturii auditive si dezvoltarii gandirii muzicale. C1.4. Analiza si recunoasterea de texte muzicale pentru formarea unui auz muzical complex (melodic, armonic, polifonic). C2 –Utilizarea corecta a elementelor de baza ale tehnicilor clasice de scriitură si a metodelor fundamentale de analiza muzicala. C2.4 Analiza si interpretarea morfologica si sintactica a diferitelor lucrari sub aspectul formei si al tehnicilor de scriitura

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3 Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala in scopul insertiei si adaptabilitatii la cerintele pietei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei -studenţii sa asimileze cunoştinţe teoretice, să dobândească priceperi şi deprinderi practice pentru analiza şi solfegierea

lucrărilor tonale, modale, hexatonice, atonale 7.2 Obiectivele specifice -sa utilizeze datele teoretice ca bază în studiul disiplinelor de specialitate

-sa analizeze solfegii tonale, modale, hexatonice, atonale, identificând în plan melodico-armonic sistemul sonor, scările, modulaţiile -sa analizeze solfegii tonale, modale, hexatonice, atonale, identificând în planul metro-ritmic procedee clasice şi moderne de dezvoltare a ritmului -sa interpreteze solfegii tonale, modale, hexatonice, atonale (cu acordaj după caz)

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Privire recapitulativă asupra sistemului tonal expunerea scrisă- orală, studiul de caz teme de curs conform tematicii 2. Privire recapitulativă asupra sist. modal şi a modurilor populare heptacordice idem idem 3. Privire recapitulativă asupra scării în 6 tonuri a lui Debussy idem idem 4. Privire recapitulativă asupra sistemului atonal liber şi serial-dodecafonic idem idem 5. Ritmica în creaţia lui Igor Stravinski expunerea orală, studiul de caz idem 6. Ritmica în creaţia lui Bela Bartok idem idem 7. Ritmica în creaţia lui George Enescu idem idem 8. Procedee ritmice evoluate afirmate prin creaţia lui Olivier Messiaen idem idem 9. Ritmul muzicii atonale-dodecafonice-seriale Ritmul muzicii aleatorice idem idem 10. Procedee metrice evoluate (polimetria, metrica serială, măs. adăugate ş.a.) studiul de caz, expunerea scrisă- orală idem 11. Orientări moderne în utilizarea tempoului muzical idem idem

2

12. Dinamica muzicală –caracteristici proprii unor etape în evoluţie idem idem 13. Privire recapitulativă asupra clasificării sistemelor sonore idem idem 14. Analiza şi interpretarea solfegiilor mixte idem idem Bibliografie obligatorie studiu teoretic: -Victor Giuleanu –Teoria muzicii, curs însoţit de solfegii aplicative, Editura F.R.M., Bucureşti, 2006; -Victor Giuleanu –Expunere rezumativă de teme din problematica examenului de licenţă, Editura F.R.M., Bucureşti, dif ediţii; -Gabriela Munteanu –Teoria muzicii-solfegiu-dicteu muzical, Editura F.R.M., Bucureşti, 2007; -Gabriela Munteanu, Ion Olteţeanu –Teoria muzicii-solfegiu-dicteu muzical, Editura F.R.M., Bucureşti, 2009; -Crinuţa Popescu –Teoria muzicii, solfegiu-dicteu, Editura F.R.M., Bucureşti, 2009; Bibliografie suplimentară studiu teoretic: -Dragoş Alexandrescu –Teoria muzicii, vol.1şi 2, Editura Kitty, Bucureşti, 1997; -Victor Giuleanu–Tratat de teoria muzicii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986; -Constantin Râpă– Teoria superioară a muzicii, vol.1-2, Ed. Media Musica, Cluj, 2001; Bibliografie facultativă studiu teoretic: -Diaconu Adrian –Teoria superioară a muzicii, Conservatorul „George Enescu”, Iaşi, 1978; -Giulvezan Ovidiu –Teoria muzicii, Facultatea de Muzică, Ed.Universităţii de Vest, Timişoara,1998; -Gino Stefani, Luca Marconi. – La melodia -Gruppo Editoriale Fabbri-Bompiani-Sonzogno-Etas, Milano, 1992; -L. Dean Bye –Students guide to music theory, Ed. Mel Bay Publications, Inc. Industrial dr., Pacific, Missouri, 2009; -L. Dean Bye –Students Musical Dictionary, Ed. Mel Bay Publications, Inc. Industrial dr., Pacific, Missouri, 2009; -Mark Harrison –Contemporary Music Theory Level 2 –Music Education Systems, Ed. Hal Leonard, Canada, 2010. 8.2 Seminar/laborator/ lucrari practice Metode de predare Observaţii 1. teme aplicative la cursul nr.1 sau recapitulative pentru tematica anilor precedenţi

exerciţiul, studiul de caz teme de seminar (analize şi interpretari solfegii) cfm. tematicii

2. teme aplicative la cursul nr. 2 sau recapitulative pt tematica anilor precedenţi idem idem 3. teme aplicative la cursul nr. 3 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 4. teme aplicative la cursul nr. 4 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 5. teme aplicative la cursul nr. 5 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 6. teme aplicative la cursul nr. 6 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 7. teme aplicative la cursul nr. 7 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 8. teme aplicative la cursul nr. 8 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 9. teme aplicative la cursul nr. 9 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 10. teme aplicative la cursul nr. 10 sau recapitulate. pt. tematica studiată anterior idem idem 11. teme aplicative la cursul nr. 11 sau recapitulate. pt. tematica studiată anterior idem idem 12. teme aplicative la cursul nr. 12 sau recapitulate. pt. tematica studiată anterior idem idem 13. teme aplicative la cursul nr. 13 sau recapitulate. pt. tematica studiată anterior idem idem 14. teme aplicative la cursul nr. 14 sau recapitulate. pt. tematica studiată anterior idem idem Bibliografie obligatorie activităţi practice- Solfegii: -Ioan D. Chirescu, Victor Giuleanu–Solfegii, Editura F.R.M., Bucureşti, 2005, solfegiile cu numerele: 183, 184, 255, 256, 259, 264, 266, 268, 269, 270, 271 (sem.2); -Victor Giuleanu - Teoria muzicii, curs însoţit de solfegii aplicative, Editura F.R.M., Bucureşti, 2006, solfegiile de la paginile: 20, 21, 26, 29, 58, 61, 94, 118, 131, 134, 188, 200, 209, 253, 255, 268, 382, 391, 419, (sem 1 -2); -Crinuţa Popescu –Studiu practic melodico-ritmic, Editura F.R.M., Bucureşti, 2005, solfegiile cu numerele: 27c; 28c; 39-a,b; 40a,b; 41a,b; 60a,b; 61a,b (sem.2); Bibliografie suplimentară activităţi practice- Solfegii: -Ioan D. Chirescu, Victor Giuleanu–Solfegii, Editura F.R.M., Bucureşti, 2005, Lucrări practice pe solfegiile nr. 58, 95, 106, 113, 177, 187, 274, 279, 281, 286, 295; -Victor Giuleanu - Teoria muzicii, curs însoţit de solfegii aplicative, Editura F.R.M., Bucureşti, 2006. Lucrări practice pe solfegii de la pag.: 52, 74, 114, 140, 161, 164, 209, 245, 257, 268, 338, 374, 420; -Victor Giuleanu–Colecţie de solfegii, Ed. F.R.M., Bucureşti, dif. ediţii, solfegiile cu numerele: 41, 48, 50, 77, 80, 85, 88, 101 (sem2). Lucrări practice pe solf.cu nr.28, 40, 41. -Crinuţa Popescu –Studiu practic melodico-ritmic, Editura F.R.M., Bucureşti, 2005, Lucrări practice pe solfegiile cu nr. 60a,b; 61-a,b; 62a; 63a.


Conţinuturile disciplinei şi obiectivele (dobândirea unor cunoştinţe de specialitate în problemele teoretice fundamentale necesare studierii muzicii; crearea unor deprinderi de profil pentru dezvoltarea capacitaţii interpretative, cu aplicarea cunostinţelor in interpretarea muzicii prin practica solfegistică şi formarea unor atitudini specifice viitorului muzician pedagog , teoretician şi interpret, sunt în perfectă concordanţă cu aşteptările angajatorilor (şcoli, licee, instituţii de cultură : opera, operete, filarmonici, institute de cercetare, instituţii media: radio-difuziuni, televiziuni) şi ale asociaţiilor profesionale: ansambluri vocale şi instrumentale).

10. Evaluare


10.4 Curs Examen semestrial Proba teoretică – analiza solfegiul mixt + intrebari curs, aplicatii; Proba orală practică interpretare (solfegii anuntate + solfegiu mixt

la prima vedere cu analiză anterioara)

Oral practic (probleme teoretice, aplicative + interpretare solfegii mixte)

80%

10.5 Seminar/laborator Evaluare pe parcurs Probleme teoretico –aplicative şi solfegii (analiza si interpretare)

Scris şi oral practic 10%

Evaluare pe parcurs Solfegii mixte la prima vedere (analiza si interpretare), aplicatii

Scris şi oral practic 10 %

10.6 Standard minim de performanţă -Interpretare si analiză solfegii mixte (tonale, modale, hexatonice si atonale) la prima vedere

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ŞTIIN ŢE SOCIO-UMANE METODOLOGIE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE

LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă ŞI DISERTAŢIE

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Universitatea Spiru Haret – instituţie de învăţământ superior acreditată, organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă, absolvire şi disertaţie potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea și desfășurarea studiilor universitare de masterat, Ordinului ministrului educației naționale și al ministrului delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică nr. 657/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării nr. 6125/29.12.2016 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenelor de licență/diplomă și disertație, modificat şi completat prin Ordinele ministrului educaţiei naţionale nr. 3471/17.03.2017 şi nr. 5643/12.12.2017, Cartei Universităţii Spiru Haret şi Regulamentului propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie.

Art. 2. Universitatea Spiru Haret organizează şi desfăşoară examen de finalizare a studiilor pentru:

a) absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă pentru care are acreditare, în condiţiile legii, denumite, în continuare, programe de studii universitare de licenţă acreditate: domeniul Științe ale comunicării, programul de studii Jurnalism, domeniul Muzică, programul de studii Muzică;

b) absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care instituţia are, în acelaşi domeniu de licenţă, programe de studii acreditate; c) absolvenţii programelor de studii universitare de master acreditate:Comunicare Internațională și Diplomație Publică, Mass-Media şi Comunicarea în Sport, şi Artă Muzicală.

.

CAPITOLUL II ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă ŞI DISERTAŢIE PENTRU ABSOLVENŢII PROGRAMELOR DE STUDII

ORGANIZATE ÎN BAZA LEGII NR. 288/2004

Art. 3. (1) Universitatea Spiru Haret organizează și desfășoară examen de licenţă/diplomă şi disertaţie pentru absolvenții proprii.

(2) Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, la programe de studii universitare de licenţă existente, lichidate sau intrate în lichidare pentru care

2

are în structura sa programe de studii universitare de licenţă acreditate în acelaşi domeniu de studii, cu respectarea prevederilor legale şi în condiţiile stabilite de prezentul Regulament.

Art. 4. Absolvenţii programelor de studii universitare din structura Universităţii Spiru

Haret se înscriu şi susţin examen de licenţă/diplomă la instituţia pe care au absolvit-o.

Art. 5. (1) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret se pot înscrie şi pot susţine examen de licenţă/diplomă la o altă instituţie de învăţământ superior acreditată cu aprobarea senatelor universitare ale celor două instituţii de învăţământ superior, după avizul consiliilor de administraţie.

(2) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret care optează să susţină examenul de licenţă/diplomă la alte instituţii de învăţământ superior nu vor putea depune cerere în vederea aprobării de către Senat şi obținerii avizului Consiliului de administraţie dacă nu fac dovada că au achitat taxa stabilită de Consiliul de administrație pentru aceste situații.

Art. 6. Absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior pot susţine examen de

licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret, în condiţiile stabilite de Regulamentul propriu.

Art. 7. Examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie la Universitatea Spiru Haret se organizează în trei sesiuni: sesiunea de vară (luna iulie), sesiunea de toamnă (luna septembrie) şi sesiunea de iarnă (luna februarie). În cadrul celor trei sesiuni Facultatea de Științe Socio-Umane stabilește datele concrete ale desfăşurării examenului de licenţă/diplomă şi disertaţie.

Art. 8. În cadrul unui program de studii universitare examenul de licenţă/diplomă şi

disertaţie se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi candidaţii, indiferent de forma de învăţământ absolvită.

(2) În mod excepţional, pentru situaţii deosebite, temeinic justificate, Universitatea Spiru Haret poate dispune susţinerea exameului de licenţă în locaţiile aparţinând instituţiilor de învăţământ superior de unde provin candidaţii, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, numai cu aprobarea ministerului de resort.

Art. 9. La examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se pot prezenta absolvenţii programelor

de studii universitare din promoţia curentă şi promoţiile anterioare, de la învăţământul cu frecvenţă (IF) și învăţământul cu frecvenţă redusă (IFR) .

Art. 10. Conducerea facultăţii asigură respectarea strictă a standardelor academice, a reglementărilor legale în vigoare, a prevederilor stabilite prin Regulamentul aprobat de Senat şi a celor stabilite prin metodologia proprie a facultăţii organizatoare a examenelor de finalizare a studiilor.

Art. 11. Comisiile de examen de licenţă/diplomă şi disertaţie se stabilesc, pe programe de

studii, prin decizie a Rectorului, la propunerea Consiliului facultăţii şi cu aprobarea Senatului universitar. Comisiile de examen pentru finalizarea studiilor se fac publice. Comisia este alcătuită din minimum trei cadre didactice, din care un preşedinte, cu grad de profesor sau conferenţiar şi doi membri, cu grad cel puţin de lector. Membrii unei comisii de examen trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi să fie specializaţi în domeniul disciplinelor care fac obiectul tematicii pentru

3

examen. Secretarul comisiei trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor.

(2) Componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie şi a comisiilor pentru soluţionarea contestaţiilor se publică pe site-ul web. al instituţiei.

(3) Componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie şi a comisiilor pentru soluționarea contestațiilor, precum şi numărul membrilor acestora nu se modifică pe durata examenelor de finalizare a studiilor.

Art. 12. Conducerea Universităţii Spiru Haret, conducerea facultăţii şi comisiile de

examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor.

Art. 13. Membrii comisiilor pentru examene şi ai comisiilor pentru analiza şi soluţionarea contestaţiilor nu se pot afla, cu cei examinaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea, inclusiv, conform legii.

Art. 14. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de finalizare a studiilor se face la sediul Facultății de Științe Socio-Umane din Şos. Berceni, nr. 24, sector 4, București, individual sau de către instituţia de învăţământ superior la care candidaţii au urmat studiile, conform calendarului stabilit de facultate.

Art. 15. (1) Înscrierea candidaţilor la examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se

efectuează cu cel puţin 10 zile înainte de data programată pentru susţinerea examenului. (2) Înscrierea la examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se face prin completarea unei cereri

tip şi depunerea dosarului cu toate documentele necesare şi în formatul solicitat de facultate. (3) Dosarul pentru înscrierea la examenul de licență va cuprinde:

- cerere de înscriere, tip; - fişă ALUMNI; - declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de licenţă/diplomă; - 1 exemplar din lucrarea de licenţă/diplomă copertată, însoţită de referatul

profesorului coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării; - situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă; - diploma de bacalaureat în original și copie xerox autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de

personalul secretariatului; - copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul

secretariatului; - certificatul de competenţă lingvistică; - chitanţa de achitare a taxei de licenţă/diplomă; - nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat; - 3 fotografii format ¾; - dosar plic.

(4) Dosarul pentru înscrierea la examenul de disertație va cuprinde:

- cerere de înscriere, tip; - fişă ALUMNI; - declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de disertaţie;

4

- 1 exemplar din lucrarea de disertaţie copertată, însoţită de referatul profesorului coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării;

- situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă; - diplomă de licență în original și copie xerox autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe suplimentul la diploma de licență autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe diploma de bacalaureat autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de

personalul secretariatului; - copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul

secretariatului; - chitanţa de achitare a taxei de disertaţie; - nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat; - 3 fotografii format ¾; - dosar plic.

(5) Facultatea de Științe Socio-Umane va aduce la cunoştinţă absolvenţilor (direct sau

prin anunţuri la aviziere şi pe Internet), cel târziu până la data de 31 mai, intervalul de timp în care se fac înscrieri şi programul orar al secretariatelor pentru înscrierea la licenţă/diplomă şi disertaţie, precum şi programarea examenului de licenţă/diplomă şi disertaţie

(6) Verificarea conţinutului şi legalităţii dosarelor de înscriere la examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se efectuează de către secretariatul facultăţii, sub coordonarea şi controlul decanului.

Art. 16. După verificarea dosarelor de înscriere la examenul de licenţă/diplomă/disertaţie, Comisiile aprobă lista candidaţilor admişi să participe la examenul de licenţă/diplomă/disertaţie şi le afişează cu 48 de ore înainte de începerea examenului, împreună cu programarea pe ore şi săli a candidaţilor pentru susţinerea probelor de examen.

CAPITOLUL III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă, DE

ABSOLVIRE ŞI DISERTAŢIE PENTRU ABSOLVENŢII PROGRAMELOR DE STUDII ORGANIZATE ÎN BAZA LEGII ÎNV ĂŢĂMÂNTULUI NR. 84/1995

Art. 17. (1) Programele de studii universitare organizate în baza Legii învăţământului

nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru absolvenţii care au beneficiat de prelungirea de studii, se finalizează:

a) cu examen de licenţă/diplomă pentru studiile învăţământului universitar de lungă durată;

b) cu examen de absolvire pentru studiile învăţământului universitar de scurtă durată. (2) Absolvenţii programelor de studii din învăţământul de lungă şi scurtă durată organizate în

baza Legii învăţământului nr. 84/1995 şi absolvenţii programelor de studii postuniversitare susţin examenul de licenţă/diplomă, de absolvire şi disertaţie în condiţii asemănătoare cu absolvenţii studiilor universitare organizate conform Legii nr. 288/2004.

5

Art. 18. (1) Pentru absolvenţii programelor de studii din învăţământul de lungă şi scurtă

durată şi postuniversitare se constituie comisii de examene separate. (2) Modalitatea de desemnare şi componenţa comisiilor sunt identice cu cele de la art. 11.

Art. 19. Înscrierea candidaţilor, conţinutul dosarului, modul de susţinere a examenului, precum şi soluţionarea contestaţiilor sunt identice cu cele prevăzute la art. 15, art. 28, , art. 51-53.

Art. 20. Absolvenţii programelor de studii din învăţământul universitar de lungă şi scurtă

durată şi postuniversitare se pot înscrie la examenul de finalizare a studiilor în sesiunile programate pentru promoţia curentă.

Art. 21. Tematica şi bibliografia pentru examenele de licenţă/diplomă, de absolvire şi

disertaţie se întocmesc din curricula studiilor absolvite şi se publică pe pagina web. a facultăţii.

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI

DE LICENŢĂ/DIPLOM Ă PENTRU ABSOLVENŢII ALTOR INSTITU ŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

Art. 22. Potrivit legii, Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de

licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, la programe de studii universitare de licenţă care există în structura proprie, în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea Regulamentului propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie .

Art. 23. Pot susţine examen de licenţă la Universitatea Spiru Haret absolvenţii de

învăţământ superior ai programelor de studii/specializărilor acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare.

Art. 24. Examenul de licenţă/diplomă pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ

superior acreditate se susţine în aceleaşi condiţii ca şi pentru absolvenţii proprii, cu condiţia existenţei aprobării senatelor celor două universităţii, după avizul consiliilor de administraţie.

Art. 25. (1) Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate

provizoriu cu programe de studii autorizate/acreditate pot susţine examenul de licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret la programele de studii identice sau similiare.

(2) Programele de studii similare sunt stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior în baza unei cereri adresată de instituţia de învăţământ superior de la care provin absolvenţii sau de către Universitatea Spiru Haret.

(3) Examenul de licenţă/diplomă se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii cu cele pentru absolvenţii proprii ai Universităţii Spiru Haret.

Art. 26. Instituţiile de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu, de unde

provin absolvenţii care se înscriu pentru examene de licenţă/diploma, încheie cu Universitatea Spiru Haret un protocol cu privire la modul în care se va organiza şi desfăşura examenul, cu aprobarea senatelor universitare, după ce s-a primit avizul consiliilor de administraţie.

6

Art. 27. (1) Înscrierea absolvenţilor care provin de la instituţii de învăţământ superior

autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare, pentru examenul de licenţă/diplomă se realizează de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Taxele aferente examenului de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu care optează pentru susţinerea examenului de finalizare a studiilor în cadrul Universităţii Spiru Haret, sunt identice cu cele percepute absolvenţilor proprii.

(3) Cuantumul taxelor de finalizare a studiilor universitare de licenţă se stabileşte anual de către consiliul de administraţie.

CAPITOLUL V CONŢINUTUL EXAMENULUI DE LICEN ŢĂ / DIPLOM Ă

Art. 28. (1) Examenul de licenţă/diplomă constă în două probe, după cum urmează:

a) proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate; La programul de studii Pedagogie muzicală / Muzică proba 1 este compusă din două subprobe: subproba 1a - Evaluarea teoretică a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate și subproba 1b – Test practic cu caracter aplicativ de evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate (analiză şi interpretare de solfegiu);

b) proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă. (2) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă sunt publice. (3) Probele examenului de licenţă/diplomă se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în

acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului. Art. 29. (1) Susţinerea probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se

va realiza sub formă de test complex tip grilă, pe calculator (pentru programele de studii Jurnalism, Pedagogie muzicală/ Muzică) . Testul tip grilă este compus din întrebări, sub formă de enunţuri cu variante de răspuns.

(2) Numărul total al întrebărilor este stabilit de către titularii de disciplină şi aprobat de Consiliul facultăţii.

(3) Timpul alocat pentru susţinerea probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate este de 2-3 ore, în funcţie de specificul fiecărui program de studii.

Art. 30. Evaluarea cunoştinţelor fundamentale și de specialitate are ca scop verificarea

capacităţii absolvenţilor de a integra şi valoriza cunoştinţele obţinute pe parcursul facultăţii, de a le adapta la procesul cognitiv din domeniul specializării, precum şi la cerinţele practice ale profesiunii pentru care s-au pregătit.

Art. 31. Proba 2 – Prezentarea și susţinerea lucrării de licenţă/diplomă urmăreşte

evaluarea capacităţii absolvenţilor de a procesa cunoştinţele în vederea rezolvării unor probleme specifice domeniului de pregătire şi a unor cazuri practice. Prin prezentarea şi susţinerea lucrării se testează capacitatea de analiză şi sinteză a absolventului, de integrare a cunoştinţelor/informaţiilor din domenii diferite, disponibilitatea pentru abordare novatoare şi construcţie independentă, originală, capacitatea de a valorifica cunoştinţele teoretice în practica domeniului de specialitate.

7

Art. 32. . (1) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/ diplomă se desfăşoară, după caz,

în plenul Comisiei de licenţă/diplomă sau în subcomisii, organizate pe domenii ale programului de studii, numite prin decizie de Rectorul Universităţii.

(2) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă sunt publice.

CAPITOLUL VI

CONŢINUTUL EXAMENULUI DE DISERTA ŢIE

Art. 33. Programele de studii universitare de master organizate în baza Legii nr. 288/2004 cu modificările şi completările ulterioare se finalizează cu examen de disertaţie.

Art. 34. Universitatea Spiru Haret organizează şi desfăşoară examen de disertaţie numai

pentru absolvenţii proprii, din promoția curentă și din promoțiile anterioare, atât de la studiile universitare de master, cât și de la studiile postuniversitare de master organizate în baza Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 35. (1) Examenul de disertaţie constă în prezentarea şi susţinerea lucrării de

disertaţie. (2) Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc

şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului. (3) Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6 (şase), iar

numărul de credite transferabile alocate este de 10 (zece). (4) Media examenului de disertaţie se determină cu 2 zecimale, fără rotunjire. (5) Notele membrilor comisiei de disertaţie sunt numere întregi, de la 1 la 10. (6) Deliberarea comisiilor de disertaţie cu privire la rezultatele examenului nu este publică.

(7) Deciziile în cadrul comisiei de disertaţie se iau în unanimitate. (8) Taxele aferente susţinerii examenului de finalizare a studiilor universitare de master se stabilesc anual de Consiliul de administraţie.

Art. 36. La examenul de disertație nu se pot depune contestații.

CAPITOLUL VII ÎNDATORIRILE FACULT ĂŢII DE ŞTIIN ŢE SOCIO-UMANE, ORGANIZATOARE

DE EXAMEN DE LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă ŞI DISERTAŢIE

Art. 37. Pentru proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se elaborează, la fiecare program de studii, o tematică şi o bibliografie. Tematica se alcătuieşte pe baza propunerilor departamentului (care operează o selecţie a temelor, în raport cu relevanţa lor pentru profilul viitorului specialist) şi este dezbătută şi aprobată în Consiliul facultăţii.

8

Art. 38. Consiliul departamentului stabileşte structurarea tematicii la proba Evaluarea

cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate astfel: fie o tematică generală (unică) pentru toţi candidaţii, fie tematici distincte pe module opţionale (module pentru cunoştinţe fundamentale, module pentru cunoştinţe de specialitate sau numai pentru o componentă din cele două). În cazul examenului modular, absolventul optează în scris, odată cu înscrierea la examenul de licenţă/diplomă.

Art. 39. . (1) Tematica examenului de licenţă/diplomă se stabileşte în raport cu planul de

învăţământ şi programele analitice ale disciplinelor valabile pentru anii de şcolarizare ai promoţiei respective.

(2) Tematica şi bibliografia sunt aceleaşi pentru toţi absolvenţi înscrişi la examenul de licenţă/diplomă, indiferent de forma de învăţământ absolvită: învăţământ cu frecvenţă (IF), învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR).

(3) Tematica şi bibliografia sunt aduse, în timp util, la cunoştinţa studenţilor (cu cel puţin 3 luni de zile înainte de data începerii examenului de licenţă), prin afişare la avizierul facultăţii, precum şi pe web site.

(4) Pentru îndrumarea şi sprijinirea studenţilor în pregătirea examenului de licenţă/diplomă, departamentul va organiza, pe programe de studii, în perioada aprilie-iunie, consultaţii la sediul facultăţii pe tematica şi bibliografia probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate.

Art. 40. În vederea elaborării de către absolvenţi a unor lucrări de licenţă/diplomă şi

disertaţie de nivel înalt, facultatea: a) asigură stabilirea, din timp, în departament, a temelor pentru lucrările de

licenţă/diplomă şi disertaţie, pe discipline şi îndrumători, aprobarea lor în Consiliul facultăţii şi aducerea la cunoştinţa studenţilor şi a masteranzilor, prin afişare la avizierul Examen de licenţă/diplomă/disertaţie, precum şi la avizierele virtuale ale facultăţilor;

b) urmărește repartizarea cadrelor didactice în activitatea de îndrumare a elaborării lucrărilor de licenţă/diplomă/disertaţie; cadrele didactice îndrumătoare ale lucrărilor de licenţă/diplomă trebuie să fie cel puţin lector doctor; în îndrumarea unei lucrări de licenţă/diplomă pot participa şi două cadre didactice – un profesor/conferenţiar şi un asistent/lector; îndrumătorul lucrării de disertaţie trebuie să fie cel puţin lector şi să aibă titlul ştiinţific de doctor);

c) organizează consultaţii metodologice cu studenţii pe problematica examenului de licenţă/diplomă şi, acolo unde este cazul, şi privind elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie.

Art. 41. Exigenţele, standardele şi condiţiile de desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă sunt aceleaşi pentru toţi candidaţii înscrişi la examen, indiferent de facultatea, forma de învăţământ şi anul absolvirii.

Art. 42. (1) Se interzice comercializarea lucrărilor de licenţă/diplomă şi disertaţie de către

studenţi sau cadre didactice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor.

(2) Comercializarea lucrărilor de licenţă/diplomă şi disertaţie de către cadrele didactice şi studenţi/absolvenţi atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora, după caz.

9

(3) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă/diplomă şi disertaţie au obligaţia de a verifica originalitatea acestora şi răspund, solidar, cu studenţii/absolvenţii pentru cazurile de plagiat.

(4) Toate cazurile privind actele de plagiat si comercializare a lucrărilor ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor vor fi dezbătute în consiliile facultăţilor şi în senatul universitar şi vor fi dispuse măsuri sancţionatorii ferme, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale şi Cartei universitare.

Art. 43. Facultatea de Științe Socio-Umane va gestiona în mod unitar baza de date

aferentă.

CAPITOLUL VIII STABILIREA REZULTATELOR, AFI ŞAREA LOR ŞI SOLUŢIONAREA

CONTESTAŢIILOR

Art. 44. Evaluarea răspunsurilor/lucrărilor la proba nr.1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se realizează în conformitate cu baremul stabilit şi cu normele

prevăzute în Metodologia proprie.

Art. 45. Nota minimă de promovare a probei nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate este 5 (cinci).

În cazul specializării Pedagogie muzicală / Muzică în cadrul căreia proba 1 este alcătuită din două subprobe, proba este promovată dacă la ambele subprobe s-a obţinut nota minimă 5 (cinci). Nota finală, în acest caz, este media aritmetică a notelor de la cele două componente, cu două zecimale.

Art. 46. (1) Rezultatele la proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate

se anunţă prin afişare, în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea probei respective. (2) Afişarea se face la sediul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane şi cuprinde două liste:

Lista candidaţilor promovaţi la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate şi Lista candidaţilor care nu au promovat această probă. Afişarea se face şi pe pagina web a facultăţii.

Art. 47. Contestaţiile se depun, individual, în scris, la secretariatul facultăţii, în termen de

24 de ore de la comunicarea (afişarea) rezultatelor la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate.

Art. 48. Rezultatele la contestaţii se comunică, prin afişare, la sediul Facultăţii de Ştiinţe

Socio-Umane, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii depunerii contestaţiilor. După comunicarea rezultatelor la contestaţii la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, se anunţă rezultatele finale ale probei.

Art. 49. Contestaţiile sunt soluţionate de Comisia de analiză a contestaţiilor, numită prin

decizie de Rectorul Universităţii Spiru Haret, care este formată din trei cadre didactice: un preşedinte şi doi membri. Aceştia trebuie să aibă specializarea disciplinelor care fac obiectul tematicii de examen.

10

Art. 50. Referitor la testul grilă complex, utilizat de regulă la proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, în măsura în care Comisia constată că o contestaţie sesizează greşeli care ţin de modul defectuos în care au fost elaborate grilele, se decide corectarea notei (punctajului), respectiv acordarea punctelor la respectiva grilă (considerarea, din oficiu, ca răspuns corect).

Art. 51. În situaţiile în care o contestaţie se referă la ambiguitatea unei întrebări sau

posibilitatea existenţei şi a altor variante de răspuns valabil, Comisia de contestaţii decide, prin vot, modul în care este soluţionată contestaţia şi consemnează, argumentat, rezultatul în procesul verbal.

Art. 52. În cazul examenului de la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor

fundamentale şi de specialitate, la programul de studii Pedagogie muzicală/ Muzi pentru care este prevăzută şi o componentă cu caracter aplicativ, practic (subproba 1b), contestaţia este luată în consideraţie - nota fiind modificată - în măsura în care diferenţa dintre nota dată de Comisia de licenţă, la componenta respectivă a probei şi nota dată, în urma recorectării/reevaluării, de către Comisia de analiză a contestaţiilor, este de cel puţin un punct.

Art. 53. Deciziile Comisiei de analiză a contestaţiilor sunt definitive şi sunt motivate în

procesul verbal.

Art. 54. Rezultatul contestaţiilor are caracter definitiv.

Art. 55. Nota la proba nr. 2, respectiv prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diploma, reprezintă media aritmetică cu 2 zecimale fără rotunjire a notelor individuale date de membrii comisiei. Notele probelor orale de examen sunt numere întregi de la 1 la 10. Nota propusă în referat de îndrumătorul lucrării are caracter orientativ (nu se ia în calcul). Nota minimă de promovare este 5 (cinci).

Art. 56. Îndrumătorul lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie poate participa (cu evaluare

consultativă) la susţinerea lucrării de către absolvent. Art. 57. La proba Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie nu se

pot depune contestaţii.

Art. 58. Rezultatul probei privind Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie se comunică prin afişare la sediul facultății şi pe pagina web, în termen de 24 de ore de la data susţinerii.

Art. 59. Media probelor examenului de licenţă/diplomă trebuie să fie de cel puţin 6 (şase)

şi aceasta trebuie să rezulte ca medie aritmetică între cele două probe, calculată cu două zecimale (proba nr. 1 şi proba nr. 2), iar numărul de credite transferabile alocate este de 10 (zece), câte 5 (cinci) pentru fiecare probă.

Art. 60. (1) Deliberarea comisiilor cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de

licenţă/diplomă nu este publică. (2) Luarea deciziilor în cadrul comisiilor de licenţă se face în unanimitate.

11

Art. 61. (1) Absolvenţii care au promovat una din cele două probe în sesiunile de licenţă/diplomă anterioare, cu nota minimum 5 (cinci), se pot prezenta ulterior la sesiunile examenului de licenţă/diplomă pentru susţinerea probei nepromovate, cu achitarea taxelor aferente.

(2) În cazul nepromovării examenelor de finalizare a studiilor acestea pot fi susţinute într-o sesiune ulterioară, cu suportarea de către candidaţi a cheltuielilor aferente, în condiţiile stabilite de Regulamentul de finalizare a studiilor aprobat de Senat şi metodologiei proprii a facultăţii şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

CAPITOLUL VII DISPOZIŢII FINALE

Art. 62. (1) Absolvenţii programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau

acreditate lichidate, care nu mai funcţionează la nivel naţional, şi care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor pot susţine examenul de licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret sau la alte instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

(2) În situaţii excepţionale, temeinic argumentate, Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de finalizare a studiilor universitare la specializările autorizate să funcţioneze provizoriu unice în domeniul de licenţă din cadrul instituţiei, cu avizul Agenţiei de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

Art. 63. Universitatea Spiru Haret eliberează diplome de licenţă, respectiv diplome de

master, însoţite de suplimentul la diplomă, în termen de cel mult 12 luni de la data promovării examenului. Până la eliberarea diplomei de licenţă/diplomei de master, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane eliberează, la cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor prin care se certifică promovarea examenului de licenţă/diplomă/disertaţie.

Art. 64. Adeverinţele de absolvire a studiilor conferă titularului aceleaşi drepturi legale ca

şi diploma şi este necesar să conţină funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile din universitate precum şi următoarele informaţii:

a) domeniul de studii universitare; b) programul de studii/specializarea; c) perioada de studii; d) media de finalizare a studiilor; e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, locaţia

geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului, ordin al ministrului, după caz).

Art. 65. În caz de pierdere sau de distrugere, eliberarea unei noi adeverinţe urmează

procedurile legale privind eliberarea duplicatelor actelor de studii.

Art. 66. Absolvenţii care nu promovează examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, un certificat de studii universitare, eliberat de Universitatea Spiru Haret și care cuprinde:

a) domeniul de studii universitare;

12

b) programul de studii/specializarea; c) perioada de studii; d) mediile de promovare a anilor de studii; e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, locaţia

geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului, ordin al ministrului, după caz).

Art. 67. În termen de 60 de zile de la încheierea examenului de licenţă/diplomă şi

disertaţie, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane înaintează, la Secretariatul general al Universităţii şi la Serviciul acte de studii, rezultatele finale ale examenului, respectiv cataloagele şi dosarele personale ale absolvenţilor care au promovat examenele.

Art. 68. Prezenta Metodologie a fost elaborată și aprobată de Consiliul Facultăţii de

Ştiinţe Socio-Umane în şedinţa din data de 15.02.2018, în baza Regulamentului propriu aprobat de Senatul Universităţii Spiru Haret în şedinţa din data de 16.05.2017 şi 16.01.2018 şi se aplică începând cu sesiunile de examene de finalizare a studiilor aferente promoţiei anului universitar 2018-2019.

Decan, Conf. univ. dr. Georgeta Pinghiriac

fiŞa disciplinei 1. universitatea spiru haret ŞtiinŢe ... · 1.introducere în metodologia...

Documents