festivalul interna}ional de teatru de la sibiu – raport ... · 1,5 lei „criticii mei `[i vor...

$: FESTIVALUL INTERNA}IONAL DE TEATRU DE LA SIBIU – RAPORT ... · 1,5 LEI „Criticii mei `[i vor reg\si `n alte c\r]i pl\cerile proprii. C\r]ile mele probabil vor ajunge [i la oameni$
1,5LE I

„Criticii mei `[i vor reg\si `n alte c\r]i pl\cerile proprii. C\r]ilemele probabil vor ajunge [i la oameni care le `n]eleg a[a cum s`nt.“

Citi]i interviul realizat de Anca Baraboi ~N » PAGINILE 8-9

INTERVIU CU CECILIA{TEF|NESCU

NR. 231 » 6 – 12 iunie 2009 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

Florin Manolescu,povestitorul

Bogdan Romaniuc

Mentali[tii lui Florin Manolescu seam\n\foarte mult cu unele personaje cunoscute dinCraii de Curtea-Veche. Exist\ un realismmagic autohton, balcanic, `n fiecare din cele„alte nou\ povestiri incredibile“. Pute]i citi,de asemenea, trei r\spunsuri date de scriitor.

~N » PAGINILE 12-13

PR IMUL MAGAZ IN CULTURAL D IN ROMÂNIA » APARE S ~MB|TA » WWW.SUPL IMENT .POL IROM.RO

FESTIVALUL INTERNA}IONAL DE TEATRU DE LA SIBIU – RAPORT PRELIMINAR

Unsprezece magicsub umbrela Sibiului

STUFAT ELECTORAL

Radu Pavel Gheo

„De ce nu se mai obose[te lumea s\voteze? P\i, `n primul r`nd fiindc\ s`ntalegeri europarlamentare. Pentrucet\]eanul obi[nuit miza lor pare unaindefinit\ [i insignifiant\. Sigur, trimitemni[te oameni la Bruxelles, ca s\ nereprezinte acolo. At`ta tot.“

TEO & GHEO ~N » PAGINA 2

ROMÂNII E DE{TEP}I

»» Festivalul Interna]ional de Teatru de la Sibiu, edi]ia a XVI-a, 28 mai – 7 iunie, „InOva]ii“ » 354 deevenimente, 176 de spectacole, 50 de spa]ii de joc »» Circa dou\ mii de participan]i, arti[ti din 70 de]\ri »» Buget de cheltuieli – 5,9 milioane de euro. Din care: aproape o treime bani publici, de labugetul local al Sibiului, Ministerul Culturii [i ICR. »» Restul banilor vin din sponsoriz\ri [iparteneriate. »» Bugetul de venituri – `nc\ necunoscut.

Citi]i jurnalul de festival realizat de Veronica D. Niculescu ~N » PAGINILE 3-5

Metamorfoze, `n regia lui Silviu Purc\rete

FOTO

: Sco

tt E

astm

an

Dic]ionarul ideilorfixe de EugenIstodor

Avanpremier\ editorial\

Citi]i un fragment din Dic]ionarul ideilor fixe.Dup\ 20 de ani, cea mai nou\ carte ajurnalistului Eugen Istodor, `n curs de apari]ie`n colec]ia „Ego-grafii“ a Editurii Polirom.

~N » PAGINILE 6-7

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 231 » 6 – 12 iunie 2009

Radu Pavel Gheo: „E-adev\rat, aproape pe fiecare list\ de partid g\-se[ti c`]iva oameni capabili, inteligen]i sau decen]i, dar nu pot sc\pade senza]ia c\ s`nt pu[i acolo doar ca s\ aduc\ voturi pentru ceilal]i,pentru grosul politicienilor români, care s`nt, a[a cum ziceam, stufat“.

GROSULPOLITICIENILOR

» 2

editorial

&TEO GHEO

Lucian Dan Teodorovici

~n 2004, atuul lui Traian B\sescu afost faptul c\ nu sem\na cu niciunul dintre ceilal]i candida]i. Dis-cursul, ac]iunile, hot\r`rea care p\-rea sincer\, toate acestea l-au f\cuts\ se impun\ nu `n ochii electora-tului tradi]ional ce ̀ nglobeaz\, poa-te, ceva mai mult de o treime din-tre cei cu drept de vot, ci `n ochiinehot\r`]ilor. Adic\ ai acelor oa-meni care, pentru a vota, trebuie s\fie convin[i. B\sescu a venit ̀ n con-tra clasei politice, adic\ [i ̀ n contrablaz\rii majorit\]ii electorale, reu-[ind s\ c`[tige datorit\ faptului c\a [tiut s\ ofere speran]e reale toc-mai celor care dispre]uiesc, altfel,clasa politic\.

~n 2009, Traian B\sescu [i-a pier-dut acest atu. Pentru aproape dou\treimi din oamenii cu drept de vot,el nu e dec`t un exponent, poatediferit din punct de vedere compor-tamental, dar nu ̀ n esen]\, al clasei

noastre politice. Blazarea s-a rea[-ternut peste majoritatea electoral\.Pe ace[tia, un om precum MirceaGeoan\ nu-i poate capacita. Dom-nia sa a reu[it, `n scurt\ vreme, s\devin\ o figur\ tipic\ a politicii mio-ritice, av`ndu-[i propriii votan]idoar `n r`ndurile celor care mergdin principiu la alegeri.

Ca [i `n 2004 `ns\, `n 2009 aap\rut o solu]ie [i pentru nehot\-r̀ ]i. Ea se numea Crin Antonescu.Ace-lea[i mecanisme p\reau a se pune`n mi[care: un politician de alt\ fac-tur\, venind pe turnant\, oferindsperan]e celor care, altfel, n-aveaude g`nd s\-[i piard\ timp `n cabinelede votare. Opus lui Traian B\sescuprintr-un discurs mai elevat, p\r`ndsincer, deschis, comunicativ, CrinAntonescu avea o [ans\ bun\ de atrezi, `n c`teva luni, energiile celorf\r\ energie.

~n politic\ ̀ ns\, dincolo de can-didat [i de ceea ce inspir\ el ̀ n modnatural, mai exist\ un factor. Iaracesta e format din a[a-numi]ii

„strategi“. Profesioni[ti care vin culec]ii ̀ nv\]ate din manuale, care aumai f\cut, eventual, c`teva campaniiprin spa]ii diferite de cel românesc[i care se simt pe deplin `ndrept\]i]i,bine pl\ti]i fiind, s\-i consilieze „cala carte“ pe politicienii români.

Consilierea „ca la carte“ a luiCrin Antonescu din ultima vremel-a f\cut pe acesta s\ urmeze, ̀ n toa-te cele, un plan de integrare per-fect\ `n clasa noastr\ politic\. Sepractic\ atacul grosolan, la persoa-n\? Nici o problem\, `l aplic\m[i noi. Se practic\ populismul ief-

tin? Fire[te, dac\ asta e arma r\zbo-iului, ne-o `nsu[im. A[a se face c\Antonescu a `nceput s\ vorbeasc\despre „pipi]ele“ ajunse vedete, aajuns s\ pl`ng\ public de mila pen-sionarilor români [.a.m.d.

~n cadrul acelei treimi de electo-rat care se va prezenta la vot, o ase-menea strategie func]ioneaz\. A-ce[ti votan]i nu s`nt blaza]i, ei ac-cept\ un astfel de joc politic, s-auobi[nuit cu el, nu-i deranjeaz\. Dinr`ndul lor, noul Crin Antonescu,perfect supus consilierilor de campa-nie, ar mai putea „fura“ unu, dou\,

hai s\ zicem cinci procente. Ce vaface cu ele? Nimic. Pentru c\ elec-toratul \sta e totu[i cel mai greu de„̀ ntors“. E format, ̀ n genere, din sus-]in\tori fideli. {i chiar dac\ ̀ n c`te-va luni reu[e[ti o mic\ dislocare ̀ n-spre tine, e greu de crezut c\ ea vafi suficient\ s\ iei fa]a altui candidat.

Pe de alt\ parte ̀ ns\, comport`n-du-se cum o face `n ultima vreme,tot mai politician, tot mai mecanic,Crin Antonescu d\ cu piciorul toc-mai [ansei sale palpabile. Deja am`nceput s\ aud, printre cunoscu]iimei, voci interogative. Mul]i deve-niser\ interesa]i dup\ apari]ia luiCrin Antonescu pe prima scen\ po-litic\. Vocile pe care le aud u[or dez-am\gite s`nt `ns\ tocmai printre a-ce[tia mul]i. E asemenea celorlal]i?Se b\l\c\re[te? Vine cu discursuri sfo-r\itoare? ~ncearc\, la fel ca to]i po-liticienii, s\ ne p\c\leasc\? ~n ca-zul \sta, mersi, dar nu.

Politicianul Crin Antonescu ela prima experien]\ de anvergur\ pescena politic\. Sigur, uman e de ̀ n-

]eles. Nu vrea s\ fac\ erori, ascul-t\ precum un [colar abia intrat `ngimnaziu, se teme [i se conformea-z\. Toate acestea `ns\, fiind atipice,ì d\r`m\ calitatea cea mai c\utat\la politicieni `n zilele noastre, anu-me ceea ce p\rea a fi sinceritateasa. Conform`ndu-se, nu face altcevadec`t s\ intre perfect `n pluton. Cenu `n]elege domnia sa, ori dac\`n]elege n-are curajul s\-[i impun\aceast\ p\rere `n fa]a consilierilor,e c\ [aizeci la sut\ dintre oameniicu drept de vot s-au s\turat p`n\peste cap de pluton. Experien]a „B\-sescu – 2004“ a ar\tat perfect asta.Era de urmat.

Dup\ cum merg `ns\ lucrurile,noi, cei care mergem constant lavot din principiu, din idealism saudin simpatie, la sf`r[itul anului vomavea de ales ̀ ntre trei politicieni. Cuceva vreme `nainte de vot, vom `n-cerca, pentru c\ a[a s`ntem noi, s\ne convingem prietenii blaza]i s\vin\ [i ei. Ace[tia ne vor spune: „Pecine s\ votez? Nu vezi c\ to]i s`nt oap\ [i-un p\m`nt?“. Ne vom enerva,dar vom [ti c\ au dreptate. Cu toateastea, noi, consecven]ii, vom intra`n cabine [i ne vom da votul. ~mpre-un\, vom forma o treime din elec-torat. Suficient, cam \[tia s`ntem ̀ nultima vreme. Dar trist, nu?

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Noul Crin Antonescu – „ca la carte“» Mul]i deveniser\ interesa]i dup\ apari]ia

lui Crin Antonescu pe prima scen\ politic\.Vocile pe care le aud u[or dezam\gite s`nt`ns\ tocmai printre ace[tia mul]i. Easemenea celorlal]i? Se b\l\c\re[te? Vinecu discursuri sfor\itoare? ~ncearc\, la felca to]i politicienii, s\ ne p\c\leasc\? ~ncazul \sta, mersi, dar nu.

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

~n data de 7 iunie avem alegeri eu-roparlamentare. Ne vot\m reprezen-tan]ii pentru Parlamentul European.Adic\, din c`te spun sondajele f\cutep`n\ acum, o foarte mic\ parte dinromânii cu drept de vot vor merges\ voteze, iar acea mic\ parte va`nsemna `n cel mai bun caz o treimedin popula]ie. Celelalte dou\ treimivor sta acas\ [i vor a[tepta s\ vad\cum al]ii decid pentru ei. Asta dac\vor fi numai dou\ treimi [i nu maimult...

De ce nu se mai obose[te lumeas\ voteze? P\i, `n primul r`nd fiindc\s`nt alegeri europarlamentare. Pentrucet\]eanul obi[nuit miza lor pareuna indefinit\ [i insignifiant\. Sigur,trimitem ni[te oameni la Bruxelles,ca s\ ne reprezinte acolo. At`ta tot.Trebuie s\ fie ale[i? ~n regul\, s\ fieale[i. S\-i aleag\ cine o vrea.

{i-a[a mi-am amintit de o anecdo-t\ povestit\ de I.L. Caragiale `ntr-unadin cronicile lui teatrale. Ce-i drept,el vorbea despre Teatrul Na]ional,dar \sta-i farmecul anecdotelor cut`lc: se potrivesc `n cele mai nea[tep-tate situa]ii.

Anecdota spune c\ un c\l\torajunge cu po[talionul noaptea t`rziu`ntr-un t`rgu[or [i trage la un han.Cum e mort de foame, c\l\torul no-stru `l `ntreab\ pe hangiu ce poates\-i dea de m`ncare. „Stufat demiel”, zice senin hangiul. „{i altce-va?“, `ntreab\ c\l\torul. „Altceva n-am”,r\spunde nep\s\tor hangiul. „Darmie nu-mi place stufatul”, se la-menteaz\ omul nostru. „~]i place,nu-]i place, ai s\ m\n`nci stufat”,vine r\spunsul neobr\zat. „Nici num\ g`ndesc!“, strig\ c\l\torul [ipleac\ s\ caute alt han sau m\carvreo cafenea, vreun birt unde s\-[ipoat\ comanda ceva de m`ncare.Dar e noaptea t`rziu, t`rgul e mic [itoate celelalte localuri, `n afar\ dehanul cu stufat, s`nt demult `nchise.A[a c\, dup\ vreun ceas de pere-grin\ri, c\l\torul se `ntoarce lihnit [iresemnat la hanul dintì [i ì spunehangiului s\-i aduc\ o por]ie de stu-fat. „Ei, ]i-am zis eu c-o s\ m\n`nci?“,vine r\spunsul hangiului.

Desigur, a doua zi, c`nd s-au des-chis [i alte localuri, c\l\torul nostru arenun]at imediat la stufat [i [i-a g\sitm`nc\ruri mai pe placul lui.

Cam a[a stau lucrurile cu alegerilenoastre europarlamentare. Avem `n-tr-adev\r de ales? Doar i-am `ncercatpe to]i: [i la guvernare, [i `n Parla-ment. Nici unul n-a fost mai breazdec`t altul. Nici un partid nu s-a do-vedit mai ferm, mai moral, mai onest,mai capabil. E-adev\rat, aproape pefiecare list\ de partid g\se[ti c`]ivaoameni capabili, inteligen]i sau de-cen]i, dar nu pot sc\pa de senza]iac\ s`nt pu[i acolo doar ca s\ aduc\voturi pentru ceilal]i, pentru grosulpoliticienilor români, care s`nt, a[acum ziceam, stufat. {i nici mie nu-miplace stufatul. Dar asta avem – astane serve[te clasa politic\ româneasc\.

{i-atunci de ce s\ votezi? De ce s\m\n`nci stufat dac\ nu te sile[te ni-meni?

Poate pentru c\ foamea de demo-cra]ie se ast`mp\r\ prin votul liber,democratic. E unul din instrumentelefundamentale ale democra]iei parti-cipative. ~n plus, spre deosebire dec\l\torul lui Caragiale, votantului ìr\m`ne [i op]iunea votului negativ,alb. Poate arunca stufatul la gunoi. Edrept, hangiului s-ar putea s\ nu-ipese – nu de data asta. Dar \sta esterostul votului – al oric\rui vot: s\ anun-]\m, `ntr-un fel sau altul, c\ ne pas\.C\ nu ni se poate servi la nesf`r[itaceea[i marf\. Astfel, `n timp, s-arputea s\ se mai diversifice [i meniul.

Ba poate chiar s-a [i diversificat...un pic.

ROMÂNII E DE{TEP}I

Stufat electoral


3 «

ordinea de zi NER|BDARE

Cel mai a[teptat spectacol al serii de 29 mai – [i pentru unii al`ntregului festival – a fost Livada de vi[ini, `n regia celebruluiEimuntas Nekrosius, un spectacol Lituania-Rusia.

Veronica D. Niculescu

Ziua 1 – joi, 28 maiFluturi [i ploi

Festivalul a `nceput pentru mine de faptcu s\pt\m`ni `n urm\, c`nd am cump\-rat zece bilete [i le-aam ata[at cu agrafepe o foaie, cu grija cu care plantezi ̀ n p\-m`nt semin]ele unei flori miraculoase. Amscris l`ng\ fiecare ora, locul, titlul spec-tacolului. Foaia promisiunilor cuprindeaceea ce nu trebuia sub nici o form\ s\ratez; `mi f\ceau cu ochiul de pe col]ulbiroului: Metamorfoze (Silviu Purc\rete),Livada de vi[ini (Eimuntas Nekrosius),Omul pern\ (Radu Afrim), Woyzeck (An-driy Zholdak), Uria[ii mun]ilor (SilviuPurc\rete)... Au urmat mai t`rziu [i c`te-va rezerv\ri, alte „trebuie“, Love Factory(Robert Raponja), Femeia ]int\ [i ceizece aman]i (Claire Dancoisne).... Subli-nieri `n program, conferin]e, lans\ri decarte. {i a `nceput.

Mai `nt`i, `n entuziasmul primei zile,`mi imaginam cum voi `ncepe jurnalul.Voi spune, `mi ziceam senin\ st`nd subun tei `n parcarea teatrului (a[teptam s\intru la Metamorfoze), voi spune c\ fes-tivalul a `nceput cu un fluture albastru –unul dintre fluturii din Pia]a Mare. Dar,vai, lumea d\ din coad\ ca un pe[te n\stru[-nic, c`nd nu te a[tep]i. Cu un [fichi mi-aalungat din fa]a ochilor frumuse]ea flu-turelui fragil pe care `l tr\geau copiii deantene, iar mirosul de tei fu r\sp`ndit [iel `ntr-o clip\. A `nceput ploaia. {i a plo-uat, a tot plouat...

Unul dintre cele mai a[teptate specta-cole ale festivalului, Metamorfoze, `n re-gia lui Silviu Purc\rete, urma s\ se joacecu casa `nchis\. Ploaia a `nceput imediatdup\ ce sutele de spectatori [i-au ocupatlocurile ̀ n gradene. Ini]ial, c`nd nu era de-c`t o ploicic\, au aplaudat [i au trop\it,sper`nd c\ spectacolul totu[i se va juca.La aproape un ceas fa]\ de ora programa-t\ pentru `ncepere, `n plin\ ploaie toren-]ial\, un actor al Teatrului „Radu Stan-

ca“ a anun]at reprogramarea pentru du-minic\ seara.

Celelalte spectacole s-au jucat. De ma-re succes s-au bucurat dup\-amiaza flu-turii din Colec]ia de fluturi, ai companieibritanice Neighbourhood Watch StilltsInternational, care au `nc`ntat mai alescopiii, `n Pia]a Mare.

Cel dint`i spectacol jucat pe scenateatrului sibian a fost Richard al III-lea,`n regia lui Tompa Gabor, cu Teatrul Ma-ghiar de Stat Cluj [i Gyula Castle Theatre,Ungaria. Ploaia a f\cut s\ nu mai aib\loc nici deschiderea oficial\, cu artificii[i muzic\, din Pia]a Mare.

Ziua 2 – vineri, 29 mai~n livada de vi[ini

„O s\ juc\m [i pe ploaie!“, a[a sun\ mesa-jul actorilor de la Teatrul Na]ional „Ra-du Stanca“, transmis diminea]a de direc-torul teatrului, Constantin Chiriac. Meta-morfoze are programat\ pentru disear\cea de-a doua reprezenta]ie. Din nou seanun]\ vreme rea. Vor fi cump\rate cincisute de pelerine de ploaie pentru spec-tatori. Nici nu [tii de ce s\ `]i par\ r\u –de am`narea unui spectacol at`t de a[tep-tat sau de ne[ansa actorilor, care [i la Lu-xemburg `n 2007 au avut „norocul“ uneivremi mizerabile.

{tefan Popa Popa’s verniseaz\ expozi-]ia Antroposatire. Deschis\ la Centrul Cul-tural Habitus, reune[te zeci de lucr\ri; oparte s`nt desene executate `n numai c`-teva zile, dup\ fotografii ale colaborato-rilor festivalului, precum Silviu Purc\re-te, Andriy Zholdak, Constantin Chiriac,Jonathan Mills, Yuriy Kordonsky. Ceidesena]i le vor primi `n dar, la final.

Cel mai a[teptat spectacol al serii – [ipentru unii al `ntregului festival – esteLivada de vi[ini, `n regia celebrului Ei-muntas Nekrosius, un spectacol Litua-nia-Rusia. Dureaz\ patru ore [i patruzecide minute, se joac\ la Casa Sindicatelor, ̀ nsala cu [apte sute de locuri. Pornesc pli-n\ de speran]e. Toate `mi s`nt `mplinite,dep\[ite.

Spectacolul produs de Zeinab Seid-Zade, o colaborare `ntre Funda]ia Interna-]ional\ Stanislavski din Rusia [i Teatrul„Meno Fortas“ din Lituania, jucat `n lim-ba rus\, s-a bucurat nu numai de succes,dar [i de un public dintre cele mai alese.Nici un artist din festival nu [i-a permiss\ rateze ̀ nt`lnirea cu Cehov pus\ la cale deNekrosius. S-au aflat `n sal\ regizori pre-cum Alexandru Dabija, Andriy Zholdak,Yuri Kordonsky, Mihai M\niu]iu, SilviuPurc\rete. Nu au lipsit nici George Banu,Saviana St\nescu, Marina Constantinescu,Ioan Bogdan Lefter, nici actorii teatruluisibian, de[i urmau s\ joace `n Metamorfo-ze peste pu]in timp, [i nici cei de la Tea-trul Odeon, care jucau `n seara urm\-toare, tot aici, Hamletmachine. Nici un

eveniment teatral de la Sibiu nu a maireunit probabil at`tea personalit\]i ale tea-trului.

Nu to]i au urm\rit `ns\ piesa p`n\ lacap\t. Cu o durat\ de peste patru ore,spectacolul a avut dou\ pauze; la fiecaredintre acestea o parte dintre spectatori ple-ca, m\rturisindu-[i regretul: ̀ ncepea Me-tamorfoze. Regretele au fost cu at`t maimari, cu c`t Livada de vi[ini, un spectacolscump, nu s-a jucat dec`t o dat\.

De o frumuse]e [i expresivitate rar\,cu un amestec rafinat de tragic [i comic,spectacolul i-ar fi pl\cut probabil [i luiCehov `nsu[i. Spre deosebire de pieselecehoviene regizate de Lev Dodin, un altcolos al scenei care prefer\ mont\rile delung\ durat\, aici nu lentoarea era cea

care domina. Replicile ̀ [i p\strau vioiciu-nea, fiind legate prin t\ceri umplute degesturi ingenioase, juc\u[e, un limbaj alcorpului novator, adesea deosebit de haz-liu. Totul punctat cu o muzic\ superb\,acorduri de pian dramatic fr`nte.

Pentru ultima parte, m-am mutat de lalocul meu central, unde era cam aglome-rat, [i m-am a[ezat la marginea unuir`nd, cu nimeni imprejur, nici `n fa]\,nici l`ng\, nici `n spate. Minunat\ sen-za]ia c\ s`nt singur\ cu piesa, `n pies\.

S`nt convins\ c\ p`n\ la final de festi-val acesta `mi va r\m`ne spectacolul fa-vorit. Nu cred c\ po]i cere teatrului maimult dec`t `]i dau Cehov [i Nekrosius.

Continuarea `n paginile 4-5

Unsprezece magicsub umbrela Sibiului

FESTIVALUL INTERNA}IONAL DE TEATRU DE LA SIBIU

Cum po]i scrie despre un festival care `nglobeaz\, `n11 zile, peste 300 de evenimente, c`nd este evidentc\ nu vei putea vedea, orice ai face, nici o treimedin tot ce se `nt`mpl\? Doar subiectiv, doarp\rtinitor, `ntr-un soi de contradic]ie cu ceea ce ]i-ar`ng\dui regulile jurnalismului. Dar cine e jurnalistc`nd merge la teatru? Un spectator, un `ndr\gostitde text [i de masc\, de form\, de culoare [i demuzic\ a decis s\ scrie un jurnal de festival.

Metamorfoze de Silviu Purc\rete

FOTO

: Sco

tt E

astm

an


Alex Savitescu: „Sorana, Alexandra, Mircea. Nu e un actireveren]ios s\ le spunem pe numele mic. Campionii adev\ra]is`nt tutui]i de contemporani [i lustrui]i p`n\ la personaj deurma[i. Ei nu ard repede [i, `n general, nu ard gazul degeaba“.

CAMPIONIADEV|RA}I

» 4

ordinea de zi

Sorana are 19 ani [i tocmai aajuns `n sferturile de final\ dela Roland Garros. Le-a `n[iratpe traseu pe dou\ juc\toare`n ascensiune [i pe o fost\num\r unu mondial. Are unforehand ucig\tor [i un jocpe alocuri enervant de exact,ce aduce pe undeva cu cel alnem]oaicei Steffi Graf. A ur-cat acum `n Top 30 mondial.Asta spune caseta tehnic\. Oromânc\ ce se preg\te[tepentru Bacalaureat i-a ridicat`n picioare pe spectatorii cele-brului turneu de tenis. O fat\ie[it\ de cur`nd din circuitul

junioarelor i-a dat gata p`n\[i pe foarte mul]i dintre go-mo[ii arenelor: ì [ti]i, domnii\ia corporate, care [ed `nprimele r`nduri ale lojelor.Ne-a surprins pe to]i prinnaturale]ea respirat\ [i prinz`mbetul afi[at. {i prin bucu-ria de dup\ victorii, pe carenu [i-a tr\it-o ca pe un rol`nv\]at `n fa]a oglinzii.

Alexandra e pu]in mai `nv`rst\. La 21 de ani, era unadintre anonimele circuituluifeminin de tenis profesionist.A ajuns s\ c`[tige un turneuimportant, la Var[ovia, dup\

ce era s\ piard\ avionul careo aducea `n Polonia. A pornitdin calific\ri [i a pus m`na petrofeu, c`teva zile mai t`rziu.O performan]\ greu de atins:doar alte patru cazuri asem\-n\toare s-au `nt`lnit de c`nds-a inventat tenisul feminin.{i a s\rit `n ierarhia fetelor118 pozi]ii, p`n\ pe locul 83.Asta spune caseta tehnic\. Odomni[oar\ f\r\ ifose le-ad\ruit pl\cute insomnii spe-cimenelor care se ocup\ destatistici. Polonezilor le-ad\ruit un turneu de neuitat.Românilor, o chestie ciudat\,

enervant\ prin nume [i rar-`nt`lnit\ pe aici: o re]et\ desucces.

Mircea este cel mai `nv`rst\. Are 64 de ani [i le-arputea fi bunic celor dou\domni[oare. Nu mai avea dedemonstrat nimic. S-o cre-dem noi! Contrar curentuluigeneral, care l-a declarat `nrepetate r`nduri „cel maititrat antrenor român”, el[tie c\ ova]iile provoac\ ade-seori tangaje nemiloase. Ac`[tigat, `n urm\ cu aproapeo lun\, Cupa UEFA cu {ah-tior Done]k. Asta dup\ cemai luase c`teva campionateprin Turcia, o Supercup\ aEuropei [i mai f\cuse c`tevaperforman]e prin Italia [i pe

la noi prin ]ar\. Asta spunecaseta tehnic\. Un româncare se preg\te[te de pensiea ar\tat c\ este mai sprintendec`t mul]i dintre româniicare se preg\tesc de carier\.~ntre at`tea probleme istoricecu vecinii, cine s-ar fi g`nditc\ un român va reu[i primulact de globalizare dinUcraina?

Sorana, Alexandra,Mircea. Nu e un act ire-veren]ios s\ le spunem penumele mic. Campionii

adev\ra]i s`nt tutui]i de con-temporani [i lustrui]i p`n\ lapersonaj de urma[i. Ei nu ardrepede [i, `n general, nu ardgazul degeaba. Nu vom pu-tea niciodat\ s\ le zicemC`rstea, Dulgheru [i Lucescu,a[a cum o facem cu Borcea,Becali [i Turcu.

{tirea anului e c\ Sorana[i Alexandra i-au ar\tat luiBoc cum se vorbe[te en-gleza, iar Mircea i-a ar\tat luiB\sescu ce `nseamn\ s\pl`ngi adev\rat.

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Renume [i prenume

Continuare din pagina 3

Veronica D. Niculescu

Ziua 3 – s`mb\t\, 30 maiVin p\s\rile!

Plou\, plou\. Diminea]a, conferin]a depres\, pl\cut\ [i intrat\ `n firesc precumcafeaua. Minunat\ ideea de a muta confe-rin]ele din sala rece a bibliotecii Astra `naceast\ pivni]\ a Bisericii Romano-Cato-lice, unde e amenajat Centrul CulturalHabitus.

Conferin]ele s`nt, de fapt, nou prilej de`nt`lniri, unde grani]a dintre a fi vorbitor[i a fi parte din public este extrem desub]ire. Publicul este alc\tuit din criticiliterari [i de teatru, regizori, jurnali[ti, `ngeneral reprezentan]i ai presei culturale.Se `mparte ziarul festivalului, „Aplauze“,se schimb\ impresii.

Victor Ioan Frunz\ vorbe[te despre di-feren]a dintre verdictul publicului [i alpublicului critic. Despre UNITER, care„creeaz\ o centralizare excesiv\, care ar tre-bui pus\ `n discu]ie“. Despre lipsa alterna-tivelor, despre „excluderea din ecua]ie apublicului“. Despre premiile scor]oase –„Un artist cu coroni]\ este un non-sens“.

Plou\, plou\ ca toamna [i nu cred c\p\s\rile vor veni la orele amiezii. Dar vin!Se schimb\ lumea – lumea r`de. ~n Pia]aMare, c`teva p\s\ri uria[e te ciugulescde umbrel\ c`nd nu te a[tep]i, cioc\ne `nvitrine, sperie copiii care r`d, r`d. Arti[tiis`nt tot cei din trupa britanic\ Neighbour-hood Watch Stillts International, cei care`n prima sear\ au fost costuma]i ̀ n fluturi.

Se amuz\ [i actorii ru[i din Livada deasear\. Ranevskaia Liubov Andreevna, mo-[ieri]a r\mas\ f\r\ livad\, se cere fotogra-fiat\ cu un p\s\roi. M\ pomenesc [i euciugulit\ de umbrela verde de un stru]roz. R`d, ì mul]umesc, `mbr\]i[ez g`tulp\s\rii `ntins tandru spre mine. Pe l`ng\ar\t\rile colorate trec, gr\bi]i dar cu unz`mbet flutur`nd, George Banu, VictorIoan Frunz\.

Ziua se `ncheie cu Hamletmachine alTeatrului Odeon, tot pe scena de la Sin-dicate, cu sala mai plin\ dec`t la Livadade vi[ini.

Ziua 4 – duminic\, 31 maiHamlet ori doi

Prima diminea]\ ̀ nsorit\. M\ uit printre teiicu coroane t\iate: un cer de sticl\, f\r\ unsingur nor. Promi]\tor: disear\ voi mergela Metamorfoze. Ieri am aflat uluit\ c\ uniiau plecat dup\ o or\, fiindc\ era foarte frig.Mul]i au r\cit, umbl\ `nfofoli]i, doar de-spre frigul din oase vorbesc. Dar actorii?M\ `ntreb cum m-a[ putea uita la actoriice joac\ aproape dezbr\ca]i, cu pu]inelehaine ude, lipite de piele.

Conferin]\ de pres\. Se numesc „depres\“ conferin]ele, `ns\ nu prea au ni-mic `n comun cu clasicele evenimente degenul acesta. Nu e nimeni care s\ trag\`n protagoni[ti nici cu `ntreb\ri care `ncepcu „c`t“, nici cu blitz-ul de la un metru, `nfand\ri sofisticate. Critici de teatru, ar-ti[ti, jurnali[ti `n special din presa cultu-ral\ ascult\ m\rturiile f\uritorilor de spec-tacole. Moderator este Octavian Saiu, ca`ntotdeauna `n ultimii ani, iar al\turi ìeste Constantin Chiriac, neobosit, energic

[i energizant, anun]`nd noile proiectepuse la cale cu invita]ii.

Delicios Alexandru Dabija, povestinddespre „rolul principal“ pe care l-a jucat`n expozi]ia Kantor, unde a f\cut pe ma-nechinul, cu p\l\ria a[ezat\ `n cre[tet [i om`n\ arcuit\ artistic. Vorbe[te apoi despreOO! (a se citi ca anun]urile scrise prinpie]e l`ng\ cofrajele cu ou\), o crea]ie du-p\ Ion Creang\, cu actorii de la TeatrulTineretului Piatra Neam]. Un spectacolf\cut, dup\ cum m\rturise[te, „dintr-unfoarte mare dor de comedie“. Aminte[tedin nou [i de interdic]ia de a juca Iones-co `n str\in\tate. Se r`de trist.

~i urmeaz\ Drago[ Galgo]iu, regizo-rul lui Hamletmachine, `nso]it de MariusSt\nescu, interpretul lui Hamlet. Galgo-]iu explic\ sensul re-cit\rii, care `l situ-eaz\ pe Heiner Müller `ntr-o pozi]ie spe-cial\, „lu`nd textele extrem de cunoscute[i `ncerc`nd s\ analizeze, s\ accentueze,s\ mearg\ pe vertical\, ̀ ntr-un act de reg`n-dire...“. Marius St\nescu `[i explic\ dublapostur\ de Hamlet, ̀ n Heiner Müller [i ̀ nShakespeare. „Cei doi Hamlet s`nt sepa-ra]i de mine; c`nd s`nt anun]at c\ ì joc,ì caut pe fiecare.“ Diferen]a dintre Ham-let contemporan [i cel clasic? „Nu e o foar-te mare diferen]\ interioar\ pentru c\, laHeiner Müller, e Hamlet al lui Shake-speare, pus `n alt\ situa]ie.“ Totu[i, pie-sa lui Müller `l istove[te mult mai tare,de[i are o or\ [i dou\zeci de minute,fa]\ de patru ore, a lui Shakespeare.

Dup\ conferin]e, se lanseaz\ un nu-m\r special din revista „Euphorion“, de-dicat teatrului, cu un supliment MateiVi[niec. Iar Saviana St\nescu sus]ine oconferin]\ despre Evolu]ia piesei de tea-tru – de la pagin\ la scen\, la televiziu-ne/film.

La pr`nz, dup\ ce se uit\ la un acrobatcare mege pe s`rm\ `n Pia]a Mare, ziuade duminic\ se a[az\, s\-[i trag\ un picsufletul. Nu reu[e[te: se anun]\ c\ Meta-morfoze s-a am`nat iar\[i. Vestea agit\toate apele. Dar e bine, m\ bucur de am`-nare. Jocul `n ap\ la temperaturi de c`tevagrade ar fi fost inuman. Privitul `n sine,o dovad\ de cruzime.

Se va juca pe 7 iunie, `n ultima zi. P`-n\ atunci, trebuie s\ vin\ vara `napoi.M\ g`ndesc cu tandre]e la arti[tii sibieni,`mi dau seama c`t de mult m-am apropiatde fiecare dintre ei, c`te le datorez dup\at`tea spectacole `n care i-am v\zut de-alungul ultimilor ani. A[ vrea g`ndul meu[i al tuturor celorlal]i s\ le fie m`ngìerecald\, disear\.

Ziua 5 – luni, 1 iunieMarile lucruri mici

OO!, vizionat asear\ `n sala de sport aLiceului de Art\, prime[te medalia de aur,aur-g\lbenu[, a celei mai juc\u[e pro-duc]ii din festival. ~n OO!, „crea]ie colec-tiv\ dup\ Ion Creang\“, regizorul Alexan-dru Dabija ne d\ruie[te tot neast`mp\rul

FITS – Nimic esen]ialnu s-a am`nat

Livada de vi[ini, `n regia celebrului Eimuntas Nekrosius, un spectacol Lituania-Rusia

FOTO

: Ver

onic

a D

. Nic

ules

cu


5 «

ordinea de zi CONFERIN}| DEPRES|

Veronica D. Niculescu: „Nu e nimeni care s\ trag\ `nprotagoni[ti nici cu `ntreb\ri care `ncep cu «c`t», nici cu blitz-ulde la un metru, `n fand\ri sofisticate“.

DAMELE GAZETIERE

Emilia CHISCOP

„Ultima or\“, la110 ani distan]\„Prin]ul Ferdinand a plecat eridiminea]\ la Viena. Consiliul demini[tri a fost `ns\rcinat cu afa-cerile statului `n timpul absen]eiprincipelui.” („Opinia“, iunie 1899)

„Traian B\sescu i-a dat cu flitlui Vladimir Voronin [i nu maimerge la Chi[in\u. Urmare aevenimentelor ce au marcat pe-rioada post-electoral\ din Repu-blica Moldova, participarea pre-[edintelui României, Traian B\ses-cu, la Summit-ul Procesului deCooperare `n Europa de Sud-Est(SEECP), confirmat\ `n cursul lu-nii martie a.c., nu mai este de ac-tualitate.” („Cotidianul“, iunie2009)

„Sultanul s-a informat telegraficde s\n\tatea `mp\r\tesei de la `m-p\ratul Wilhelm. Acesta a r\spunsc\ `mp\r\teasa va fi complect res-tabilit\ peste vreo cincisprezecezile.” („Opinia“, iulie 1899)

„Turcia nu a renun]at la pre-ten]ia de a re]ine 15% din volu-mul de gaze naturale care va fitransportat prin gazoductul Na-bucco, `ns\ guvernul de la Ankarasper\ s\ `ncheie `n luna iunie unacord cu guvernele europenepentru continuarea proiectului.”(„Cotidianul“, iunie 2009)

„Treizeci [i [apte de c\l\tori,venind dinspre Portugalia, dintrecare unul din Oporto, au isbutits\ p\trund\ `n provincia Ponteve-drea, str\b\t`nd Minho. Un avizdin Oporto zice c\ dou\ cazuri

de cium\ s-au produs spre seara de6 august.” („Opinia“, iulie 1899)

„Virusul A (H1N1) al gripei por-cine a contaminat p`n\ `n prezent19.273 de persoane din 66 de]\ri [i a provocat moartea a 117persoane, potrivit celui mai re-cent bilan] dat publicit\]ii mier-curi de Organiza]ia Mondial\ aS\n\t\]ii (OMS), transmite AFP.Nici un continent nu a fost ocolitde virusul gripei porcine, dup\ cea fost confirmat primul caz de in-fectare pe continentul african, `nEgipt”. („Cotidianul“, iunie 2009)

„Dup\ o depe[\ din Florida,un uragan a distrus cea mai mareparte din ora[ul Carabelle [i apricinuit pagub\ de mul]ime desate. Treisprezece vase au perit.S`nt temeri s\ nu fie mul]ime devictime“. („Opinia“, iunie 1899)

„Mai multe fragmente dinavionul Airbus A330 al Air Francecare s-a pr\bu[it `n Atlantic,printre care o pies\ „aparentmetalic\” cu [apte metri diame-tru, au fost descoperite `n oceande un aparat al avia]iei braziliene,la 90 de kilometri sud de regiu-nea delimitat\ ini]ial, transmiteAFP. Airbusul A330 s-a pr\bu[it `nmijlocul ocanului Atlantic, `nnoaptea de duminic\ spre luni,cu 228 de persoane la bord, lacirca 1.000 de kilometri de coastabrazilian\. Cauzele catastrofei nuse cunosc deocamdat\, la trei ziledup\ accident.” („Cotidianul“,iunie 2009)

s\u. Valorific\ o poveste, multiplic\ sen-suri, sparge [abloane. Amuz\ p`n\ la cer,`]i aminte[te s\ fii copil [i-]i aminte[temai ales c\ `n copil\rie lucrurile mici eraulucrurile mari.

Ziua `ncepe cu z`mbete, la amintireamo[ului [i-a babei, [i-a coco[ului c`nt`ndla vioar\, [i-a g\inii. De urm\rit pe vii-tor minunata trup\ a teatrului din PiatraNeam]!

La conferin]ele de diminea]\, `nt`lniricu Hora]iu M\l\ele, care vorbe[te despreLeonce [i Lena, regizat la Teatrul de Co-medie din Bucure[ti, [i reac]ia cald\ apublicului, de asear\. Charles Müller, re-gizorul luxemburghez care a montatpiesa Sf`r[it de partid\ cu arti[tii de laTeatrul „Radu Stanca“ Sibiu dar [i cu ceidin Luxemburg, face m\rturisiri desprelucrul `n paralel cu cele dou\ trupe: „Con-ceperea spectacolului a fost mult mairapid\ `n Luxemburg. Aici a fost mai di-ficil, a trebuit s\ explic, m\ sim]eam camca `n anii ’50, c`nd Beckett era privit cu`ndoial\. ~n momentul `n care `ns\ arti[-tii au `n]eles ce se dore[te de la ei, au`nceput s\ joace cu entuziasm. A[adar, eun spectacol nou, mai pu]in cinic dec`tera `n Luxemburg. ~n Luxemburg s-apus accent pe sarcasm, `ns\ nu s-a pututmerge at`t de departe ca [i cu actorii ro-mâni, care s`nt mult mai valoro[i“.

Din sala unde Octavian Saiu mode-reaz\ aceste `nt`lniri, ne mut\m zilnical\turi, sub alte bolte de piatr\, unde sefac lans\rile de carte. Azi se lanseaz\ Pi-ppo Delbono –Teatrul meu, publicat\ deEditura „Funda]ia Cultural\ Camil Pe-trescu“. S`nt prezen]i Constantin Chiriac,Florica Ichim, Andreea Dumitru, tradu-c\toarea c\r]ii, [i George Banu, poves-tind despre Pippo Delbono, un artist ca-re captiveaz\ t`n\ra genera]ie.

La c`teva sute de metri distan]\, `npivni]a libr\riei Humanitas, Ofelia Popii[i Mariana Presecan sus]in un spectacollectur\ `n fa]a c`torva zeci de spectatori.

La radio, `n toate [tirile despre festi-val se vorbe[te cu prioritate despre ploa-ie. V\ asigur, festivalului nu-i prea pas\.~n afar\ de Metamorfoze, nimic esen]ialnu s-a am`nat. Ca un animal fantastic,festivalul respir\ `n ritmul lui `n pivni]e,`n s\li de teatru, de sport sau `n libr\rii.B\t\ile inimii sale s`nt clare, constante,

nu prea au leg\tur\ cu ploaia, dec`t ̀ n m\-sura `n care teribilul animal nu mai poa-te da la fel de tare din coad\ pe str\zisau sufla fl\c\ri pe n\ri prin pie]e.

Chiar c`nd scriu, se ive[te iar soarele.Disear\ merg la Quartet, teatru-dans, `ncoregrafia spaniolului Carles Salas. Pa-tru saxofoni[ti, patru dansatoare – unpeisaj rafinat de muzic\ [i dans.

Ziua 6 – mar]i, 2 iuniePoemele din repeti]ii

Diminea]a ̀ ncepe cu o lansare mult-a[tep-tat\: Repeti]iile [i teatrul re`nnoit – Seco-lul regiei, volum realizat de George Banula Editura Nemira. „Este o carte f\r\ con-cluzii, o carte de anchet\ a terenului“, spu-ne George Banu. Frazele citate, `n specialale lui Andriy Zholdak, s`nt adev\rate poeme.

Disear\ a[ vrea s\ merg `n Pia]a Mare,s\ v\d totu[i cum scoate fl\c\ri pe nasfestivalul, s\ citesc bucuria din ochii ce-lor mul]i. Dar, vai, la [tiri se anun]\ codgalben de ploaie. Nu-mi pas\ – ora[ul`ntreg este umbrela acestui festival, oumbrel\ sub care se petrec lucruri magice,timp de unsprezece zile. ~n plus, e unsoare buc\lat cum de mult n-a mai fost.

Pe s\pt\m`na viitoare! M\ uit `n pro-gramul subliniat: va urma, va urmamult [i bine.

FESTIVALUL ~N CIFRE

» Festivalul Interna]ional de Teatru de laSibiu, edi]ia a XVI-a, 28 mai – 7 iunie,„InOva]ii“.

» 354 de evenimente, 176 de spectacole, 50de spa]ii de joc.

» Circa dou\ mii de participan]i, arti[ti din70 de ]\ri.

» „Dup\ num\rul de loca]ii [i spectacole,festivalul se pozi]ioneaz\ pe un onorantloc trei `n lume.“ – Constantin Chiriac.

» Buget de cheltuieli – 5,9 milioane de eu-ro. Din care: aproape o treime bani publi-ci, de la bugetul local al Sibiului, Minis-terul Culturii [i ICR. Restul banilor vin din sponsoriz\ri [iparteneriate. Bugetul de venituri – `nc\necunoscut.

» 12 premiere na]ionale [i interna]ionale.» Voluntari: 150 – România, 14 – Japonia,

5 – alte ]\ri.

» ~n Pia]a Mare, c`tevap\s\ri uria[e te ciu-gulesc de umbrel\ c`ndnu te a[tep]i, cioc\ne`n vitrine, sperie copiiicare r`d, r`d.

Elfriede Jelinek, autoarea anului`n ]\rile de limb\ german\Elfriede Jelinek, laureat\ a premiului Nobel pentru literatur\, autoarea celebruluiroman Pianista, a fost desemnat\ autorul dramatic al anului `n ]\rile de limb\ ger-man\, pentru volumul Rechnitz. Acesta spune povestea unui masacru comis`mpotriva evreilor unguri, spre finele celui de-al Doilea R\zboi Mondial, [i trecutsub t\cere. Romanul scriitoarei austrice a fost selectat dintr-o list\ de 130 de titluri,ap\rute `n limba german\ `n ultimul an, relateaz\ presa literar\ din Germania.

Jelinek a fost votat\ de patru dintre cei cinci membri ai juriului, unul dintreace[tia prefer`ndu-l pe scriitorul Roland Schimmelpfennig, autorul volumuluiHier und jetzt (Acum [i aici).

N\scut\ pe 20 octombrie 1946, `n ora-[ul austriac Mütherzzuschlag, Jelinek arer\d\cini iudaice din partea tat\lui – chi-mist ceh `n timpul celui de-al Doilea R\z-boi Mondial. A debutat `n 1967, cu volu-mul `n versuri Lisas Schatten, iar ro-manele Die Liebhaberinnen (1975), DieAusgesperrten (1980) [i Die Klavier-spielerin (1983) i-au adus recunoa[tereacriticii interna]ionale.

La Editura Polirom au ap\rut `n traducerevolumele Pianista (2004), Exclu[ii (2005),Amantele (2006) [i L\comie (2008).

Eugen Istodor: Dic]ionarul


A mai publicat volumele: Oameni cu care a[ muri de g`t(interviuri cu oameni simpli) (Editura Nemira, 2000), Vie]a[iide pe Rahova (Polirom, 2005, edi]ia a II-a 2008), Cartea vie]iimele (Editura Polirom, 2007).

AUTORUL» 6

avanpremier\

– fragment – Ne-aa trecut timpul printre mìni [i iat\-ne la 20 de ani de la Revolu]ie. Unii nu[tiu ce-ii aia Revolu]ie [i de aceea pot citiDic]ionarul ideilor fixe ca pe o fic]iune.Al]ii au v`rsta mea [i `[i fac un bilan] [iDic]ionarul ideilor fixe este via]a lor,buc\]ic\ rupt\, facerea din cuvinte a ne-f\cutelor din realitate. Dic]ionarul urm\-re[te parcursul capricios al memoriei u-nui ziarist, eu, care a ars zi de zi pentrufiecare clip\ din acest timp istoric. Dic-]ionarul e via]a ce-a f\cut istorie. {chioa-p\, ciung\, mahalagioaic\. {i cum puteafi altfel? Dic]ionarul e un perpetuu scan-dal, fiindc\ tot e epoca scandalagiilor,scandalul, martorul t\cut al celor 20 de ani.

MMass-mediaNu putem cuprinde cu mintea c`te lovi-turi a dat afacerea media. Totu[i. Levom ordona `ntr-o dezordine de mij-loace de expresie, dup\ cum au scos ca-pul.

~ntì a fost TVR, vedet\ cu transmisiaRevolu]iei `n direct [i a proceselor mem-brilor CPEx. ~n 2009, TVR reprezint\un colos cu picioare de lut mu[cat [i r\-nit bine la audien]\. Apoi, au fost ziarele.Scoteai un ziar [i te `mbog\]eai. „Se vin-dea orice.“ S`nt num\rate peste 1.500de publica]ii, v`ndute `n tiraje de ordi-nul sutelor de mii, `n 1990. ~n 2009,presa scris\ cu v`nzare tr\ie[te tabloid,iar cealalt\ se g`nde[te la un destin viitorpe internet. Prima supravie]uie[te princoncursuri cu ma[ini sau bani. Cealalt\,prin ata[area de gadgeturi, DVD-uri cufilme [i muzic\. ~ntre aceste dou\ momen-te extreme `n timp, dac\ dori]i s\ reve-de]i momentele de glorie media, le pu-tem enumera pe scurt. ~ntì, presa co-munist\ [i-a schimbat numele, ata[`n-du-[i particula „liber, liber\“, excep]ie f\-c`nd „Sc`nteia, organul PCR“, devenit\ `n-tì „Sc`nteia Poporului“ [i apoi „Adev\rul“.~n 1990, presa poate fi definit\ prin „B\,majestate!“ (titlul unui articol scris deAndon `n „Adev\rul“ [i `ndreptat `mpotri-va Regelui Mihai): o `njur\tur\ perpetu\[i o certitudine a de]inerii adev\rului uni-versal. „Ca]avencu, s\pt\m`nal incomod“scoate „Sc`nteia“, o fars\ pentru cei caresperau s\ se `ntoarc\ Partidul Comunist,o b\taie de joc la adresa apari]iei unui par-tid comunist mascat [i un deliciu pentrucei cu sim]ul umorului. „Sc`nteia“ lui „Ca]a-vencu“ a v`ndut juma’ de milion de exem-plare. Dup\ at`ta vehemen]\, au venitzorii succesului pentru integrame, re-viste pornografice prost tip\rite [i seriile„Povestea vie]ii“ [i „Infractorul român“.~n 1992, Ion Cristoiu devine model prin„Evenimentul zilei“, declar`ndu-se conti-nuator al presei tip Pamfil {eicaru. „Vio-latorul din Her\str\u“ [i „G\ina care na[-te pui vii“ au devenit simbolurile suc-cesului. Televiziunea opozi]iei, SOTI, astr\lucit un timp, apoi s-a `necat `n dis-pute sterile. Ea a f\cut „prompterul [i m`-na“ celor dou\ vedete de [tiri care au su-pravie]uit p`n\ azi: Esca (ProTV) [iM`ndru]\ (Antena 1). O alt\ vedet\ dedrum lung a fost Mihai Tatulici. De la „Ve-ni]i cu noi pe programul doi“ (TVR2) lareabilitarea unor personaje cenu[ii caAdrian P\unescu, Stoica-Caritas, prefec-

tul R\duc\noiu, a ajuns azi la „Topul Ze-ce pentru România“. ~n 1994, Tuc\ `[i`ncepe „Milionarii de la miezul nop]ii“,un talk-show de lung\ durat\. Tuc\ las\talk-show-ul dup\ 2000, c`nd relansea-z\ cu tiraj mare „Jurnalul Na]ional“, sus]i-nut de c`te o Dacie pe zi. Mult timp Te-leeuro Bingo a ras concuren]a dumini-ca, parc\-l aud pe Mito[eru: „Zi-le, dom-nu’ Geo“. 1995 vede ProTV-ul lider alaudien]elor de la ora[e. Audien]a ce a-duce publicitatea. Caracterizat prin auto-promovare agresiv\, ProTV aducea sti-lul occidental `n televiziune, pe bani [ipe moarte. Se spune c\ ProTV a dobor`tregimul Iliescu prin impactul avut asu-pra ]\rii. Dar impactul a fost cump\ratcu milioane date de C\linescu `n mati-nal, c\ciuli]e, revelioane, cartea po[tal\ProTV, lansare de emisiuni [i vedete peband\ rulant\. Dup\ o str\lucitoare pa-rad\ a nout\]ii pe pia]a media, azi suc-cesul ProTV e garantat de „{tirile de laora 5“, cronic\ macabr\ a crimelor, vio-lurilor de peste zi, de filme cu karati[ti,musculo[i [i `nving\tori, [i de „Dansezpentru tine“, concurs-spectacol: cine dan-seaz\ bine o vedet\ c`[tig\ bani [i-[i re-par\ „handicapul“. O pìne bun\ au m`n-cat [i farseurii cu nume predestinate: Buz-dugan (Radio 21), F\tu (OTV), Jugaru(ProTV). Umorul a scos [i el hohotul dinom: „Divertisul“, [i azi pe ecrane, dinlider a fost dobor`t un timp `ndelung depopulistul „Vacan]a Mare“, dec\zut azip`n\ la dispari]ie. G\inu[\ [i Huidu do-zeaz\ comercial [i se bazeaz\ pe t`m-penii din tembeliziune `n „C`rcota[ii“.Dar venim prea `ncoace..... ~n 1995, „Zi-ua“ are succes cu acuza de kaghebist laadresa lui Iliescu, lansat\ de Sorin Ro[caSt\nescu [i Tana Ardeleanu. Nu se [tieadev\rul nici azi. S\ nu uit\m de epocaBig Brother-ului, numit de fiecare tele-viziune altfel [i care a dat o P\s\rin, unErnest. De neuitat este alintul telenove-lelor, cu canale de televiziune dedicate,ascensiunea [i amu]irea manelelor [i im-batabilele rubrici „Vremea“ [i „Sport“, lan-satoare de vedete sexy pentru lumeamonden\. N-a lipsit anilor tendin]a nos-talgic\ prin reluarea filmelor române[ticomuniste [i a celor indiene [i turce[ti.Din 2000, tabloidul sufoc\ presa. {i te-leviziunile, [i ziarele devin o „Libertate“(subiecte tratate `n stilul publica]iei cuun tiraj ame]itor) prin fata (goal\) de lapagina 5, via]a de fiecare zi a unora caIrinel, Becali, Simona Senzual, PornoPiticu’. OTV, televiziunea lui Dan Diaco-nescu, ]ine nop]ile, cu sufletul la gur\,audien]a cu pove[ti de cartier, mahali-z`nd. Nun]ile, botezurile, `nmorm`nt\ri-le, b\t\ile, scandalurile, crimele, violuri-le fac vedete din cine vrea moderatorul.Diaconescu fiind un veritabil „sp\l\torde cadavre“, vii `n emisiunea lui? E[ti al-bit. Ciumac [i Lazarus s`nt, p`n\ la `n-chiderea c\r]ii, ultimele capete de afi[.

Nu departe de senza]ionalism se afl\[i G`dea (nume predestinat), cu ai s\i in-vita]i teribili (Antena 3), [i Badea (Ante-na 1 [i Antena 3), cu o b\l\c\real\ a pre-sei, `ncheiat\ invariabil prin „Tr\im `nRomânia [i asta ne m\n`nc\ tot timpul“.Cum s\ uit\m galeria proasp\t „ie[it\ lapensie“: Teo Trandafir, Andreea Marin,Mihaela R\dulescu.

Memorabila„M\ numesc Daniel Z\g\nescu [i nu mi-efric\ de Securitate. Jos Ceau[escu!“

Generalul St\nculescu [i-a b\gat pi-ciorul `n ghips, `n timpul Revolu]iei.

Bobu-D\sc\lescu: „S`nte]i nebuni!“.

Ceau[escu: „Elemente huliganice auprovocat distrugeri de tip fascist `n sco-pul destabiliz\rii ]\rii“. S-a ajuns aici dincauza „colabor\rii dintre agenturili str\-ine de spionaj [i românii din interior ca-re `[i v`nd ]ara pentru un pumn de do-lari sau de alte valute“.

Ceau[escu: „Stima]i tovar\[i [i preti-ni, Cet\]eni ai Capitalei socialiste... tu-tulor... muncipiului Bucure[ti... adresezun salut revolu]ionar, `mpreun\ cu suc-ces `n toate domeniile de activitate. Do-resc de asemenea s\ adresez mul]umiriini]iatorilor [i organizatorilor acestei marimanifesta]ii populare din Bucure[ticonsider`nd aceasta ca o...“.

Elena: „Aloo, aloo!? Lini[te! Aloo,aloo!? Tovar\[i, Lini[te!“.

Pia]a: „Jos Ceau[escu!“.

Ceau[e[tii: „Aloo, aloo!? Lini[te! A[e-za]i-v\ lini[ti]i, tovar\[i! Aduna]i pe to]itovar\[ii, sta]i lini[ti]i!“.

Elena: „Asta e o provocare. Cet\]eniai Capitalei!... Merge]i `napoi, tovar\[i!“.

Elena (hot\r`t\): „Vorbe[te! Alo! Alo!“.

Ceau[escu: „Condamn\m cu fermi-tate tr\d\torii de ]ar\! Doresc s\ v\ in-formez de o important\ hot\r`re CPExprivind nivelul de trai al oamenilor mun-cii, ̀ ncep`nd de la 1 ianuarie 1990 a retri-bu]iei minime de la 2.000 la 2.200 lei“.

Maiorul David Aurel: „V\ rog r\m`-ne]i pe loc! V\ rog nu v\ apropia]i de to-var\[i!“.

Mul]imea: „De ce nu ne l\sa]i s\-i fa-cem carne de mici?“.

Elena Ceau[escu la elicopter: „Victo-ra[, s\ ai grij\ de copiii mei!“.

M\nescu ì s\rut\ m`na Elenei Ceau-[escu la desp\r]ire.

La TVR, Caramitru: „Fra]ilor, mul]u-mit\ lui Dumnezeu am reu[it s\ ajun-gem la Televiziune! ~n fa]a noastr\ se a-fl\ eroul nostru, Mircea Dinescu!“.

Dinescu: „Peste zece minute vom daun apel c\tre popula]ie. S\ nu uit\m deDumnezeu. Dictatorul a fugit! Armata ecu noi! Dictatorul a fugit! Dumnezeu [i-a`ntors fa]a c\tre români! Am `nvins! Vic-torie!“.

Caramitru [i Dinescu: „Victorie!!!“.

TVR are aparatele supra`nc\lzite!Sergiu Nicolaescu: „Niciodat\ s\ nu

mai scand\m numele cuiva `n pie]ele pu-blice!“.

Caramitru: „Mircea! F\-te c\ lucrezi!“.

D\sc\lescu, fostul prim-ministru al luiCeau[escu: „S`nt de partea poporului [ivoi forma un guvern!“.

Pia]a: „Huooooooooooooooooooo!“.

Alexa Visarion: „~n]elege]i, l\sa]i-l peIliescu. E nep\tat, nu e compromis“.

Altcineva: „Ion Iliescu a fost coleg cutovar\[ul Gorbaciov. Vre]i, nu vre]i, eltrebuie s\ fie conduc\torul!“.

D\sc\lescu: „Dragi tovar\[i [i prie-teni. ~mi dau demisia!“.

Iliescu: „S`ntem `n vid de putere. S\se constituie organe ale puterii care s\preia puterea. Chem\m toate for]ele con-[tiente [i responsabile s\ se adune `n ju-rul cl\dirii guvernului [i televiziunii“.

~ntr-o camer\ a CC, p\zit\ de Cazi-mir Ionescu.

Corneliu Coposu `ncearc\ s\ intre `n`nc\pere. Ion Iliescu [i B`rl\deanu stri-g\: „S\ plece!“.

Roman: „~n nici un caz! Sun\ ca dracu’!“.

{i ultimul pe list\, cu voia dvs., IonIliescu: „Deocamdat\, este o structur\

provizorie, g`ndit\ `ntr-un mod foarteoperativ“.

„Indivizi fanatici, care ac]ioneaz\ cuo cruzime f\r\ precedent, tr\g`nd `nlocuin]e, `n cet\]eni, provoc`nd victime`n r`ndul militarilor. Elemente declasate[i iresponsabile ucid f\r\ discriminareoameni nevinova]i.“

Zoe Ceau[escu: „Nu mai e loc `n TAB[i pentru c\]elu[ele mele?“.

Soborul de preo]i.

T`rgovi[te. Procesul lui Ceau[escu.

Ceau[escu: „Nu dau socoteal\ dec`t`n fa]a Marii Adun\ri Na]ionale“.

Judec\torul: „Zilele de s\rb\toare erauadev\rate festinuri, `n care acest incul-pat [i aceast\ inculpat\ `[i aduceau `njurul lor camarila, [i cu cele mai luxoasetoalete care nu existau nici la regii care auexistat [i exist\ azi `n lume nu era at`tafast, iar poporului `i d\dea 200 gr desalam pe zi, pe buletin. Genocidul carel-au f\cut acest inculpat [i aceast\ incul-pat\ jefuind poporul...“.

Procurorul: „Genocid. Subminareaeconomiei na]ionale“.

Ceau[escu: „Pentru istorie, MareaAdunare Na]ional\ va afla adev\rul, [i nucei care au organizat lovitura de stat!“.

Judec\torul: „64.000 de victime s`ntast\zi ca urmare a dispozi]iilor date dedumneata, `n toate ora[ele...“.

Procurorul: „Domnule pre[edinte, s\ne spun\ inculpatul cine s`nt mercenariistr\ini care [i la ora aceasta trag `n po-pula]ie?“.

Ceau[escu: „Provocare“.

Elena Ceau[escu: „O s\ te aud\ inte-lectualii din ]ara asta [i to]i colegii mei“.

Procurorul: „Domnule pre[edinte, amo `ntrebare: s\ ne spun\ inculpatul Cea-u[escu Nicolae, contul de 400.000 dedolari...“.

Elena Ceau[escu: „Ce cont?“.

Procurorul: „Pe numele cui este, cuiapar]ine?“.

Ambii inculpa]i: „Ce cont?“.

Elena Ceau[escu: „S\ se fac\ dovada,dovada!“.

St\nculescu face b\rcu]e din h`rtie [iVirgil M\gureanu `[i face unghiile.

Dictatorul Ceau[escu [i odioasa saso]ie au fost `mpu[ca]i de Cr\ciun.

Brucan: „Ne trebuie 20 de ani ca s\[tim ce e democra]ia!“.

Ion Iliescu: „Ceau[escu doar a `ntinatidealurile comunismului“.

Iosif: „Domnilor, v\ rog face]i trei pa[i`napoi, nu ne omoar\ pene]i[tii, ne omo-r`m `ntre noi. Domnul Iliescu nu va venip`n\ nu se face un culoar. La comand\face]i un pas `napoi: UNU, DOI, TREI!“.

Poporul: „Iliescu apare, soarele r\sare!“.

Ion Iliescu: „FSN e fibr\ din fibra po-porului“.

Brucan: „De ce nu are loc dialogul cuPia]a Universit\]ii? Cum s\ vorbe[ti cuni[te oameni care nu m\n`nc\? Dac\ eua[ vorbi cu ei, le-a[ spune s\ mearg\ s\m\n`nce o friptur\“.

Sergiu Andon: „~ngerii slino[i dinpia]a exhibi]ioni[tilor au cobor`t `nc\ onou\ treapt\ a dec\derii“.

Iliescu: „Domnu’ Coposu, nu mai `mib\ga, dom’le, sula `n coaste!“.

Discu]ie radio: „52 c\tre 53...“. „Da,aud, 52.“ „Dou\ atacuri succesive, arun-c\m cu pietre, ne mutil\m aparatul... [iun autobuz de distrus. |sta a fost spri-jinul de azi-diminea]\ p`n\ acum. {i s\[ti]i c\ nu mai vin. La «23 August» (fa-brica – n.r.) a zis c\ sindicatele n-au fostde acord s\ trimit\. (...) V\ rog s\-l in-forma]i pe domnul pre[edinte: ne d\mfoc la toate autobuzele. Asta a fost `n]ele-gerea, v\ rog s\ informa]i.“ (Dialog Chi-]ac-Diamandescu, `n 13-15 iunie 1990)

Iliescu: „Vreau s\ mul]umesc pentruspiritul organizat `n care v-a]i prezentat,`n care a]i ac]ionat, s\ mul]umesc con-duc\torilor dumneavoastr\, ingineruluiCozma [i celorlal]i lideri sindicali careau fost `n fruntea dumneavoastr\, al\-turi de noi, care ne-au ajutat `n acestezile. Deci v\ mul]umesc tuturor pentrutot ce a]i f\cut `n aceste zile“.

Bobu: „Am fost un dobitoc!“.

Baltazar, purt\tor de cuv`nt al Gu-vernului, despre Mazilu: „Un cadavrupolitic caraghios [i penibil, o ]oap\ per-fect\ [i un delator, care a `nscenat totulca s\ reintre `n aten]ia publicului. Bag\ce crede el c\ ar fi un cui `n sicriul luiIliescu [i Roman“.

Mitrea sindicalist: „Domnilor de laputere, a venit momentul s\ da]i dovad\de patriotismul cu care v-a]i afi[at at`ta:fi]i patrio]i [i l\sa]i-ne `n pace!“.

Halaicu, primarul CDR al Bucure[-tilor: „Jos Iliescu [i Sus Halaicu!“.

Parlamentarii, `n 1991: „S\ nu ne deaei lec]ii nou\! S\ nu se amestece `n trebu-rile noastre interne. Nu ne vindem ]ara!“.

Ion Iliescu: „M\i, animalule, ce-ai cumine, de ce huidui, m\i, animalule!“.

Mironov, purt\tor de cuv`nt al pre[e-dintelui: „Ion Iliescu e victim\. Asist\mla o lovitur\ de stat dat\ de pres\. Presaa `mpins România pe marginea pr\pas-tiei. Sper s\ gre[esc, `ns\ eu cred c\ `ntr-olun\ se va ajunge chiar la r\zboi civil“.

Orice scandal dureaz\ trei zile!

Horia Rusu: „V\c\roiu vrea s\ fie trans-parent. Prin d`nsul eu v\d Cotroceniul“.

Laszlo Tokes: „~n România e purifica-re etnic\, ca [i `n Bosnia, Her]egovina.Maghiarii s`nt ca evreii din ’30-’40 sauca negrii americani din ’50“.

Vadim: „Dec`t o democra]ie bolnav\,mai bine o dictatur\ s\n\toas\“.

V\c\roiu: „Nu facem privatizare dedragul privatiz\rii, ci din contr\“.

Jirinovski: „Românii s`nt ]igani itali-eni care au venit din Asia, totu[i româ-nii trebuie l\sa]i s\ tr\iasc\“.

Teoctist: „{i preo]ii, la fel ca fotbali[-tii, intr\ `n joc cu un ve[m`nt comun,ceea ce `nseamn\ c\ s`nt destule asem\-n\ri `ntre noi“.

Ulm Spineanu: „Con[tiin]a ne estede fiecare dat\ rodul posteriorului, iar `nfond, profunzimea personalit\]ii fiec\-ruia, la un moment dat, se desprinde e-xogen-selectiv de bunul personal, deve-nind un fel de stare a ansamblului so-cio-patrimonial“.

Fetele de la APACA: „Nu vrem Kent,nu vrem valut\/`l vrem pe Roman s\ne...“.

Poporul: „Regele b`l-b`l“.

Noi muncim, nu g`ndim!

CDR: „Vrei Schimbarea `n bine?Cheia e la tine!“.

Iliescu: „S\rac [i cinstit!“.

Coposu: „Trebuie s\ treac\ 50 de anip`n\ c`nd va muri [i ultima slug\ comu-nist\!“.

Esca: „Bun\ seara, Bucure[ti, bun\seara, România! O sear\ excep]ional\ v\doresc!“.

Constantinescu: „Crede]i `n Dumne-zeu, domnule Iliescu?“.

„M-am spovedit c\lug\rului Vasile.“

Voiculescu: „TVA `nlocuit cu TTA –Taxa pe Tulburarea Armoniei. Omul culimit\rile lui nu poate fi privit dec`t dinperspectiva capacit\]ii sale cognitivecalitativ diferite de cea a oric\rei alte fi-in]e vii, rezultat al activit\]ii encefaluluiprin opozi]ie cu activitatea nervoas\ acerebelului, bulbului rahidian, m\duveispin\rii, activitate de tip inferior pe careomul o posed\ `n mod nespecific, la felca [i o serie de alte animale“.

Ion Iliescu: „Avem [i noi o boal\ `n]ara asta, iar aceasta este alternan]a laputere“ (octombrie 2005).

Ion Iliescu: „Monopolul privat e maial dracului dec`t \la de stat“.

Ion Iliescu: „Pus astfel `n lumin\, an-corat `n sinergia faptelor, recursul la u-niversalitate nu eludeaz\ meandrele con-cretului“.

Emil Constantinescu: „Am fost `n-fr`nt de Securitate“.

N\stase: „Cineva a vrut s\ vin\ la Cor-nu ca s\-mi numere g\inile. I-am sugeratc-ar fi mai bine s\ vin\ s\-mi numereou\le“.

Vanghelie: „Vangheliad\!“. „I-am tri-mis pe ni[te b\ie]i simpatici s\ citeasc\ni[te almanahe.“

B\sescu: „Iarna nu-i ca vara!“. „S\tr\i]i bine!“ „Sistemul tic\lo[it!“ „Ce bles-tem pe poporul acesta ca s\ aleag\ `ntre

doi comuni[ti?“ „Demisionez `n cinci mi-nute.“ „}iganc\ `mpu]it\!“ „G\ozar!“

N\stase: „M\tu[a Tamara a f\cut a-faceri de milioane de euro“.

T\riceanu: „Drag\ Traian,

`]i trimit al\turat un document, re-dactat de Petromidia, `n leg\tur\ cu cer-cet\rile care au loc.

2. Dac\ ai ocazia s\ vorbe[ti la Par-chet despre subiect?“.

Becali: „Zdren]elor!“. „Hahalerelor!“„S`nt r\zboinicul luminii!“ „M-am g`nditce arogan]\ s\ le fac \stora [i mi-am luatun Maybach.“

Vanghelie: „Opri]i gr\tarele... vorbe[tedomnul Geoan\!“.

Principele României Duda

Ion Iliescu: „Geoan\ prost\nacul“.

T\riceanu: „2008, cel mai bun andin istoria României!“.

T\riceanu: „Imagina]i-v\ c\ econo-mia global\ este Titanicul, care s-a lovitde aisberg, [i unii au `nceput dedesubt,la etajele inferioare, s\ fie cu apa p`n\aici (ar\t`nd la nivelul fe]ei – n. red.), iarsus, la etajele II-III, c`nt\ muzica, ca `nfilm, [i \ia la care c`nt\ muzica s`nt peaici prin România. N-au auzit c\ Titaniculs-a lovit de un aisberg. Cam a[a s`ntem“.

Elena B\sescu: „Po]i s\ ai [i suc-cesuri, po]i s\ ai [i e[ecuri“.


7 «

avanpremier\CARTEA

Din 21 decembrie 1989 [i p`n\ pe 9 mai 2009, dic]ionarul luiEugen Istodor radiografiaz\ epoca tranzi]iei române[ti, printr-undecupaj tematic ce reflect\, `n prim\ instan]\, preocup\rile [iobsesiile mai vechi sau mai noi ale mass-media.

ideilor fixe. Dup\ 20 de ani

„Eu nu pot s\ ]in cont de criticile care mi se aduc, nu pot s\scriu c\r]i `n func]ie de pl\cerile criticilor mei. C\r]ile meleprobabil c\ vor ajunge [i la oameni care le `n]eleg a[a cums`nt.“

» 8

interviu

INTERVIU CUCECILIA{TEF|NESCU

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 231 » 6 – 12 iunie 2009

Interviu realizat de Anca Baraboi

A trecut ceva timp de c`nd a ap\rut laEditura Polirom cel de al doilea ro-man al dvs., Intrarea Soarelui. Spunea]i`ntr-un interviu c\ pentru un scriitor adoua carte este adev\ratul examen. Cre-de]i c\ a]i trecut acest examen?

Mai exact, spuneam c\ a[a se zice, c\ adoua carte este un examen. Eu nu cred `naceast\ poveste. Cred c\, pentru un scri-itor, fiecare carte este un examen. Proba-bil c\ cel mai inocent e[ti atunci c`nd de-butezi, pentru c\ nu cuno[ti foarte binemecanismele de receptare, nu cuno[ti umo-rile criticilor, nu cuno[ti foarte bine pia]a[i scrii o carte din pur\ pl\cere, f\r\ foar-te mari a[tept\ri. La prima carte m-a[ fibucurat s\ o citeasc\ cei c`]iva prieteni pecare `i am, familia [i, dac\ a[ mai fi avut`nc\ zece oameni care s\ pun\ m`na peea, a[ fi fost fericit\. Sigur c\ surpriza ceamare a fost c\ primul roman, Leg\turi bol-n\vicioase, s-a v`ndut foarte bine, c\ amadunat `n jurul literaturii mele, a[a cumo scriu eu, un public pe care a[ fi vrut`ntr-adev\r s\-l p\strez [i pentru cea de adoua.

V-a dezam\git reac]ia criticilor la apa-ri]ia celui de al doilea roman? Ave]iceva s\ le repro[a]i?

De repro[at, nu am s\ repro[ez nimic, pen-tru c\ fiecare om scrie, s\ sper\m, con-form pl\cerilor lui proprii [i conform i-deii personale despre literatur\. Ceea cem\ sperie – [i nu m\ deranjeaz\ neap\-rat, ci mai mult m\ tulbur\ – este un tipde a[teptare care func]ioneaz\ mai mult`ntr-o iner]ie. Adic\ foarte mul]i critici [ifoarte mul]i cititori aviza]i se obi[nuiesccu un anumit tip de literatur\ care creea-z\ `n cele din urm\ o mod\. Or, un scrii-tor cred c\ scrie despre ceea ce `l preo-cup\ pe el, despre ceea ce `l obsedeaz\,despre ceea ce `i ocup\ mintea o perioad\mai lung\ de timp. Nu e nimic mai deza-struos dec`t s\ se conformeze modei. Eu am`ncercat s\ scriu o poveste de dragostepentru c\ asta m\ preocupa, pentru c\

`ntr-un fel am polemizat cu mine `ns\mi[i cu ce g`ndeam despre literatur\ `n facul-tate [i imediat dup\, c`nd eram preocu-pat\ mai mult de un soi de minimalism,un fel de arip\ a literaturii a[a-numit post-moderne. M-am hot\r`t `ntr-o bun\ zi s\aleg un subiect care s\ aib\ un alt tip de an-vergur\.

{i despre care spunea]i c\ este mai pu-]in abordat `n literatura român\. Esteadev\rat c\ el a `nceput s\ fie din nou„atacat“ `n ultima vreme.

Exact. Chiar anul acesta au mai ap\rut do-u\ c\r]i foarte bune, cea a lui Dan Lungu[i cea a lui Lucian Dan Teodorovici. ~ns\literatura român\, a[a cum am mai spus-o,a suferit de o anumit\ frigiditate, o anu-mit\ pudibonderie – nu folosesc acest ter-men cu referire la limbajul licen]ios, pecare eu `ns\mi nu-l prea utilizez, dar e-xista complexul literaturii mici care ar fivrut s\ spun\ totul dintr-odat\ [i s\ se fe-reasc\ de teme a[a-zis frivole, cum cred c\a fost considerat\ iubirea. Eu am scris astanu neap\rat pentru c\ nu erau scrise ro-mane de dragoste `n literatura român\ –cred, de exemplu, c\ unul dintre cele maifrumoase romane pe care le avem, Patullui Procust, este o superb\ poveste de iu-bire [i nu numai. Acesta a fost `ns\ proiec-tul meu. A[adar, ca s\ r\spund la `ntre-barea pe care mi-a]i pus-o mai devreme,asta este teama mea, s\ nu cad cumva vic-tim\ – nu numai eu, ci [i al]i autori carescriu o literatur\ de foarte bun\ calitate –unui tip de prejudecat\ care s\ `nt`rzie oreceptare just\.

}ine un scriitor cont [i de critic\ atuncic`nd scrie?

Eu personal nu o fac niciodat\. Eu ]in contde cititorul care este `n capul meu. Exist\`n capul meu o Cecilie mic\, un om careeste iubitor de fic]iune [i care `n]elege foar-te bine c\ acest joc al literaturii, conven-]iile acestui joc trebuie respectate, anumec\ `n literatur\ e[ti perfect liber [i c\ nupo]i judeca ce cite[ti ca pe un fapt de via-]\. Asta este [i frumuse]ea ei [i, de fapt, `nfelul acesta ne sim]im liberi [i putem tr\ivie]i paralele.

Dac\ a]i scoate o a doua edi]ie la Leg\-turi boln\vicioase, de exemplu, a]i]ine cont de ceea ce critica a notat cafiind nu tocmai ok?

Mi-e foarte greu s\ ]in cont. Repet pentrua mia oar\: `n aceast\ carte de debut estevorba despre un personaj labil psihic. Ammai spus-o, eu nu m-a[ `mprieteni cu pro-tagonista acestei c\r]i pentru c\ este o mi-toman\, este o fat\ care `[i modific\ vari-antele de poveste [i un personaj necredi-tabil. {tiu c\ s-a repro[at `n primul r`ndidiolectul personajului, fiind atribuit a-cest ideolect autorului. Nu exist\ o gre-[eal\ mai mare `n critic\ dec`t s\ faci aceas-t\ confuzie de nef\cut `ntre autorul Ceci-lia {tef\nescu sau X, Y [i naratorul carespune povestea. Eu, `n via]a de zi cu zi,nu m\ alint, nu vorbesc `n diminutive, nust`lcesc cuvintele.

Orice apare `ntre dou\ coperte estefic]iune.

Asta, cu siguran]\, este o regul\ de baz\care trebuie respectat\ chiar [i atuncic`nd un autor `[i pune pe cartea lui „Jur-nal“. Cazul cel mai elocvent este al luiMircea C\rt\rescu, care a suscitat nenu-m\rate discu]ii cu jurnalul lui. Au fostfoarte mul]i oameni care au spus: „Nu afost a[a. ~nt`mplarea respectiv\ nu a fostpovestit\ cu adev\rat. Eu [tiu alt\ versiunea pove[tii“. Sigur c\ s-o fi petrecut altfelpentru el, dar relatarea aceasta este su-pus\ fic]ionaliz\rii. Ia o carte ca pe vari-anta de poveste a celui care o scrie. Eu nupot s\ ]in cont de criticile care mi se a-duc, nu pot s\ scriu c\r]i `n func]ie depl\cerile criticilor mei. Criticii mei `[i vorreg\si, probabil, `n alte c\r]i pl\cerile pro-prii. C\r]ile mele probabil c\ vor ajunge[i la oameni care le `n]eleg a[a cum s`nt.

Una dintre criticile aduse romanuluiIntrarea Soarelui a fost legat\ de felul`n care simt, g`ndesc [i vorbesc celedou\ personaje la 10 ani. S-a spus c\nu este verosimil.

Am mai multe lucruri de spus. A[ pornide la observa]ia c\ protagonistul romanu-lui meu, Sal, este un b\ie]el neobi[nuit.Acest personaj este prelungirea unui per-sonaj creat de Sallinger, Seymour, un b\iat

extraordinar, care d\dea r\spunsuri im-pecabile la concursurile de cultur\ gene-ral\ [i care la v`rsta de 33 de ani `[i punecap\t vie]ii. Am vrut s\ salvez acest per-sonaj [i l-am salvat cre`ndu-l pe Sal, dar`n Sal s`nt mult mai multe personaje. ~nprimul r`nd, nu am vrut s\ fac un perso-naj creditabil. Personajul meu este neo-bi[nuit. Acest corp are dou\ capete: un capal maturului [i unul al copilului. Vocilenarative de multe ori se amestec\. Nu m-ainteresat s\ reproduc psihologia copiluluila 10 ani. Eu nu am vrut s\ fac copil\ria co-pilului universal, nu a fost inten]ia mea.

De[i unii au spus c\ asta ar fi fost in-ten]ia [i c\ nu a ie[it.

Fiecare cite[te c\r]ile conform a[tept\ri-lor lui. Pe de alt\ parte, pot s\ v\ spun c\au fost critici care au zis: „Vai, autoarea asurprins extraordinar psihologia copilu-lui“ [i al]ii care au spus: „Vai, este `ngro-zitor! Nu a fost surprins\ deloc“. Asta `midemonstreaz\ c\ exist\ o confuzie care `ncele din urm\ se va l\muri. Eu, `n conti-nuare, nu numai cu aceast\ carte, dar [icu urm\toarele pe care le voi mai scrie, da-c\ le voi mai scrie, voi `ncerca s\ duc maideparte nivelul fic]iunii chiar cu riscul caea s\ fie considerat\ neverosimil\, necre-ditabil\. Nu m\ sup\r\ pentru c\ acestaeste proiectul meu.

V-a]i g`ndit deja la un nou roman sau trebuie s\ mai treac\ceva timp?

Cel de al treilea roman este aproape gata `n cap. {tiuc\ nu este suficient, dar am `nceput s\ scriu la el. Estevorba despre b\tr`ne]e, despre moarte [i despre cru-zime. Personajul principal este o b\tr`n\ foarte singur\,

care, din motive pe care r\m`ne s\ le descop\r, comiteni[te acte de o mare cruzime. Este un personaj mon-struos, care mi-a `nflorit `n cap `n continuarea acesteiidei pe care am avut-o de la bun `nceput, de a face untip de nara]iune necreditabil\, iar b\tr`ne]ea este ozon\ foarte u[or de exploatat `n aceast\ direc]ie.

Scriitoarea Cecilia {tef\nescu [i-a lansat romanulIntrarea Soarelui la Libr\ria Avant-Garde din Ia[i pe21 mai. Au prezentat Livia Iacob, Bogdan Cre]u,Lucian Dan Teodorovici, poetul Emil Brumaru fiindspecial guest star.

„CEL DE AL TREILEA ROMAN ESTE APROAPE GATA ~N CAP“

Cecilia {tef\nescu: „Criticii mei `reg\si `n alte c\r]i pl\cerile prop

SUS}INERE9 «

interviu

„Prima edi]ie a c\r]ii mele, Leg\turi boln\vicioase, a fostprimit\ bine, dar pe un ton moderat. Eu nu m-am bucuratneap\rat de sus]inerea criticii, care `ntotdeauna e ezitant\ [ide cele mai multe ori prefer\ s\ nu ri[te.“

www.supliment.polirom.ro

Dup\ Leg\turi boln\vicioase, unii `[ipierduser\ speran]a c\ Cecilia {tef\-nescu va mai scoate un alt roman. Autrecut cinci ani p`n\ la cel de al doilearoman. Crede]i c\ exist\ o perioad\optim\ pentru ca un scriitor s\ scoat\o alt\ carte?

Un autor trebuie s\ scoat\ o carte c`ndsimte c\ a pus punct acelei c\r]i. Eu num-am gr\bit niciodat\ – folosesc „nicio-dat\“ de[i am scos doar dou\ c\r]i – [ichiar [i c`nd scriu articole, simt c\ trebuies\ `mi iau un timp pentru a `ncheia so-cotelile cu textul respectiv. ~n ceea ce pri-ve[te cartea, am avut [i norocul ca editu-ra s\ aib\ r\bdare cu mine [i s\ m\ lases\-mi duc la bun sf`r[it romanul. ~n plus,nu s`nt un scriitor care s\ produc\ foartemult pe zi. Uneori scriu jum\tate de fra-z\, uneori nu scriu nimic [i stau [i m\g`ndesc la povestea respectiv\, alteori celmai mult pot s\ produc o pagin\, o pagi-n\ [i jum\tate. Nu am vrednicia autorilorcare produc mult, pe band\ rulant\. ~nplus, eu nici nu cred c\ un roman se poa-te scrie sub un an jum\tate-doi. ~]i trebuieacel timp s\ stai s\ te g`nde[ti, s\ constru-ie[ti povestea `n cap, s\ construie[ti perso-najele, care trebuie s\ fie coerente cu pro-filul pe care l-ai stabilit la `nceput [i cu pro-iectul t\u. Chiar dac\ nu faci un personajverosimil, el trebuie s\ fie totu[i verosimil`n coeren]a lui.

Ideea aceasta a fost de la `nceput?

Sigur, mai ales c\ `n capul meu a existat`ntotdeauna aceast\ idee pe care ast\zi oaccept\m probabil cu to]ii, c\ de fapt co-piii s`nt ni[te perver[i polimorfi, iar astam-a f\cut cumva s\ scormonesc `n capulcopiilor mei – nu neg c\ bun\ parte dince este `n capul lor am recuperat-o din cemi-a b`ntuit mie mintea c`nd eram copil.Sigur, copiii s`nt frumo[i, inocen]i [i s`ntviitorul nostru, `ns\, pe de alt\ parte, nus`ntem obliga]i s\ perpetu\m aceast\ ima-gine idilic\ [i `n literatur\. ~n fond, vor-bim din nou despre literatur\, acolo undene putem ata[a p`n\ [i de cel mai odiospersonaj.

R\zvan Petrescu spunea `ntr-un inter-viu `n „Suplimentul de cultur\“ c\, dinfericire, nu este mort s\ fie tradus, pen-tru c\ o traducere f\r\ promovare nu`nseamn\ mare lucru. S-a schimbat ce-va `n via]a dvs. dup\ traducerea Leg\-turilor boln\vicioase?

E ca-n bancul acela: dac\ nu joci la Loto,cu siguran]\ nu ai cum s\ c`[tigi. S`nt deacord c\ traducerea `n sine nu `]i schimb\cu nimic via]a, dar este adev\rat c\ repre-zint\ pasul c\tre un alt tip de public. Euam `nv\]at mai multe din lecturile pe carele-am avut afar\, `n sensul conduitei melede scriitor. {tiu c\ trebuie s\ r\spund `n-treb\rilor unui public, c\ asta, practic, m\face s\ m\ simt cu adev\rat profesionist,c\ am o meserie precum cea de croitor, v`n-z\tor sau prezentator TV, pe care trebuies\ o fac cu profesionalism. Traducerea `n-seamn\ totu[i contactul cu un alt tip decultur\ [i o deschidere. Sigur c\ dup\ cee[ti tradus ]ine [i de noroc. Traducerile nugaranteaz\ valoarea unei c\r]i. Avem exem-ple vii. Avem c\r]i chiar pe pia]a româ-neasc\, pe a c\ror copert\ a patra po]i citic\ s`nt traduse `n 20 de limbi [i c\ au pri-mit nu [tiu c`te premii, iar c`nd deschizicartea nu mai reg\se[ti nimic din prezen-tarea pompoas\ de pe copert\.

Este o chestie de marketing p`n\ la urm\.

Sigur. Asta face [i ca lumea de ast\zi s\ fiepu]in confuz\ pentru c\ cititorul acumare o misie foarte grea de a g\si adev\ra-tele diamante, `ntr-o mare de m\rgele [ide sticl\ colorat\.

A]i avut p`n\ acum `nt`lniri cu studen-]ii la Litere. Am observat c\ scriitoriiprefer\ tot mai mult astfel de eveni-mente. ~ncerca]i s\ ajunge]i [i la unpublic mai pu]in specializat?

Este un `nceput `n ceea ce ne prive[te. Emare lucru c\ vin [i studen]i la Litere s\ ìasculte pe scriitorii români contemporani,pentru c\ noi nu avem acest exerci]iu. Eca un antrenament. ~n Germania, de e-xemplu, orice autor ar veni, chiar dintr-o]ar\ necunoscut\, va avea m\car 30 deoameni care o s\-l asculte cu sfin]enie p`-n\ la cap\t, citind 20-30 de pagini, dup\care vor pune `ntreb\ri. Oamenii se `mbra-c\ frumos, ies din cas\ special s\ te vad\pe tine. E ca la un spectacol. ~n Româniasigur c\ putem invoca tot felul de motive,de la cele economice la cele ale lipsei a-cestui antrenament. Publicul este mai re-ticent [i probabil c\ `nc\ nu a ajuns laconcluzia c\ a vedea un scriitor `]i poate`nlesni o alt\ rela]ie cu cartea respectiv\.

Un prieten `mi spunea c\ poate dac\ar fi o tax\ de intrare, am reu[i s\ ì atra-gem pe cei snobi, care se simt cumvaale[i atunci c`nd trebuie s\ pl\teasc\.

E o idee. E paradoxal c\ intrarea liber\ pa-re foarte democratic\, dar ì `ndep\rteaz\pe cei care ar veni pentru c\ s-ar sim]iale[i. R\m`ne `ns\ de v\zut. Acesta este unexerci]iu pe care sper c\ libr\riile, cafene-lele `l vor practica mai des.

E vorba [i de obi[nuin]\ p`n\ la urm\.Publicul trebuie obi[nuit cu astfel deevenimente.

Exact. Exist\ un public format din oamenitineri, de p`n\ `n 35-40 de ani, care frec-venteaz\ mediul cultural, se pun la curentcu tot ce apare – carte, film –, iar ce e celmai `mbucur\tor este c\ se pun la curentcu ce mai fac autorii contemporani caretr\iesc la ei `n ]ar\. E o mare [ans\ pe careeu a[ fi vrut s\ o am ca student, s\ pot s\`l trag de m`nec\ pe Mircea Horia Simio-nescu [i s\-l `ntreb cum [i-a scris c\r]ile.Noi ì `nt`lneam cel mult la facultate caprofesori [i atunci rela]ia era de alt\ na-tur\. ~n toiul seminarului nu m-a[ fi pututtrezi s\ `l `ntreb pe Mircea C\rt\rescucum [i-a scris Nostalgia. Am avut posibili-tatea dup\ aceea. ~ns\ este o [ans\ pe carear trebui s\ o exploateze nu neap\rat pe au-torii tineri, ci [i pe autorii care deja s`ntconsacra]i, care au intrat `n manuale [icare tr\iesc [i pot fi aborda]i `n mod direct.

A]i merge, de exemplu, la o emisiuneprecum „Duminica `n familie“ de la An-tena 1 sau „Happy Hour“ de la ProTVca s\ v\ promova]i c\r]ile?

A[ merge la orice emisiune decent\ pen-tru c\ am `n]eles, chiar dac\ nu e rolul au-torului, c\ acesta trebuie s\ fie o persoan\activ\, care s\-[i promoveze cartea. Asta eregula jocului. Probabil c\ mul]i autori nus`nt ferici]i cu aceast\ idee. Sigur c\ [i miemi-ar pl\cea s\ stau `n cas\, s\ pot s\-mifrecventez strict prietenii [i s\ v\d carteacum este cump\rat\ `n virtutea iner]ieisau a unei pl\ceri enorme. ~ns\ cu at`teac\r]i pe pia]\ `n]eleg c\ acest lucru nu esteposibil. ~n plus, [i aceast\ industrie edito-rial\ func]ioneaz\ dup\ ni[te reguli ale pie-]ei. C\ ne place sau nu, tr\im `ntr-o socie-tate liberal\ `n care concuren]a `[i spunecuv`ntul. Bine, eu nu ì pot face concu-ren]\ lui Dan Lungu, de exemplu. El scrieun tip de literatur\, eu scriu altul. {i chiardac\ a[ vrea s\ fac concuren]\ unui scri-itor care scrie o literatur\ mai apropiat\de cea pe care o scriu eu, tot nu ar fi posi-bil pentru c\ fiecare are existen]a lui. To]iscriitorii au loc pe aceast\ pia]\, pentru c\ceea ce ofer\ ei publicului s`nt experien]etotal diferite [i paralele.

Poate de asta cred c\ nu ar trebui s\ fiedezam\gi]i `n momentul `n care adun\la o lansare 30 de oameni, [i nu 200, pen-tru c\ e mai important s\ ai 30 de oa-meni care au venit pentru c\ s`nt inte-resa]i de carte.

Sigur. 30 reprezint\ o cifr\ absolut onora-bil\ [i un public minunat pentru a puteavorbi cu adev\rat [i pentru ca traficul a-cela de idei s\ se fac\ `ntr-un mod just, iarla sf`r[itul evenimentului s\ tragi conclu-zia c\ ai `nt`lnit ni[te oameni foarte buni.Vroiam s\ mai adaug c\, de[i `ntr-o si-tua]ie ideal\ mi-ar pl\cea s\ stau numai `ncas\ [i s\ `mi frecventez prietenii, acesteie[iri te fac s\ `nt`lne[ti oameni cu adev\-rat minuna]i pe care nu i-ai cunoa[te alt-fel. Nu ai avea posibilitatea s\ intri `n con-tact cu jurnali[ti, cu scriitori, cu un pu-blic pe care nu l-ai cunoa[te `n alt\ for-mul\. A[adar eu cred c\ toate lucrurile a-cestea con]in [i ni[te beneficii.

Spunea]i `n „Suplimentul de cul-tur\“ c\ vi s-a propus o ecranizarea romanului, dar c\ v\ mai g`ndi]i.S-a mai `nt`mplat ceva de atunci?

Deocamdat\ nu s-a `nt`mplatnimic, [i asta pentru c\, de[i auexistat voci critice care spuneau:„Vai, ce roman cinematografic!“ ,eu am s\ sus]in `n continuare c\un roman nu poate fi cinema-tografic. Cu excep]ia unui scena-riu, romanul nu este f\cut pentrua fi cinematografic. Vorbim de unalt limbaj. C`nd am scris cartea,am scris-o strict pentru con]inutulei literar. Eu nu s`nt un autor `nplus care s\ dezvolte nara]iuni cupoten]ial dramaturgic. Nici la pri-ma carte nu era cazul. Sigur c\po]i s\ faci efortul de a transfor-ma o carte `ntr-un scenariu. Pemine deocamdat\ m\ preocup\soarta c\r]ii. A[ vrea s\ `mireg\sesc vechiul public de laLeg\turi [i s\ `mi `ncheg [i unpublic nou `n jurul acestei c\r]i.Deci cu filmul a[ mai a[tepta.

A]i declarat c\ nu e nimic mai o-bositor pentru un scriitor dec`t s\scrie scenariul la propria carte [i c\a[tept\rile au fost mai mari dup\succesul pe care l-a]i avut cu ce-l\lalt roman, succes datorat [iecraniz\rii acestuia. Ce alte deza-vantaje mai apar atunci c`nd scriiun scenariu?

Nu s`nt neap\rat dezavantaje. E oalt\ lume. Pe de o parte, avanta-jul clar este c\ ai posibilitatea s\cuno[ti un alt tip de limbaj [i oa-meni care g`ndesc diferit de scri-itori, care au alte perspective, alteviziuni, alt fel de a-[i organizaopera. E un exerci]iu foarte bun,inclusiv pentru un scriitor. Deza-vantajul major este c\ percep]ia afost aceea c\ scriitorul, respectiveu, se bucur\ de prea mult suc-ces. Trebuie s\ v\ spun c\ primaedi]ie a c\r]ii mele, Leg\turi

boln\vicioase, a fost primit\ bine,dar pe un ton moderat. Eu nu m-ambucurat neap\rat de sus]inereacriticii, care `ntotdeauna e ezi-tant\ [i de cele mai multe ori pre-fer\ s\ nu ri[te arunc`ndu-se [i e-logiind un autor. Prefer\ s\ a[tep-te ce se va `nt`mpla cu cartea. Ul-terior, cartea mea a fost tradus\ [iecranizat\. Abia atunci s-au `n-gr\m\dit [i criticii s\ spun\ c\ e ocarte bun\. ~n momentul de fa]\,b\nuiesc c\ achit o not\ de plat\pentru prima carte. Mi-a f\cut omare pl\cere s\ lucrez `n lumeafilmului, scriu `n continuare sce-narii originale, nu adapt\ri dup\c\r]i, [i `mi place s\ cred c\ voicontinua cu meseria aceasta descenarist, dar f\c`nd o delimitarefoarte strict\ `ntre scrisul de lite-ratur\ [i scenariu.

V-a]i g`ndit ca, `n cazul `n care Intra-rea Soarelui va fi ecranizat, s\ l\sa]ipe altcineva s\ scrie scenariul, cum af\cut Dan Lungu, care l-a `ns\rcinatpe Lucian Dan Teodorovici s\ scriescenariul la S`nt o bab\ comunist\!?

Mi-e foarte greu s\ r\spund laaceast\ `ntrebare. S`nt foartemulte necunoscute. Prietenii meiscriitori care fac [i scenarii, R\z-van R\dulescu sau T.O. Bobe, deexemplu, au proiectele lor. Nicin-a[ `ndr\zni s\ visez la a[a ceva[i cred c\ e un proiect cumva ne-realist. Mi-e foarte greu tocmaipentru c\ nu am v\zut un scena-rist care s\ fac\ acest lucru, cares\ nu fie `nc\rcat cu date literare,s\ nu fie scriitor, s\ fie un scena-rist bun, exclusiv interesat defilm, s\ ]in\ cont [i de p\rereamea [i de ce am vrut s\ fac `ncarte. Se adun\ mul]i „dac\”, iarace[tia nu m\ duc la o persoan\ideal\. Pentru mine ideea de aecraniza al doilea roman este at`tde abstract\, `nc`t `mi este greus\ vorbesc despre ea.

„Scriu `n continuarescenarii originale, nuadapt\ri dup\ c\r]i“

`[i vorprii“

Cecilia {tef\nescu, Livia Iacob [i Emil Brumaru


Bogdan-Alexandru St\nescu: „Jocul lui De Niro e unul dintreacele romane care n-ar fi putut fi scrise doar din imagina]ie.Are `n spate un om care a `nv\]at prea bine moartea p`n\ la 30 de ani...“.

JOCUL LUI DE NIRO

» 10

printre r`nduri

Acu’-ii acu’, de[i nici c\-mmi pas\ c\ os\ m\ fac de baft\ cu patetiz\rile c`tcasa, cu o rasolitur\ stilistic\ de zilemari, ba chiar cu ni[te chiciozit\]i.Totu[i m\ av`nt ca [i cum m-a[arunca `ntr-o piscin\ goal\, cu ofrenezie [i-o bucurie cum n-am tr\itniciodat\. {tiu c\ despre intimitateacare poate lega `n ad`nc dou\persoane, acolo unde sentimenteleclocotesc, unde numele de alint [icodurile de ghidu[eal\ se-nghesuie,unde fiecare atingere, privire, gestiradiaz\ c`t o central\ nuclear\, emai bine s\ nu vorbe[ti [i s\ nuscrii, pentru c\, v\zute din afar\,lucrurile dau de cele mai multe oriaiurea, dac\ nu chiar jenant. Mai[tiu c\, `ntre toate rela]iile astea, celmai greu [i mai greu de pus `ncuvinte e ceea ce se `nfirip\ `ntre omam\ [i fiica ei. {i totu[i, vorbatinerei genera]ii, m\ risc.

Am dezertat dou\ s\pt\m`ni dinpagin\ dintr-un motiv pe care doarcei apropia]i `l pot `n]elege: a venitOana! La `ntrebarea nr.1 da’ cine-iOana, r\spund ca din pu[c\ fiic\-mea.La `ntrebarea nr. 2 [i ce mare

eveniment e c\ a venit, r\spund cuun nod `n g`t c\ n-am v\zut-o fixde [apte ani, de c`nd e `n Canada,dec`t `n poze sau pe skype. La`ntrebarea nr. 3 cum de n-amc\piat la a[a groz\vie, r\spundpierit\ c\ uneori am c\piat, dar c\n-am avut ce s\ mai fac dup\ ceam epuizat toate variantele. Iar la`ntrebarea nr. 4 [i cum a fost, mi seumplu instantaneu ochii de lacrimi[i nu mai pot s\ spun nimic despreminunea care a aterizat peste mine,despre c`t mi s-a p\rut deluminoas\, de cald\ [i `n]eleapt\,de nebunatic\ [i n\r\va[\, decopil\roas\ [i grav\, cu spaimele [i`nnegur\rile ei, cu umorul [ipatetismul ei, cu silueta ei ba defemeie elegant\, ba de adolescent,cu z`mbetul ei c`nd melancolic, c`ndjuc\u[, cu hohotele ei de pl`ns c`nda deschis sertarul vechi cu toatecolec]iile de gume, [erve]ele,`nvelitori de ciocolat\ din Germania,cu scoici [i pietre, a `nchis ochii, ainspirat ad`nc [i abia a putut s\spun\ m\m\loi asta a r\mas `nmine nu s-a dus `n]elegi? Nu. Da.

Oana

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

SEMNAL

Marta Petreu, Diavolul [i ucenicul s\u: Nae Ionescu – Mihail Sebastian,colec]ia „Plural. Eseu“, Editura Polirom, 296 de pagini, 32.95 lei

Despre Nae Ionescu, contemporanii lui, inclusiv una dintre iubitele sale,Maruca Cantacuzino, au depus m\rturie c\ era diavolul. Mihail Sebastian,care i-a fost ucenic la Cuv`ntul vreme de [apte ani, din 1927 p`n\ `n 1934,a sf`r[it [i el prin a declara c\ profesorul [i directorul s\u de con[tiin]\ era„diavolul“.Centrat\ pe publicistica politic\ a lui Sebastian [i pe psihologia t`n\ruluiscriitor – ce l-a fixat afectiv, ca pe-o ieder\, de Nae Ionescu [i de Eliade –,cartea examineaz\ rolul pe care l-a avut Nae Ionescu `n formarea t`n\ruluis\u discipol [i c`t de tare a fost influen]at `nv\]\celul de ideile politice [ifilosofice ale maestrului. De pe urma acestei cercet\ri, f\cute `n presaanilor 1927-1936, autoarea demonstreaz\ c\ Mihail Sebastian a fost (camai t`rziu Cioran, Eliade, Noica [.a.) un reprezentant al aripii de extrem\dreapt\ a genera]iei sale, genera]ia ’27.

Radu Cosa[u, Opere II. O vie]uire cu Stan [i Bran, Sonatine, prefa]\ de C. St\nescu, EdituraPolirom, 528 de pagini, 59.95 lei

Volumul con]ine dou\ c\r]i ale autorului publicate ini]ial `n anii ’80: O vie]uire cu Stan [i Bran(1981) [i Sonatine (1987). ~n prima parte, autorul evoc\ la persoana `nt`i tinere]ea [i adolescen]acare i-au stat sub semnul cinematografiei, al atrac]iei fa]\ de c`teva personaje, actori [i regizori pecare istoria nu-i va ascunde niciodat\ `n umbr\. Partea a doua e o combina]ie de autobiografiefic]ionalizat\, proz\ scurt\, poem `n proz\ [i reportaj, con]in`nd texte incluse sub titulatura de„fragedii“ (senza]ional interiorizat, comic-tragic, cruzime tandr\ [i patetism ironic).„~n algebra lui sentimental\, Radu Cosa[u postuleaz\: totul e serios, deci totul e joc; totul e joc, decitotul e `nscris `n legi severe. De aici perfecta democra]ie, de tip special, a paginii lui Cosa[u; o to-tal\ democra]ie a subiectelor, a sentimentelor, a confesiunilor, ce anuleaz\ toate deosebirile teoreti-ce dintre genuri, dintre gazet\rie [i roman, ca [i, s\ zicem, dintre muzic\ [i arhitectur\ (nimic maimaterial dec`t inefabilul, nu?). Melodramaticul e dezv\luit cu o infantil\, dar erudit elaborat\ lips\de pudoare, un cal egal un destin, un film egal o realitate, o «ecosez\» sau o «sonatin\» egal o sim-fonie [.a.m.d. Un cuv`nt egal un om, dup\ cum un om egal sintax\.“ (Dan C. Mih\ilescu)

Bogdan-Alexandru St\nescu

Pe scurt, Beirutul r\zboiului civil, ̀ n par-tea cre[tin\, doi buni prieteni, Bassam [iporeclitul De Niro. Doi tineri cam zbu-ciuma]i, dou\ weltanschauung-uri dia-metral opuse: De Niro e cinicul, cel dis-pus s\ se `nroleze `n mili]iile combat-ante pentru a urca pe scara social\ (a-dic\ BMW, b\utur\, femei etc.),Bassam, naratorul, personaj ne-vrotic, sensibil, viseaz\ la... Ro-ma, ora[ul unde [i porumbeiis`nt gra[i [i ferici]i. Totul se pe-trece `n ruinele fostului Paris alOrientului, `n mizeria care poar-t\ `nc\ amprentele cadavrelorridicate. Printre acestea [i tat\llui Bassam, apoi chiar mama, ul-tima lui leg\tur\ cu ora[ul.

Un lirism delocdulceag

Ritmul e atroce, imaginile se suc-ced cu repeziciune, filtrate demintea febril\ a lui Bassam,punctate din c`nd `n c`nd cu in-sule de lirism deloc dulceag.Pentru a-[i realiza visul (funcia-rmente necesar), Bassam pune lacale o lovitur\ à la Ocean’s E-leven, varianta Beirut-r\zboi-civil, adic\ mult simplificat\ [i`ndreptat\ nu `mpotriva unuicazino, ci a unei s\li de... apa-rate, pokere [i alte lighioane. Nu-mai c\, p`n\ la punerea `n practi-c\, au loc mai multe evenimente,

care de care mai destabilizatoare [i maiacceleratoare narativ: a[a cum am maispus, moartea mamei `ntr-un bombar-dament, dubla tr\dare a lui De Niro, celcare-i sufl\ iubita, apoi `l lucreaz\ pe laspate, `ncerc`nd s\-l scoat\ din afacereade extorcare pe care o puseser\ am`ndoila punct. Dar cea mai mare tr\dare a luiDe Niro e `nrolarea `n mili]ii, faptul c\

trece dintr-o lume c`t de c`t acceptabil\uman, `ntr-un no man’s land de unde nute po]i `ntoarce dec`t ca monstru.

„Poate eram mort, `ntins pe banchetadin spate a unei ma[ini, cu s`ngele ]`[-nindu-mi ca din f`nt`ni zglobii, `mbibat`n hainele unui necunoscut. S`ngele meub\ut de un despot sau de vreun zeu a c\-rui sete nu poate fi potolit\ niciodat\,un zeu tribal ne`nsemnat, un zeu invi-dios care s\rb\tore[te decimarea, masa-crarea tribului s\u, un zeu care prefer\un rob altui rob, un zeu singuratic, nebun,imaginar, care a b\ut otrav\ din cupe deplumb [i de argint, care petrece la orgiidivine [i se distreaz\ aranj`nd c\s\torii,turn`nd ap\ `n vin, ascu]indu-[i sabia pecare o d\ apoi profe]ilor s\i mincino[i,sfin]ilor s\i castra]i [i eunucilor s\i vicleni.“

Acum, ca s\ explic\m c`te ceva, ceidoi prieteni s`nt mari fani ai V`n\toruluide cerbi al lui Cimino. Un De Niro `n-tors din Beirutul musulman, unde mi-li]iile cre[tine, aliate cu armata israelian\masacreaz\ zece mii de oameni, majori-

tatea femei [i copii, `[i pune pis-tolul la t`mpl\, `ncerc`nd al\turide prietenul s\u acela[i joc c\-ruia adev\ratul De Niro (de faptpersonajul s\u) `i supravie]uie[te.Caricatura e complet\ abia `npagina ultimei sale amintiri dintimpul masacrului, un vag e-chivalent al acelei v`n\tori dinfilm, c`nd personajul lui De Nirolas\ cerbul s\ scape (de fapt, `ncartea lui Hage, ultimul gest al luiDe Niro, care scoate dou\ gloan]e[i trage primul, nu este altceva...):„Peste tot unde intram g\seam fe-mei m\cel\rite `n rochii de cas\,b\rba]i z\c`nd l`ng\ nevestele lor[i l`ng\ fetele lor violate. Deodat\m-am oprit. N-o s\-]i vin\ s\crezi, dar am auzit un piuit depot`rniche. La fel ca al pot`rnichiipe care am v`nat-o noi la munte,Bassam, tu [i cu mine, noi doi.M-am luat dup\ ea printre zidurile`nguste. Fugea de mine, iar eu fu-geam dup\ ea. }op\ia peste cada-vrele `nmuiate `n [uvoaiele de ap\rev\rsate din crati]ele r\sturnate. Azburat peste m\slini, peste dealuri.Pe urm\ s-a oprit, s-a `ntors [i s-a

Anul trecut, cam pe vremea asta, lumea editorial\era [ocat\ de acordarea IMPAC Dublin LiteraryAward (cel mai b\nos premiu literar din lume) unuidebutant: Rawi Hage, n\scut la Beirut, actualmentecet\]ean canadian. Jocul lui De Niro devenea pestenoapte un buzz, poate cea mai bun\ afacere f\cut\p`n\ acum de micu]a editur\ canadian\ House ofAnansi Press (al c\rei nume a fost ales de patronidup\ sau `n timpul unei be]ii crunte).

V`n\torul de


11 «

printre r`nduri DEBUT

Bogdan-Alexandru St\nescu: „S\ nu uit\m c\ este vorba despreun roman de debut. {i `nc\ ce debut... O carte care nu te las\ osingur\ secund\ s\ te g`nde[ti la altceva“.

a[ezat pe cadavrul unui b\rbat. Am v\zutcum m`na cadavrului s-a ridicat s-om`ngìe pe pene“.

Povestea unei genera]iipierdute printred\r`m\turi

Chiar dac\ inocen]a personajelor din de-butul romanului poate fi doar for]at com-parat\ cu aceea din The Deer Hunter,paralela urm\rit\ de Hage devine din ce`n ce mai evident\ pe parcursul c\r]ii: iu-bita furat\, ruleta ruseasc\, trecerea abrup-t\ din stadiul inocen]ei `n inumanitate.Hage spune povestea unui ora[ blestemat,a unei genera]ii pierdute printre d\r`m\-turi, cadavre, o genera]ie care a omor`t [ia murit `n numele unui zeu sau al altuia.

Prima noapte petrecut\ de Bassam `nlibertate nu reu[e[te s\-i [tearg\ din min-te imaginea acelei p\s\ri m`ngìate pe pe-ne de cadavru: c`]iva pu[ti din Marsiliase g`ndesc c\ n-ar fi r\u s\ bage-n spitalun ar\boi. Beirutul e peste tot, no man’sland-ul e, vorba lui De Niro, „camerelede tortur\ s`nt `n noi“...

Chiar [i Parisul se dovede[te a fi ni-mic altceva dec`t `nc\ o halc\ din Beirut:tat\l lui De Niro e mort, iar De Nirohimself se pare c\ era de mult agentMossad `n Beirut. Alte mor]i, alte b\t\i,totul `ncheindu-se cu fuga la... Roma,acolo unde porumbeii s`nt gra[i [i feri-ci]i. ~ntreg romanul mizeaz\ pe alternan-]a propozi]ii scurte, succinte, flashuri [iintruziuni lirice ale vagului, febrilului,monstruosului. Personajele ac]ioneaz\ ladicteul unor zeit\]i sumbre, funeste. Des-tinul e o lung\ (sau scurt\, dup\ caz) b\-taie de joc. Rawi Hage scrie c`nd extremde simplu, c`nd, c`teodat\, prea sofisticat.S\ nu uit\m totu[i c\ este vorba despreun roman de debut. {i `nc\ ce debut...O carte care nu te las\ o singur\ secun-

d\ s\ te g`nde[ti la altceva. Digresiunilepe care le-am numit lirice au natura unorincanta]ii, `n jurul lor aerul na[te volutede ha[, privirea e aburit\, precum `n ceamai neagr\ be]ie, scenele amintesc, `ntr-adev\r, de carnavalul mortuar al Saigo-nului din V`n\torulde cerbi sau cufinalul din A-pocalypseN o w . . .J o c u llui DeNiro eunul din-tre acele ro-mane care n-ar fi putut fiscrise doar dinimagina]ie. Are `nspate un om care a`nv\]at prea bine moar-tea p`n\ la 30 de ani...Iar moartea ar putea fichiar a[a: „s\ te ag\]ide pot`rnichea piui-toare, s\ te scufunzi cuea `n mare, s\ cazi pra-d\ pe[tilor venino[i,s\ fii strivit de valveleunei stridii. Sau s\ aiocazia s\ te `mbarci

pe un vapor de croazier\ pe care s\ telegeni `n ritmuri de mambo, cu aten]ies\ nu ver[i [ampania pe rochiile desear\ ale turistelor, c`nd e[ti de fapt a-tent s\ tragi cu pistoale de ap\ `n `ngeribizantini asexua]i. Sau s\ `ncapsulezin\lucile marinarilor `n bule de ap\, s\ ìprive[ti cum se ridic\ la suprafa]\ [i s\-i

cufunzi din nou. Sau s\ c\s\pe[ti nim-fe marine...“.

Rawi Hage, Jocul lui De Niro, Editura Leda, 2009

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu Anca Baraboi [i

George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

A `nc\lca regulile jocului`nseamn\ a fi noncon-formist? {i, dac\ da, ì vompre]ui din oficiu pe rebeliirevolta]i `mpotriva Sistemuluiosificat?

A[ spune c\ orice sistemsocial con]ine ceva mai multdec`t o disiden]\ pornit\ dininteriorul lui. Putem vorbidespre o mas\ uman\ sau,mai legat, despre o comuni-tate `nchegat\. ~n ambelevariante colective, multiplulse desface `n n indivi-dualit\]i, cu drepturi egale [iav`nd a respecta acelea[inorme. „Nonconformistul”nostru, `nc\lc`ndu-le pe ul-timele, ambi]ioneaz\ s\ [i lesuplimenteze pe primele.

El vrea a[adar o renegocie-re de contract: o rubric\ mailung\ de favoruri [i una maiscurt\ de obliga]ii. Dar favori-zarea unuia `nseamn\, auto-mat, defavorizarea altora.Precum `n Ferma animalelor,X este mai egal dec`t Y [i Z.Iconoclastul beneficiaz\ de otoleran]\ mai mare dec`t tur-ma de iconoduli.

Ce s-ar `nt`mpla, oare, da-c\ to]i cet\]enii „conformi[ti”,ta]i de familie sau burlaci,burghezii cumsecade, comer-cian]ii, judec\torii [i profe-sorii ar deveni, peste noapte,ni[te campioni ai libert\]iinelimitate?

Nonconformistul nostru s-ar trezi diminea]a `ntr-un

haos asurzitor. Uit\ de zgo-motele dulci, filtrate dejaluzele, ale pie]ei care sedeschide `n zori! Nu te maig`ndi la clinchetul sticlelor delapte a[ezate `n fa]a u[ii ori lafo[netul ziarelor strecurate `ncutia po[tal\... Imagineaz\-]iexact ceea ce ]i se-nt`mpl\.Vecinul de sus te-a inundat,fiindc\ a f\cut o baie de non-conformism, iar progenituralui chinuie un cìne careschel\l\ie `ngrozitor. Mo-bilele din cas\ ]i se desfac,`ntruc`t s-a luat o pauz\ derespira]ie exact `n momentulasambl\rii lor. Nu mai ai lu-min\ electric\: sectorul e `ngrev\. Iei `n m`n\, inutil,tubul cu past\ de din]i. De

ce din el iese, `n loc de flui-dul igienic [i r\coritor, o pas-t\ de pe[te stricat? Fiindc\produc\torul, un spirit elibe-rat de constr`ngerile profe-sionale, s-a g`ndit, pe contpropriu, la aceast\ variant\original\.

Mai bine nu ie[i afar\. Dela balcoane ]i se preg\tesc,ca proiectile, ghivece de flori[i borcane gravide demur\turi. Oamenii se dis-treaz\, fiecare `n felul lui. Unb\rbat bate crunt o femeie,test`ndu-i rezisten]a la gratu-it\]i violent-spectaculare.Conformist\, victima ar da s\se apere, dar poate? Poli]istul`nsu[i particip\ la actul publicde sfidare a meschinelor con-venien]e. I-a pus b\t\u[uluiinsigna `n piept [i `l consili-az\ `ndeaproape, cu compe-ten]\ punitiv\.

O ambulan]\ fr`neaz\ cu unscr`[net [i din ea, un muri-bund este aruncat pe asfaltcu tot cu aparatele de care econectat. Salvatorii s-au plic-tisit de job-ul lor (de ce at`-tea reguli? la ce at`ta grab\?),astfel c\ acum pun pu]in\ mu-zic\ house [i `ncep s\ b`]ìepe trotuar. C\ omul trebuies\ se scuture de ori[iceobliga]ii, e limpede. A[a cummuncitorul nu mai munce[te,medicul nu mai opereaz\, iargroparul nu mai sap\ groapa.{i chiar dac\, din iner]ie al-coolic\, o sap\ totu[i, preotulnu mai `nmorm`nteaz\.

Rezult\ din acest scenariucomic-apocaliptic c\ nu pu-tem fi cu to]ii nonconformi[ti`n acela[i timp. ~ndr\znelilelui X nu se etaleaz\ dec`t `ncondi]iile `n care Y [i Z, lalocurile lor de munc\, fac cese a[teapt\ de la ei. ~nc\lca-rea individual\ a regulilor sebazeaz\, oric`t ar p\rea destraniu, pe respectul restuluilumii pentru aceste reguli.

Tem\tor de a devenianarhist, „nonconformistul”nostru prefer\ o lume stabil\,structurat\, func]ional\,`mpotriva c\reia s\ se revolte,el, `n deplin\ siguran]\.

Nonconformism (II) BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

pot`rnichi


Bogdan Romaniuc: „Exist\ un realism magic autohton, balcanic,`n fiecare din cele «alte nou\ povestiri incredibile» ale lui FlorinManolescu. Nou\ povestiri care ne arat\ c\ «realitatea nu sesf`r[e[te la pre]ul ro[iilor din pia]\»“.

REALISM MAGIC» 12

printre r`nduri

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: De gangulcare leag\ strada Arhivelor dePia]a Mare se apropie un cuplu.Am`ndoi au peste cincizeci deani. Ea, brunet\, tuns\ scurt, ru-jat\ cam strident, `l ]ine pe el debra]. El, solid, cu barb\, se spri-jin\ cu cealalt\ m`n\ `ntr-o c`rj\special\, metalic\, terminat\ cuun fel de ghear\ de pas\re careapas\ `n asfalt. Vorbesc `n rus\!Ea turuie `ntruna, f\r\ s\ `l pri-veasc\. „M\ doare“,, spune el, cuo nea[teptat\ voce de bariton,chiar pe c`nd intr\ `n gang. ~i las`n urm\ – o mai aud pe ea tu-ruind... {i din nou, chiar de subbolt\, vocea lui puternic\, vocecu bolt\: „M\ doare...“. Recon-fortant auzul limbii ruse, chiar [ia[a (sau mai ales?), declam`nddurerea. Mi-ar fi pl\cut, ah, c`tmi-ar fi pl\cut, ca acest {amraevcu un picior beteag s\-[i ignore [inevasta vorb\rea]\, [i durerea, [is\ exclame din gang, ridic`ndu-[ic`rja demonstrativ, ca pe-o arip\:„Bravooo, Silva!...“.

Emil Brumaru: M-ai l\sat cuochii-n soare! De unde numeleastea: {amraev, Silva? {i cum sespune pe ruse[te „M\ doare“?

V.D.N.: Pesc\ru[ul!

E.B.: Am fe[telit-o! Eu, care m\dau c\ m\n`nc Cehov uns pepìne! Pot spune ca Trigorin, scri-itorul, c`nd {amraev ì prezint\comada, un pec\ru[ `mp\iat, cu o clip\ `nainte de a se auzi`mpu[c\tura (din spatele scenei)a sinuciga[ului KonstantinGavrilovici: Nu-mi aduc aminte!(G`ndindu-se) Nu-mi aduc aminte!

V.D.N.: Era camuflat `n reali-tate. Dar nici cu mine nu mi-eru[ine. Cu limba rus\ acum staucam a[a – aproape ca `n banculcu asem\narea dintre un cìne [i-uninginer: am`ndoi `n]eleg perfect,dar nu reu[esc s\ se exprime.Spre deosebire de cìne, eu (`nc\)m\ mai descurc [i cu cititul. „Pa-jalei jemenia, dara-ga-ia...“ ,adic\ „Ai mil\ de mine, drag\...“– culmea ironiei, `n Nabokov,Disperare, pe ultima sut\ demetri!

E.B.: C`nd ajungi cu Nabokovla ultimul metru, centimetru,

milimetru... ia-o de la cap\t! Nicio Disperare nu are limite!

V.D.N.: Deja s`nt la a doua tre-cere. Cu am\nuntul! Culmea e c\`ntr-adev\r nu are limite, e cum-va circular\. O s\ vede]i...

E.B.: Este curios cum visezmereu, mereu situa]ii absurde,comice chiar. Ast\-noapte amc`ntat `mpreun\ cu domnulGabriel Liiceanu nu [tiu ce c`ntec,`ns\ pe urm\ a trebuit s\ dau cuel un examen la limba rus\!!! (~micer scuze pentru asemenea vis!){i nu mai [tiam o iot\! Adev\ru-ic\ eu am fost mereu tuf\ la rus\,de[i am f\cut [i `n [coal\, [i lafacultate (ba chiar am dat exa-men de limba rus\ la intrarea laMedicin\!). Chestia e c\ `n vistoate astea cap\t\ un aer deap\sare cumplit\ [i numai trezin-du-m\ scap de teroarea instituit\!Ce sf`r[it de noapte, ce `nceputde zi...

V.D.N.: Era o astfel de zi. O zide stat la borcan, cu bucurii se-crete, cu delicii ale recitituluiatent, cu z`mbete c`nd descoperidetaliul care a fost stra[nic ascunsp`n\ acum `ntre r`ndurile finale,rim`nd tainic cu fratele lui de la`nceputuri, cu pocnit din degetec`nd ]`[ne[te exact cuv`ntulpotrivit.

{i joaca de-a „ce-ai furat primaoar\?“, [i amintirea timbrului cuc\]eloi alb [i l\]os, furat de lasor\ [i ascuns sub pat, [i scan-dalul imens... {i g`ndul c\ toaterelele copil\riei (doar acelea?)pot fi justificate prin iubire. Fur-turi din dragoste!

E.B.: Primul furt? }in minte caacum. Uite, a[a ceva chiar nu seuit\! Eram `n clasa `ntì, la Ciceu.Familia mea fusese `n vizit\ la ofamilie prieten\. Acolo am des-coperit, uimit, o enciclopediegerman\, fascinant\ prin plan[eleei. Nu [tiu de unde mi-am procu-rat o lam\ [i am t\iat plan[a cuciuperci. Acas\ mama a desco-perit plan[a, am m\rturisit totul.Mi-a ars c`teva palme, dar nu m-apus s\ dau plan[a `napoi, ì era [iei ru[ine de boroboa]a mea. Credc\ o mai am, r\t\cit\ printrefilele vreunei c\r]i...

Fragment cu{amraev [i furturidin dragoste

Un veac de singur\tate folose[te cu suc-ces acest procedeu prin care elementelemiraculoase [i cele reale convie]uiesc `narmonie, `ns\ f\r\ a provoca uimire sauindignare personajelor, naratorului saucititorilor. Chiar `n `nceputul romanului,micul Aureliano intr\ `n buc\t\rie `n timpce mama sa tocmai lua de pe foc [i a[ezape mas\ o oal\ cu fiertur\. Copilul, dinpragul u[ii, ì spune: „Va c\dea!“. Oala,de[i era a[ezat\ chiar `n mijlocul mesei,`ncepe brusc s\ se mi[te c\tre margine,iar apoi se zdrobe[te de podea. ~n acestmoment intervine naratorul, spun`nd:„Ursula povesti alarmat\ acest episodso]ului ei, acesta `ns\ `l interpret\ ca peun fenomen cu totul firesc“. ~n aceast\informa]ie metanarativ\ se poate obser-va tot fundamentul teoretic [i creativ alfic]iunii real-miraculoase, ̀ n care fenome-nele extraordinare s`nt interpretate ca fe-nomene naturale.

Descoperim acela[i procedeu ̀ n poves-tirea lui Florin Manolescu, Mentali[tii,care d\ [i titlul volumului ap\rut anulacesta la Editura Cartea Româneasc\. ~nmijlocul r\zboiului, `n timp ce la doarc`teva sute de kilometri oamenii mureaupe front, un circ hipnotizeaz\ parc\ ̀ ntregBucure[tiul: „spectatorii `ncremeniser\ deuimire“, „spectatorii amu]iser\ din nou“.~nt`mpl\ri extraordinare, percepute cafapte obi[nuite, au loc `n fiecare zi sub cu-pola Circului: „un magician din Amster-dam introdusese `ntr-un ghiveci cu p\-m`nt un bulb p`ntecos din care `n maipu]in de cinci minute crescuse [i `nflo-rise o lalea ro[ie, un chinez sp\rsese

zece pahare de dimensiuni [igrosimi diferite, uit`ndu-se `ncrun-tat la ele, de la o distan]\ de pestedoi metri...“.

Ie[irea de la circcoincide cu intrarea`n realitate

Micul Felix Papudof, elev degimnaziu, intr\ `n vacan]ade var\ cu o singur\ do-rin]\: un bilet la Circul Krateyl, un lucrude altfel – ne spune naratorul – „c`t sepoate de obi[nuit“. De[i mamei `nt`m-pl\rile cu mentali[ti i se par cel pu]in du-bioase, Felix prime[te totu[i acceptul de amerge la circ. ~l descoperim pu]in mai t`r-ziu ̀ n primele r`nduri, uluit de ceea ce ve-dea: mentali[tii finali[ti, Farid [i Hun-ding von Goysern, `mpreun\ cu clovnulCeacanica vorbesc cu animalele [i seridic\ `n zbor de la p\m`nt. Descrierealevita]iei seam\n\ izbitor cu episodulspargerii vasului din romanul Un veac desingur\tate: „Apoi, clovnul Tonino a-duse din culise un fel de p\tur\ sau decuvertur\ de pat f\cut\ sul, pe care odesf\[ur\ cu grij\ deasupra capului luiCeacanica... Tonino `ncepu s\-[i mi[tecaraghios bra]ele de jos `n sus, ca [i cumar fi vrut... s\-[i ia zborul. {i `ntr-ade-v\r... `ncepu s\ se `nal]e pu]in c`te pu-]in... p`n\ la aproximativ doi metri dea-supra p\m`ntului... Nu mai `nc\pea nicio `ndoial\! Ceacanica zbura! Iar publi-cul avea din nou ocazia s\ se conving\

c\ imposibilul a devenit realitate“.Mai mult dec`t oric`nd, `n r\zboi, oa-

menii au nevoie de miracole. Circul lesatisface aceast\ foame de `nt`mpl\ri ex-traordinare [i finaluri fericite. Ceea ce la`nceput nu pare dec`t o iluzie, sf`r[e[teprin a deveni realitate. Sub cupola cir-cului se p\trunde `ntr-o alt\ lume, `n ca-re totul este posibil [i unde orice do-rin]\ poate fi `ndeplinit\. Ie[irea de lacirc coincide cu intrarea `n realitate,semnalat\ de zgomotul sirenelor careanun]\ un posibil nou atac aerian.

Reg\sim `n volumul lui Florin Mano-lescu [i influen]a lui Mateiu Caragiale:mentali[tii lui Florin Manolescu seam\n\foarte mult cu unele personaje cunoscutedin Craii de Curtea-Veche. Exist\ un re-alism magic autohton, balcanic, `n fie-care din cele „alte nou\ povestiri incre-dibile“. Nou\ povestiri care ne arat\ c\„realitatea nu se sf`r[e[te la pre]ul ro[i-ilor din pia]\“.

Florin Manolescu, Mentali[tii, colec]ia„Proz\“, Editura Cartea Româneasc\,

2009, 21.95 lei

~n convorbirile sale cu Plinio Apuleyo Mendoza,`ntrebat care este punctul de plecare al c\r]ilorsale, Gabriel Garcia Marquez r\spunde: „Oimagine vizual\. La al]i scriitori, cred, o carte sena[te de la o idee, dintr-un concept. Eu plec dela o imagine“. Imaginea care a stat la bazaromanului Un veac de singur\tate este aceea `ncare „un b\tr`n duce un copil s\ vad\ ghea]aexpus\ ca o curiozitate de circ“.

Florin Manolescu,povestitorul

SEMNAL

Salman Rushdie, Seduc\toarea din Floren]a, traducere din limba englez\ [i note de Dana Cr\ciun,colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor «Salman Rushdie»“, Editura Polirom, 376 de pagini, 44.95 lei

Salman Rushdie este autorul Versetelor satanice, roman care i-a adus lui Rushdie premiul Whitbread, o nomi-nalizare la premiul Booker [i o condamnare la moarte a c\rei amenin]are `nc\ mai st\ruie asupra scriitorului.Cel mai recent roman al lui Salman Rushdie, Seduc\toarea din Floren]a, publicat `n 2008, este o elegie `nchi-nat\ frumuse]ii [i, `n acela[i timp, o medita]ie asupra naturii [i a modului `n care func]ioneaz\ puterea. Av`nd`n centru figura misterioas\ [i seduc\toare a unei femei – prin]es\, vr\jitoare [i sclav\, visul de dragoste aloric\rui b\rbat –, povestea `mbin\ epoci istorice [i spa]ii culturale diametral opuse, purt`ndu-ne din Floren]alui Machiavelli [i a familiei de Medici `n opulenta Indie a mogulilor din perioada de glorie marcat\ de dom-nia lui Akbar. Cu toate c\ ne l\s\m cuceri]i de fermec\toarea eroin\ a c\r]ii, cu toate c\ cel ce ]ine `n m`n\firele multicolore ale nara]iunii pare a fi un ins misterios cu aerul unui nobil, cu m\iestria unui scamator [imisiunea unui diplomat, adev\rata partitur\ a seduc]iei este interpretat\, ca `ntotdeauna, de Rushdie `nsu[i,care `mbin\ harul unui povestitor oriental cu talentul plastic [i bog\]ia de nuan]e a unui miniaturist.„~n Seduc\toarea din Floren]a, Rushdie se `ntoarce `n timp, la acele prime indicii ale schimbului cultural care[i-au l\sat puternic amprenta asupra operei sale...“ („The Observer“)

Alte nou\ povestiri incredibile. Untitlu care ne trimite cu g`ndul la In-credibila [i trista poveste a candideiErendira [i a bunicii sale f\r\ suflet.Acest „incredibil“ din titlu deschidepor]ile realismului magic?

S`nt surprins [i nu prea de trimiterea pecare o face]i la povestirile lui Marquez.De cur`nd am fost comparat cu scriitoripe care ì pre]uiesc [i eu a[a cum se cu-vine, dar care s`nt de o cu totul alt\ fac-tur\: Alexandru George, Mircea Opri]\,Voicu Bugariu, Ovid S. Crohm\lnicea-nu. Iar dac\ toat\ lumea are dreptate, [iare, `nseamn\ c\ am reu[it s\ fac m\caro parte din ceea ce mi-am propus. Nu„realism magic“, ci proz\ cu ofert\ mul-tipl\. Adev\ra]ii mae[tri ai realismuluimagic [i utopic, marxi[tii clasici, carepracticau o variant\ [i mai pervers\ deestetic\ a manipul\rii, ar fi spus: „Dela fiecare dup\ posibilit\]i, fiec\ruiadup\ necesit\]i“. O lozinc\ f\cut\ s\te lase cu gura c\scat\. ~ntre timp,eu am reu[it s-o `nchid pe a mea. {io precizare `n leg\tur\ cu acel „nuprea“ de la `nceputul r\spunsuluila `ntrebarea dvs. Descop\r c\volumul cu povestirile lui Mar-quez, a[ezat pe unul din rafturilede jos ale bibliotecii mele, a fost zg`-riat bine de tot de ghearele ascu]ite alemotanului Mota[. Prin urmare, e sigurc\ el le-a citit de mai multe ori, cu pasiu-ne! Le voi reciti [i eu.

Exist\ un exil apropiat [i un exil `n-dep\rtat?

Nu-mi dau seama la ce se refer\, exact,`ntrebarea dvs. La exilul propriu-zis, `ncompara]ie cu cel\lalt exil, interior? Latimp? La distan]\? La durat\? La toateacestea la un loc? Un medic care [tie c\nu exist\ boli, ci bolnavi, ar r\s-punde: nu exist\ exil, apropiatsau `ndep\rtat, ci doar exila]i.Altfel spus, fiecare exilat este

exilat `n felul s\u. Adic\ din pricini cares`nt numai `n mic\ parte comune [i, `nrest, extrem de diferite. Asta pentru c\foarte rar s`ntem `mpin[i de un singurmotiv s\ facem ceea ce facem. A[adar,probabil c\, `ntr-un fel sau altul [i de laAdam `ncoace, de c`nd am `nceput s\g`ndim, to]i s`ntem ni[te exila]i. {i poatec\ autorul Mentali[tilor este un exilat `npropriile sale povestiri.

R`sete [i aplauze `nsunetele sirenei

de alarm\. De unde aceast\ imaginea circului `n mijlocul r\zboiului?

De data aceasta, r\spunsul e ceva maisimplu. Mai `ntì pentru c\, `n ciuda a-paren]elor, povestirile mele, [i nu doarcea care se intituleaz\ Mentali[tii, nus`nt cu adev\rat contemporane dec`t cucel care le-a scris. Fire[te, m-a[ sim]ifericit dac\ ele ar deveni contemporane[i cu cei care le-ar citi ast\zi, peste c`te-va zile sau mult mai t`rziu. Dar asta numai depinde de mine. Apoi pentru c\,tot `n ciuda aparen]elor, r\zboiul, cu ar-mele sau cu vorbele, este de fapt un

imens circ sinistru, din care, cas\ nu murim de tot, ne pu-

tem salva doar dac\Dumnezeu ne-a datputerea s\ r`dem. Iardac\, pe deasupra,`]i mai [i lipse[teinstinctul de con-servare, ca `n cazulmeu, r`sul [i sal-varea vin de la si-

ne.

Paginirealizate

de BogdanRomaniuc


13 «

printre r`nduri POVESTIRICONTEMPORANE

Florin Manolescu: „~n ciuda aparen]elor, povestirile mele nu s`nt cuadev\rat contemporane dec`t cu cel care le-a scris. Fire[te, m-a[ sim]ifericit dac\ ele ar deveni contemporane [i cu cei care le-ar citi ast\zi,peste c`teva zile sau mult mai t`rziu. Dar asta nu mai depinde de mine“.

TREI R|SPUNSURI DE LA FLORIN MANOLESCU

„Autorul Mentali[tiloreste un exilat `npropriile sale povestiri“

SEMNAL

Tracy Chevalier, Simetria de temut, traducere din limba englez\ de Fraga Cusin [i Ioana Filat, colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“ , Editura Polirom, 472 de pagini, 34.95 lei

Tracy Chevalier este autoarea romanului Fata cu cercel de perl\, v`ndut `n peste un milion de exemplare [iecranizat `n 2003, cu Scarlet Johansson [i Colin Firth `n rolurile principale.Simetria de temut (2007) ì are ca personaje centrale pe membrii familiei Kellaway, care sosesc `n Londrasf`r[itului de secol XVIII, l\s`nd `n urm\ Dorsetul rural pentru a `ncepe o via]\ nou\. Casa `n care se stabilesceste situat\ `n vecin\tatea locuin]ei [i atelierului unui poet, pictor [i gravor celebru, dar rebel, William Blake,care st`rne[te `n cur`nd interesul [i fascina]ia copiilor Kellaway, Jem [i Maisie, c\rora li se al\tur\ Maggie, ofat\ extrovertit\ [i desurc\rea]\, atras\ de firea inocent\ [i introvertit\ a lui Jem. Lega]i printr-o str`ns\ priete-nie, cei trei copii ajung s\-i cunoasc\ bine pe neobi[nuitul lor vecin [i pe so]ia sa [i chiar s\ le vin\ `n ajutor`ntr-o perioad\ foarte tensionat\, c`nd ecourile Revolu]iei Franceze, perceput\ ca o amenin]are la adresamonarhiei britanice, st`rnesc un val de acuza]ii [i persecu]ii, av`ndu-i ca ]int\ pe to]i cei care critic\ neajun-surile regimului politic.„Simetria de temut este o carte `nc`nt\toare, scris\ cu mare subtilitate, cu personaje suferind de pe urma pro-priilor aversiuni [i prejudec\]i, `ns\ deloc exagerate, cu detalii domestice [i atmosfera plin\ de via]\ a Londreidin secolul al XVIII-lea, splendid recreat\.“ („Sunday Times“)

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Casa de discuri german\Orfeo, `n colaborare cuFunda]ia SergiuCelibidache dinMünchen, ofer\ o nou\edi]ie din `nregistr\rilemaestrului român,concertele orchestraledin perioada `n care adirijat Orchestrasimfonic\ aradiodifuziunii din Köln.Este vorba de un set decinci discuri [i`nregistr\ri live dinarhiva radio de la Köln,`n parte cunoscute gra]ieunor discuri mai vechi,neautorizate. Edi]iaOrfeo merit\ cuprisosin]\ recomandat\,at`t pentru calitateasonor\ a restaur\riiconcertelor, c`t [i prinv\dita dragoste cu carea fost realizat\ [iprezentat\ de ChristophSchlüren.Este paradoxal, dar Sergiu Celibidache adevenit, `n ceva mai mult de un deceniude la dispari]ia lui, unul din marii diri-jori cu o activitate amplu documentat\discografic. {i aceasta `n ciuda convinge-rii [i hot\r`rii sale de o via]\ de a nu per-mite comercializarea `nregistr\rilor sale.Autorul prezent\rii discurilor Orfeo sus-]ine chiar c\ aceasta a fost una din preve-derile sale testamentare, dar faptul e a-proape imposibil de controlat dup\ ce fa-milia dirijorului a decis contrariul nego-ciind [i autoriz`nd apari]ia edi]iilor de zecide discuri EMI [i Deutsche Grammophonce documenteaz\ anii petrecu]i la Mün-chen [i Stuttgart. Dup\ un alt mare set (11discuri), ap\rut `n Japonia [i care docu-menteaz\ activitatea lui Celibidache lapupitrul Orchestrei simfonice din Londra`n anii 1978-’82, discurile Orfeo aduc unaer de prospe]ime [i tinere]e, ilustr`ndanii 1957-’58.

Erau anii ce urmau unei perioade a-gitate de dirijor invitat. Celibidache dirija-se `n Italia, Mexic, America de Sud, Israel[i revenise mai rar `n Germania, ]ara `ncare se formase [i din care a plecat alun-gat practic de alegerea lui Karajan ca suc-cesor al lui Wilhelm Furtwängler, la con-ducerea Filarmonicii din Berlin. Criticiidin Köln [i-l aminteau `nc\ vizit`nd ora-

[ul cu berlinezii [i unul dintre ei, citat deChristoph Schlüren, nota `n 1957 c\ „`ntimp de zece ani, de la 35 la 45 de ani,un dirijor are posibilitatea de a c`[tiga `nmaturitate [i a se perfec]iona..., teatrul lacare ãCelibidacheþ ne face s\ asist\m a c`[-tigat `n elegan]\ [i fluiditate [i `n aceea[im\sur\ `n varietate..., suple]ea silueteilui, intensitatea tr\s\turilor, ochii de jar,p\rul rebel dau acestui dirijor `nc\ t`n\ro alur\ fascinant\. Se simte aura unuiartist de rang mondial, la fel ca [i for]eledemonice de care este animat“.

Programul concertelor documentate desetul Orfeo, cu orchestra radio de la Köln(devenit\ `ntre timp Orchestra simfonic\ aradiodifuziunii vest-germane, WDR), in-clude ca piese de prim\ importan]\ Simfo-nia a 6-a Patetica de Ceaikovski, SimfoniaNo. 1 [i Recviemul german de Brahms (ul-timul cu soli[ti ale[i, soprana Agnes Gie-bel [i baritonul Hans Hotter), Pas\rea defoc a lui Stravinski, Ma mère l’oye de Ra-vel, Metamorfozele simfonice pe o tem\de Carl Maria von Weber ale lui Hinde-mith. Li se adaug\, de o claritate [i fru-muse]e exemplar\, Simfonia a 2-a [i uver-tura Die Zauberharfe de Schubert, uvertu-ra de concert a lui Mendelssohn Visulunei nop]i de var\, poemul Don Juan allui Richard Strauss [i suita a 2-a Daphnis[i Chloé de Ravel. De notat ar mai fi piesa

unui compozitor german contemporan,dintre cei mai c`nta]i la data `nregistr\ri-lor de la Köln, Boris Blacher, Varia]iuni-le pentru orchestr\ pe o tem\ de N. Pa-ganini, op. 26.

Christoph Schlüren observ\ `n notelesale c\ `n jurul lui S. Celibidache conti-nu\ s\ fac\ valuri judec\]i [i relat\ri din-tre cele mai false [i aceasta deoarece „lu-mea nu a vrut niciodat\ – [i nici nu a fostcapabil\ – s\-l ̀ n]eleag\. Nu a vrut-o fiind-c\ a proceda astfel ar fi `nsemnat, `n modnecesar, s\-[i revad\ toate conven]iile e-xistente [i concep]iile establishmentuluiartistic, filosofic [i muzical“. Autorul pre-zent\rii setului Orfeo insist\ [i pecli[eele `n jurul fenomenologiei lui Celi-bidache [i, pentru a-i rezuma g`ndirea,citeaz\ un pasaj copios dintr-un inter-viu acordat de dirijor revistei „Das Or-chester“, `n 1976. Nu `l [tiam.

~n plus, cei care vor s\-l cunoasc\mai bine pe Sergiu Celibidache au la dis-pozi]ie, `n limba german\, seria „Celibi-dachiana“, publicat\ de funda]ia de laMünchen. Prima serie con]ine operele [iscrierile ap\rute `n timpul vie]ii [i pos-tum, sub `ngrijirea lui Patrick Lang [iMark Mast, cea de-a doua, documente[i m\rturii despre via]a [i opera luiCelibidache, `ngrijit\ de Klaus Weiler,ambele la Editura Wißner.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, PragaC`ndva, s\-]]i procuri `n România undisc occidental de muzic\ rockera la fel ca [i cum ai fi procurato arm\ de distrugere `n mas\.{tiau ei cenzorii de ce: impactulrockului asupra sistemului comu-nist e atestat de nume grele, Ha-vel bun\oar\. Nostalgia aceleivremi n-o am. Din c`nd `n c`nd`ns\, m\ cuprinde ceva ca un ver-tij, lesne de `n]eles la urma urme-lor, c\ om s`nt [i eu, et nihil hu-mano... Uite acum, de c`nd amurit fulger\tor unul dintre ve-chii mei prieteni, c\ruia `i pl\ceafoarte mult Jethro Tull, am ostare de... nestare!

C`nd l-am cunoscut pe cel c\-ruia nu i-am zis niciodat\ altfeldec`t Domnu’ Doctor, el avea fai-ma cuiva care a fost la speciali-zare `n Statele Unite, de unde „aadus“ 100 de discuri [i o... „com-bin\“! Cine mai [tie ce `nseamn\combin\ muzical\? Sau ce va-loare avea pentru oamenii obi[-nui]i, c\rora detaliile audiofile nule ridic\ adrenalina? O linie stan-dard – pick-up, pre- ([i) amplifi-cator, boxe pe trei c\i, eventualun magnetofon Akai, mult r`vnitde majoritatea posesoare de Tesla,ZK sau Maiak (Rostov-ul ce imitabine Akai-ul a ap\rut prea t`rziu,[i-a r\mas `n casele multora dreptmobil\!...) – era mai pu]in invi-diat\ dec`t „combina“! Am `nt`l-nit destui profesori care c\utauaceast\ magic\ minune a tehni-cii. De obicei, era o cutie masiv\,impun\toare, desenat\ de-un ar-tist industrial educat la [coala eu-ropean\. Confec]ionat\ din plas-tic de calitate superioar\, colo-rat\ discret, dar cu gust, iradia`ncredere. Cea pe care Domnu’Doctor o trimisese acas\, `naintes\ plece dinAmerica,dup\ un ande munc\ lao ferm\avicol\, nupurta logode firm\celebr\. Ca-racteristiciletehnice eraumodeste: s\spun c\scotea vreo10.000-12.000Hz,la cca. 30-40W, exagerez.Radioul func]iona pe banda defrecven]e american\. Nu prindea

prea multe posturi `n zona sud-est-european\. Pick-up-ul erabun, nu [tiu s\ se fi defectatvreodat\ `n to]i ace[ti ani. Case-tofonul cu clape... S\ trecem pes-te detalii! Boxele erau pe 2 c\i,difuzoarele excelente, tweet-erefluide, bas percusiv unde trebuie[i dinamic\ impecabil\. Dup\ ceamicul nostru comun, Electronis-tu’, a modificat circuitul deintrare, Domnu’ Doctor ascultaprin boxele combinei alte sursede sunet, provenite din mag,videocasetofon sau, mai `ncoace,CD-Player. Numai laptopul n-areu[it s\-l conecteze la combin\,nu mai avea r\bdare s\ lege ca-blurile. F\cuse un efort s\ `nve]ecum func]ioneaz\ Vista (licen]\original\, cadou de la copiii s\i),avea la dispozi]ie un Internet demuzic\ [i filme, era uimit de c`teputea s\ g\seasc\, se mul]umea cuce auzea `n spikerele Toshibei...

~n anii c`nd Jethro Tull a concer-tat la noi, s-a `nt`mplat ca Dom-nu’ Doctor s\ fie bolnav. At`t debolnav s\ nu poat\ ajunge `n Bu-cure[ti sau Sibiu n-a fost, dar sta-rea general\ nu-i d\dea br`nci laextravagan]e. L-am `ntrebat oda-t\ de ce nu profit\ de libertate [inu merge m\car la un concert `nclub. Mi-a dat replica din titlu. Ces\-i fi r\spuns? Cunosc deja senti-mentul implicat, `l port cu minede la o vreme. {i-apoi, c`nd totuleste accesibil, parc\ n-are nici unfarmec s\ ob]ii contra unei sumeoarecare de bani ceea ce alt\dat\`]i d\dea fiorii unei aventuri existen-]iale. La fel ca-n amor: po]i pl\ticea mai nurlie femeie s\ se culce cutine, dar senza]ia ulterioar\ e degrea]\... {tia ce spune Domnu’Doctor, fusese `n Las Vegas, `n

San Fran-cisco [i-nMiami...

Trebuies\ mai scriudespre celcare mi-afacilitat pi-p\irea pri-melor dis-curi ameri-cane derock, `ntr-ovreme c`nda ]ine `nm`n\ a[a

ceva echivala cu a de]ine armeadev\rate. Trebuie, c\ nu-s nicieu Too Young to Die...

Too Old to Rock-n-Roll...

Sergiu Celibidachela Köln (1957-’58)


Dumitru Ungureanu: „C`nd totul este accesibil, parc\ n-are niciun farmec s\ ob]ii contra unei sume oarecare de bani ceea cealt\dat\ `]i d\dea fiorii unei aventuri existen]iale“.

LIPSIT DEFARMEC

» 14

muzic\

15 «

fast-foodIDEI TR|SNITE

M\d\lina Cocea: „~n fiecare an, posturile TV anun]\ serialele cevor fi anulate, iar fanii pun `n practic\ cele mai tr\snite ideipentru a le convinge s\ le mai dea `nc\ o [ans\“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

CCoolleeggiiuull eeddiittoorriiaall:: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

RReeddaaccttoorr-[[eeff:: George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt:: Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee:: Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Mihaela Michailov.

AArrttee vviizzuuaallee:: Matei Bejenaru, Marius Babias.CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu. TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\,

Ciprian Nedelcu, Veronica D. Niculescu,

Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee // AAbboonnaammeennttee:: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:[email protected].

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

Alunele salveaz\serialele de la moarte


Altfel, mai departe va fi vorba despre lu-crurile nebune[ti pe care le pot faceni[te fani cam `ntr-oo dung\ pentru a-[[isalva serialele preferate de la anulare.

~n fiecare an, `n luna mai, `ncepenebunia: posturile TV anun]\ serialelece vor fi anulate, iar fanii pun `n prac-tic\ cele mai tr\snite idei pentru a leconvinge s\ le mai dea `nc\ o [ans\. ~nurm\ cu 40 de ani, scrisorile au fost su-ficiente pentru a sus]ine cauza StarTrek-ului, serial care fusese `ntreruptdin cauza ratingurilor slabe dup\ doardou\ sezoane. Twin Peaks a primit c`te-

va episoade extra `n urma cererilor de latelespectatori, iar Family Guy a „re`nvi-at“ pe baza v`nz\rilor masive de DVD-uri. De atunci, campaniile au devenitmult mai creative.

~n anul 2007, produc\torii serialuluiJericho au primit prin po[t\ 20 de tonede alune, `nso]ite de comunicate depres\ [i campanii publicitare organizatede fani. A func]ionat. Alunele f\ceaureferire la o replic\ din ultimul episod,iar `n urma efortului cople[itor, realiza-torii au decis s\ investeasc\ pentru `nc\un an `n realizarea serialului.

{osete vs SWOT

Dup\ un model similar, au mai fostfolosite sticlu]e de condimente (pentruserialul Roswell), semin]e de floarea-soarelui (pentru The 4400 – ron]\ialapreferat\ a unuia dintre personaje), ba-toane de ciocolat\ (pentru VeronicaMars) sau [osete (dup\ numele lui Sock,din The Reaper) – trimise masiv [i orga-nizat de o comunitate care `[i dorea cuorice pre] s\ continue povestea perso-najelor preferate. De cele mai multe ori,puse fa]\ `n fa]\ cu bilan]urile contabile,cifrele de audien]\ [i analizele SWOT,[osetele e[ueaz\. Serialele s`nt anulate.Dar, `n numele celor c`teva exemple desucces, fanii nu se dau b\tu]i niciodat\.

~n urm\ cu c`teva zile, s-a `nregistrato nou\ reu[it\: serialul Chuck, difuzatde NBC timp de doi ani, a fost salvat dela dispari]ie. Chuck este un serial de spi-onaj, dar care are acel amestec perfect

de dram\, umor [i dragoste ce determi-n\ publicul s\ se ata[eze de un personaj[i s\ `i cunoasc\, `ncet-`ncet, toate reac-]iile, filosofia de via]\ [i zonele vulnera-bile ca un prieten bun care li se dezv\-luie treptat.

{i cine ar l\sa un prieten bun s\ ple-ce pur [i simplu, oric`t ar fi de frumosepisodul lui de adio?

Aduna]i prin re]ele sociale, Twitter,Facebook [i tot ce are mai bun Interne-tul, „prietenii“ lui Chuck au ac]ionat a-colo unde durea mai tare: `n buzunarelesponsorului. ~n ziua ultimului episod,au cump\rat masiv sandviciuri Subway,l\s`nd `n cutia de reclama]ii numeroaserug\min]i de reluare a serialului. Apoi,au mai urcat o treapt\ strategic\, f\c`nddona]ii masive pentru site-ul Asocia]ieiAmericane pentru Inim\, o funda]ie de-dicat\ prevenirii [i vindec\rii bolilor deinim\. Leg\tura cu un serial TV? Asocia-]ia este cel mai mare beneficiar al dona-]iilor din partea firmei Subway, produ-c\torul sandviciurilor care sponsorizea-z\ serialul. Astfel, fanii au `ncercat s\demonstreze c\ s`nt extrem de hot\r`]i[i de creativi `n eforturile de a-[i salvaserialul preferat.

~n urm\ cu dou\ s\pt\m`ni, NBC aanun]at c\ este de acord s\ reia serialul,declar`nd c\ aceast\ campanie a fanilora pus bazele unui parteneriat inovativ`ntre public, produc\tori [i sponsori.

Bucuroas\, Christina Applegate, cunos-cut\ la noi din serialul Familia Bundy, aini]iat [i ea o peti]ie pe Internet pentrua-[i salva propriul serial, Samantha Who?Campaniile de reluare a unor seriale vordeveni `n cur`nd ca o procedur\ standardde respira]ie gur\-la-gur\. Dar c`nddoar de gura fanilor nu se prea mai facenimic, va fi interesant de urm\rit ce vorprimi prin po[t\ produc\torii TV la anul.

COOLTURISME

M\d\lina COCEA

Ceea ce urmeaz\ va fi extrem de u[or de `n]elespentru to]i cei care n-au dormit toat\ noaptea pentruc\ s-au uitat la „doar `nc\ un episod“ din PrisonBreak. Sau care se trezesc la [ase diminea]a pentru aapuca s\ vad\ cel mai nou episod din Lost `nainte dea pleca la serviciu; pentru cei care [tiu c\ Ross [iRachel luaser\ o pauz\ [i care vor din tot sufletul caMeredith s\ se c\s\toreasc\ odat\ cu Derek!

Twin Peaks a primit c`teva episoade extra `n urma cererilor telespectatorilor

Fanii au cump\rat sandviciuri Subwaypentru a-l salva pe Chuck

EXCLUSIV ONLINE:{tirile SDC

www.supliment.polirom.ro

Zilnic informa]ii din lumea cultural\

Ie[enii pot ob]ine autografe pe Lampa cu c\ciul\

Volumul de povestiri Lampa cu c\ciul\ de Florin L\z\rescu,publicat `n colec]ia „Ego. Proz\“ de la Polirom, va fi lansat laLibr\ria Avant-Garde din Ia[i. Evenimentul va avea loc joi, 11iunie, ora 18.00. Al\turi de autor, prezint\: Bogdan Cre]u,Doris Mironescu [i Lucian Dan Teodorovici. Va citi o povestiredin volum actorul Vlad T\nase.

România la Bienala de Art\ de la Vene]ia

Vineri, 5 iunie, la Pavilionul României din spa]iul „Giardini diCastello“ a avut loc vernisajul proiectului expozi]ional„Seduc]ia intervalului“, cu care ]ara noastr\ particip\, `nperioada 5 iunie – 22 noiembrie, la cea de-a 53-a edi]ie aBienalei Interna]ionale de Art\ de la Vene]ia.

SS\\pptt\\mm`̀nnaa aacceeaassttaa `̀nn sseecc]]iiuunneeaa {{ttiirrii


Iulia Blaga: „{tiu s\ scrie un scenariu [i s\ g\seasc\ nuan]elecele mai potrivite `n jocul actorilor. ~n]elegerii modului `n carefunc]ioneaz\ Europa de azi i se al\tur\ empatia pentrupersonaje [i lipsa de compromisuri dramaturgice sau estetice“.

JEAN-LUC {I PIERREDARDENNE

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

LexicnomadLa finalul lunii mai, a avut loc la Lyona treia edi]ie a ~nt`lnirilor interna]iona-le ale romanului (Les Assises Interna-tionales du Roman), organizate deVilla Gillet [i „Le Monde“. Au venitscriitori din toat\ lumea care-au dez-b\tut, timp de o s\pt\m`n\ `ntreag\,chestiunile mai mult sau mai pu]in ar-z\toare ale literaturii. Aceia[i scriitori aufost ruga]i s\-[i aleag\ un singur cu-v`nt, legat de scrisul lor, `n jurul c\ruias\ compun\ un text c`t o pagin\ debuzunar. A[a a ap\rut (la EdituraChristian Bourgeois) un mic Lexic no-mad, „un dic]ionar enigmatic, lacunar[i tulbur\tor“ (dup\ cum spune Ra-phaëlle Rérolle `n prefa]\). Avem de-aface, de fapt, cu ni[te cuvinte care des-chid u[ile ascunse ale literaturii. De e-xemplu, pentru Saša Stanišic, cheiles`nt „animale“: un porumbel `ntemni-]at pentru trafic de droguri `n `nchi-soarea din Zenica, o pisic\, un [arpe,caii `mpu[ca]i pe malul rùlui Drina decei patru solda]i b\rbo[i. Sjón, scriitorislandez care-a colaborat cu Björk [ivon Trier, vrea s\ salveze cuv`ntul„arnsúgur“, adic\ „sunetul f`[ìtor pro-dus de zborul unui vultur“ (vultur fi-ind, `n islandez\, feminin). Juli Zeh vor-be[te de „piezi[“, pentru c\, spune ea,„discursul literar nu e altceva dec`t pri-virea oblic\ a[ez`ndu-se u[or al\turi delucruri. O privire f\cut\ din cuvinte ca-re se uit\ pu]in cruci[“. Will Self s-aoprit la un cuv`nt identic `n francez\ [ienglez\, „calenture“, „tulburare men-tal\ care afecteaz\ marinarii la tropice“:crez`nd c\ v\d p\m`ntul de-acas\ ladistan]\ de-un bra], se urc\ pe balu-strad\ [i se-arunc\ `n mare. „L-am alespentru c\ exprim\ ceea ce `[i propunes\ fac\ fic]iunea mea, anume s\ suspen-de ne`ncrederea cititorilor mei astfel `n-c`t s\ se ca]ere [i ei pe parapet [i s\ `n-cerce s\ umble printr-o halucina]ie“, zi-ce Self. Pianistul [i poetul Alfred Brendelmizeaz\ pe „nonsens“, ca o „garan]ie`mpotriva profundului serios“, AntonioUngar poveste[te istoria indigenilorCurripaco din junglele Orinoco-ului co-lumbian, iar Quignard crede c\ scriitu-ra e „saltul `n afara expresiei verbale“,de aceea alege cuv`ntul „hourvari“ („[i-retenia c\prioarei care (...) se-ntoarce peunde a venit, `[i calc\ `n picioare urme-le vechi [i-apoi sare `n afara drumului pecare vin cìnii“). L-am l\sat la final peFaulkner. De[i n-a putut s\ ajung\ laAssises, a fost totu[i citat de Rick Basscu urm\toarea replic\: „Scriu, desigur,numai c`nd am inspira]ie. ~ns\ m\ asi-gur s\ fiu inspirat `n fiecare diminea]\,de la opt [i p`n\ la ora pr`nzului“.

„La ce naiba mi-aau trebuit at`-tea c\r]i?“, g`ndea el, p\[indcl\tinat `n urma [oferului, cuo cutie uria[\ de c\r]i `n bra-]e... La tura urm\toare, unuldin sacii de plastic pocni [i toa-te c\r]ile se `mpr\[tiar\. Vreoc`teva zburar\ prin golul din-tre sc\ri. Se auzir\ hohotelede r`s ale copiilor de jos.

– La ce naiba-]i trebuieat`tea c\r]i, dom’le?

– La nimic, le citesc...R`se [i [oferul, `n timp ce-l a-

jut\ s\ le adune. El cobor` c`te-va trepte [i se opri s\ culeag\una din c\r]i. O deschise...

– Ce faci, dom’le?...– Citesc.

– Acu’ ]i-ai g\sit?– Am dat peste ceva

interesant... Despre Sisif... Eunul pe care l-au pedepsitzeii...

– Ce zei, dom’le?– Unii oameni cred `n mai

mul]i Dumnezei...– Fugi, dom’le! Las\-m\ cu

sectan]ii \ia! |ia-s p\g`ni! Nuexist\! Dumnezeu e singur...

– Cam ai dreptate...T\cu, cu g`ndul aiurea...– Hai, dom’le, `mi spui?– Ce s\-]i spun?– De ce l-au pedepsit \ia?– A avut curajul s\ nu-i as-

culte... S-a pus `n gur\ cu ei.– Ei... gura bate curu’...

– Cum adic\ „Gura batecuru’“?

– Dac\ nu taci, m\n`nci b\-taie. A[a spunea tata, Dumne-zeu s\-l ierte!... {i ce-a p\]it?

– L-au aruncat `ntr-un fel deiad [i l-au silit s\ `mping\ unbolovan uria[ p`n\ `n v`rfulmuntelui...

– H\, h\, r`se [oferul, cubuldozeru’...

– Nu, c\ n-avea buldozer...Z`mbi [i el... ~n iad nu s`ntbuldozere...

– {i, dac\ au – continu\[oferul gluma –, le ]in pentruei, ca comuni[tii... S\ cari curoaba.

– Aia-i alt\ problem\... {ic`nd ajungea cu bolovanulp`n\ `n v`rful muntelui, ei `lrostogoleau la loc, s\-l caredin nou...

– R\i oameni!– P\i, nu ]i-am spus c\

erau zei?– R\i zei!... Dumnezeu n-ar

fi avut inima asta!Adunar\ toate c\r]ile. El

alerg\ p`n\ `n garsonier\,de[ert\ un sac [i se `ntoarse`n grab\.

– {i Sisif \la, dom’le, c`t adus-o a[a?

– Se zice c\ asta va facetotdeauna. {i-acum `[i maipoart\ bolovanul...

– S\racu’...– ~ntr-adev\r, s\racul... Nu-

mai c\, uite – scrie `n cartea pe

care am deschis-o mai ‘nainte –,lui Sisif tot i-a mai r\mas o bu-curie: r\gazul c`[tigat atuncic`nd coboar\ muntele, ca s\-[iia bolovanul `n primire... Deexemplu, matale, dup\ ce aimuncit o zi `ntreag\ [i te-ai`ntors acas\, sau acum, dup\ce ai c\rat un sac cu c\r]i [i aiplecat `napoi, la ma[in\, nute bucuri?

– Da, dom’le, m\ bucur...C\ [i Dumnezeu s-a bucuratdup\ ce a f\cut lumea... Hais\ termin\m de c\rat c\ se-nopteaz\!

Sisif repovestit

T\cerea Lornei

Nu e cel mai bun film al fra]ilor Jean-Pierre[i Luc Dardenne (personal, ezit pentruacest titlu `ntre La Promesse [i Le Fils),dar v\de[te o siguran]\ a construc]iei ca-re a devenit o marc\ a belgienilor. Poves-tea tinerei albaneze obligate la un pactodios pentru a putea r\m`ne `n Belgia, a-cela de a p\stra t\cerea asupra asasin\riijunkie-ului cu care se m\rit\ pentru ob-]inerea cet\]eniei, te ]ine atent p`n\ lasf`r[it, chiar dac\ ai putea respinge imer-sia `n real. De altfel, Dardenne-ii reu-[esc at`t de bine s\ recreeze realitateaemigran]ilor sau pe cea a occidentalilorafla]i la limita s\r\ciei, `nc`t uneori `]ivine greu s\ le vezi filmele, pentru c\ a-cestea evit\ orice rezolvare hollywoodi-an\ a situa]iilor. C`nd eroii fra]ilor Dar-denne au probleme, atunci au, tat\! Nuies din ele ca prin minune, pentru c\scenari[tilor li se face mil\ de suferin]alor. Oric`t de refractar ai fi la ideea decinema social – ai [i tu o zi proast\ [i aiprefera poate un film cu prin]ese la NewYork [i porumbei care le ]in prosopulc`nd ies de la du[ –, un film ca T\cereaLornei sf`r[e[te prin a te absorbi. Jean-Luc [i Pierre Dardenne [tiu s\ scrie unscenariu [i s\ g\seasc\ nuan]ele celemai potrivite `n jocul actorilor. ~n]elege-rii modului `n care func]ioneaz\ Euro-

pa de azi i se al\tur\ empatia pentrupersonaje [i lipsa de compromisuri dra-maturgice sau estetice.

Fra]ii Bloom

Semnat de un t`n\r regizor american,Rian Johnson, care a c`[tigat cu prece-dentul s\u film un premiu special al Sun-dance, Fra]ii Bloom duce Odiseea [i peJames Joyce, precum [i pe Adrien Bro-dy, Rachel Weisz, Mark Ruffalo, RobbieColtrane [i Maximilian Schell la Caste-lul Pele[. Nu e banc. Filmul a fost fil-mat `n România, Serbia-Muntenegru [iCehia, MediaPro Pictures fiind furnizorde servicii pentru partea român\. Ches-tia simpatic\ e c\ Pele[ul reprezint\ defapt un castel din New Jersey, iar Româ-nia nu e men]ionat\ nic\ieri. Mai mult,Cazinoul de la Constan]a e, pe ecran,Sankt Petersburg. Filmul e o comedie in-telectual\ care face reveren]e la Caceal-maua lui George Roy Hill, reveren]e co-lorate cum mai g\se[ti la Wes Ander-son, [i care, de[i are p\r]i bine contura-te, nu e la fel de omogen per ansamblu.Vestea bun\ este c\ dialogurile s`nt mie-zoase [i te pun pe g`nduri, chiar dac\ fil-mul e mai pu]in dec`t ce ar fi putut fi.

Jocuri la nivel `nalt

{i Jocuri la nivel `nalt/State of Play tepune pe g`nduri, dar `n alt fel. Dac\ Fra-]ii Bloom tr\gea spre Cacealmaua, fil-mul lui Kevin Macdonald trimite laTo]i oamenii pre[edintelui, f\r\ a reu[is\-l egaleze. Filmul este, de fapt, trans-punerea cinematografic\ a unui cunos-cut serial produs de BBC One, State ofPlay, care `[i plasa ac]iunea la Londra [ipunea `n leg\tur\ redac]ia unui ziar culumea politic\. Asigur`ndu-[i serviciile atrei scenari[ti (printre care Tony Gilroy,autorul lui Michael Clayton), produc\-torii au inten]ionat s\ condenseze ac-]iunea celor [ase ore ale serialului `ndou\. Rezultatul e c\ povestea are c\r-

ni]\ destul\, dar c\rni]a nu e peste totfraged\. Cel mai bun lucru `n film e in-terpretarea lui Russell Crowe, care teface s\ treci mai u[or peste schimb\rilebru[te [i lipsite de elegan]\ din scena-riu. Nu s`nt mul]i actori ca Russell Crowe,`n stare s\ intre at`t de firesc `n hainelepersonajului. Aici el e un jurnalist cu ex-perien]\ care trebuie s\ se documenteze`n timp record `n leg\tur\ cu un articollegat de un fost coleg de facultate, ajunspolitician (Ben Affleck). Nu [tiu, Crowemerge ca un jurnalist [i vorbe[te ca unjurnalist, iar declicul e interior. Austra-lianul e, de altfel ([i `n ciuda seriozit\]iituturor compartimentelor), singurulmotiv pentru care ai vedea filmul adoua oar\.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

Salat\ de sezonCum v-am obi[nuit,stima]i ascult\tori, iat\ unpot-pourri din premiereleacestei perioade.

FILM

Iulia BLAGA

» Fra]ii Bloom/Bloom Brothers, de Rian Johnson. Cu: Adrien Brody, Rachel Weisz, Mark Ruffalo

» Jocuri la nivel `nalt/State of Play, de Kevin Macdonald.Cu: Russell Crowe, Ben Affleck, Rachel McAdams

T\cerea Lornei/Le silence de Lorna, de Jean-Pierre [i Luc Dardenne. Cu: Arta Dobroshi, Jeremie Renier, Fabrizion Rongione

festivalul interna}ional de teatru de la sibiu – raport ... · 1,5 lei „criticii mei `[i vor...

Documents