1

Fişă de analiză practicăPrezentată de SPIP din Yvelines

“MODUL DIALOG CETĂŢENESC”

Tematică de intervenţie: cum poate fi instrumentată pedeapsa cu munca în folosul comunităţii pentru a se restaura dialogul civic.

Locul acţiunii: Departamentul Yvelines

1. Contextul acţiunii: Modulul Dialog Cetăţenesc a fost demarat la sfârşitul anului 1999 în departamentul Yvelines, ca urmare a creşterii delictelor numite generic “violenţă urbană” (distrugerea bunurilor publice, ultraj la persoane deţinând autoritate publică, rebeliune, violenţe verbale sau fizice în transportul în comun, etc….) Comiterea acestor infracţiuni porneşte adesea de la o neînţelegere a obiectivelor şi misiunilor persoanelor agresate (Poliţie, Pompieri, Agenţi de pază din imobile, etc.) Justiţia penală intervine după comiterea faptei, pentru a judeca şi sancţiona, fără aavea un impact veritabil asupra situaţiilor concrete, fără a putea modifica viziunea delincvenţilor asupra faptelor comise, precum şi a actorilor instituţionali asupra posibilităţii de a se repara ceva. Pedepsele alternative detenţiei şi în special munca în folosul comunităţii nu păreau să-şi îndeplinească pe deplin rolul. Posturile de MFC existente nu răspundeau decât în parte unei dimensiuni legate de lipsa de civism, iar tinerii condamnaţi îşiexecutau “mecanic şi pasiv” pedepsele, acestea având foarte puţin sens şi un efect foarte slab în ceea ce priveşte prevenirea recidivei. Una dintre ipoteze era că pedeapsa cu MFC se pretează bine la evoluţia constatată a infracţiunilor comise de către tineri (18-25 de ani). Este o pedeapsă“partajată”, care permite mobilizarea potenţialului unui parteneriat local. Aceasta poate favoriza transferul resurselor locale diversificate şi finalizate în jurul reprimării unui fenomen al delicvenţei, pe care opinia publică îl percepea ca pe un eşec al instituţiilor publice şi ca pe o dovadă a unui anumit tip de abandon în care trăiesc anumite persoane. “Modulul Dialog cetăţenesc a fost elaborat pornind de la aceste constatări.

2

2. Obiective

Sunt urmărite mai multe obiective în acelaşi timp. Primul este acela de a le arăta tinerilor condamnaţi pentru infracţiuni care tulbură într-un fel sau altul ordinea publică faptul că există şi un alt mod de a interacţiona cu instituţiile publice. Se vizează crearea unui context care să favorizeze constituirea de comportamente mai responsabile, mai “cetăţeneşti”, moment de rapel şi de reflecţie asupra unor relaţii bazate pe respectul aproapelui, dialog şi descoperirea reciprocă.

Pedeapsa cu MFC e consecinţa unei fapte grave pe scara tulburărilor aduse ordinii publice, ca orice pedeapsă. Ea trebuie să permită în acelaşi timp reconstituirea regulilor de “viaţă în comun”, reguli violate şi sancţionate. Şi, în sfârşit, odată ce etapa judecării şi a condamnării s-a încheiat, ea trebuie săfaciliteze reconstruirea acestor reguli şi reconcilierea. Plecând de la o reflecţie prealabilă asupra faptelor comise, această muncă de evaluare a “Modulului Dialog Cetăţenesc” le va permite tinerilor condamnaţi să reintre în posesia unui prezent şia unui viitor posibil pentru ei. Publicul vizat este cel al tinerilor între 18 şi 30 de ani, condamnaţi în principal la MFC, modulul fiind deschis într-o mai mică măsură condamnaţilor la închisoare cu suspendare condiţionată pe bază de voluntariat. Timp de 18 ore (3 zile), trebuie îndeplinite condiţiile unui dialog între serviciile publice victime ale acestor infracţiuni. Această perioadă de lucru colectiv permite în acelaşi timp introducerea unei perioade de individualizare înainte de repartizarea individuală la posturile avute în vedere (Comisariate, Jandarmerii, Transportul în comun, Oficii pentru Locuinţe Sociale…) Se ajunge astfel la construirea unei pedepse adaptată condamnatului, mediului său instituţional şi social, dar se şi contribuie la o mai bunăprevenire a recidivei şi la o anumită “reconciliere” între tineri şi instituţii.

3. Metodologie

Timp de trei zile, condamnaţii petrec împreună trei zile lucrătoare, adică 18 ore deduse din totalul orelor de MFC (condamnarea variază între 40 şi 240 de ore de muncă benevolă). Grupul cuprinde în general între 8 şi 10 persoane. Unul dintre principiile de lucru în constituirea grupelor este asocierea unor persoane provenind din toate zonele geografice şi sociologice ale teritoriului. Totuşi, în practică, sunt în principal tineri din cartierele sociale, care au adesea în comun o istorie asemănătoare a delictelor comise şi care se află în ruptură socială (abandonarea studiilor, lipsa unei formări, o perioadă de inactivitate profesională deja semnificativă…)

3

Există şi un principiu de creare de grupuri mixte, dar tinerele rămân minoritare (din 14 grupuri, până în prezent au participat 3 fete la module). Pe baza experienţelor acumulate din decembrie 1999, s-a reţinut o schemă pentru derularea acestei perioade de dialog. Programul fiecărui modul este elaborat de un grup de pilotaj, format din Consilieri pentru Integrare şi Suspendare Condiţionată ai SPIP, Adjunctul DSPIP şi doi sociologi, care vor urmări activităţile desfăşurate în cele 3 zile, având rolul de “moderator – animator”. Conţinutul fiecărui modul este diferit, în funcţie de profilurile tinerilor condamnaţi, de resursele locale (oraşul şi locurile de întâlnire nu sunt aceleaşi) şi de partenerii specifici, dar cu 3 axe de lucru:

Reflecţie asupra delictului şi a pedepsei, cu introducerea noţiunii de victimă(de ce participă la acest modul ?)

Numirea delictelor. Care este scopul pedepsei ? Definiţia agresorului şi a agresatului. Avem nevoie de reguli ?

Prima axă de lucru reprezintă conţinutul primei zile, care se desfăşoară într-o instituţie judiciară, o sală a Primăriei… un loc simbolic, cu încărcătură“cetăţenească”. Vorbitorii sunt magistraţi pentru aplicarea pedepselor, din Parchet, iar tinerii sunt sensibili la această relaţie de schimb de idei. Vorbele unui condamnat la MFC: “este pentru prima dată când un magistrat îşiface timp să ne asculte”. Alţi vorbitori pot fi “Poliţiştii”, schimbul cu Poliţia este determinant, deoarece între tineri şi aceste servicii există neînţelegeri majore. Aceste contacte încearcă săelimine prejudecăţile cu privire la imaginea “cartierelor” şi la rolul Poliţiei. Şi vorbitorii trebuie să se analizeze pe ei înşişi, să participe la dialog la fel ca şiparticipanţii. În aceste prime zile intervin şi psihologii şi Asociaţiile de Întrajutorare a Victimelor. Cea de-a doua axă de lucru a acestor trei zile o constituie re-plasarea participanţilor într-un context social marcat de opoziţii structurale, înţelegerea sentimentului lor de “revoltă socială”, dar se lucrează cu ei pentru a-i învăţa să-i asculte pe ceilalţi, să fie toleranţi. Considerându-i pe aceşti tineri majori cetăţeni pe deplin responsabili (şi nu nişte victime, aşa cum pretind adesea că sunt…), putem schimba un pic perspectivele celor două părţi opuse şi ieşi din acel “faţă în faţă” interminabil. Mărturiile personale ale anumitor aleşi (Primari şi Consilieri Municipali) sau ale unor profesionişti (agenţi de mediere în transporturile publice, agenţi de pază ai imobilelor…), angajamentele colective (Asociaţii de femei “Nici târfe, nici supuse”, Asociaţii de cartiere…) aduc o schimbare de calitate. Atunci când vorbitorul vine cu un discurs personal, când vorbeşte despre evoluţia sa, despre convingerile

4

sale, când pune întrebări deschise şi se arată disponibil de a se evalua pe sine însuşi, participanţii simt că sunt recunoscuţi ca nişte adulţi capabili să gândească.

Ultima axă de lucru este o axă de “descoperire” şi deschidere pentru participanţi. Sperăm ca în aceste trei zile să le dăm câteva repere, pentru a le schimba “traiectoria” şi a-i ajuta să facă alegeri individuale. Din aceste considerente participă la Modul Asociaţii pentru Integrare, Misiuni Locale, persoane particulare venite din aceleaşi cartiere, care le vorbesc despre succesele lor profesionale. La sfârşitul ultimului modul din ianuarie 2004, un tânăr condamnat la MFC a propus să le vorbească participanţilor la următorul modul.

Cele trei zile se încheie printr-o evaluare la care participă stagiarii, Judecătorii pentru Aplicarea Pedepselor, reprezentanţii SPIP: fiecare îşi spune pe rând părerea, după care cei doi sociologi trag concluziile asupra derulării modulului. Peste 8, 10 zile, sociologii le furnizează vorbitorilor şi participanţilor care doresc un raport scris. SPIP este invitat la o întâlnire.

4. Mijloace

Finanţarea. Pentru demararea acţiunii, fondurile au provenit de la “Mission Ville” şi“Fondation de France”, iar proiectul a fost premiat la Festivalul Oraşului Creteil în septembrie 2000. În prezent, Administraţia Penitenciarelor asigură finanţarea. Costul unui modul este de aproximativ 3000 de Euro. Majoritatea cheltuielilor sunt datorate intervenţiei celor doi sociologi de la Atelierul CADIS* (2500 de Euro): pregătirea acţiunii cu SPIP, monitorizarea fiecărei acţiuni, evaluare, rapoarte scrise. (*) CADIS : Centrul de Analiză şi de Intervenţii Sociologice – 54, Boulevard Raspail – 75006 PARIS Locaţiile: în alegerea lor, trebuie evitate stigmatizările prea puternice (de ex: anumite comisariate unde majoritatea personalului este încă ostilă acestei modalităţi de lucru), dar totuşi instituţiile judiciare, primăriile… sunt interesante, deoarece tinerii condamnaţi descoperă rolul şi misiunea acestora. Iar sălile le sunt puse la dispoziţie cu amabilitate.

5

Vorbitorii contactaţi intervin aproape toţi benevol, în timpul orelor de lucru (aleşi, magistraţi, poliţişti, membrii ai unor asociaţii…). Singurele persoane remunerate sunt cei doi sociologi CADIS şi câţiva specialişti care au intervenţii punctuale în funcţie de programul elaborat (sociologi, psihologi din cadrul Asociaţiilor de Întrajutorare a Victimelor, profesionişti în comunicare…) La aceste cheltuieli se adaugă şi costurile pentru mesele stagiarilor.

5. Evaluare şi perspective

Modulul a fost conceput cu un dispozitiv de evaluare propriu - Animarea modulului de doi sociologi prezenţi pe durata celor trei zile: observarea şi analiza dinamicii grupului – redactarea evenimentelor derulate pe parcursul celor trei zile la sfârşitul ultimei zile, urmată de transmiterea unei evaluări scrise în maxim zece zile. - Evaluarea cu condamnaţii, fiecărei acţiuni i se consacră o oră sau mai mult unui tur de masă cu participanţii, în prezenţa unui magistrat pentru Aplicarea Pedepselor, a reprezentanţilor SPIP (Directorul Adjunct, Consilierul pentru Integrare şi Eliberare Condiţionată)

- Evaluare cu vorbitorii, într-o jumătate de zi în care se fixează o întâlnire, la 8-10 zile după Modul, cu păreri asupra celor trei zile de lucru (diverse aprecieri, dificultăţile întâlnite…) Aceste etape de evaluare permit corectarea dificultăţilor de la un modul la altul, abordarea unor teme noi, a unor vorbitori noi (de exemplu: la ultimul modul, s-au solicitat mai multe contacte cu diferiţi specialişti în drept (mediatori, avocaţi, etc.…) Evaluarea reperată este mai degrabă imediată (modificarea “discursurilor” tinerilor … apariţia întrebărilor… mai puţine certitudini exprimate la sfârşitul modulului, etc.). Anumiţi tineri au poziţii diferite: de exemplu, la ultimul modul, un tânăr apropus să joace rolul de “lider” în sens pozitiv, menţionând interesul său de a le vorbi despre experienţa lui participanţilor la un viitor modul. Aceste puncte sunt verificate de Consilierii pentru Integrare şi Suspendare Condiţionată, care sunt răspunzători pentru aceşti tineri şi care trebuie să pună în executare munca în folosul comunităţii, modulul fiind cel mai adesea la începutul executării măsurii. Trebuie să păstrăm o atitudine nuanţată şi modestă privind impactul acestui modul, deoarece orele de MFC se execută rapid, şi nu avem destulă vechime pentru a vedea care sunt rezultatele pe termen mediu şi lung, mai precis pentru a cunoaşte efectele acţiunii în ceea ce priveşte recidiva.

6

În spiritul acestor acţiuni privind “Modulul Dialog Cetăţenesc” s-au dezvoltat ori creat posturi pentru MFC în locuri ţintă, simbolizând o “reconciliere” între tineri şiinstituţii. - posturi de comisariat sau jandarmerie - posturi de la Poliţia Municipală (Primarul din Versailles, din Guyancourt… pentru ieşirile din şcoli, etc…) - posturi la Oficiile pentru Locuinţe Sociale în colaborare cu agenţii de pază din imobile (Versailles Habitat, OPIEVOY…) Perspectivele de lucru sunt dezvoltarea acestor posturi calitative şi menţinerea unei regularităţi în organizarea modulelor la unul pe trimestru.

6. Contact

SPIP des Yvelines 4 Rue Jean Houdon 78000 VERSAILLES Tel. 01 30 83 05 60 (centrala) Fax 01 30 83 05 82 Director: Dl. Jean-Pierre BAILLY

Responsabil Proiect::D-na Marie-Pierre LEFEBURE, Adjunct DSPIP Tel. 01 30 83 05 62 Mail Marie-Pierre.Lefebure@justice.fr

Documente:

- Placheta MFC/Dialog Cetăţenesc - Caseta video (despre pedeapsa cu MFC, realizată de Atelierul Video din Închisoarea Centrală Poissy – vezi document ataşat)

7

Tribunalele şi munca în folosul comunităţii Pedeapsa Munca în folosul comunităţii este o pedeapsăpronunţată de un tribunal corecţional sau de o judecătorie pentru comiterea unui delict sau a unei contravenţii. Aceasta constă în prestarea de către condamnat a unei munci neplătite, în folosul societăţii, pentru o perioadăce variază între 40 şi 240 de ore (cu excepţia contravenţiilor : 20 până la 120 de ore), în termen de maxim 18 luni.

Pentru a fi aplicată, munca în folosul comunităţii necesităacordul persoanei condamnate. Într-adevăr, înainte de pronunţarea sentinţei, Preşedintele Tribunalului îl informează pe acuzat cu privire la dreptul de a refuza acest tip de pedeapsă.

Pronunţarea pedepsei De la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, pedeapsa cu munca în folosul comunităţii poate fi pronunţată de către judecător: - Fie ca pedeapsă principală (Art. 131-8 din Codul Penal), fie sub forma unei obligaţii particulare în cadrul unei pedepse cu închisoarea cu suspendare (Art. 132-54 din Codul Penal); - fie ca obligaţie particulară în cazul transformării unei scurte pedepse cu închisoarea în suspendare cu MFC (Art. 132-57 din Codul Penal); - fie ca pedeapsă complementară, pentru anumite delicte rutiere (Art. L 1, 1 din Codul rutier) şi contravenţii (Art. 131-17 din Codul Penal

Uneori sunt stabilite anumite obligaţii pe lângă munca în folosul comunităţii: exercitarea unei activităţi sau efectuarea unei pregătiri profesionale, stabilirea domiciliului într-un anumit loc, repararea pagubelor produse prin comiterea infracţiunii, interdicţie de a face exces de băuturi alcoolice…

COTA PARTE A MUNCII ÎN FOLOSUL SOCIETĂŢII DIN TOTALUL PEDEPSELOR PRONUNŢATE PENTRU DELICTE Condamnări 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 Total MFC MFC %

572259 3 917 0,7 %

612052 9 568 1,6 %

599773 10 637 1,8 %

481406 10 606 2,2 %

316718 6 292 2,0 %

442057 10 778 2,4 %

469137 12 158 2,6 %

452389 12 324 2,7 %

440493 13 267 3,0 %

(Sursa: Ministerul Justiţiei – Sceri)

8

Etapele MFC

În noul Cod Penal…Munca în folosul comunităţii poate fi pronunţată în cazul tuturor acuzaţilor, indiferent

de antecedentele lor penale.

Pedeapsa s-a extins la condamnări pentru

contravenţii de clasa 5, pentru o durată limitată, între

20 şi 120 de ore.

Pentru minori, durata pedepselor se calculează ca

în regim general (de la 40 până la 240 de ore).

Din 100 de persoane condamnate la muncă în

folosul comunităţii în 1992, 39 nu mai fuseseră

condamnate anterior.

Preşedintele Tribunalului pronunţă pedeapsa şi îi reaminteşte persoanei condamnate că are dreptul sărefuze MFC. - Judecătorul pentru aplicarea pedepselor convoacăpersoana condamnată la Comitetul pentru Suspendare condiţionată şi asistenţă pentru persoanele eliberate, pentru a-i comunica obligaţiile ce-i revin şi organizaţia gazdă.

- Agentul de suspendare condiţionată studiază situaţia socială a persoanei condamnate, şi intră în contact cu organizaţia gazdă (sectorul public sau asociaţii), pentru a i-o prezenta. - Persoana condamnată îşi efectuează pedeapsa, fiind supravegheată de responsabilul din organizaţia gazdă.

- La sfârşitul pedepsei, organizaţia gazdă îi înainteazăjudecătorului pentru aplicarea pedepselor sau agentului de suspendare condiţionată, precum şi condamnatului, un document, semnat de acesta din urmă, care atestăefectuarea pedepsei (a numărului respectiv de ore).

Profilul persoanelor condamnate şi infracţiunile sancţionate În 1992, 95% din persoanele condamnate erau bărbaţi, cu vârsta medie de 28 de ani în momentul condamnării. 45% din persoanele condamnate sunt în şomaj. Şitotuşi, ele nu fac parte din categoriile cele mai sărace ale populaţiei: 95% au un domiciliu şi un salariu. Munca în folosul comunităţii se pronunţă mai ales pentru reprimarea delictelor de furt şi tăinuire (53% din condamnaţi în 1992). Numărul pedepselor cu MFC pronunţate pentru infracţiuni rutiere s-a dublat din 1984, pentru 23% din condamnaţi în 1992.

PRINCIPALELE INFRACŢIUNI REPARTIŢIA CONFDAMNAŢILOR LA MFC ÎN FUNCŢIE DE INFRACŢIUNI Condamnări % 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 Furt - tăinuire 68,3 67,2 68,7 69,5 62,4 56,4 53,6 51,9 53,1 Distrugeri - deteriorări 4,8 3,7 3,9 3,6 3,9 4,3 4,2 4,1 4,6 Circulaţie rutieră 12,9 12,9 11,2 8,7 16 21,5 23,7 25,4 23,8

9

Lovituri şi violenţevoluntare

4 4,6 4 4,7 4,5 4,6 4,6 5,2 5

Infracţiuni cu stupefiante

0,9 1,8 2,2 3,1 3,9 3,1 3,3 3,2 3,3

Ordinea administrativăşi judiciară

2,6 2,8 3,4 3,7 3 3 3 2,8 3,4

Altele 0,8 0,6 0,6 0,8 0,6 0,8 0,7 0,6 0,8 (Sursa: Ministerul Justiţiei – Cazier Judiciar Naţional)

Comitetul de suspendare condiţionată şiasistenţă pentru persoanele eliberate (CPAL) Comitetul de suspendare condiţionată şi asistenţă pentru persoanele eliberate este compus din agenţi de suspendare condiţionată subordonaţi unui Director de suspendare condiţionată. Serviciul aplică măsuri de control şi veghează la îndeplinirea obligaţiilor sau condiţiilor impuse învinuiţilor sau condamnaţilor pe care îi are în sarcină, mai ales condamnaţilor la muncă în folosul comunităţii. Rolul agenţilor de suspendare condiţionată este de a asigura executarea în bune condiţii a pedepsei, printr-un contact stabilit cu organizaţia gazdă şi condamnatul.

Aceştia furnizează, dacă este cazul, informaţiile şisfaturile necesare organizaţiei pentru care se presteazămunca şi pun în aplicare toate măsurile menite săfavorizeze reintegrarea socială a condamnatului. În sfârşit, asigură ajutorul material necesar efectuării muncii (eventual preluarea cheltuielilor de cazare, masăori transport). Organizaţia gazdă

Aceasta se asigură că au fost efectiv executate numărul de ore prescrise. Supravegherea şi controlul tehnic al muncii condamnatului, precum şi integrarea lui în echipa în care este repartizat sunt responsabilitatea unei persoane desemnate pentru îndeplinirea acestor sarcini. Organizaţia poate suspenda executarea muncii în caz de pericol imediat pentru condamnat sau pentru alte persoane, sau în cazul unei greşeli grave a condamnatului. - Oricare ar fi problema, violarea obligaţiilor de muncă,incident cauzat sau suferit de condamnat, accident de muncă sau rutier în care a fost implicat condamnatul, organizaţia trebuie să-l informeze imediat pe

Responsabilitate civilă şiasigurare socială apersoanei condamnate Regimul asigurărilor sociale în aceste cazuri este acelaşicu regimul general al asigurărilor sociale. Afilierea şi plata cotizaţiilor îi revin angajatorului legal, adică Directorului Regional al Serviciilor Penitenciare sau reprezentantului acestuia (CPAL). În caz de accident de muncăsau rutier, condamnatul este asigurat în condiţiile prevăzute de dreptul comun. El nu trebuie decât să-şiinformeze angajatorul legal, care face declaraţia de accident, şi organismul utilizator. Dimpotrivă,serviciul utilizator trebuie sădeclare orice accident în maxim 24 de ore. În cazul unor daune, provocate de către condamnat, voluntar sau involuntar, altor persoane, aici poate interveni responsabilitatea Statului.

10

judecătorul pentru aplicarea pedepselor. - La finalul pedepsei, aceasta îi înaintează judecătorului pentru aplicarea pedepselor un document care sădovedească prestarea muncii în bune condiţii. - În fiecare an, organizaţia îi trimite judecătorului pentru aplicarea pedepselor un raport prind evoluţia muncii în folosul comunităţii.

Organismele abilitate şi muncile propuse O pedeapsă cu muncă în folosul comunităţii poate fi efectuată într-o colectivitate publică, o instituţie publică sau o asociaţie abilitată în acest sens. În 1992, colectivităţile publice reprezentau 63,9% din organizaţiile gazdă, instituţiile publice 12 % şiasociaţiile 24 %.

Instituţiile şi colectivităţile publice Pentru a organiza MFC, organizaţiile publice trebuie sădepună un dosar în atenţia judecătorului pentru aplicarea pedepselor, conţinând următoarele elemente: - modurile de executare a muncilor propuse; - numărul de posturi disponibile pentru MFC şi de ore susceptibile de a fi oferite; - starea civilă şi coordonatele reprezentanţilor calificaţi; - numele şi funcţiile persoanelor însărcinate cu supravegherea tehnică.

Asociaţiile

Asociaţiile care doresc să organizeze MFC trebuie săfurnizeze în plus informaţiile următoare: - o copie a Monitorului Oficial în care s-a publicat declaraţia de creare a asociaţiei (cu excepţia unor cazuri particulare); - un exemplar din statutul şi regulamentul interior al asociaţiei; - lista instituţiilor asociaţiei (cu sediile acestora); - o prezentare a misiunilor şi a activităţii asociaţiei; - starea civilă şi activitatea profesională a membrilor conducerii asociaţiei; - documentele financiare.

Asociaţiile sunt certificate, după avizul Procurorului Republicii, de către Adunarea Generală aMagistraţilor, la propunerea judecătorului pentru aplicarea pedepselor. Acesta furnizează o copie a cererii de abilitare Comitetului Departamental pentru Prevenirea Delicvenţei (CDPD).

11

Lucrările efectuate Întreţinerea şi renovarea patrimoniului, îmbunătăţirea mediului înconjurător: aceste misiuni reprezintă aproape o jumătate din lucrările de efectuat în organizaţiile gazdă.

Munci efectuate în 1992 Natura muncii efectiv %Întreţinerea şi ameliorarea mediului 268 21,5 Lucrări de întreţinere: clădiri şi echipamente 293 23,5 Lucrări de întreţinere: drumuri publice 144 11,5 Alte lucrări de întreţinere 185 14,8 Lucrări administrative 32 2,6 Acţiuni de formare sau specifice animatorilor

13 1

Prim-ajutor şi solidaritate 95 7,6 Personal de serviciu 0 0 Diverse 110 8,8 Activităţi multiple 108 8,7 Total 1248 100

(sursa: Ministerul Justiţiei – Sceri)

DACĂ DORIŢI SĂ PRIMIŢIPERSOANE CONDAMNATE

LA MUNCĂ ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII, ADRESAŢI-

VĂ TRIBUNALULUI ÎN A CĂRUI JURISDICŢIE VĂ

AFLAŢI

Munca în folosul comunităţii poate răspunde şi unei nevoi umanitare. La Bordeaux, o asociaţie propune activităţi de triere a medicamentelor (în afara tabelului B), pe când o alta le dă de lucru condamnaţilor la înregistrarea sonoră a unor opere citite pentru orbi şi persoanele cu vederea slabă.

Pentru persoanele de peste 18 ani, adresaţi-vă

judecătorului pentru aplicarea pedepselor sau CPAL, iar pentru minori,

judecătorului pentru copii.

În cadrul condamnărilor pentru delicte rutiere, numeroase Comitete pentru suspendare condiţionată şiasistenţă pentru persoanele eliberate au organizat şedinţe de informare, ca de exemplu la Dunkerque, unde s-au organizat cursuri de formare pe tema comportamentului rutier preventiv, cu suporturi audiovizuale şi cu participarea unui medic alcoolog, cu ajutorul unei societăţi de ghizi rutieri.

12

Dacă doriţi să organizaţi muncă în folosul comunităţii

…trebuie să vă adresaţi în orice caz judecătorului pentru aplicarea pedepselor, sau judecătorului pentru copii în cazul minorilor, de la tribunalul de care depindeţi, trimiţând o notă, în care veţi indica: - natura şi modalităţile de executare a muncii propuse. - numele şi calitatea persoanelor care vor fi însărcinate cu supravegherea tehnică.- numărul posturilor disponibile pentru munca în folosul comunităţii şi al orelor susceptibile de a fi lucrate. Dacă sunteţi o colectivitate sau o instituţie publică, trebuie să menţionaţi în nota adresată judecătorului pentru aplicarea pedepselor numele, prenumele, data şi locul naşterii, precum şi funcţiile reprezentanţilor dumneavoastră calificaţi. Dacă oferta dvs. este aprobată, după avizul parchetului şi al Consiliului departamental pentru Prevenirea Delicvenţei, muncile propuse vor fi înscrise de judecătorul pentru aplicarea pedepselor pe lista instituţiei judiciare de resort. Dacă sunteţi o asociaţie, trebuie să obţineţi o abilitare. Cererea trebuie înaintatăjudecătorului pentru aplicarea pedepselor şi însoţită de anumite informaţii (vezi lista anexată). Adunarea Generală a magistraţilor tribunalului, căreia judecătorul pentru aplicarea pedepselor îi va propune să vă abiliteze, va lua o hotărâre în urma avizului Parchetului şi al Consiliului departamental pentru Prevenirea Delicvenţei. Aceastăabilitare, valabilă pe o perioadă de 3 ani, îi va permite judecătorului pentru aplicarea pedepselor să înscrie pe lista de resort muncile pe care le-aţi propus. Pentru urgenţe, poate fi acordată o licenţă provizorie. Regimul asigurărilor sociale şi al răspunderii - Administraţia penitenciarelor este considerată a fi angajatorul, în sensul reglementărilor în materie de asigurări sociale. Ea asigură plata cotizaţiilor. Regimul adoptat este regimul general în materie de asigurări sociale. prin urmare, este necesară afilierea ori de câte ori un condamnat nu este deja înscris în sistem. - Accidentele de muncă sau în drum spre muncă sunt acoperite, conform legislaţiei privind accidentele de muncă.- Statul răspunde şi pentru daunele cauzate altor persoane de către condamnat în timpul executării muncii. - Prevederile Codului Muncii cu privire la munca de noapte, la igienă, la securitate şi la munca femeilor şi a tinerilor încadraţi în muncă sunt aplicabile muncii în folosul comunităţii. - Neplătită, această muncă nu împiedică viramentele ASSEDIC de care poate eventual beneficia un condamnat ca şomer.

13

STAGIU DE SENSIBILIZARE ORGANIZAT DE “PREVENŢIA RUTIERĂ – FORMARE”

Acest stagiu se adresează adulţilor pe numele cărora s-a întocmit un proces-verbal pentru alcoolemie pozitivă.

CARACTERISTICILE GRUPULUI

Persoanele cărora li se adresează acest stagiu se caracterizează prin următoarele:

* în ceea ce priveşte procesul verbal

Aceste persoane au fost arestate pentru un delict legat de consumul de alcool ( s-a stabilit că gradul de alcoolemie a depăşit limita legală). Ele sunt supravegheate de SPIP ca urmare a adoptării unei MĂSURI: amânare condiţionată, suspendare condiţionată a pedepsei, muncă în folosul comunităţii. Acest stagiu le-a fost propus de către delegatul pentru suspendare condiţionată care se ocupă de dosarul lor. *experienţa la volanÎn acest grup, este vorba despre adulţi care nu sunt nici debutanţi, nici piloţi, nici doar profesionişti. Acestea sunt pur şi simplu persoane pentru care şofatul este “o obişnuinţă”.

OBIECTIVELE

- centrarea pe experienţa individuală a alcoolizării conducătorilor auto. - analizarea infracţiunii. - cunoaşterea efectelor alcoolului asupra individului şi a activităţii de a conduce. - repunerea legii privind consumul de alcool în relaţie cu conduita rutieră.

Această informare şi această sensibilizare privind consumul de alcool la volan va duce la orientarea stagiarilor către o structură care acordă îngrijiri (dispensare pentru alcoolici, terapie în grup, etc.)

MIJLOACE PEDAGOGICE

- tehnici de grup - grupuri de lucru bazate pe folosirea sentimentelor evocate.

14

Ansamblul mijloacelor este reluat într-o perspectivă de înţelegere şi de elaborare a noilor atitudini, mai mult decât pe un proces de învăţare.

ORGANIZAREA ŞEDINŢELOR

- Durata: 2 zile neconsecutive - Număr de stagiari: 12 - Formatori: un psiholog şi un specialist în siguranţă rutieră.

15

DERULAREA STAGIULUI

Prima zi Prima temă abordată: “ALCOOLUL ŞI EFECTELE SALE”

*Obiective:

- situarea indivizilor în raport cu alcoolul - informarea cu privire la efectele alcoolului. - descoperirea reprezentaţiilor individuale şi colective legate de alcool. *Metodă:

- tur de masă (1/2 oră)- listă a substanţelor toxice:

Fiecare dispune de o listă a substanţelor toxice. Discuţie colectivă pe baza rezultatelor şi informaţiilor prezentate de animator. definiţia alcoolului; principalele efecte ale alcoolului; consecinţele consumului la volan interacţiunea alcool-medicamente alte droguri - numărul de pahare: Fiecare stagiar dispune de o listă cu tipuri de alcool. Pentru fiecare băutură, stagiarul trebuie să noteze numărul de pahare pe care trebuie să le bea pentru a deveni periculos la volan. Discuţie colectivă asupra rezultatelor. Informaţii prezentate de animator pe slide-uri folosite ca suport pedagogic. - conţinutul de alcool din băuturi. - noţiunea de grad alcoolic

- factori de risc individuali cu privire la alcool - metabolismul alcoolului (absorbţie, distribuţie: relaţia cu alcoolemia, rolul greutăţii, eliminarea acestuia) - variaţii individuale.

A doua temă abordată: “EXPERIENŢA INFRACŢIUNII”

*Obiective:

- Fiecare relatează infracţiunea comisă în cadrul grupului - Reflecţii cu privire la folosirea autovehiculului şi a alcoolului de la comiterea infracţiunii *Metodă

Dinamica grupului. Se lucrează pornind de la relatarea privind infracţiunea, ca şi cu un canevas:

16

- “Ce fel de şofer sunteţi ?”: reflecţie asupra deciziei de a conduce în stare de ebrietate (factori declanşatori, istorie individuală şi colectivă…) - “Ce vi s-a întâmplat ?“ istorisirea infracţiunii pentru grup (emoţii, denunţări posibile) - “Ce părere aveţi?”: decalare şi/sau adeziune la normă.

REZULTAT SCONTAT: Fiecare participant trebuie să se recunoască drept “infracţionist” în faţa celorlalţi membri ai grupului şi să-şi descopere motivele personale.

- Sfat: între cele două şedinţe, să li se dea o sarcină de observare a consumului de băuturi alcoolice. A doua zi Aceasta se împarte în două jumătăţi de zi la distanţă de o săptămână.

Prima dimineaţă pe tema: “ALCOOLUL, ŞOFATUL ŞI OBICEIURILE”

• Obiectiv:De a reflecta mai bine asupra condiţiilor în care bem (motive psihologice, psihice şisociale)

* Metodă:

Confruntarea practicilor zilnice de consum de alcool şi consecinţele lor asupra comportamentului rutier. A doua dimineaţă, discuţii pe tema: “MIJLOACE LEGISLATIVE”

* Obiective:

De a face grupul să lucreze pentru acceptarea legii şi a logicii ei.

* Metodă:

- joc de roluri cu simularea unui accident datorat consumului de alcool. - informaţii transmise cu privire la acest joc de roluri principalele texte legislative aplicarea lor în practică : instrumente de măsurare a alcoolemiei eficienţa măsurilor regulamentare: evoluţia numărului accidentelor rutiere cum să prevenim accidentele CONCLUZIE:Un reprezentant al SPIP este prezent la deschiderea şi închiderea stagiului. În săptămâna imediat următoare finalizării stagiului, formatorii de la Prevenţia Rutieră şi delegaţii SPIP vor evalua derularea fiecărei şedinţe şi vor găsi, ca urmare a acestei analize, instrumentele necesare ameliorării situaţiei stagiarilor de care se vor ocupa.