si LXXXVH-le» n-1 50 millÂîmL 2 ‘EU ___ Braşov, Vineri 16 Maiu 1 Q2 A

PIAŢA; .LlBERTAŢEI BRAŞOV Telefon 226

Abonament anual 360 lei Pentru streinâtate 8C0 le! Anunţuri, reclame, după tarif. Apare de trei ori pe săptămâna

Fără o presă naţională cinstită şi deino* cratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şl politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului.

f a prilejul mascaradei «lettorale dela Bocşa, uode a fost scos ales după cu- noscata recetă liberală can­didatul guvernului, s ’a re­editat din nou seria nes­fârşită de ingerinţe şi abu­zuri, complectându-se cu

► câteva apucături noui, ca totuşi să existe şi o oareşi- ear# variaţie.

Din rapoartele ce ne so­sesc dela faţa locului spi­c u i» câteva cazuri tipice.

Partidele de opoziţie nu şi-au putut desfăşura pro­paganda la fel cu cel gu- vernamectal, pentru că apa­ratul administrativ şi jan­darmii din cercul Bocşei, nu îngăduiau propaganda decât pe temeiul unor au- torizaţiuni. Dar obţinerea acestor autorizaţii era le­gată de aprebafea ce tre­buia dată de patru autori­tăţi diferite cu 4 peceţi şi 4 semnături Ou acest chip, opoziţiaaiştii au fost pur­taţi pe drumuri timp înde­lungat şi când au putut ob­ţine autorizarea, un pre­ţios timp material trecuse şi propaganda a fost re­dusă sub minimum posibil.

Iu schimb, candidatul gu­vernamental, însoţit de trei prim-pretori, s’a plimbat în lung şi în lat.

Aparatul administrativ s’a dedat la acte jde teroare de tot feln l Astfel s’au a- ţordat şi s’au suprimat bre­vete împotriva legei; s ’au făcut destituiri de funcţio­nari inferiori, iar unii notari cereuali au fost suspendaţi din serviciu şi concentraţi la prefectura lu g o j.

Cu toate măsurile abu- mve, administraţia şi-a dat însă seama dela început că nu va câştiga alegerea de­cât prin falsificarea votului. In primul rând s’a sporit

dela 1 4 la 19 numărul secţiilor de votare, pentru 2 8 eemune cât [numără cer­cul.

A u fo s t secţiuni d e vo­tare p rez id a te d e că trâ p rim a r i f i n otari, ba a l­tele — unde în crederea

DELA BOCŞAguvernam entală nu cuprin­d ea p e unii p r im a r i, — au fă c u t necesară p rezen ţa unor fn ilita r i puşi să p r e ­zideze ş i e i, cu m ai m ult fo lo s pen tru can d idatu l lib e ra l

Profitând de schimbarea mersului trenurilor,— schim­bare efectuată numai pen­tru alegeri, spre a păcăli pe alegători şi a-i face să nu mai apuce trenul spre a merge la secţia respec­tivă de vot — prezidenţii au închis operaţiile înainte de ora legală şi au redus astfel la 6 0 la sută numă­rul votanţilor.

Dar toate acestea au culminat printr’un metod prielnic de votare pe faţă şi prin fu r tu l buletinelor can d idaţilor opoziţiei. B i­roul electoral central a avut grija să procure sec­ţiunilor de votare plicuri albe foarte transparente, aşa înçât numele candida­ţilor imprimate cu carac­tere mari şi culoarea dis­tinctivă de aceea a carto­nului, fiind vizibile făcea posibilă controlarea votului. Atât prezidentul biroului de votare, cât şi asistenţii au putnt nota pe fie-care ale­gător cu cine votează. A- colo unde s’a văzut că o- poziţia este tare, — şi îa prima zi, pâDă la furtul urnelor, candidatul naţio­nal a fost mereu în frun­tea voturilor, — s’a operat după împrejurări.

Una din „operaţiunile* vrednice de regimul care ue conduce, este schimba­rea voturilor d-lor d-lor Caius Brediceanu şi dr. Teicu prin acelea cu nu­mele d-lui Vuia, liberal, efectuată la secţia de vo­tare Scăiuşi.

La închiderea votării, în prima zi, s’au controlat bu­letinele introduse în urna albă şi s’a constatat că d-1 Vuia, candidatul liberal, avea 185 voturi, iar d-1 Caius Brediceanu, — cel mai sus la clasificaţi©, — obţinuse 8 8 0 voturi. Cu

tot protestul delegaţilor o- poziţiei, prezidentul birou­lui Scăiuşi a împachetat voturile într’o hârtie, fără a aplica pecetea, iar pa­chetul l-a introdus într’o casă de fier, a cărei cheie a luat-o d-sa.

A doua zi de dimineaţă, contro)ându-se pachetul, s’au găsit 8 7 0 voturi pentru li­beralul Vuia şi numai 1 6 0 pentru d-1 Brediceanu, iar candidatul ţărănist d-1 Tzeicu, a rămas cu 6 0 voturi. Deşi constatat acest furt, nu s’a consemnaţ ni­mic în procesul-verbal, fiind­că prezidentul a refuzat s’o facă.

La fel s’a procedat şi la alte secţiuni, obţinându- se astrfeL mejoritatea pen­tru d-1 tu ia.

Credem că -amănuntele de mai sus n-ao nevoie de nici un comentar, căci ele grăesc dela sine. Ceea-ce trebuie să doară şi în a- celaşi timp să revolte însă pe fie-care cetăţean şi pa­triot este, că pe când la alegerile recente din apus s’au dat în toată libertatea lupte pentru principii mari me nite să garanteze pacea lumii şi să aşeze statele pe te­melii solide, lie-care cetă­ţean având posibilitatea să- şi dea neinfiuinţat de ni­meni votul său, — la noi alegătorul nu numai ca cu greu poate pătrunde la urna electorală, dar, dacă chiar i-a succes aceasta, îi se fură sau Inlocueşte votul.

Trist dar adevărat!

Un consiliu de m in iştri s'a ţinut er i. D-1 dr. I. Nistor, ministrul Bucovinei, care s’a înapoiat dela Viena zilele acestea, a comunicat mersul tratativelor pentru lichidarea chestiunilor liti­gioase dintre România şi Austria, precum şi diferite chestiuni politice extern e'' cari privesc ţara noastră.

»Parlamentul se va des­chide pe ziua. de 2 0 Mai. In legătură cu această a- propiată deschidere, , s’a fixat programul de activi­tate a Camerei şi Sena­tului.

¥Patim a liberală în faţa aprecierilor obiective.

Ura pe care partidul liberal o are fată de ci 1 ncţtonal-ro* mân, este fără margini. Nicf chiar feţ8 de probleme mari, superioare nu pot avea liberalii respectul pe cere acestea»! pre­tind şi l merită din partea omu­lui cult.

Dovadă — comentarul pe care »Viitorul* îl face conferin­ţe! desvoltate de dd Iuliu Meniu la Institutul Social dtn Bucu­reşti. Oficiosul guvernului nu poete ca măcar în această cri­tică să rămână obiectiv şi să uite că probleme ca cea tratetă de d-1 Maniu trec cu mult peste drele luptei de partid. Patima tîmbreeză ori-ce ecţlune sau vorbă liberală când e vorba de persoane ale Partidului Na­tional.

Ori noi, tocmai în faptul a- cesta vedem revolta inferiorului pătimaş şi gelos în fata supe­riorităţii

Iată ce scrie ziarul menţionat despre conferinţa de Duminecă a dlui Iuliu Maniu:

D l Maniu şi-a desvoltat »în fine* conferinţa »Problema mi­norităţilor*, — conferinţă amâ­nată de foarte multe ori până acum.

(Dar — întrebăm noi — şe­ful partidului liberal când a desvoltat astfel de probleme de un interes atât de important pentru tara noastră şi viitorul ei ? Când şi unde ? — Nota »Gaz. Trans.*)

Tactica întrebuinţată de d-sa ne aminteşte pe aceea utilizată la Budapesta: Când vorbea cu ungurii, avea limba căptuşită cu mătase pe o parte şi pe cea­laltă cu ghimpi. Conferinţa d»sale se poete Împărţi în două părţi distincte, una excluzând pe cealaltă. Contrastul a fost atât de evident, încât a produs în auditori o reală uimire şi o profundă decepţie. In prima parte d»sa a enunţat principiile unui adevărat român, iar în a doua a făcut o demagogie vi­novată în favoarea minorităţilor pentru cari nu găsea destule cuvinte de critică ‘ în prima parte“.

A intra în discuţie cu »Viito­rul* însemnează a nu preţui vremea. Opunem deci patimel şi urei ce se desprind din rân­durile de mei sus ale oficioşu- lui liberal, următoarele apreci­eri obiective ale altor ziare din Capitală.

Toci de presă.Ziarul »Adevărul* scrie urmă­

toarele : |Conferinţa finufS Drminecă la

institutul Social de şeful parti­dului naţional a fost cea mai importantă din acest an. Şt im­portanta stă atât în chestiunea tratată: Problema minorităţilor, cât şi în semnificaţia programa­tică a tratării, D. Iuliu Maniu a considerat această conferinţă ca un prilej penfru o amplă profe­siune de Oredlntă şi a expus astfel păreri, dări pot fi consi­

derate nu numai ca nişte idei personale de ordin mal mult sau mai pu|in teoretic, ci ca un pro­gram practic al unui om de stat în măsură să exprime concep­ţia unui întreg partid.

De fapt, d. Iuliu Maniu a şt depăşit cadrul strict al chestiu­nii minorităţilor pentru a expune o vastă concepţie constituţională. Şi acest lucru a fost pe cât de necesar pe atât de util, din par­tea unui şef de partit, care nu a paittcipat la discuţia parla­mentară a Constituţiei actuale. Până acum Partidul naţional nu găsise prilejul de a şi expune în mod atât de amănunţit şi de obiectiv programul constituţional.

Constatăm din conferinţa dlui Maniu, al cărei sincer avânt a impresionat auditoriul, că Parti­dul naţional rămâne credincios principiilor înaintat democratice, der în acelaş timp naţionale aie proclamaţiei dela Alba-IuHa. Pornind dela fdeia statului na­ţional român şi excluzând deci tendinţele minorităţilor de a da statului nostru un caracter multi­naţional sau poliglot (cum spu­ne d. Maniu), dsa a afirmat efi problema minorităţilor nu poate fi deslegată prin forjă, ci numai într’un spirit potrivit cu princi­piile libertăţii individuale de conştiinţă, învăţământ şi grai.

Ideii d-lni Maniu s’a exprimat limpede iu pasrgiol unde d sa a arătat că minorităţile trebne să fie lăsate a participa la viata politică îa stat în raport cn im­portanţa lor numerică (este e- xa.ct formala pe care o găsim şi în manifestul de eri al d-lor Iorga şi Arjţetojann) şi că actitp minorităţi trebuise lăsate a-şi desvolta însuşirile de rasă atât individual cât şt colectiv prin li­bera folosinţă a limbei lor în învăţământ şi în raporturile dtt autoritatea, cel pupa în regiu­nile unde formează grapsrl nu­meroase. Un singur lucra poâte fi contestat minorităţilor şl ann- me dreptul la autonomie naţio­nală în cuprinsul statalul, căci o asemenea autonomie ar artera însăşi caracterul şi bazele stata­lul român.

D-1 Mania a desvoltaf aceste principii accentuând mai 'ales dreptul minorităţilor de a se la ­strei în limba lor proprie. Pen • tru a evita un echivoc d-si sta­bilise în prealabil bazele politi­cei naţionale de stat. E un pro­gram pe care otice democrat îl v« accepta fără rezerve.

^Marele cotidian , Universul“ comentând conferinţa d-lo) 1. Mania scrie între altele:

‘ problâmă politică de ear- dÎ3 *iâ impprtanţâ pentru viitorul poplui stat român V fost ‘deă- Votiatâ de rinul oin cel mâi ca­lificaţi conferenţiari a o face, depăşind aştfel intereaal obfci-

' nait tţi ingtruttîvelor1 diseTiaţiani inaugurate de .Ioitittitul Sodai Român“. >t, ( '. De aceea credem' util a fixa isuprikiclte vt ’reffextâfll httmare.

Pagtaa 2 _________ - _________________________ OAZBTA PTRANSg-YANIH____________________________________________ Mr, S » - W 4

Suveranii României in AngliaIa conferinţa d*în’ Mtnfa se pot distinge trei părţi esenţiale : examennl prob’emri minorităţi­lor etnice, programul politic ge­neral al unei doctrine naţiooa listo-democr ii ce şi in fine vizi* ine* larg sch'ţttă a anei cocfe- dersţfani politice, rare în Orien­tul Europei s! înch’ge ia jaur mţianei iromâneştl o forţă po fiticfi şl culturală as gardod in­tegritatea teritorială, politică ţi naţională a României Noul.

Un ton ob ectlv şi o preocu­pare de a tace ma’ molt ştiinţă politică decât oportcm'sm politic • dat conferinţei un interes pe care cetitorii rezumatelor publi­cate 1 au pctat aprecia*.

Hui ţ religieLa vechii Perşi, datoria de-a

CQltlvi pămâ ntul ti de 8-1 cultiva bine, era o ditcre religioasă.

Ca inch nă ori ai soarelui, ei erau obligaţi să-şi părăsească aşterauturile de odată cu revăr­satul zorilor, când îşi făceau pri­ma rugăciune d;n zi, după care se începea îndată munca.

Legea ior oprind consumaţia de beutură beţivă, Perşii erau an popor de oameni treji, pu­rurea veseli şi iubitori de drep tate.

Pământul însuşi era socotit de un corp d zeesc şi una din­tre cele mai mari datorii era ca să 1 păstreze în cea mal mare curáfenie.

Grădinile Perşilor erau de o rară frumseţă, Iar ogorul împâ- jăginlt şi orice loc neglljit era socotit de necurat. Proprietarul anul asemenea loc nu putea în­tră 2n templu, nici nu se putea ruga în faţa «focu’ai sacru* care simboliza curăţenia abso­lută şl şi strălucirea d*zee!ref.

Refugiaţi în Iadia de persecu­ţiile arabilor, unde îşi păstrează încă vechea credinţă, Perşii sunt şi astăzi modei de muncă şi cu­răţenie. Teritoriile cultivate de ei sunt un adevărat ralu pămân­tesc şi isvor de nesecată bo­găţie.

Ctriy'e, adâncai cunoscător şl regenerator de suflete, inspirat de religia Perşilor, a scris şi el nemuritoarele cuvinte: «a munci însemnează a te raţa*.

Spre deosebire de religia par- aiitâ sau zoroaatrlaaâ, creştinis­mul a recomand it delà început, ca mijloc de perfecţiune şi mân­tuire, o viata de as:et, o viaţă trăită în meditaţ'i şi nesfârşite rugăciuni, o viaţă fără muică. Multele sărbători de astăzi, sunt încă rămăşiţele unor timpuri cftnd munca nu Însemna o vir­tute, o datorie.

Cu câteva zile îoalnte citisem într'o revistă, un articol al d-lni profesor lorga, la care, marele nostru istoric se jeluia că ţăra­ni! ou lucrează pământul ce li s’« dat în baza legei agrare, ci-I arendează; iar alţii ii lasă să în- ţelenească.

Nu 6e poate uu mal mare pă­cat decât acesta, dar nu se poate nici să constrângi pe ci­neva cu sila să lucreze — cum crede d-i profesor lorga cft s-ar putea face.

Ceea-ce ar. putea regenera po­porul nostru şt l-ar putea face mai cooşttcnţioa un e forţa adminis­trativă ci religia pe care el încă nu o cunoaşte: religia muncii.

Învăţaţi poporul că adevărata religie, adevărata credinţă şi a* devărita iubire câtră dnezea stă in mancă;.câmpiile noastre vor damai multe roduri şi viaţa va fi mai fericită. P.

Se cântă fete care ştiu lucrul covoarelor româneşti şi ţesutul pau­zei şl m&tasei.

Se angajează şi fete care nu ştiu şi doresc a învăţa.

Strada de mijloc 45 Opran| 2-2

La banchrinl oferit Marţi la Londra lo onoarea Suveranilor noştri, Regele Angliei o rostit următorul discurs:Cuvântarea IM- S. Reffelnt înaltei

Sunt peste 30 de ani, de când Regele Carol o călcat pe pă­mântul nostru. Buna primire pe care 1 a făcut-o atunci Regina Victoria şi poporul englez ex­prima sentimentul general că România a obţinut libertatea sa şf autonomia sa, mulţumită în buni măsură inteligenţei prac­tice şi eforturilor infatigabile ale Suveranului sau.

Astăzi plăcerea pe care re­gina şi cu mine o simţim de-a primi pe MajestSfile voastre, o ştiu, este împărtăşită de între­gul meu popor.

Suntem fericiţi d3»a vadea că munca suveranilor români In ul­tima jumătate a secolului trecut n'a rămas nerodnică şi că cele 17 milioane de suflete care da- toresc astăzi fidelitate M*jestă- tel voastre au ieşit din vârtejul anilor recenţi, formând o na­ţiune liberă şi unită înlăuntrul nouilor froutiere lărgite.

Cu (oate că noi, pe insulele noastre, suntem separaţi de re­gatul Majeatăţei voastre de în­tinderea întregului continent european, am urmărit totuşi în­totdeauna cu simpatie şi price­pere, desvoltarea progresului a acestui post avansat al Roma­nilor pe ţărmurile Măre! Negre, în tot cursul luptelor seculare pentru a dobândi şl conserva independenta sa.

Poporul vostru, cu drept cu­vânt, mândru de-a descinde dfn vechii romani a desvoitai o energie şi o vitalitate ţeari ca­racterizau vechiul imperiu . su­man,

Când ne întoarcem cu privi­rea asupra luptelor şi încercă rilor interminabile ale mare tor războaie, constatăm cum au fost făurite noulle inele mal tari ale lanţului de camaraderie care ne leagă prin încercările suferite pentru o cauză comună.

Fie ca aceste inele să ră­mână veşnic intacte. Curajul dârj al armatei române, cu toată iferforitatea sa numerică şl a dezavantajelor covârşitoare pre­cum şi eroicele lupte dela Mă- răşeşti au adăugat o nouă stră­lucire în paginile istoriei sale.

Astăzi umbra războiului a fost risipită şi ţările noastre ca membri sinceri ai Societăţii Na­ţiunilor, sunt unite In sforţările lor de a menţine concordia şi încrederea mutuală printre po­poarele universului prin inter­mediul acestei societăţi.

Politica constantă a ţării mele este pacea şi e o mare încura­jare a simţi că in una din cele mai turburate regiuni din Europa ne putem sprijini pe moderaţia şi pe sfatul prudent al unui po­por de veche civilizaţie, de prietenie încercată şi de Inteli­genţă vie.

Doresc să mă folosesc în special de acest prilej pentru a spune cât de mult apreciez concursul elocvent şl înţelept ce l’au dat reprezentanţii români dela conferinţa din Laussane miniştrilor mei Prin colaborări de această natură numai poate fi menţinută pacea în sud-estul european.

Dar afară de scopurile ce ie urmărim mai există între noi şi alte legături mult mai strânse. Majestatea sa regina, scumpa mea verişoară este de origini engleză şi e privită pe insulele noastre cu aceiaşt stimă şi afec­ţiune ca şi in România şl ocupă în Inima poporului nostru un loc care se aproprie i. de cult. Sunt mândru că Majestatea voastră are aşa de mare încre­dere In instituţiile noastre în cât a încredinţat educaţia fiului său mal mic, prinţul Nicolae unei mart şcoli publice engleze. El serveşte acum ca ofiţer pe

»bordul unui vas de război en­glez şl sunt convins că în viitor ei va consţrva o duioasă amin­tire despre viafa ce a petre­cut o la Eton şl despre timpul în care a primit instrucţia In marina engleză. Ridic paharul în sănătatea Majestfiţei voastre şi a reginei. Fie ca domnia voastră să fie prosperă şi să trăiţi mulţi ani pentru a vă bu­cura de fidelitatea si devota­mentul unui popor unit şi fe­ri citRăspunsa! K. & Regelnf României;

Suntem profund mişcaţi Re­gina şl cu mine pentru cuvin­tele ce ne-a adresat Majestatea voastră şf pentru cordiala pri­mire ce ne-a făcut Majestatea voastră şi poporul englez. Ma* [«etatea voastră a avui bunăta­tea să evoace lunga şi fecunda domnie a regelui Carol, regre­tabil meu unciiu.

Progresul îndeplinit de ţara mea dela epoca, în care regele Carol a fost oaspetele Angliei şi a glorioasei regine Victoria, are inlr’adevlr o importanţă considerabilă şi mulţumesc A- tofpuSernicului că mi-a fost per­mis după suferinţele ia cave a făcut aluzie Maiestatea voastră, de-a satisface «spiraţluatle se­culare ale nsţlunei române.

Suni' mândra că soldaţii aos~ trl au putut da pe timpul ma­relui război probe de curajul lor, combătând alături de valo­roasa armată britanică pentru triumful principiilor de dreptate şi civilizaţie.

Vorbind despre fuziune» par­tidului d-i ai prof, N. (Orga ca partidul d-lai C. Argctotana. o- fieiosal guvernata! se p«re îm­păcat in faţa eveolmen&aîul. Pentru ce ? Pot<;fi anumite şi mal mate caze, aiop-ra cărora cu insistăm

Reproducem Insă din »Viito­rul* câteva râaduri, iu cari co­mentează această fuziune.

Iat&rie *.»Partidul d-lal prof. N. lorga

şi partidat a- lai C. Argetoianu au fuzionat. Căsătoria civilă şi cea religioasă stan făcut în ul­timele aouâ aile fi dacă, ana lua aparenţele drept realitate, am putea chiar socoti noul eveni­ment politic drept o căsătorie fericită între cât „tinerii* căsă­torit! dădeau impresiunea onor oameni pe deplin« mal$utniţh

•Negreşit, ne vom feri ca. de ioc, sa turbarăm, prin vre-o privire indiscretă, armonia nonei gospodări), căci pentru noi în­jghebarea unei serioase căsnicii politice este întotdeauna bine­venită.

•Desigur, înţelegerea realizată în nlûmüe zile şi sărbătorită a- seira priitr’un hinchet la Athè née Palace, va aduce după unii oarecare lămăriri ia situaţia po liticâ. Fără îndoială, n’am pier­de t speranţa că din experienţa trecutului, atât d l prof. lorga cât şi d-1 C. Argetoiann an pu­tut trage învăţăminte preţioase — şl In această privinţă unele déclaration! de eri par a făgădui acest lucru*.

S’â încheiat aşa dară o nouă •călătorie*, care — vorba „Vii­torului* — poate fi privită ca o .căsătorie fericită întru cât ti­nerii căsătoriţi dădeau impresia unor oameni pe deplinmulţnmiţl*.

Indicii siguri deci că partidul răsărit din această fuziune me­rită să-fi vadă realizat motivul căsătoriei: venirea ia patere. Ce fericire pe ţară să aibă lo frânte o pereche de «curând căsătoriţi* şi ambii ,pe deplin mulţam ţr !

De sîgar şi valută scăzută şf

Rol s i asigur că nu există o altă tară mat hotărâtă şi mai &r tsşafă de cât România la poli­tica de pace şi de soifdaritaie internaţională, conform cu prin­cipiile societăţii Naţiunilor. Pre­tutindeni* unde aefiunea noastră se va. putea fx?rcite, ea se va manifesta ia interesul păcei.

Era deci, natural ca repre­zentanţii noştri la conferinţa din Lausenne să ofere miniştrilor Mojestăţe! voastre tot concursul de care aţi avut buna voinţă a aminti. Sunt convins că legătu­rile care unesc în mod atât de fericit ţara mea de marele şt puternicul imperiu britanic, vor

; exista în totdeauna. Regina ca­re na uitat nici odată că a fost princesă engleză dfn naştere şi care nu se poate întoarce în ţara s* natală fără o» ft cuprinsă de un sentiment de profundă emoţie foarte natural este pro­fund mişcată de sentimentele pe care Majestatea voastră n'a încetat srfei odată să le mani­festeze. ăn acelaşi timp simţiră dorinţa cordială de a exprima mulţumiri din tot sufletul Majes- &ţei voastre pentru bunătatea şi'afecţiunea ce afi manifestat o faţă de fiul nostru mai mic care ş>a făcut studiile la liceul Eton şi* care termină educaţia sa rai li tară In rândurile glorioasei marine britanice.

Ridic paharul meu In sănă­tatea M jesfâţef voastre, în să­nătatea MajesHţei sale regine,, în sănătatea întreget fam&tii re­gale şi pentru prosperitatea şi» gloria puternicului imperiu,, peste ctre domneşte Majestatea voas­tră.

mizerie vor dispare în faţa pe deplin mulţumite! «perech *;,des- p e care •Viitorul* spaae c&. •din experienţa trecutului a- putut trage învăţături preţioase — şi în această privinţa unele dec’a* raţiuil — dela banchetul cunu­niei — pair a făgăduta acest lucra*.

Ba, mal spune încă ceva „Viitor ui % că «înjghebarea a- ceste i căsnicii este binevenita*.

Dacă-i aşa — felicitările noastre. Iar drept cadou de nuntă trimitem nouel perechi, următoarele păreri ale «Vii&eru- lui* asupra noului giaere.

^Viforul* din 1922, Dumi­necă S Ianuarie scria:

•.Dar a discuta cu d-1 lorga program şi consecvenţă poli­tică, este o cere orbului Impre­siile lui asupra plcturei şi sur* dubii sâ fie critic muzical*.

Mercuri i i Ianuarie i92 acelaşi ziar spunea despre d-i larga:

. .. un raţionament straniu, menit s i întunece, în loc să lu­mineze, conştiinţa opiniei pu­blice. D-1 N. lorga judecă păti­maş, condus de pasiunile mo­mentului. Mat mult, d-sa nu poate păstra o singură şi unitară linie de conduita în spaţiul unui arltaol*.

Joi i8 Ianuarie i9>22t scria astfel:

«E deci foarte firesc ca opi­nia publică să mi susţină pe un om, care pune în locul convingerilor, numai patimi, ură şi numai interese perso­nale*.

In 22 Ianuarie acelaşi an :„ Adevărul e însă, că la toate

momentele grele d 1 lorga a fost la postul sau de vorbărie goală şî de permanentă con­fuzie*.

S i ne ierte »tinerii*. Pasa- gele de mat sus le-am re pro dus fidel din »Viitorul*.

Din partene noroc, fericire şi mulţumită, deplină.

înfiinţarea pictorilor en in a leIn consiliul de miniştrii Vineri

a fost reluată discuţia asupra proiectului referitor la înfiinţarea pădurilor comunale.

După principiile fundamentale ale acestui profet, ordinea de expropriere a pădurilor, va ii următoarea: ale statului, ale persoanelor juridice şi — unde va fi nevoie — pădurile parti-

I culariknv Plata pădurilor expro* l priate, se va face în Lei aur,

.»ar exploatarea ia conformi­tate cu regimul silvic în vigoare*

Proiectul mai prevede: res­pectarea contractelor de exploa­tam« în fiinţă şi scutirea de expropriere a pădurilor moş- nensl jr-

In fiecare comună se va constitui o corni*une, care să stabilească nevorie silvice ale populaţiei.

Solul păduros al pădurilor exploatate astăzi, rănnâne pro- prietatea statului.

S a dispus instituirea unor comisiunî, formate din speci­alişti, cari sâ alcătuiască regu­lamentul de exploatare, şi să stabilească lucrărilefpregătitaare, în vederea exproprieri*.

0 scrisoare de recanoştiiţâ

Din Mărgineni ni ie scrie :Întors acssâ din America

chiar aproape de sărbătorile Paştilor m'a surprins foarte mult şt iti-am bucunt totodată de ceeace am văzot In comuna m?a netală Mărgineni, j« i ; Fă-

• găraf. Am găsit înfiinţat ife an | an şl jamătite prin străduinţa j preotnmi gr. cat. Vâleriu Cri'

«ano „Căramai Cultural Birooal Divid Urs de Mărginea* bine corn dos, având deja sa fond

; deatui de însemnat şi o ta, bl io-

I~ tecă numeroasă cu cărţi bine alese pentru popor. Cătninai a aranjit până acum dooâ repre­zentaţii teatrale, despre cari am aozft, că aa fost depha. reuşite, De-aitcam arn avat prilej tâ mă

i conving despre aceasta perso­nal, căm nai aranjând peatru a treia cară o frumoasă reprezea- taţie în zna de 23 Apr.l a. c. (t doaa z de Paştii la care a- vn<l fericirea să asist şi eu. S'aa reprezentat trei piese fi ao monolog atât de bine, lacât am rămas sarprins. Să ni fi văzut, aa a-şt fi pottri crede, că satele nois re pot !f< în ştire sâ re- prez.nte aşa lucruri frumoase.

Am admirai dibăcia csasăte* ailor mei, cât ţi străduinţa de­pusă de dna şt dl preot Va-

’ Ierta Crişan pentru neobosita ; muncă ce aa depas'o la reaşita prodacţiuneS, instraând pe cei

! cari an jucat în piesele «Miii- târeşte*, «Divorţai* şi «Ţiganul la vânat*. Anton Comş* a pre­dat foarte bine pe „Herşen Bo- cegiul*.

Cn astfel de conducători co­muna noastră va înainta îa cal- tură şl consătenii mei H var în­conjura cn drigostea şl reen* noştinţa. lor.

Im Mat

Comitetul Despărţământului Idşnad al Astrei invită ia adu­narea sa generală ce va avea lot la 13 Maiu st. n. 1924 în şalele hotelului „Royal* din Tfişnad.

Programul festivalului este ur­mătorul: La orele 3 sf. Liturghie; va cânta corul liceului «V. Laca- ciu* din Careii-Mari. La orele 11 adunarea despărţământului:1. Cuvântare de deschidere. 2. Constituirea noului comitet al despărţământului. 3. Raportul se­cretarului general. 4 Confereţă poporală *% 5. înscrierea mem- brllor noi şi propuneri.

După adunare va urma un program bogat şi variat execi- tat de cătră corul liceului de stat «V. Lucacfu* din Careii-Mari.Vasile Pătoaştu protopop,

p. preşedinte.Vasile Şuta profesor Uc,

secretar general.

Rubrica vetelă.

„Noua pereche"Fuziunea N . larga—C . Argetoianu.

Ht . 50—1924 CMUTA T tA SS îăfâ llII Par

Reuniunea de înmormântare din BrasoB-SclieiiiCONVOCARE

Domrii membrii ai Reuniunei de înmormântare din Braşov-Scheiu sunt Invitaţi la Adunarea generală, care se va t>nea Duminecâ in 25 Maiu a* c. ia 3 ore p. m. în localul băncii »Braşo-veana cu

O rd in e a de z i :1. Raportul Comitetului pe anul 1923.2. Socotelile Reuniunei pe anul 1923.3. Alegerea comisiunii cenzurătoare pe 1924.4. Propuneri eventuale.NB. Adunării generale vor premerge Parastasele pentru odihna sufletelor membrilor decedaţi

*ai Reuniunei, tinute dimineaţa în bisericile de Pe Tocile şi dela Sfântul Nicolae din Prund* B r a ş o v , din şedinţa Comitetului tinută la 10 Maiu 1924. j

lieolae Baboi« ân a ia flalcnsecretar* prezident*

D E B IT Co. Bilanţ pr. 31 Decemvrie 1923. G B ED ITr. • I b

La Co. Cassa , • Lib* Braşovean aNo. 104 ................... 134*50

La Co. Lib. BraşoveanaNo. 4 ......................... 23521*40

La Co. Lib* Braşoveana No* 594 . . . . . 649*—

Inumerar . . . . .Hârtii de valoare.

La Co. Cvote Cooper.Braşov-Scheiu . • 512’—

La Co. Actii Braşovea­na Fond disp. 166buc............................. 9007’—

La Co Actii Braşovea­na Fond de rez. 37 buc. . . . . . . 2§09’50

La Co* Actii Braşovea­na Emis. II. rata 1. 20203*—

Steagul Reuniunii . .Cărticele 877 â 10 Lei

24.3049065891

31.82850 308i75

7.569'64.670 06

Per Cot Fond disponibil . . Per Co* Fondul El. A.

Popovici * • • . 591'13Capitalizat 1070 . . 59*10Per. Co* Fond de re­

zervă ....................... 5.130*13Capitalizat 10# . . . 513*—Per. Co. Fondul stea­

gului ........................Per. Co. Braşoveana

D atoria....................Creştere . • • . .

D E B IT Co. Pierdere şi Profit.

La Co S p e s e ............................ - Remuneratiuni . .

Competinie de morji .» M

Creşterede rezervă.

• I « I »

L e i b.

1.712 I5.175 —

13.381 7559 10

513 —j 15.366 —

! 36.206 1-------------- 85

Per Co* Taxe de înscriere , „ „ cărticele» » morţi .

Interese şi cupoane . . .

L • î

19.S03 20

650 23

5.643 13

202 50

22.90515.366

! 64 670 06

C R ED ITL • 1 b.

290700 —

34.629 10587 75

36*206 85

Irsenla Haleapreşedinte.

Braşov, la 31 Decemvrie 1923. lieolae I mcontabil.

Sobscrişîi ca Intma adânc întristată aducem ia ca* noştinţa taturor rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor, că mult iubita! şt neuitata! nostra soţ, frate, cumnat, unchi şt vâr

Bheorghe Fopovicincomersant>tost m e m bra In Com itetul paroh etc-după lungi şi grele suferinţe a decedat in ziua de 14 Maiu 1924 ia ora 37* p. m. în al 624ea an al etăţii sale ş! al 37*lea al fericitei sale căsătorii.

Rămăseis pământeşti ale scumpului nostra decedat se vor depane spre vednlcă odihnă în cimitirul bisericii Sitei Treimi de pe Tocile Sâmbătă în 17 Maia 1924 la ora 3 p. m. din casele proprii Str. Căpitanului Nr. 19.

Braşoo, la 14 Maiu 1924.Dormi In pace suflet nobil!

Reocicu Popooiciu născ. Burbea soţie, han Po- pooiciu frate, Paraschiva Băâiţoia, Maria toga surori} han Bâdifoiu Eufroslna Popooiciuf Nicolae Râşnooean, Elena Râşnooean, Dumitra şi Poraschioa Măciucă cumnaţi şî cumnate. Precum nepoţi, nepoate, veri şi verişoare.

Aceasta ţine loc de oriee alt anunţ.

ţ i Saxonia No. 2567.

S!

IBg

I(Palatul Administraţiei financiare)

este de ocupat postul deX C O N B O C i T O R C O M E R C I A L E5jS Nu pot concura decât persoane, cari posed S s1§

1

perfect în grai si scris cele trei limbi uzitate in loc. Trebue apoi să dovedească că au o praxâ de mai mulţi ani in branşa negustoriei şi că pot depune o cauţiune de 60.000 Lei, fie

în bani gata, fie în alte valori* >:|| Ofertele în trei limbi, împreună cu pretentiunile de sa- kg 'oi Iar. se vor adresă Direcţiune! Societătei de mai sus. ffM ,f ţ 606 l - l Uf)

Croitoreasă pentru albituri şi cârpituri la case private.

JBâcsnâl—i Str. Bisericel Rom 7$

Se primeto eeaeuri pen­tru reparat la firm a H . Ostereetzer, Târgul grâ­ului 9. 475 3_ |

No. 6949-1924.Conş. orăş.

ConcursPentru ocuparea posturilor

tioi create la contabilitatea şi casieria oraşului.

Sunt create 5 posturi de func­ţionari.

Condiţiunile pentru a putea obţine aceste posturi sunt sta- bilite prin dispozitiunile regula­mentului pentru aplicarea legii statutului funcţionarilor publici.

Retributiunile se stabilesc a* semenea după acest statut*

Postulantii vor adresa peti- liunile scrise timbrate şi însoţite de documentele necesare până la 7 iunie a. c. inclusiv acestui consiliu.

Braşov, la 10 Mai 1924.504 1—1 Consiliul orăşenesc,

S zl. 1496—1924. ¥

Publicaţiune.je itra ilfltlrea taxelor comaiale.

Toţi contribuabilii, cari sunt obligaţi la plătirea taxelor pen­tru apă, canal şi eliberarea de construirea drumurilor se pro­voacă la plătirea acestor taxe pentru quartalul curent până la 24 Maiu 1924.

După acest termin încasaraa se va face pe cale executivă.

Braşov, la 13 Maiu 1924* Perceptorului orăşenesc,

502 1—1___________________Ai dureri iarna din cauza de

gerăturilor ţi le potoleşte cu KAISERBORAX. 5 - 0

jjEmma Villa I9 99 Pension D r. W .x Konyajj T U Ş N AD B AI0 Confort. Lumină 0 electrică.8 P R FŢ U R I M O D E R A T E . q9 3- ° 99 o o o o e Q o e o o o g f io V£&n72»M casă cugră-116 vaDZar6 dină din str.Pajişte (B) No. 3, cu două in­trări. Informatiuni la Ioen Băr­bier, cârciumar. Braşov, Str. Pajişte (A) No. I. 496 2—6

9

a9a9&

9

Saxomia Nr. 2576 J jp jF

Subsemnata), prin prezenta, am onoare a aduce la cunoştinţa onorate! mele cliente'e, că am început fabrica ea

B R Â N Z E T U R I L O Rmele şi anume: a B r â n z e i s e e n e s t i şi a b r â n z e i L l p t a n e r şi vegpe stimaţii consumatori să binevoiască a fi ca atenţiuae la marca

„ L 1 C J t “fiind numai acele produse identice şi preparate în fabrica, mei care poartă amintita marcă.

Industria pentru fabricam alimentelor „LICA“Reprezentantul pentru Brajor, Reinhold H âtZ. E a ro l A lbrecht, Sibiu.

607 1—2

9o9O

9

t i p n o n î â , ţ f î '“ Î VM M Ml4 J K . M | i r I x i f e e t ă bucătăreasă defe rin ţă acelea

T o c «I ta lp ă d e o a u e ln eBERSON

■ I f « m i e i s a u u m l p e g k e t e l e N r . e i e i

S M u m i i l ţ i m m m i m a i O u i , i a r v e j i « t e ­

u g a a t â t ţ ţ l e U a r e l « e â t ţ i g k t t e l t D r .

Lloyd 2766.

Caut dela I lonle o perpre-

ee cunosc bucătăria românească.

Ofertă Subdirector »F a ­b ric i de postav“ Prejmer iad. Braşov.Saxoni, Mo. 955« 493 2 - 9

L a băile Eforiei şcolare, e lipsă de UN M A S S EU R şi o M A S S E U Z A , cari pot tntra imediat tn serviciu.

Vor fi preferiţi cei cu praxă* f 3—8

Rad or No. 1252.

C U H N E C U R Ă Ţ IM S Â N G E L E SI N E ÎN T Ă R IM T R U P UBROŞURA F. INTERESANTA.NU TREBUIE JĂ LIPSEASCĂ DIN NKi 0 CASA. GRATUIT CONTRA JUMEI DE 1 LEU PENTRU PORTOCEREŢI LA FARMACIAVOREL dinpiatra-kC U M N E V I N D E C A M 0 E R E U M A T IS M SI G U T T A

BR0JURAF. INTERESANTA.NU TREBUIE SĂ UPSEAJCÂ DIN Nl< 0 CASA. GRATUIT CONTRA JUNEI DE 1 LEU PENTRU PORIC ER EŢI LA. F A R M A C I A V O R E L din piatra-

386 9 —12

Do arândat pământuri de arat. Strada Lungă 105. 458 3—0

De vânzara rasade mijloc No. 114.

din Strada 457 3—0

Albituri bărbăteştigata şi după comand I numai

la F r â n e i» o G ross«sa d-o S a x o m i » 22f S

- Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Ht. 5 0 -1924

iI

Răscoala ţărănească Un document al vremii LocaleJăfanii înarmaţi au atacat Primăria.

M O iN EŞ Ţ I, 12 Mai- — Ţăranii din satele Stă- iaeşti, Şesuri şi Măgîreşti s-au răsculat contra au­to rită ţilo r acelor comune din cauza expropriere! mo­şişi d-nei Maria colonel Strejescu.

in număr de peste 2 0 0 , înarmaţi cu ciomege, ta p e etc., au atacat primăria Măgireşti, punând pe fugă pe jandarmi.

* S ’a chemat în ajutor compania de jandarmi dinMoinesti.*

Criza de guvern in FranţaPA RIS, 1 4 Mai. — In arma rezultatului, alegerilor

parlamentare, cari s’au terminat in defavorul blocului raţional, din care făceau parte partidele cari sprijineau politica guvernului Poincare, membrii guvernului Pom­e ţi, întruniţi în consiliu de miniştri au decis să demisio­neze cu 1 Iunie. Până atunci guvernul renunţând la orice iniţiativă se va mulţumi să gireze lucrările curente.

Noul guvern va fi format după toate probabilităţile de H 1RRIO T.

Paris, 1 4 *— N u este exclus ca a leg erile sâ p r o - voace o criză p rez id en ţia lă , d a t ftm d că d - l M iile- rund a ieşit in m ai m ulte rân du ri din n eu tralitatea s a pen tru a sprijin i prin au toritatea sa blocu l n a­ţion a l ş i a d ec lara t ch iar că îşi va p ă ră s i postu l, d a c ă blocu l n aţion al nu va obţine izbândă . In caz d e dem ise a preşed in telu i republicei, rad ica lii şi so ­c ia liş tii vor pune can didatura d -lu i P ainleve.

Rezultatul oficial al alegerii dela Bocşa-MontanăDr. Yuia, candidatul guvernului 3 8 8 5 voturi.C. B rediceanu candidatul Partidului naţional ro­

mân 2 2 0 7 voturi.Dr. Ţeicu, ţărănist 3 4 0 voturi.

Părintele Avram Imbroane şi-a retras căndidatura.

ii Sportive.Concursurile de Atle ­tică uşoară ale Regiu­

nii Braşov.Sâmbătă şi Duminecă, 17 şi

18 Hai vor avea loc pe stadio­nul Vânătorilor de Munte fCa- zarma Albă) concursurile regio­nale de atletică uşoară, cari se ▼or desfăşura după programul următor :

Sâmbătă 17 Mei: 100 ro. plat — eruncarea greutăţi! — salt în lungime fără avânt — 200 nr. plet — eruncerea dis- c u i u l s a l t în înălţime fără a- ▼fint — 400 m. plat — 110 m. garduri — aruncarea sullţii — 1000 m, plat — 200 ro. garduri.

Duminecă 18 Mal : Sait în lungime — 4(30 ni. garduri — 800 m. plat — salt In înălţime — 5000 m. plat — salt cu pră­jina — ştafeta 400 x 100 m. — triplu salt — aruncarea cioca­nului — ştafeta olimpică.; Juriul concursurilor s'a con­stituit din Dnii : Generel Schmidt. Col. Bă desen, Coi. Strat, Col. Văleenu, Hermann Ouat, prof ®. Navree, Dr. S. Rittcr, Lt. Me­sia««.'' • v"" Foot-Ball Assoc.

Mafchul .de campionat Oiim- pia-M.T.E. Braşov, care trebuia Jacat Îa 15 Mai, nu se va mai finea, ştiut fiind efi .Olimpia 5a renunţat délé participarea la campionate, pe motiv, că Olim­pia s'tir sindi nedreptăţita prin euspendareţa; ; dreptului de joc pe câte o hmà a jucătorilor Henis h şi Crihch1. Primul a fost suspendat pe motiv că a Jucat cu ghtfte neregieiiiéntare, prin cecace a résatt pe jucători (ghetele au fost bătute cu cuie) iar al doilea pe motiv, că a a- dus grave insulte arbitrului Sza-

bo. Ambele deciziuni au fost aduse de Subcomisiunea de ju­decată în baza Regulamentului de Foot Bal).

Mate hui de campionat Con­cordia K.S.E. care nu s'a putut tine la 4 Mai, va avea loc la 1 Iunie în Tg.*Săcuilor.

Lipsa de apăDel» scoţia apaduotalui or&şu'vi pri­

mim următoarele comunicări:Afară de reţelele ţeviior de

apă din Blumăoa şi Braşovul- vechiu se va închide zilnic dela ora 11 seara până ia ora 5 di­mineaţa şi reţeaua din Cetate până la aivool Pieţil Ubertăţii.

Deoatece din partea adminis­traţiei apaductuiui s’a constatat că Instileţ'a este defectuoasă şl că aceste’defecte nu sedelătură d’n partea proprietarilor de cate, ci epa e lăsa ă să cergă îa con­tinuu, populaţia şi în deosebi proprii ttril de case sunt provo-, câţi ca sâ repare ţevile stricate, robinetele defectuoase şi instala­ţiile de spâ dela closet.

Tot astfel să se facă econo­mie-cu apa din apadocf, deoa­rece cu ivirea căldurilor lipsa de apă ameninţă tot mai mult.

Grădinile delegam« sâ se ude cu apă din vale, unde aceasta stă la dispoziţie.

Proprietari de motoare, al că­ror răcitor are legătură directă cu apadactal, suot rugaţi ca să acomodeze instalaţi» de răcire a cilindrului prin montarea de rezervoiie ca răcirea cilindrului să se întâmple prin conduc cir­cular. De oarece comana in caz de lipsă de apă are dreptul să sutcae în pmno linie consumai apei care serveşte' Ia scopuri in* austria e, zsce îa interesul fie­cărui proprietar de mo or să se facă cat mai independent., deapsdşrt.

Disolvarea Sinoduluidin eparhia Aradului

Am amintit la timpul său, căP. S. Sa Episcopul loan I. Pap aî Aradului a, închis sesiunea Sinodului în urma dimisiunei a 33 deputaţi mireni şl din cler,

| dimislure provocată Ide abuzu- 1 rile săvârşite cu prilejul alege*

rllor de deputaţi sinodali în die­ceza Aradului.

Publicăm azi declaraţia cetită după deschiderea Sinodului de d-l Vastle Ooldiş, în numele ce­lor 33 de deputaţi mireni şi din cler:

Prea Sfinţite Domnule Episcop.Aducând Ia cunoştinţă, că Ia

îndemnul guvernului ţării, prefec- tul loan Georgescu al judeţului Arad şi la porunca acestuia toate organele admtnfstrative şt poliţieneşti din judeţul Aradului, Subprefectul, prim pretorul, pre­torii, secretarii, primarii, agro­nomii, jandarmii, organe ale Si­guranţei statului, mulţi dintre aceştia chiar străini de neamul si de legea noastră s‘au îngerat în chip ilegal şi ilicit in actul alegerii deputaţilor pentru sino­dul eparhial din Arad, îndem­nând şi siluind pe alegători prin promisiuni, fără dc lege şi prin ameninţările cele mai ticăloase, ca să aleagă de deputaţi sino­dali pe candidaţii partidului li­beral, între ei persoane, cari nici odată în viaţa lor n'au arătat nici un interes pentru sfânta noa­stră biserică şi aşezâmintele el, chiar unii, cari sunt necredin­cioşi şi cari neagă dumnezeirea Mântuitorului şi în scopul acesta în ziua alegerii au înfrat în sfin­tele locaşuri şi s’au amestecat deadreptul în însuţi actul ale­gerii profanând altarele noastre — văzând acest atic incalifica-

Arborarea drapelelor. Pentru a se evita pe viitor neînţelegeri privitoare la arborarea drape­lelor, ministerul de Interne face cunoscut prefecţilor din ţară că cu ocazia sărbătorilor naţio­nale, precum şi cu prilejul di­feritelor festivităţi nu se vor arbora pe edificiile publice de­cât drapelul românesc.*

Dela graniţă. Pe cale parti­culară via ştiri de peste Nistru cum că sovietele ar fi instalat dealungul frontierei posturi detelegrafie şi telefonie fără fir.

*înecat. In ziua de 7 Maiu e.

c., famiiia subrevizoruiui şcolar Nicoeră din Satu mare, a fost lovită de o mare nenorocire. Fiul cel mare elev în clasa 11 la liceul Mihail Erainescu, s’a înecat în Someş. Această moarte neaşteptată pare cu atât mei cu­rioasă, cu cât nu e vorba de obişnuitele neglijenţe ale copi­ilor, când dornici de sporturi, se aruncă pentru a învinge va­lurile, adesea peste puterile lor. Micul Nicoară §Îrs§, dorind sS facă o plimbare cu barca şt, probabil, necontrolând rezistenţa ei, s'a prăbuşit. Apele Someşu­lui mari l-au înghiţit în câteva minute. Se crede că, a fost pur­tat de Someş departe.•

Prinderea anul spărgător. Suat vre-o câteva luni, de. când jtm scris despre spargere« şi furtul comite la magazinul din strada Mihail Weiss al fabrice!

! dc piele Fraţii Scberg. Spuneam. ’ arunci că urtnârit ca avtor este

bil împotriva libertăţii noastre religioase şi a autonomiei bise- rtcel strămoşeşti, câştigată prin atâtea jertfe şi chiar prin sân* gele strămoşilor noştri şi con­statând astfel, că s’a făcut cea mat detestabilă încercare de a vârâ în sfânta noastră biserică politica de partid şl a preface această biserică în arenă a lup­telor politice, ceea ce va să zică nimicirea moralei creştineşti, pre­cum şi primejduirea constituţiei Şaguniene a bisericii noastre — noi subsemnaţii deputaţi mi* reni ai Sinodului eparhial, aleşi din încrederea credincioşilor cari au putut cu adevărat eroism să resiste promisiunilor şi amenfn* ţărilor sălbatice, ce s’au năpăs­tuit asupra lor, nu putem con­sfinţi crima săvârşită şi astfel nu putem recunoaşte acestui si­nod autoritatea morală şi în­dreptăţirea de a reprezenta in­teresele adevărate ale sfintei noastre biserici ci protestând îm­potriva încălcării libertăţii reli­gioase, a autonomiei şi a Con­stituţiei noastre bisericeşti, prin aceasta abzicem ia credenţiona- lele noastre de deputaţi sinodali şi rugăn pe preasfinţia Voastră a lua în con ecinţă hotărârile, ce veţi *fla de cuviinţă. Aî Prea­sfinţiei Voastre fii sufleteşti.

Arad% Ia 4 Maîu 1924.(Urmează îs piliturile)

•In urma acestei declaraţii s’a

constatat că n’au mai rămas in Sinod decât 17 deputaţi, aleşi cu ajutorul autorităţilor liberale şi îa consecinţă P. S. Sa Epis­copul loan I. Pap a încheiat se* slunea, ne fiind Sinodul capabii să aducă hotărâri valide.

un cunoscut spărgător Ioaa Mol- dovaa originar din Sibiu.

Poliţia din Bacure ti a reuşit acum să pună mâna pe acest periculos spărgător, co care o* cszie au fost găsite asupra lui o sumă mal mare de bani şi o cantitate de piele în valoare de90.000 lei. Moldovan a fost predat poliţiei dis loc, care a început cercetările pentru con­statarea diferitelor spargeri şi ţurţuri al căror autor este el.

•Dela C. F. /?. Simplonul a

suferit cu începere dela 1 Iunie următoarele modificări în mersul său: Va pleca din gara de Nord ia 240 d. a. şi va sosi în Jim* boi a a doua zi ia 5,45 dim. ple­carea din Jlmboiia ia 12 noap­tea şi sosirea in Bacareşti ia 3 d. a.

Tronul accelerat 21 Bucureşti* Oradea-Mare a fost preiu&git până ta Sighatul Marraaţjel cu plecarea din Bucureşti la 9.30 a. m. în le: de J 20 şi sosirea ta Sighetui Marmaţief noaptea la 2.50. Aceste diSpozîţîuni întră în vigoare pe sica de 1 Iunie s. c.

Maialul şcoale lor noastre. Fa­vorizaţi de ea t mp admirabil •lovii {coaielor . româneşti supe­rioare, secundare şt primare din loc au făcut azi dimineaţa ex- cursiunea obicinuită anuală în Ştejeriş. In cântecele elevilor şi sunetele muzicei militare corte* g ul impozant .şl pitoresc, por­nind din faţa liceului Şaguna, a traversat Piaţa Libertăţii, strada Principele Caro!, luând drumul în pădure peste LWadia Poştei.

Alte trei conferinţe. Părintele Podea enunţă alte trei confe­rinţe pe zilele de 19, 20 şi 21 Mal, în 9ala dela Cesa Sfatu­lui la orele 615 p. m. de ur­mătorul conţinut:

a) Originile creştinismului.b) Originile 'şi evoluţia sec­

telor religioase.c) O sută de ani de JuptS

• până la prohibirea alcoolului In* Statele Unite.

m *Sindicatul naţional „Aeram

lancum, organizează pentru scara de Sâmbătă în 17 Maiu a. c. în localul Unlunei mcserteş'Ior (Gcwerbeverein) o serată dan* sântă cu un program de cor şt orchsstrâ şi declamaţii, la care sunt Invitaţi a lua parte toţi membrii şi cunoscuţii acestui sin­dicat. Cântările vor fi esecutate de corul bisericei Sf. Nicolae» orchestra de soc. „Armonia", începutul la 9 oare seara. Pre­ţul de înfrare 25 lei de per­soană. a

•lârgul de primăvară din Bu­

dapesta se va ţine în timpul deia 31 Maiu până la 10 Iunie a. c. Vizitatorii târgului se bu­cură de numeroase favoruri şi anume: deia 30 Maiu până la 10 Iunie vizitatorii târgului au o reducere de 50 % pe toate li­niile de cale ferate ungară» pre­cum şi pe vapoarele societăţei de navigaţie pe Dunăre.

In baza legitmaţiei de târg se vor plăti din taxele pentru viza paşaportului numai 50 %• tn cazul când cineva nu şi-ar pu­tea procura viza la timp. va putea trece neîmpieeecat gra­niţa cu paşaportul şi legitimaţia de târg. Atunci se va plăti taxa de viză redusă la Budapesta,. fPiaţa Târgului).

Vizi-atoni târgului să se adre­seze pentru locuinţe biroului de circulaţie al streinilor (IV Ha* riskor 1, Telefon interurban 2*34). Pe cât posibil să se re­tină locuinţele cu lOzile înainte.

Orice alte informajiuni se pot lua din prospectul care va fi pus la dispoziţiunea celor inte­resaţi de către Camera de co­merţ si industrie. In biroul a- cesteia se pot obţine şi legiti­maţii de târg cu 100 Lei de bucată.

Donafiune. Dna Blehea din Cluj donează pentru masa stud., „Virgil Oniţiu" din Braşov, şu- ma de 100 le!. Mulţumiri. Di­recţiunea.

Se caută pentru anga­jare imediată: un contabil, un vânzător în prăvălit şi un servitor. O fe rte :Federala Cooperativelor Braşov

Strada Porţii Io. 47.505 1 -2

Domnii Abonaţiai ziarului care sunt

in restanţă cu plata abonamentului, simt rugaţi ca de urgenţă să trimită costul abo­namentului prin man­dat poştal, contrar rom fi siliţi a asta trim ite­rea ziarului.

Administraţia.

INFORMiTlUftl

TIPOGRAFIA A. MURESIANUs BRANfcCE & COMP. BRAŞOV. Redactor responzabil t lOAN BROTEA