ffiffi .fi .?:'i+:ff iilg.-e a Rooeoiei

- Bestiare_le./ Henry de Month€rlaoq !,ad.: Mari@ra Siea _BucEetti: Editu.a RAO. 20t I

tsBN 978{0G8255_914

Silna, Marioara (tBd.)

821.133.1-31=135. t

Editur. RAOGruput &litorial RAO

srr. t!.da nr. I l7_l 19, Btrcurerti, ROMANTAq,wur.Eobooks.com

\t/ww_xao.m

flENRY DE MONTHELANT. I4s B€{.tioirer

O Editions caltimar4 194?

TFducerc di, linba f"Dc€ziIUsdoora Sirm

@ RAO lntemationsl hblishirg ComIEoy, 20.,6penEu veIsiuoca ir limb€ mrDfor;

I

20tt

rsBN 978i06t25!9 r 4

Domnului Gaston Doumergue

Preledintele Republicii Franceze

Plesedinte,

Dumneavoastrd sunt4i acelo cdruia ii datordm coidele, atuciderea tauiloti in Mdul Ftunlei Cr toqte cd ele au ino.at de

o jumdtate de secol in trudilia poporului meidional - tacd de

la ongini, apa4inAndu-i in profuttzirne - in 1900, a fost mmitdo comisie Wrlamentard, penlru a le instilui. Singur contrc in-hegii conisii, ali ,euSit $d facel sd triumfe legea ini place

aceqsld cuv4nture pe care ali adresal-o ad"ersailof $i cate arc

caa din trist4ea lui Seneca: ,,lnplegen de ce oamenii aupxlini pieteni, ln timp ce a imalele au a6lia".

Poate cd vd aminleali si altd frazd: ,,Luptele c1t lauii nu au

arat o micA c.rttribqie in menlinerea igoii najiunii spaniole".

Dat c1t sigwantd, JeanJacques Rousseau corc este autorulac$tei Iraze (in C ver!,ttl Poloniei), erre,ti e/ o bruti inumand

ti w suslindtor ol rcgresului.

l/-afi nd-scat ,i ali lost ,,hfitrit" in religia Taurului. La

Ntmes ttiolentul, aceastd RomA s golilot catedrala, arcul luiAxgusus, circtl unde se dddeau lupte pe vremea lui Suetoniu

au scLlplol in piatA animalul magic, Am vdzut doudzeci de

mii de oameni in atene care aclamau Soarele dezbrdcdndu-se

de un nor Mdruntaiele, dacd nu spiiul lor ;liau cd de lrei-zeci de $ecole adorau Soarele ti Taurll cate este ur semn

solm ,,in Sudul tauin, pasiunea pentru latri arc tddAcini mai

addnci decdt in Spania. " Ca sd poSi spune asta, Presedinte -, un

lucru atdt de jusl, cat toote cd a6t de surprinzdtor tn ochiiprofanilor -, trebuie sd Ji mdsurut in sine aceasfi iubirc.

in biroul dumneavoastrA de h Eb'sae, intre o bibliotecd $io grddind, ce incdntare arJi si vorbim despre tarri ($i nimicin afard de asta, o zei!)- DumneawastrA intivd mi-ali povestil:pe cAnd eruli bAie@l, tatdl dumneavoastrd vd ducea la cortda

!-6 . Henl' de Montherlant

inceputa deja, prin locul pe unde i se dAdea drumu! rawlui.TarAl vd linea stAhs de mAhd: nu avea importanld, cdci erali

foa.rte mulumit cd ahimalul se afla de cealahd pane. Cril-ivaani mai 6rziu, in cursul uneia dinte acele cavalcade itt carepazaicii vitelor sosesc in galop in sat, inconjunind cireada cucare se.va da corida, intr_o zi, alifo$ tAn* h pimAnt de untaur ti apoi, abia ridicat de jos. ali aletgat dupd el, cu miciiaun neavoas Ird ca mara2i

^--D1i d"C1Wi I*rcezi, in trecerc prih Cordoba, in timp ceera rnmormcintareu marclui lagartijo, au trim! o superbd co-roand: era trimisd din partea dumheavoastrA gi a Domnului

Pams, un calalon. Si eruri minisolr cana, h ,ligu*-nue;, it:n:.::l.unei conle. an cobordt pe pistd. gi char ilifost, pentno cftpa. a@cat de taur

.Pe falada bisericii din Caveirac, un altar taurin simbolie

lnntte$te le u: taurobol dat la Nimes, in secolu! al III_lea, in

onoarea Impdretului. in onoarea dumneavoastrd, domnulePre$edink, cAt de mult ni-a, dori sd Jie arot... Oo" nu, o"""t"pqgini nu vd vor f dedicate. y_qr derunja. Mai rdu, poote.Numerc$i umanitariiti se ldudau cd au ftas Jocuri de armA intaurii adu$i pentru o seuftd eoidd in imprcjurinit" parisu,luLi,aatm vreo trcizeci de ani. Bundtetea este ri ea lakl ca mlheproduse: cea adevdratd vindecd, cea contraJAcufi poate sducidd. Trenur la ideea de a dezldnlui asupra dumneavoastrdo tercare trandalirie.

-LAsai-md deci sd dedic aceastd cqrte poporului heridio_

::l:acel:m:ai als din Lansuedoc fi din iror"r.", "or"

isionoreazd zeul ti Jlutiul cu acelasi numeJ Urrt ainrr" ,iiiicatalani", celebrali de Mislral, este acela car" "iai"a

p"rt*,"ilibayiunea

.intr-o.noud Cupd: o cupA de sringe n"gru, awind

Jorha u ui cap de t.tur

I

in acel an, 1909, cum vacanla miue se apropia, contesa deBricoule hotiri si-9i trimiti fiul la Lourdes, pentru a fi inFeajma brancardierilor qi ca sA aibE linigte. Alban terminaseultimul an de colegiu intr-o mici gcoald din Auteuil. Doamnade Bricoule, fiind suferindi, iar contele - terorizat de ideea de

a petrece doue s6p6mani singur cu fiul siu, ii ceru mameisale, contesa de Coantr€, sel insol€ascd pe Alban.

Dupa ce ajunse in Lourdes, timp de trei siptiimini, Albanse incurci prinne picioarele brancardierilor Ca sil imbuneze,doamna de Bricoule ii spusese o poveste despre conflagii peni-tenti, a9a incet Alban igi inchipuia cd igi isp4e$te 9i el pdcatele.Ideea cd era un mare p6cdtos il entuziasma. La fel Si ideea ceera un mare cregtin.

Era arunfati o coridi la arenele din Bayonne. Hotdrari semeargi acolo, ag4 pur gi simplu, deoarece cwdnf.tl arend aveaasupra lui Alban o putere electrizanti. inn-adever, pe cand ilpregeteau pentru prima lui comuniune, doamna de Coantre iiddduse nepotului ei o editie pentru tineri a romanului QzaItadis, 9i de *mci Alban era roman. Sdrise peste paginile ded!cate apostolului Peuu.

Corida fu pentru copil a doua dintre cele trei mari reve-larii... hebuie spus,,ale tinerelii sale", sau ale,,viegii sale..?Prima fusese revelalia pigdnismului oferitd de o carte ce se

voia edificatoare. A treia avea si fie revelatia cemii prin inter-mediul inimii.

I in notele la poenul Ron!/rr, Misr"t aminLe.unur dinrrc acerea

"*; ;;;;;#;lte ci rermenur provmsar Rouan.

emblernatic almarelui flu";,, _- _ **,_,-.* taurului. este exact numele

8 . Henry de Monrherlant

..,- t'

lnu, cu pasiune pi, agilandu_se pe pemip lui, dddea lo_vtmra de cap odaG cu taurul. Negtiind nimic d.rpr" f"hni"ujocului, striga mai tare dec6t ceilalli, fEri ,a i"pf""g?""r1.t"i"

spaniole pe care oamenii informali Ie strig_ L;".i1 f"iA.a .al:"'lfl:iq:. "':' :' gi rotuqi. neer iina d;0,. .J ;;';;;;;orsperat ca trebuia se stea intre doui dournn.,

"""" ". p,i^u

"ildespre tauri, se gandea el, trebuie si fi fost mult mal fi;;;;;daca nu ar fi $tiut nimic. Cdnd publicul s. d.rlanpi ;u;;;_tadorului stdngaci. Alban. scos din fir". 8"" gh;;";;;;:mul pe-care i9i pusese in gdnd sdJ ouro"r"""" "_i*i" il iiarunci in capul infamului. NuJ atinse. D"r il uzuadte cutoaJputerea. ceutand sd_l nimereascd 9i sd_i faca rdu.

Imediat, fire a inceta sd fie roman. deveni tauin. invdiTjll']1:: i*"u ,i ziarele de profit. orn"

"ra".n,"r"*ori"Iroale acestea erau de ajuns ca sd fie un matador intru tohrl. igitapeui-camera cu poze cu tauri qi toreadori. $coala fu ,,conta_mrnatd''. pe fiecare cane. pe fiecare caiet fu lipiti imaginlacomutl a tubmului. in ora de chimie, ca"d "rr;" ;;:;;:rociocolati .,

clasa era cuprinsi de frenezie. p.of"so.ii care nullindrdgeau pe Alban, cdnd voiau si_i faci o "Ur"_"ld.p*neau: ,,E o idee, este un mod de a vorti ca un tore"O"f:,

"I*::,lor ll se

Pr:a o ofensd. gi, cu roale ca bdiarul er4 in mod

::l:l"t:, yl..rt Ia ,.francezd... era o glumi intotaeuuna ir.zis_uo a cand tt spuneau cd scrie ca o vacd spanioh: caci spiritul,la noi, nu dispare niciodatd.

,- j::-1.-"::. t:lt deveni spaniot. Se pieptina cu pieptene

:,.,11-" ca se_$i innegreascd pdrul. Vara, in orel" iele m"ic?tcuroase, se culca pe heptele peronului. punandu_Ei o pata_fle pe faFi, cu inele pe degete, o cuverturA pe umeri. qi atunciera un certetor castilian. Toate acestea se .""Atir ain Cor_"n,pe care-merse s, o asculte de gapte ori int._un un. Uue;;operei il innebunea

. _Cdnd sosi vacan(a" vdzu weo zece lupte Ia Saint_S6bastien,

la Pamplona, la Burgos, Alban, singur de data aceasta. avu

BESTIARELE ' 9

prilejul sd stea alituri de oameni din lumea artei. Un be$an

matador ii dddu leclii: fiind prea slab pentru a practica, deve-

nise profesor LAngd tsurgos, sculptorul Galgotena organiza la

el acasl acele mici lupte cu tauri numite becerradas; aces-

tea se tin fAre picadori, cu tduragi de la un an pAn6 la doi, qi

toatd tinerimea se distra acolo, precum se distrau cei din Fran{a

la tenis sau la fotbal. Alban se pregdti qi ucise mai multe din-tse aceste animilufe. Tulburat, ignorant. viteaz, dezordonat,

el amuzd mai int6i prin pasiunea lui, iar apoi sperie doui sau

tei persoane cu judecati cdnd ii vdzurd chipul rivdgit de ar-

doarea cu care se dedicase. igi ddduserd seama ca avea sdnge

de toreador, ceea ce ii scuza comportamentul qi faptele.

Haotic? Desigur. Dar asta este chiar dovada ce era un

artist. Fericiti prejudecati! Sd o accept6m IErd si aprofun-ddm lucrurile.

i9i amintird de un verigor cu care nu prea pdstraserd legi-tura, pentru ce heia intr-un loc uitat din Franla, nu venea nicio-dati la Paris, rispundea arareori la scrisori, 9i il trimiseri la el

pe Alban, care petrecu acolo ultimele siptiimAni ale lunii sep-

tembrie. Marchizul de X... apa4inea unei ilustre familii floren-tine ce emigrase in secolul al XVlea in Provence. Unul dintremembrii sdi luase parte la asasinarea lui Giuliano de Medici gi

de atunci avea un palat laAvignon. La v6rsta la care semenii sdi

aleargau dupi mogtenitoare sau liceau come4 cu automobile,

marchizul se exilase singur la o mic6 fermd din Camargue, pen-

tru a crelte acolo, pentru jocurile tradilionale, tauri selbaticide p€ coasta Mediteranei. Misiunea lui profundi era sd men-

lind puritatea, tradi{iile, spiritul poporului meridional.Acest berbat care i$i petrecea zilele celare, in mijlocul tau-

rilor qi a paznicilor sdi, era poet gi, prin arta sa, unul dintre ma-

rii poegi ai regiunii Provence, iar prin viafa sa, unul dintre mariipoeli ai Frantei. Nimeni nu ar fi indrdznit si afirme acest lucru,nici chiar el insu$i. Modestia lui il licea pe Alban si iqi piardirdMarea, cdci el iqi spunea cd,,o valoare care nu este recunoscutd

l0 t Hen4t lp |1,!6a1fis7!aa7

este inlocuiti de o non-valoare... Oamenii din iagma lui il invi_diau cd nu era ca ei. Li se p6rea ci este nepotriviica el se inciirieze tauri, ar fi g6sit cd e mai nimerit s; b"ta p" ;;;;;'r;vandd asiguriri. Giseau scandalos fapt rt

"a nu_et" sau frfl

pe afi$ele coridelor, in schimb, ar fi fost considerat demi canumele lui sd apari pe afigele de la Luna_park, d".d, ;;;acestui nume, gi gata s6 scrie pe ci4ile delrizi6, ,,orn Ae'lu' llar fi ficut parte din juriul concunului Cet" rnui turno^" *upr"din Paris. Marchizul, pe bund dreptate, ar fi fost celebra; inziua in care animalele lui i_ar fi adus inc*ari

"onrirt"nt". Ou.

spunea ca era un poet. Un poet este un om care, flrd avere,refuza sd fie_pldtit de cutare sat pentru o lupta cu tauri, pentrucd blazoanul lui are un element identic cu cel

"l ."tuI;i ;;;

ce creeaze intre ei, credea el. un fel de rudenie ideali in carebanii nu ar avea ce cduta. in fine, el era chiar incapabii sajfaci o notorietate, la de-al de gurd-casca parizieni, cu tridentul9i pantalonul s5u din piele de cartite, precum cutare scriitorprovensal

.mai avizat cu cravata $i p eria sa cu boruri largi_

Un nimeni l-ar fi promovat ca mare om pe acela despre careceilalfi nu vorbeau decat pentru al numi: ,,acest nelun a"-.ia$a cum nu roslesc numele lui Homer fEri a_l numi: ,,bdtr6nulHomer". Este o mare ruEine si_i subestimezi l"t.*tat p" l"icare i1i sunt superiori incdt s6 te scuzi nurnui p"n,ru

"a i" po_

menetti numele!in primivara urmdtoare, Alban implinea cincisprezece ani.

Pdrea mai in v6rsti, deoarece o umbrd ii i.poOoU"u U*"i".Aceastd umbr6 care distrugea in ac€lagi t inp $i illzia de ;;;;gi pe aceea de roman ii ndruia via1a. Ar trebui si nu gtim ce in_

:^.:T," l":Od*..-"r cu imagina!ia putemice. pentru a nu inle_rege ca de tapt roa6 viafa lui era otivita. Contele de Bricoulenu era de acord sd se radd, ceea ce, zicea el, i-ar fi dut un ;;;cabotin (suntem in l9l l). Doamnei de Bricoule nu i_ar fi ais-plicut sd il vad.i imberb. Asta ar fi intineriio. gi pe ur_a a, nredevenit bdieplul despre care igi inchipuia, prinsn d" _i;;;

IBESTTARELE.II

uecutului. cA fusese mai afectuos decat tdndrul bdrbat: fericiticpoci a picioruqelor goale, cAnd ea citea, cu o mani strecuratlhtre chilolel Si pielicicS, pe pulpip goal6. Aceastd disensiune

referitoare la must6{i dddea na5tere unor replici acerbe intresod: ,,Doregti ca fiul dumitale sd aibd aerul unui estet". AstfelAlban devenea ,,fiul dumitale", fiul doamnei de Bricoule de una

singurS. Ea triumfi aproape dupi ce Alban se berbierise in tim-pul vacanlei gi, cum muslala nu-i crescuse incd la intoarcere,

fu nevoit sd-gi deseneze cu creionul mustala pe care domnul de

Bricoule nu putu sd o descopere, in timp ce ea o remarcase dinprima clip6. Orb in privinla chipului bdiatului siu, oare contele

nu era la fel cdnd venea vorba despre sufletul lui Alban? Astanu o nemulfumea prea tar€.

Contele de Bricoule - cu veston, joben, lavalieri iubea lu-mea, serviciile binevoitoare, grajdudle, mdregia suflenrlui ome-

nesc, gravurile englezeqti. Idealul lui fusese intotdeauna mdr4ia,dar. prosperitatea se ldsa agteptatd ii era nepriceput in a-qi ro-tunji veniturile, c6ci nu avea cunottinfe speciale decat in mat€-

rie de genealogie. De la varsb de $aptesprezece ani, pestra toate

invitaliile la dineuri gi baluri, clasate dupi gradul de rudenie.

Era membru al Conferinlei de la Saint Vincent-de-Paul 9i vi-zita castelul Versailles in fiecare an.

in aprilie 1912, cizu de pe cal, $i pulin mari tdrziu se plinsede dureri de cap. Totugi, el se felicita cd suferea in urma unuiaccident nobil. in iunie insd nu mai avea nici o gansd Ia via1i.Muri in timpul verii. Alban tocmai se pregdtea sd plece inAndaluzia. Bineinleles cd anulase acest proiect.

incepuse ultimul an de liceu, la finele cdruia il aqtepta ba-calaureatul. O mare sldbiciune a memoriei, depresia nervoasiprovocatd de aceastd lungd agonie, prima pe care o vdzuse de

aproape, 9i era aceea a unei fiin1e dragi, fEcurA ca aceste cinciluni de efort s6-i provoace ameleli. Doar scrierea unei scrisoriii ridica sdngele la cap atat de tare incat ii dddeau laoimile. Me-dicul ii ceru si inceteze orice efort intelectual gi ii recomandi

12 . Henry de Montherlant

viata in aer liber, nepdsarea, destinderea fizicd timp de douitrei luni. Nici vorbd de bacalaureat. De altfel, doamna de

Bricoule nu linea neaperat ca el si oblind weo diplomi. Eagindea cd arborele gtiintei nu este identic cu artorele vielii.

Destinderea fizicd, viala in aer liber... Cu timiditate, Albanii reaminti de proiectul Andaluzia. Mai intdi, doamna de Bricoulesocoti ce este imposibil. $tia ci unii ii condamnaserd pe ea" pe

soful ei ii pe mama ei, c6 il ldsaserd pe Alban sd capete ase-

menea gusturi nesdnitoase. Prietenii l-ar fi vdzut mai degrabipe tinirjucAnd la pariuri, cu complezentd, alergand dupd fete,

dar taurii nu erau acceptali de oamenii care in timp ce igi fu-meazd tigara exprimEjudecdli asupra felului de a trii al celor-lali 9i sunt iritali de faptul ce ace$tia indrdznesc si aibd acelea5i

gusturi. Cei care gtiau ci Alban participase la coride neinsem-

nate de amatori erau extrem de severi cu el. Si ucizi un cerb,

un mistre{, un iepure, un porumbel era o ispravi de gentilom,

calitate care nu se uiti atunci cdnd un tAnir cretin e bun de

insurat. Dar sd ucizi un taur te transformi in mdcelar. in doarcdteva minute, aceleagi persoane il considerau pe Alban dreptmojic Ei nevrozat: sA iubeqti taurii dovedea fie ci ai prea mults6nge (o micd brutd...), fie ci ai sdnge prost (acele excitaliimorbide...) Alban era un sdlbatic, un primitiv $i totodati o

palid6 floare a decadenfei. Unii, cu bu4ile revenate, numeau

aceste jocuri pline de riscuri ,,bufonerii". Alfi se strdmbau

vorbind despre gusturile pe care ar fi trebuit si le aibd Alban:

,,Taurii, ptiu... de ce nu participe el de exemplu, la coridi?"Avand credinla cd gusturile trebuie impuse, igi biteau capul sipriceapd de la cine le moqtenise. $i, negisind nici un rispuns,opinau cd era pur gi simplu un fel al lui de a fi.

Alban binuia aceste lucruri, dar nu le d"ddea aten{ie: voca-

1ia lui era sA fie criticat ii asta e logic cind i1i bali joc de oa-meni qi le-o 9i ard1i. Doamna de Bricoule il cuno$tea pe Alban,aerele lui de superioritate, limitele lui ce avea in el periculos

si ce era sdndtos in el, gi credea cd nu avea de ce se se teami -

BESTIARELE ' 13

referitor la tauri. Nici micar de loviturile lor de coame' "Nearnuzim cu vifeii", ii spusese nepisitor fiul sdu' De altfel'

pentru ea, ca ti p€ntm majoritatea francezilor care habar nu au

de luptele cu tauri, un taur de lupti nu-i nimic mai mult decat

un bou dom€stic Pe care l-ai impuns un pic ai loviturile pe care

le primelti de la el - in fese, desigur , loviturile nu pot fi decdt

iniese; e atAt de hazliu! nu pot Provoca altceva in afari de ri-

sete. Glume amestecate cu nitel cabotinaj' Aqa vedea ea dis-

tracliile lui Alban'Nu gdsea deci nici un motiv serios pentru care sdJ impie-

dice si plece in Andaluzia. $i daci nu, ce altceva ar fi putut sd

faca? Si-l trimiti la larn? in vacanp, {iri nimic precis de

flcu! nu s-ar fr gindit decat h rele: orice il plictisea c6nd nu

em vorba despre pasiunile lui' O cdlfuorie in ltalia? Era inci una

dintre nevoile intelectuale care ii fuseseri interzise' Doamna de

Bricoule se gdndi cd cel mai bun mod de a-i potoli aceastd ob-

sesie pentruluri, cu atat mai invadatoare cu cit era mai pulin

satis{Zcuti la Paris, ar fi se se sature o dati de ea Apoi ins6

suferise. Din propria experienl'6, gtia cd niciodati poftele fiu-

lui ei nu vor fi mai putemice ca acum, ci in acest moment

trebuia si i te implineascd pentru ca el si se bucure de ele din

plin. Mai t^6rziq ele nu vor mai avea aceeagi intensitate; aceastd

vacanli in Andaluzia" care acum i-ar oferi o fericire vecini cu

delirul, mdine va mai fi decat poate o pl5cere' $i totu$i ea ezit.ii

ceva timp. in fine, cedi t€ntafiei, tentatiei de a-Pi vedea fiul fe-

ricit gratie ei. ii dedu incuviinlarea.

S-perase inn-o explozie de bucurie, cd o va imbdtiga' ci ii

va spune o vorbi de suflet. Dar el nu putea si aibd manifestiri

de exattare pentru cineva care nu-i inspira pasiune Doamna de

Bricoule era deznidijduiti cA el nu o siruta niciodaui spontan'

ci ea nu putea si-i dea o situtare IAre ca el si se crispeze' ci

trebuia si ffiiasce aEfilri de el ftri s6-l atingd vreodati' O res-

pingea chiar gi din adincul visurilor lui, daci ea incerca si-l

.l-te "and

dotmea. Ldsandu-l si plece in Andaluzia' ttia ce