Publicaţie trimestrială editată deFederaţia Română de Handbal

Nr. 4 - Noiembre 2011

adev`rul despre

HANDBAL

În această toamnă, conform pro -mi siunilor făcute, primarul Bacăului,Romeo Stavarache, ne-a anunţat călucrările la Sala Polivalentă au şi în-ceput. Edificiul va avea 8.000 de

locuri, cu posibilitate de extinderepână la 10.000, şi va fi cea mai mareSala Polivalentă din România. Unamplu interviu cu primarul Bacăuluigăsiţi în pagina 32

Primarul din Bacău seţine de cuvânt!

pag32

pag5

Champions League

Sorţii au decis:Echipa noastră campioană, Oltchim Rm Vâlcea, se va

lupta, în sferturile de finală, cu Buducnost, Krim Mercator, Metz

În grupa cealaltă, se află:Larvik, Gyori, Itxako, Midtjyland

Corona a înlocuit Rulmentul

Mariana Târcă ne povesteşteistoria echipei din Braşov

În această toamnă, la PiatraNeamţ s-a inaugurat noua SalăPolivalentă, cu aproape 4000de locuri pe scaune. Începutăcu 11 ani în urmă, în mandatulfostului edil al urbei, cons truc -ţia a fost finalizată în acest an,actualul primar, Gheorghe Ştefan, arătându-se dispus să ajute,în acest fel, şi celelalte sporturi ale oraşului. Federaţia Românăde Handbal a organizat deja sub Pietricica Trofeul Carpaţi la se-niori şi returul cu naţionala Luxemburgului, meci contând pen-tru preliminariile Campionatului Mondial din 2013.

Mândria de la Piatra: SalaPolivalentă!

Cupa EHF.În turul următor, CSM Bucureşti întâlneşte

HC Zalău, pentru un loc în şai sprezecimi.Turul se va juca la Bucureşti, pe 4 sau 5 febru-arie, 2012, returul urmând să aibă loc la Zalău,o săptămână mai târziu. Prin urmare, suntemsiguri ca o grupare din România va juca înprimăvara europeană.

Cupa cupelor.Nu acelaşi lucru se poate spune despre U Jolidon Cluj, care

a avut neşansa ca în şaisprezecimi să înfrunte un team căzutdin calificările grupelor Champions League, Dinamo Volvo-grad. Turul va avea loc la Cluj, pe 4 sau 5 februarie, iar returulse va disputa în Rusia, pe 11 sau 12 februarie.

VREM O MEDALIE!Naţionala de senioare a României va zbura spre Brazilia,

la a XX-a ediţie a Campionatului Mondial.

După argintul din Rusia, în 2005, şi ratările din Franţa,

2007, şi China, 2009, credem că pentru fetele noastre a

venit vremea aurului! Îmbinarea generaţiei cu experienţă

şi a celei tinere, dornice de afirmare, este un apanaj al

selecţionerului Radu Voina. Sunt 22 de milioane de inimi

care vor bate la unison cu ale voastre, fetelor.

Fiţi puternice şi făceţi-ne sărbătorile frumoase!

pag7

pag2-3

pag16-17

2 > adev`rul despre

HANDBAL

ESPERANCA DE GANNAR MEDALHA DE OUROE timpul marilor revanşe!

La ora când apare acest alpatrulea număr al RevisteiAdevărul despre Handbal,naţionala de senioare a Ro -mâ niei şi-a încheiat meciurilede pregătire, odată cu des fă -şurarea Trofeului Car paţi,competiţie găzduită de SalaSporturilor din Severin. Nuştim rezultatele înregistrate,însă sperăm că tricolorele să ficâştigat Trofeul, chiar dacăadversarele lui Tolnai şi com-pania au venit din Ungaria,Serbia şi Macedonia.

Mai mult, vrem să credemcă temerile selecţioneruluiRadu Voina, în privinţaaccidentării vreuneia dintretricolore, să nu se fi adeverit şidomnia sa să fi putut alegehandbalistele dorite. De altfel,Voina a anulat şi tradiţionalulturneu de la Paris, declarândpresei că nici cu jocurile de laSeverin nu este de acord, maiales că plecarea spre Braziliaeste la doar câteva zile dis -tanţă.

De ce toate aceste precauţii,doar Radu Voina ştie... Cre-dem că este o nouă abordarea tehnicianului, ce vizeazăvârful de formă al elevelorsale, gândindu-se, probabil, căprogramul încărcat de jocuri,şi din 2009, şi din 2010, i-aobosit elevele şi n-au mai datrandamentul scontat. Şi to -tuşi, anul trecut, la Campi-

onatul European, românceles-au întors acasă cu medaliade bronz. De regulă, Româniabătea tot la Cupa Mondialădin Danemarca, apoi ieşeavictorioasă şi în Trofeul Car -paţi, urma Turneul de la Parisşi poate şi un joc din prelimi-nariile de calificare la com pe -tiţiile din anii viitori. Întoam na acestui an, tricoloreleau luat bătaie pe linie, de laFranţa, Germania şi Norve-gia, în Cupa Mondială, au an-ulat Parisul şi au jucat fărăconvingere (după spusele se -

lec ţionerului), la Trofeul Car -paţi. Să sperăm că tricolorelese vor descătuşa în Brazilia şi-şi vor lua revanşa în faţaFranţei, cu care suntem înGrupa C, în care România afost repartizată, apoi şi în faţaGermaniei, dacă va ieşi îndrumul nostru.

Ne face plăcere să ne am-intim că la Mondialul din

2005, desfăşurat în Rusia, laSankt Petersburg, tricolorelecucereau medalia de argint,pierzând în faţa selecţionateiţării gazdă. Echipa de atunci,aflată sub comanda lui Ghe-

orghe Tadici şi DumitruMuşi, făceau parte urmă -toarele handbaliste: LuminiţaHuţupan, Paula Rădulescu şiTereza Tamaş, portari – Ste -luţa Luca, Cristina Vărzaru,

Ionela Gâlcă, Simona Go -gârlă, Valentina Elisei, Nar-cisa Lecuşanu, RamonaFar cău, Roxana Gatzel, Aure-lia Brădeanu, Ana MariaLazer, Maria Tivadar, Raluca

Ivan şi Oana ChirilăLa următorul Mondial, cel

din Franţa, din 2007, au maiapărut Florina Bârsan, Came -lia Balint, Ada Nechita, Cris -tina Neagu, Clara Vădineanu,

Talida Tolnai, Adina Meiroşuşi Valeria Beşe. Au condus depe bancă aceiaşi Tadici şiMuşi, dar naţionala s-a clasatdoar pe locul patru.

În 2009, tocmai în înde păr -tata Chină, dintr-o neatenţie,în meciul cu Spania, în loc săintrăm în turneul pentrulocurile 1 – 4, am jucat pentru5 – 8. Dezamăgite şi deconec-tate de la competiţie, ne-amclasat pe locul 8. Pe bancă s-au aflat Radu Voina şi VladCaba, noutăţile din lot nu-mindu-se Oana Manea, Car-men Amariei, Ada Mol do van,Mihaela Smedescu, IuliaPuşcaşu, Melinda Geiger,Florentina Stanciu.

La Campionatul Mondialdin acest an, din Brazilia,România face parte dinGrupa C şi urmează să joacedupă următorul program:

- 03 decembrie România –Tunisia

- 05 decembrie România –Cuba

- 06 decembrie România –

Japonia- 08 decembrie România

Brazilia- 09 decembrie România -

FranţaIată cum arată şi celelalte

grupe:

Grupa A- Norvegia- Muntenegru- Angola- Germania- China- Islanda

Grupa B- Rusia- Kazakhstan- Olanda- Coreea de Sud- Spania- Australia

Grupa D- Suedia- Danemarca- Croaţia- Argentina- Republica Côte d'Ivoire- Uruguay

Radu Voina

3Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro >

ESPERANCA DE GANNAR MEDALHA DE OUROAtenţie, transport valori! Gravidele...

Lecţia de olandeză…

Cristina Neagu: Am să mă-ntorc!

Aeronava care va decola îndimineaţa zilei de sâmbătă, 26noiembrie, la orele 06:50, depe Aeroportul Henry Coandă,cu destinaţia Sao Paolo, Bra -zilia (cu o escala de o ora laParis), a intrat deja în veri -ficări şi va fi pusă sub pazăstrictă: pasagerii care se vorafla în avion sunt declaraţiavuţie naţională, de o valoareinestimabilă!

Sigur, poate părea un joc decuvinte, în care s-au folositmetafore şi epitete, însă reali-tatea ne spune că în lotulnaţional de senioare aproaptetoate fetele sunt de aur, argintsau bronz, obişnuite cu aerultare al diferitelor campionatemondiale şi continentale, orial cupelor europene. Nu vomscrie aici CV-ul de perfor -man ţă al tuturor handbalis-telor, ne-ar trebui multepa gini, însă vrem să le ream-intim acestor minunate spor -tive că aurul mondial le este laîndemână şi Brazilia este unloc propice handbalului ro -

mâ nesc.În 1995, la Aracaju, în Ţara

Cafelei, România deveneacam pioană mondială de ti -neret. Din echipa de atunci, leregăsim în lotul de astăzi peCarmen Amariei, un inter încare naţionala noastră îşi punemari speranţe, cât şi pe Nar-cisa Lecuşanu, pe post deteam manager, al cărei fizic îidă dreptul ca oricând să intrepe semicerc şi să-şi ajute cole -gele.

Patru ani mai târziu, adicăîn 1999, tricolorul românesc aurcat din nou pe cel mai înaltcatarg, tot la un Mondial detineret, şi de data aceasta peun alt continent îndepărtat,China. Pot vorbi despre acelemomente Talida Tolnai, Ra-mona Farcău, Cristina Văr -zaru şi Aurelia Brădeanu.

În sprijinul afirmaţiei mele,cum că aceste handbalistesunt valori inestimabile, vineşi faptul că generaţia actuală adescoperit aur şi în 2002, laCampionatul Mondial Uni-

versitar, ce a avut loc în Spa -nia. Credem că şi-au păstratmedaliile la loc de cinsteaceleaşi Talida Tolnai şi Ra-mona Farcău, dar şi TerezaTamaş Pâslaru şi Ionela Go -ran (actualmente Stanca).

Şi dacă mai punem lasocoteală echipa de argint din2005, de la Mondialul rusesc,suntem îndreptăţiţi să sperămla unul din cele trei locuri alepodiumului brazilian, de cenu?, chiar la cea mai stră lu -citoare medalie. Noi ce dinţară vă vom ţine pumniistrânşi, fetelor, şi credem că ti-tlul mondial ar fi cel mai fru-mos cadou de sărbători,pen tru toţi iubitorii sportuluidin România.

Adina, Carmen, Adriana,Iulia, Neli, Amelia, Eliza,Melinda, Ramona, să aveţiemoţii, fetelor, că ele suntconstructive, însă vă rog să fiţiconştiente de valoare voastră.Puteţi avea lumea la picioare!

Drum bun şi vă aşteptămcu drag...

În anul 2011 , Taurul sebucură din plin de desfătăriledragostei, graţie capacităţiisale de a se deschide cătreafec ţiunea reciprocă şi inter -acţiunea cu partenerul. De laînceputul lui ianuarie, un eflu-viu de romantism le-a făcut săplutească printre norii iubiriişi a înflăcărat relaţia de cuplu,mai ales datorită senzualităţiilor efervescente şi a încercăriide a ajunge la contopirea ro -mantică prin intermediulsexualităţii... Hmmm, întor-tocheate sunt exprimările as-trale, când mai pe româneştese putea spune că trei din celemai bune handbaliste ale ţăriiau rămas însărcinate. Estevorba de Ada Moldovan, 27de ani, Paula Ungureanu, 31de ani, şi Ionela Stanca, 30 deani. Să glumim, am puteaspune că şi handbalul româ-nesc contribuie la creştereademografică a ţării, doar că,din punct de vedere al iu-bitorului de performanţei,glu ma este amară - com -petiţiile vin una peste alta, iarcele trei fete erau titulare înechipele lor de club, dar şi lanaţionala de senioare.

HC Brăila şi-a schimbatradical politica şi vrea să fieprintre protagonistele campi-onatului intern, dar şi cu gân-duri măreţe spre cupele

euro pene. La Dunăre a venitantrenorul Ioan Băban, care adus gruparea dunăreană pânăpe locul doi. Ada Moldovanle-ar fi fost de mare folos...

"Mă bucură nespus de multideea că voi fi mămică. Acestlucru îmi mai lipsea în viaţă şiacum pot spune că mă simtîmplinită. Sper să fiu sănă -toasă şi copilul la fel. Le urezmult succes colegelor mele dela echipa de club, în noulsezon, voi fi alături de ele şi,de asemenea, le spun multăbaftă tricolorelor la Mondi-ale”, a declarat Ada.

Pe 13 decembrie, 2010,minutul 45, meciul România– Croaţia, Campionatul Eu-

ropean, Paula Ungureanu asperiat un continent întreg,prin strigătul ei de durere: di-agnostic, ruptură ligamenteîncrucişate. În primăvara an-ului următor, Paula avea săprimească o veste excelentă:medicii au anunţat-o că esteînsărcinată.

Radu Voina: Mă bucurmult pentru ea, să o ajuteDumnezeu, acum trebuie săaibă grijă. Noi o să-i simţimlipsa, dar mai importantădecât orice e viaţa de familie

Marian Ungureanu, soţulsportivei: Suntem fericiţi pen-tru asta, nu am preferinţe.băiat, fetiţă, sănătos să fie.

Paula Ungureanu: Amprofitat de nefericita acci-dentare şi, ca să glumesc, amîmbinat utilul cu plăcutul. Măsimt bine şi abia aştept sărevin pe teren

Cu o zi înaintea ultimuluimeci al anului, din Liga Cam-

pionilor, Oltchim – Itxako, şidoar cu o saptamână înaintede decolarea spre Sao Paulă,Brazilia, pentru participarea laCampionatul Mondial de se-nioare, Ionel Stanca a anunţatcă este însărcinată în luna adoua! Unii s-au bucurat, alţiis-au întristat şi cred că ştiţi dece această alternanţă.

Cristian Gaţu, preşedinteleFRH: Este o pierdere... feri -cită, dacă mă pot exprima aşa.Va fi tristeţe în vestiarul Olt -chimului şi al naţionalei, şi omare veselie în familia Stancaşi, până la urmă, în toată fa-milia handbalului românesc. Îiurez multă sănătate şi recunosccă nu sunt supărat pe ea

Cu un an în urmă, Ionela arfi vrut să se retragă de lanaţională, chiar îşi depusese şidemisia, dar preşedinteleGaţu a refuzat pur si simplusă o accepte, decât după des -făşurarea Campionatului Eu-ropean. De data aceasta,handbalista a lucrat... cu mi-jloace mai concrete, forţându-l pe oficial să cedeze în faţarealităţii.

Iulia Puşcaşu: Eu ştiam cucevea vreme mai înainte şi măbucur tare mult pentru ea, maiales că este şi naşa mea de cu-nunie

Ada Nechita: Ştiu cât demult îşi dorea un copil şi măbucur că i se va împlini aceas -tă dorinţă. Sper să obţinemvictoria cu Itxako şi să-idăruim succesul viitoareimămici

Chiar dacă era gravidă, piv-otul Oltchimului, şi al na ţio -nalei, a ţinut să joace cu Itxako,să fie în teren şi să se bucure,alături de colegele ei, la califi-carea în sferturile de finală ale

Ligii Campionilor. Ionela nus-a menajat deloc, pe semicer-cul advers, dar antrenorulRadu Voina n-a riscat preamult, păstrând-o pehandbalistă în teren doar înmomentele ceva mai cal me.

În astfel de situaţii nu ştiuce urări se fac, de regulă, însăfetele ştiu că un ofiţer de presăeste un cetăţean oarecare, unromân care se bucură şi semiră în acelaşi timp că maiexistă românce curajoase sănască în aceste momente decriză. Fetelor, să fiţi sănătoase,să traversaţi cu bine perioadade sarcină, să naşteţi pruncisănătoşi şi să reveniţi cât mairepede pe semicerc...

Incă de la începuturi, hand-balul românesc a contribuitdin plin la dezvoltarea acestuisport în lume. În anii ’70, catânăr antrenor, am avut privi-legiul să mă perfecţionez îndomeniu, de la experţii hand-balului din România. În aceavreme, tehnicienii dumnea -voas tră dădeau lecţii tuturoreuropenilor, impunând un an-umit stil de joc, ştiut fiind fap-tul că handbalul românesc afost, multă vreme, în topulmon dial al acestui sport.

Astăzi, naţionala masculinăşi-a pierdut din strălucirea dealtădată, ratând participarea lamulte competiţii europene simondiale. Nu acelaşi lucru se

poate spune despre lotul desenioare, echipă care a jucatmereu la cel mai înalt nivel,atât la Campionatele Euro -pene, cât şi Mondiale. Aceeaşisituaţie se găseşte şi la nivel decluburi, unde echipele mascu-line se luptă în cupele eu-ropene, dar fără să aibăsuccesul teamurilor feminine.

În România au început săse construiască noi săli desport, baza dezvoltării hand-balului în viitorul apropiat.Federaţia dumneavoastră, câtşi cluburile româneşti, trebuiesă folosească aceste noi bazesportive şi să facă în aşa fel cahandbalul de aici să ajungăprintre cele mai bune din lume.

Tuturor celor implicaţi înhandbalul românesc le dorescmult noroc şi toate cele bune.

Jan TuikPreşedintele Comisiei de

Competiţii, Membru în Co -mi tetul Exercutiv al Fede -raţiei Europene de Handbal

„Toţi românii ar trebui săfie în Brazilia, în decembrie,cel puţin cu gândul! Să fimalături de fete, să le ducem înzbor spre titlul mondial. Ştiucă sunt şi jucătoare tinere, ştiuce-nseamnă emoţiile, însă lespun să joace cu bucurie, dintalentul pe care îl au. Nu riscun pronostic, însă dacă tricol-orelor le iese jocul, dacă lor le

place cum evoluează, atuncitoate adversarele trebuie să seteamă. Pe iubitorii din hand-bal din România îi anunţ căîn curând am să mă-ntorc lasemicerc, deocamdată urmezun program strict de recuper-are, dar mult a fost, puţin arămas”!

Aşa este, Cristina, hand-balul românesc îţi duce dorul.

4 > Liga Naţională femininăadev`rul despre

HANDBAL

Daca în urmă cu un an,revelaţia începutului de cam-pionat se numea CSMBucureşti, iată că în acestsezon HC Dunărea Brăila atraversat en fanfare primeleşase runde, trecându- şi încont cinci victorii şi un rezul-tat de egalitate. Izbânzile sunt,fireşte, emoţionante, însăparcă cel mai apreciat pare a fisuccesul din derby-ul Dunării,împotriva fetelor de la Oţelul

Galaţi, antrenate de Alexand-rina Soare. Un meci de infarct,în care Zeiţa Fortuna a zâm-

bit, pe rând, ambelor teamuri,decis, până la urmă, de o arun-care de penalitate de la şaptemetri. Echipa din Brăila parcăjoacă altceva, handbalistelesunt mai motivate şi joacă cuun angajament mult mai marefaţă de anii precedenţi. Estemâna noului antrenor, IoanBăban, tehnician cu expe ri -enţă, obişnuit cu marea per -for manţă.

“Toţi mă întreabă, de ce amvenit la Brăila? A fost o mu-tare surpriză, o mutare şoc,pentru unii prieteni şi colegi.Le-am spus tuturor: la HCBaia Mare, în acest moment,

nu mai există o echipăcompetitivă de a merge să măbat la fel cum am făcut-o întoţi anii. Aici, la Brăila, amgăsit ceea ce mi s-a spus, adicăoameni bine intenţionaţi, oa-meni care, pe lângă mult su-flet, pun şi bani, şi asta e foarteimportant, că fără bani nu poţisă faci nimic. Un lucru să fieclar: sunt pasionat de meseriamea şi setos de performanţă.Nu am venit aici pentru unsalariu mai mare, ci pentru cămi s-au promis condiţii bunede pregătire şi un lot bun.Peste tot pe unde am fost, amformat echipe şi o să fac lucrul

Dunărea Brăila, revelaţia primei jumătăţi de campionatOltchim a câştigat un trofeuIoan Băban a lăsat Someşul şi a ajuns la Dunăre

CLASAMENT 1. Oltchim Rm. Vâlcea 7 7 0 0 237 165 72 14 2. HC Dunărea Brăila 7 6 1 0 198 171 27 13 3. HC Oţelul Galaţi 7 6 0 1 189 153 36 124. HC Zalău 7 5 0 2 188 153 35 10 5. Univ. Jolidon Cluj 7 5 0 2 212 203 9 10 6. CSM Ploieşti 7 3 1 3 185 183 2 7 7. CSM Cetate Devatrans 7 3 0 4 165 182 -17 6 8. HCM Baia Mare 7 3 0 4 171 196 -25 6 9. Universitatea Neptun Constanţa 7 2 1 4 167 198 -31 510. ASC Corona 2010 Braşov 7 2 0 5 182 179 3 411 HCM Roman 7 2 0 5 183 197 -14 4 12 CSM Bucureşti 7 2 0 5 177 208 -31 413. CSM Bacău 2010 7 1 1 5 169 204 -35 3 14. SCM Craiova 7 0 0 7 155 186 - 31 0

Campioana la handbalfeminin Oltchim RâmnicuVâlcea a câştigat Cupa Fe de -raţiei 75 de ani, un fel de Su-percupa României, după ce aînvins în finală formaţia HCZalău, scor 33-26 (18-13),obţinând astfel trofeul cunumărul 31 din competiţiileinterne.

Oltchim a confirmat statu-tul de favorită şi s-a impus înprimul meci pe CSM Bucu -reşti, scor 45-25 (20-14). Toa -te jucătoarele de câmp in tro -duse pe teren de Radu Voinaau înscris în poarta formaţieibucureştene: Ardean-Elisei 8goluri, Managarova 6, Manea5, Jovanovici 4, Stanca 4,Curea 4, Ozel 2, Chirilă 2,Geiger 2, Vizitiu 2, Fiera 2,Brădeanu 1, Nechita 1,Farcău 1, Han 1.

CSM Bucureşti - Mi-halschi 7 goluri, Dobrin 4,Anghelina 3, Dinu 3, Pavăl 3,Niculae 2, Popa 1, Catrinoi 1,Doica 1.

Surpriza zilei a fost elim-inarea vicecampioanei "U"Jolidon de către HC Zalău.scor 25-24 (12-17).

În finala cu Zalăul luiTadici au înscris: Stanca 5goluri, Jovanovici 4, Ardean-Elisei 4, Brădeanu 4, Nechita4, Manea 3, Managarova 2,Curea 2, Chirilă 2, Ozel 2,

Fiera 1, pentru învingătoare,respectiv Băbeanu 15 goluri,Beşe 6, Ţurcaş 2, Ciuciulete 1,Ailincăi 1, Bădiţă 1.

Acesta este primul trofeu alsezonului 2011-2012, pentruOltchim, în care mai are dreptobiective jucarea finalei LigiiCampionilor, câştigarea titlu-lui naţional şi a Cupei Ro mâ -niei. La echipa din Vâlceas-au înregistrat debuturilenoi lor jucătoare - Chirilă,Brădeanu, Knezovici şi Jo-vanovici, dar şi al SteluţeiLuca, în calitate de antrenorsecund. Marija Jovanovici,fostul căpitan al formaţieiBuducnost Podgorica, a im-presionat la primele apariţii laOltchim. Cristina Neagu aasistat şi ea la meciurile de laCluj, sosită din SUA, unde aefectuat un control medical,după operaţia la umărul drept.Din lot a absentat rusoaicaEkaterina Vetkova, plecatăacasă, pentru formalităţilelegate de obţinerea permisu-lui de muncă în România.

În finala mică a Supercupei,"U" Jolidon s-a impus în faţaechipei CSM Bucureşti, scor32-25 (18-13).

În semifinale, HC Zalău aeliminat vicecampioana "U"Jolidon Cluj (25-24), iarOltchim a trecut de CSMBucureşti (45-25). În afara

competiţiei, echipa ungarăBekescsaba a jucat trei meci-uri amicale, pierdute toate, cu"U" Jolidon 26-27, Oltchim18-45 şi HC Zalău 25-26.

Premii speciale: MVP -Marija Jovanovici (Oltchim),golgeter - Daniela Băbeanu(HC Zalău, 22 goluri), celmaibun portar - AdinaMureşan (HC Zalău), Missturneu - Adina Fiera (Olt -chim), cea mai populară jucă -toare - Mihaela Ani-Senocico("U" Jolidon Cluj), cea maitânără jucătoare - AndradaRob (HC Zalău, 18 ani).

FR Handbal a organizatpentru prima dată competiţia,care poartă, în 2011 şi numelede Cupa Clujului, daraniversează şi 75 de ani deexistenţă ai forului de special-itate. La Supercupa Românieiau participat primele patruclasate din Liga Naţională, însezonul 2010-2011.

În afara competiţiei, treidintre echipele participanteau programat şi câte un meciamical cu formaţia ungarăBekescsaba. U Jolidon acâştigat, vineri dimineaţă,prima dispută cu un-guroaicele, 27-26 (16-11), iarîn deschiderea semifinalelorSupercupei, Oltchim a sur-clasat la scor formaţia Bekesc-saba, cu 45-18.

Nu sînt decît o persoanădrăguţă!"

- Adina, cum te simţi la 26de ani?

- Tînără, încă tînără! (rîde) - La turneul de la Cluj ai

fost aleasă Miss Turneu. Teaşteptai?

- Cum să mă aştept? M-amînroşit toată. Eu nu mă con-sider o miss, ci doar o per -soană drăguţă.

- Anul acesta aveţi cuOltchim obiective îndrăzneţe,printre care şi finala LigiiCampionilor. Îl puteţi realiza?

- E drum lung pînă acolo,dar pentru asta ne antrenăm.Acum încep meciurile depregătire, ne dorim rezultatefoarte bune. Sînt multe fetenoi, dorim să se sudeze echipaşi să arătăm că avem valoare.

La începutul lunii septem-brie, handbalista Adriana Ne-chita a trăit un moment unicîn viaţa ei: autorităţile dinBăi leşti, locul de naştere alsportivei, au construit o Salade Sport, în urbe, dându-i nu-mele marii sportive. Nechita atăiat panglica de inaugurare,vizibil emoţionată şi marcată

de eveniment: „Acestea suntcele mai mari satisfacţii, săvezi că munca ta este apre -ciată”, a comentat jucătoare.După festivitate, Nechita aintrat pe semicerc, unde echi -pa sa, Oltchim Rm Vâlcea asusţinut un meci amical, îm-potriva formaţiei Corona, pecare a învins-o cu 38 – 31.

Adina Fiera

RezultateLiga NaţionalăFeminină

Ada de la Băileşti

Etapa I

HCM Roman – Oltchim Rm. Vâlcea 27-28

Universitatea Neptun Constanţa – CSM Bucureşti 27-23

HC Dunărea Brăila – SCM Craiova 31-23

HCM Baia Mare – HC Zalău 19-27

CSM Ploieşti – ASC Corona 2010 Braşov 29-27

HC Oţelul Galaţi – Univ. Jolidon Cluj 29-24

CSM Cetate Devatrans – CSM Bacău 2010 24-19

Etapa a II-a

Univ. Jolidon Cluj – HCM Roman 30-26

SCM Craiova – Oltchim Rm. Vâlcea 23-33

CSM Bucureşti – HC Oţelul Galaţi 21-24

ASC Corona 2010 Braşov – Univ. Neptun Constanţa35-22

CSM Bacău 2010 – CSM Ploieşti 27-27

HC Zalău – CSM Cetate Devatrans 30-17

HC Dunărea Brăila – HCM Baia Mare 33-27

Etapa a III-a

CSM Ploieşti – HC Zalău 21-23

HCM Baia Mare – SCM Craiova 22-17

HC Oţelul Galaţi – ASC Corona 2010 Braşov 24-22

HCM Roman – CSM Bucureşti 33-27

Oltchim Rm. Vâlcea – Univ. Jolidon Cluj 44-29

Universitatea Neptun Constanţa – CSM Bacău 201025-28

CSM Cetate Devatrans – HC Dunărea Brăila 27-30

Etapa a Iv-a

SCM Craiova – Univ. Jolidon Cluj 24-28

CSM Bucureşti – Oltchim Rm. Vâlcea 23-35

ASC Corona 2010 Braşov – HCM Roman 32-23

CSM Bacău 2010 – HC Oţelul Galaţi 24-29

HC Zalău – Universitatea Neptun Constanţa 34-17

HC Dunărea Brăila – CSM Ploieşti 29-23

HCM Baia Mare – CSM Cetate Devatrans 29-24

Etapa a V-a

HC Oţelul Galaţi – HC Zalău 25-22

CSM Ploieşti – HCM Baia Mare 31-24

Univ. Neptun Constanţa – HC Dunărea Brăila 24-24

HCM Roman – CSM Bacău 2010 30-26

Univ. Jolidon Cluj – CSM Bucureşti 41-32

CSM Cetate Devatrans – SCM Craiova 23-22

Oltchim Rm. Vâlcea – ASC Corona 2010 Braşov 27-16

Etapa a VI-a

HC Dunărea Brăila – HC Oţelul Galaţi 23-22

SCM Craiova – CSM Bucureşti 22-23

HC Zalău – HCM Roman 26-19

HCM Baia Mare – Univ. Neptun Constanţa 33-28

ASC Corona 2010 Braşov – Univ. Jolidon Cluj 24-26

CSM Cetate Devatrans – CSM Ploieşti 29-28

CSM Bacău 2010 – Oltchim Rm. Vâlcea amânat

Etapa a VII – a

SCM Craiova – ASC Corona 2010 Braşov 21 – 24

CSM Bacău – CSM Bucureşti amânat

HC Zalău – U Jolidin Cluj 23 – 20

HCM Baia Mare – HCM Roman 25 – 22

CSM Cetate Devatrans – HC Oţelul Galaţi 20 – 20

CSM Ploieşti – U Neptun Constanţa 26 – 21

HC Dunărea Brăila – Oltchim amânat

5Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro >

acesta şi la Brăila, declara IoanBăban ziariştilor uimiţi desosirea lui pe Malul Dunării.Practic, Dunărea Brăila a-ncheiat fără înfrângere primanoul sezon, pentru că meciulsău cu Oltchim, din runda aopta, în care formaţia vâlceanăeste, cu siguranţă o favorităcertă, a fost amânat în ianuarie2012. Singurul punct pierdutal brăilencelor a fost la MalulMării, pe terunul celor de laNeptun.

Andreea Adespii Molnareste cea mai eficacehandbalistă a Brăilei, cu 39 degoluri la activ: Înclinatia catresport, la mine, e trăsătură defamilie. Tata a jucat şi hand-bal. Iniţial am fost la atletism,

la volei, n-a vrut să mă ducădin prima la handbal, dar,într-un final, m-a dus să vaddacă-mi place, mi-a plăcut şiam ramas acolo. Se anunţă uncampionat greu, dar dacă

jucăm cum trebuie, şi peapărare si pe atac, putem săcâştigăm în faţa oricui. Nuplecăm cu ideea că ele suntmai bune ca noi. Mereu avemşansa noastră!

Începem, fireşte, cu Olt -chim şi comportarea sa înCham pions League. Dupăeşecul surprinzător din sezo -nul anterior, cînd echipa n-aieşit din grupele primei runde,iată că de data aceasta, for -maţia vâlceană a legat trei vic-torii consecutive, asi gu rân-du-şi, practic, intrarea în ni ve -lul următor. Sigur, toate com-ponentele campioanei noas treau valoare ridicată, chiar uneledintre ele sunt angajate şi lalotul naţional de senioare, însăne bucurăm pentru noua Pa-tricia Vizitu, handbalistă cualte principii şi abordări alejocului de handbal. În toatepartidele din ChampionsLea gue, Paty, cum o alintăcolegele, a marcat goluri im-portante, în momente decum pănă ale echipei sale. Pelângă cele 21 de goluri mar-cate în şase partide, Vizitiu aparticipat si la fazele de cons -truc ţie, arătând o mare inven-tivitate şi disponibilitate laefort. Nici nu mai încapeîndoială, Patricia Vizitiu arată,

acum, ca o handbalistă de LigaCampionilor! Din păca te, Patys-a accidentat la ultimul meci,cel împotriva adversarelor dela Itxako, su fe rind o fracturăde pira midă nazală. Sperăm cahandbalista să fie recuperatăpentru Campionatul Mondialdin Brazilia, altfel avem mariprobleme de lot. Aşadar, mer -gem mai departe în ambele

cupe europene: cu CSMBucureşti şi HC Zalău înCupa EHF, şi cu U JolidonCluj în Cupa Cupelor. Dinpăcate, Oţelul Galaţi a fosteliminată din competiţie, decătre WHC Metalurg, la odiferenţă de un singur gol, înfavoarea handbalistelor dinMacedonia.

Oana Şoit.Componentă a naţionalei

de handbal feminin aRomâniei, a cîştigat titlulnaţional în Spania, cu echipasa SD Itxako. După acest suc-ces, Oana a fost foarte dorităde Oltchim şi iat- pe vice-campioana Europei alături devâlcence.

Oana Şoit: Sinceră să fiumi-am dorit foarte mult să

ajung la Oltchim, este un clubmare al Europei. Am petrecuto perioadă frumoasă la Itxako,dar acum mă gîndesc doar lanoua mea echipă. Am venit şipentru că aici este antrenordomnul Radu Voina, am lucratcu dînsul şi la naţională. Azimă simt cam ca la o reunire dela naţională. Una peste altavreau să joc şi în tricoul Olt -chi mului o finală de Champi-ons League. Voi juca împotrivalui Itxako în grupe şi vreau săle batem. Le-am şi spus fos-telor mele colege că va fi greucu Oltchim, că nu vor maiprinde echipa vîlceană într-operioadă aşa de grea ca în se-zonul trecut. Dacă va fi nevoievoi face şi pe translatoarea,după meciurile directe, şi sunt

sigură că totul va fi după suc-cese ale Oltchimului.”Aurelia Stoica Brădeanu.

Sînt bucuroasă, m-am în-tors acasă. Aici am începuthandbalul, aici am trăit multeclipe frumoase. Sper ca totulsă iasă bine şi la Oltchim săreuşesc cea mai bună per -formanţă a mea ca jucătoare.A contat mult şi faptul căantrenor este Radu Voina.

Dunărea Brăila, revelaţia primei jumătăţi de campionat Sânge în Liga Campionilor

Patricia Vizitiuşi-a spart nasul,în meciul cu Itxako

Clasamentul eficacităţii

După şapte etape, podiumul eficacităţii aratăastfel:

1. Amelia Busuioceanu (HCM Roman), 78de goluri

2. Florentina Cartaş (Cetate Deva), 673. Daniela Băbeanu (HC Zalău), 60 Să vedem care sunt cele mai bune marca-

toare ale fiecărei echipe din Liga NaţionalăFeminină:

- Oltchim: Valentina Elisei 35, IonelaStanca 27, Oana Chirilă 24

- Oţelul: Alina Horje Branişte 56, CătălinaCioaric şi Diana Druţu, ambele cu câte 27

- Dunărea Brăila: Andreea Adespii Molnar39, Adina Brot Mitrea 33, Anastasya Lobach26

- HC Zalău: Elena Băbeanu 60, AndreeaCiuciulete 44

- U Jolidon: Ani Senocico 51, Florina Chin-toan 41, Adriana Holhoş 36

- CSM Ploieşti: Andreea Dospin 48,Daniela Crap 29, Nicoleta Alexandrescu şiJanina Luca, ambele cu câte 28

- Cetate Deva: Florentina Cartaş 67,

Valentina Bardac 28- HCM Ştiinţa Baia Mare: Eliza Buceschi

49, Aneta Pârvuţ 27- Neptun Constanţa: Oana Cârstea 28- Corona Braşov: Marilena Burghel 44, Flo-

rina Zamfir 40- HCM Roman: Amelia Busuioceanu 78,

Marinela Gherman 21- CSM Bucureşti: Cristina Niculae şi Mi-

haela Doica, ambele cu câte 21- CSM Bacău: Mirela Roman Toma 22- SCM Craiova: Mihaela Briscan Ivan 29,

Alexandra Gogoriţă 28

Rezultate:Buxtehuder SV (Germania) – Oltchim 20 – 24Itxako (Spania) – Oltchim 25 – 22Oltchim – Dinamo Volvograd (Rusia) 31 – 26Dinamo Volvograd – Oltchim 34 – 30Oltchim – Buxtehuder SV 28 – 22Oltchim – Itxako 30 – 22 (11-13)

Cupa EHFSPR Lublin (Polonia) – CSM Bucureşti 32 – 30 (18-14)CSM Bucureşti – SPR Lublin 30 – 25 (17-9)HC Zalău – Bnei Hertzeliza (Israel) 33 – 21 (14-12)HC Zalău - Bnei Hertzeliza 30 – 21 (20-9)Ambele partide s-au jucat la Zalău

Cupa CupelorHC Oţelul Galaţi – WHC Metalurg (Maced.) 30 – 25 (14-13)WHC Metalurg – HC Oţelul 29 – 23 (15-11)U Jolidon Cluj – Levanger HK (Norvegia) 27 – 23 (15-11)U Jolidon Cluj – Levanger HK 32 – 17 (15-8)Ambele partide s-au disputat la Cluj

ProgramLiga NaţionalăFeminină

Sâmbătă 12.11. 2011 Etapa a VIII -a

SCM Craiova - ASC Corona 2010 Braşov

CSM Bacău 2010 - CSM Bucureşti

HC Zalău - Univ. Jolidon Cluj

HC Dunărea Brăila - Oltchim Rm. Vâlcea

HCM Baia Mare - HCM Roman

CSM Cetate Devatrans - HC Oţelul Galaţi

CSM Ploieşti - Univ. Neptun Constanţa

Sâmbătă 14.01. 2012 Etapa IX -a

Univ. Neptun Constanţa - SCM Craiova

HC Oţelul Galaţi - CSM Ploieşti

HCM Roman - CSM Cetate Devatrans

Oltchim Rm. Vâlcea - HCM Baia Mare

Univ. Jolidon Cluj - HC Dunărea Brăila

CSM Bucureşti - HC Zalău

ASC Corona 2010 Braşov - CSM Bacău 2010

Miercuri 18.01. 2012 Etapa a X -a

SCM Craiova - CSM Bacău 2010

HC Zalău - ASC Corona 2010 Braşov

HC Dunărea Brăila - CSM Bucureşti

HCM Baia Mare - Univ. Jolidon Cluj

CSM Cetate Devatrans - Oltchim Rm. Vâlcea

CSM Ploieşti - HCM Roman

Univ. Neptun Constanţa - HC Oţelul Galaţi

Sâmbătă 21.01. 2012 Etapa a XI -a

HC Oţelul Galaţi - SCM Craiova

HCM Roman - Univ. Neptun Constanţa

Oltchim Rm. Vâlcea - CSM Ploieşti

Univ. Jolidon Cluj - CSM Cetate Devatrans

CSM Bucureşti - HCM Baia Mare

ASC Corona 2010 Braşov - HC Dunărea Brăila

CSM Bacău 2010 - HC Zalău

Miercuri 25.01. 2012 Etapa a XII -a

SCM Craiova - HC Zalău

HC Dunărea Brăila - CSM Bacău 2010

HCM Baia Mare - ASC Corona 2010 Braşov

CSM Cetate Devatrans - CSM Bucureşti

CSM Ploieşti - Univ. Jolidon Cluj

Univ. Neptun Constanţa - Oltchim Rm. Vâlcea

HC Oţelul Galaţi - HCM Roman

Sâmbătă 28.01. 2012 Etapa a XIII -a

HCM Roman - SCM Craiova

Oltchim Rm. Vâlcea - HC Oţelul Galaţi

Univ. Jolidon Cluj - Univ. Neptun Constanta

CSM Bucureşti - CSM Ploieşti

ASC Corona 2010 Braşov - CSM Cetate Devatrans

CSM Bacău 2010 - HCM Baia Mare

HC Zalău - HC Dunărea Brăila

6 > Liga Naţională Masculinăadev`rul despre

HANDBAL

Studenţii din Bacău au pretenţii la titlu!În ediţia precedentă de

campionat, Ştiinţa MunicipalDedeman Bacău n-a pututdepăşi anumite limite deperformanţă, atât în campi-onat, cât şi în competiţiileinternaţionale. Nu ştim din cecauze, dar studenţii au redusdin turaţie exact la ultimelejocuri din Liga Naţională, înmomentele când se făceaujocurile pentru un loc de cupă.S-a clasat, fireşte, în afaraacestor poziţii, spre deza mă -girea unui oraş întreg, iar însemifinala Challenge Cup apierdut paşaportul spre finala,în faţa slovenilor de la CimosKoper, la numai un goldiferenţă.

După o vară fierbinte, cumulte antrenamente şi jocuride pregătire, tehnicianul Eli -odor Voica pare să fi găsit for-mula ideală şi drumul spreperformanţă, pe măsura con -diţiilor pe care i le oferă ediluloraşului, primarul RomeoStavarache. „N-am crescutdegeaba aceşti copii şi suntmulţumit de cum îi aşează înteren Voica. Îi simt că vor săse bată la titlu şi pentru astatrebuie multă seriozitate şiprofesionalism”, ne spune pri-marul urbei.

• În ceea ce o priveşte pecampioana en-titre, pare sănu-i pese de declaraţiile beli-coase ale adversarelor, acu-mulând, până acum, şaptevictorii, din tot atâtea posibile.Ştiri de ultimă oră, reclamă osituaţie explozivă la MalulMării: jucători sunt nemul ţu -

miţi de faptul că nu au maifost plătiţi de ceva vreme,bachiar unul dintre ei, Alexan-dru Stamate, a depus şi unMemoriu la Federaţie, înacest sens, solicitând rupereacontractului cu HCM Con -stanţa. În sprijinul afirmaţieinoastre vine şi demisiaantrenorului Ioan Crăciun,tehnician care nu a condus ul-timul joc al marinarilor, des -făşurat la Odorhei. Am aflat,până la urmă, că demisia luiCrăciun a fost acceptată, noultehnician al campionilor fiindConstantin Ştefan, aflat pânăacum pe banca celor de la UTransilvania Cluj.

Gurile rele spun că oficialiiechipei de pe Litoral ar fi tarenemulţumiţi de prestaţia handbaliştilor în Liga Campi-onilor, competiţie în carehandbaliştii conduşi de Cră -ciun au fost învinşi în toatecele patru partide disputate.Sigur, suntem la jumă tatea în-trecerii, dar este greu de crezutcă HCM poate învinge în de-plasare formaţiile de la care aluat bătaie acasă. Aş teptămsurpriza! În ediţia precedentăde Champions League,Constanţa a acumulat, până laurmă, 4 puncte, după ce acâştigat pe teren propriu înfaţa celor de la Bosna Sarajevoşi St Petersburg.

•După 39 de ani, echipa dehandbal masculin MinaurBaia Mare a încheiat sezonul2010-2011 cu o victorie înfaţa echipei CSM Satu Mare,

30-24 (14-14), dar nu a maiputut evita retrogradarea,după 39 de ani în prima ligă.

Formaţia din Baia Mare,una fanion pentru handbalulmasculin românesc, încheiesezonul cu 11 puncte şi îşi iarămas-bun, deocamdată, de laprima ligă, după 39 de ani deevoluţie neîntreruptă, în carea cucerit două titluri naţio na -le, şapte de vicecampioană şi16 medalii de bronz.

Fecioarele de la Dinamo...De câteva sezoane, fosta

mare echipă Dinamo şi-aschimbat locul şi numele, înfuncţie de titulatura celui careo găzduieşte. A plecat dinBucureşti, nemaiavând sprijindin partea conducerii, şi aajuns la Braşov. După unsezon mai şters, Dinamo a

ajuns, iată, la Călăraşi, prim-ind finanţare din partea celorce conduc micuţul orăşel de laSud de Dunăre. Este o bu-curie generală, printre iu-bitorii de sport din localitate,iar dinamoviştii par să fie mailiniştiţi şi mai aşezaţi finan-ciar. Firesc, rezultate n-au în-târziat să apară, Dinamo fiindrevelaţia începutului de cam-pionat. Printre cei mai înformă handbalişti se numărăMihai Cojocea, 34 de ani, şiDorin Purcărea, 36 de ani,care au depăşit maturitateasportivă, dar nu şi cea fizică.Fecioarele Cojocea şi Pur că -rea, le spun aşa pentru căamân doi sunt născuţi în zodiaFecioarei, sunt factorii decisiviîn teren – pe lângă faptul căînscriu cele mai multe goluri,Cojocea 41 şi Purcărea 21, ceidoi contribuie şi la sudarea în-tregii familii. Dinamo este pelocul 5, având în palmares 4victorii, un meci egal şi doardouă meciuri pierdute. An tre -norii Sebastian Bota şi IonelEne se credeau pierduţi, la în-ceput de campionat, mai alescă principalul tehnician, Elio -dor Voica, se transferase laŞtiinţa Dedeman Bacău. Daruşor, uşor cei doi au ştiut să-idistribuie pe tineri alături devârstnici, cu rezultate perfecte:Ganea 32 goluri, MariusVasile 34, Ionuţ Săulesc 26,Cosmin Capotă 20.

• Se stingea şi Steaua? Şidacă în ediţia precedentă aretrogradat Minaur BaiaMare, după 39 de ani, în acestsezon surpriza neplăcută va fi

şi mai mare: gruparea cea maigalonată din handbalul româ-nesc, cu două Cupe ale Cam-pionilor Europeni, cu untrofeu în Challenge Cup, cu26 de titluri în Liga Naţionalăşi 8 Cupe ale României, echi -pa cu peste 50 de ani de acti -vi tate pe prima scenă ahand balului autohton, SteauaBucureşti, este virtual retro -gra dată, neavând niciun punct,din şapte meciuri jucate.Cauze sunt multe, însă ni-

meni nu se declară vinovat...No comment!

RezultateLiga Naţională Masculină

Etapa I

HCM Constanţa – CSM Satu Mare 38-23

CS Caraş Severin – CSM Bucureşti 26-32

Univ. Bucovina Suceava – Univ Trans Cluj 25-25

Univ. Poli Mun Timişoara – CSM Ploieşti 24-25

Dinamo Mun Călăraşi – Potaissa Turda 28-28

HC Odorhei – Steaua Bucureşti 28-26

Ştiinţa Mun Dedeman Bacău – Pandurii Tg Jiu 33-30

Etapa a II -a

Steaua Bucureşti – Dinamo Mun Călăraşi 20-26

CSM Bucureşti – CSM Satu Mare 27-32

CSM Ploieşti – HCM Constanţa 24-36

Pandurii Tg. Jiu – Univ Poli Mun Timişoara 25-21

Univ TransCluj - Ştiinţa Mun Dedeman Bacau 31-37

Potaissa Turda – Univ Bucovina Suceava 25-28

CS Caraş Severin - HC Odorhei 25-24

Etapa a III -a

HC Odorhei – CSM Bucureşti 26-21

Dinamo Mun Călăraşi – CS Caraş Severin 33-28

Univ Bucovina Suceava - Steaua Bucureşti 30-23

Ştiinţa Mun Dedeman Bacau – Potaissa Turda 31-26

Univ Poli Mun Timişoara – Univ Trans Cluj 26-25

HCM Constanţa –Pandurii Tg Jiu 42-31

CSM Satu Mare – CSM Ploieşti 22-22

Etapa a IV-a

UnivTrans Cluj – HCM Constanţa 27-38

CS Caraş Severin – Univ Bucovina Suceava 26-22

Steaua Bucureşti - Ştiinţa Mun Dedeman Bacau 28-35

Pandurii Tg Jiu – CSM Satu Mare 35-27

Potaissa Turda – Univ Poli Mun Timişoara 27-24

CSM Bucureşti – CSM Ploieşti 28-23

HC Odorhei – Dinamo Mun Călăraşi 35-27

Etapa a V -a

Dinamo Mun Călăraşi – CSM Bucureşti 24-22

Univ Bucovina Suceava – HC Odorhei 34-34

Ştiinţa Mun Dedeman Bacău – CS Caraş Severin 36-26

Univ Poli Mun Timişoara –Steaua Bucureşti 28-15

HCM Constanţa – Potaissa Turda 43-27

CSM Satu Mare – Univ Trans Cluj 29-25

CSM Ploieşti – Pandurii Tg Jiu 21-24

Etapa a VI -a

CS Caraş Severin – Univ Poli MunTimişoara 23-21

CSM Bucureşti –Pandurii Tg Jiu 27-31

Univ Trans Cluj – CSM Ploieşti 26-17

Potaissa Turda – CSM Satu Mare 28-20

Steaua Bucureşti – HCM Constanţa 20-34

Dinamo Mun Călăraşi – Univ Bucovina Suceava 29-27

HC Odorhei - Ştiinţa Mun Dedeman Bacău 39-33

Etapa a VII -a

Panduriii Tg. Jiu – Univ Trans Cluj 31-25

Şt. Mun Dedeman Bacău – Dinamo Mun Călăraşi 30-27

UnivBucovina Suceava – CSM Bucureşti 30-25

HCM Constanţa – CS Caraş Severin 30-18

CSM Ploieşti – Potaissa Turda 16-29

CSM Satu Mare – Steaua Bucureşti 32-23

Univ Poli Mun Timişoara – HC Odorhei

Clasament 1. HCM Constanţa 7 7 0 0 261 170 91 142. Ştiinţa Municipal Dedeman Bacău 7 6 0 1 235 207 28 123. Energia Lignitul Pandurii Tg. Jiu 7 5 0 2 207 196 11 104. HC Odorhei 6 4 1 1 186 166 20 95. Dinamo Municipal Călăraşi 7 4 1 2 194 190 4 96. Universitatea Bucovina Suceava 7 3 2 2 196 187 9 87. Potaissa Turda 7 3 1 3 190 190 0 78. CSM Satu Mare 7 3 1 3 185 198 -13 7 9. CS Caraş Severin 7 3 0 4 172 198 -26 610. Univ. Poli Municipal Timişoara 6 2 0 4 144 140 4 411. CSM Bucureşti 7 2 0 5 182 192 -10 412. Universitatea Transilvania Cluj 7 1 1 5 184 203 -19 313. CSM Ploieşti 7 1 1 5 148 189 -41 314. CSA Steaua Bucureşti 7 0 0 7 155 213 -58 0

Cristian Ghiţă, liderul marcatorilor

Îată situaţia marcatorilor în Liga Naţională masculină, ie r-arhie în care băcăuanul Cristian Ghiţă, nou component alnaţionalei de seniori, conduce cu 51 de goluri. El este urmat deAlin Bondar (U Transilvania Cluj) şi Darius Apolzan (Pan-durii Tg Jiu), ambii cu câte 48 de reuşite.

HCM Constanţa – Valentin Ghionea 28, Marius Stavrositu şi MariusSadoveac, ambii cu câte 23

HC Odorhei – Goran Kuzmanovski 44, Huba Talas 37, Andrei Mihal-cea şi Irakli Chikovani, ambii cu câte 28

U Bucovina Suceava – Răzvan Gavriloaia 40, Florin Acatrinei 36, AdiMitrea 30

CS Caraş Severin – Adrian Petrea 35, Florin Ciubotariu 34, Adrian Tu-canu 24

U Transilvania Cluj – Alin Bondar 48, Alexandru Lazăr 23Ştiinţa Mun Dedeman Bacău – Cristian Ghiţă 51, Marius Bondar 32,

Ionuţ Rotaru 27Pandurii Tg Jiu –

Darius Apolzan 48,Mihai Păiuş 37,Alexandru Asoltanei35

CSM Satu Mare –Gabriel Libert 30,David Munea 29

CSM Bucureşti –Dorin Dragnea 37,Răzvan Răpciugă 34

Dinamo MunCălăraşi – Mihai Co-jocea 41, Marius Vasile 34, Dragoş Ganea 32

U Poli Timişoara – Ioan Stan 35, Mihai Timofte 32Steaua – Didi Hrimiuc 28, Alexandru Juverdianu 21Potaissa Turda – Zan Vizhbovsky 32, Marian Raul 31,CSM Ploieşti – Narcis Zamfir 28, Gabriel Ghizdăvescu 21

Lascăr Pană

7Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro >

Două victorii, în dubla cu Luxemburg

Robert Licu: „CSM Bucureşti poatedeveni o bornă importantă”

În primul meci, disputat îndeplasare, România – Lux-emburg 35 – 20 (17-8). A fostun galop de sănătate, în careGhiţă, Dragnea, Busecan sauPaiuş, mai proaspeţi sosiţi înfamilia tricoloră, au prinsturaţia maximă, alături de vet-eranii Florea, Csepreghi, No-vanc şi Ghionea.

La numai câteva zile dis -tanţă, lotul românesc s-a în-tors la Piatra Neamţ, pentrureturul cu Luxemburg.Româ nia a învins din nouLuxemburg, scor 26 – 22 (14-8), dar de data această pres -taţia elevilor lui Vasile Stângăfiind mult mai ştearsă. Am

putea spune că sunt şi câtevacauze obiective, pentru aceas -tă reducere de turaţie, spe -cifică nouă, românilor:

- în primul rând, siguranţaeliminării Luxemburgului,da tă de rezultatul partidei tur

- distanţele lungi, parcursede tricolori cu autocarul, le-acreat un anumit disconfort –după Trofeul Carpaţi, termi-nat în zi de duminică, echipaa plecat la Bucureşti, cale deaproape 350 de kilometri.Marţi, la prima oră, au plecatspre Luxemburg, unde aususţinut meciul la o zi dis -tanţă, adică miercuri. Joi s-auîntors în Bucureşti, cu avionul,

plecând imediat către PiatraNeamţ cu autocarul, alţi 350de kilometri

- în acest periplu, IuliuCsepreghi s-a îmbolnăvit şi a

lipsit de la returul de la PiatraChiar şi în aceste condiţii,

să ne bucurăm de cele douăvictorii şi să sperăm că se lec -ţionerul a câştigat 2-3 viitori

tricolori, care să concureze cuadevărat cu senatorii de drept.Să credem că vom trece şi deBelarus şi să ne gândim laPlay-off, acolo unde ZeiţaFortuna ne poate ajuta cu otragere la sorţi ceva mai blândă.

Succes, tricolori!

Clasa lui Ghiţă!

Radu Cristian Ghiţă, Ştiin -ţa Dedeman Bacău, este unuldin tinerii convocaţi care a datsatisfacţie, atât în meciurile dela Trofeul Carpaţi, cât şi îndubla cu Luxemburg. Ghiţăşi-a arătat clasa, în multe mo-mente, fie din postura de in -ter, fie din poziţia de extremă,

ambele de pe partea stângă.De altfel, handbalistul este celmai bun marcator al formaţieibăcăuane, cu 51 de reuşite. Îndubla cu Luxemburg a marcat7 goluri (5 în deplasare şi 2 laPiatra), iar la Trofeul Carpaţia înscris 8 goluri. „Eram sigurcă o să reuşească, Ghiţă estecopilul meu de suflet şi ştiucât este de muncitor. Sper sărămână acelaşi handbalistmo dest, de altfel voi avea grijăsă meargă pe drumul cel maibun”. Ne declara PrimarulBacăului, Romeo Stavarache,susţinătorul principal al spor -tului, al miscării în oraşul pecare îl conduce.

Cea de-a 39-a ediţie a Tro-feului Carpaţi la masculin s-adesfăşurat la Piatra Neamţ, înnoua Sală Polivalentă dată înfolosinţă în această toamnă.Este o strategie a Federaţieinoastre, un parteneriat nescriscu primarul oraşului, Gheo-rghe Ştefan, de a aduce subPietricica meciuri importantede handbal, pentru a-l deter-mina pe edil, dar şi pe ceilalţioficiali ai urbei, să sprijine maimult handbalul autohton.Pietrenii s-au dovedit gazdeperfecte, atât la cazarea şimasa sportivilor invitaţi, cât şila organizarea în condiţii per-fecte a competiţiei în sine.

Şi cum dubla cu Luxem-burg, din preliminariile Cam-pionatului Mondial băteau lauşă, era obligatoriu ca tricol-orii să aibă câteva meciuri înpicioare. Selec ţionerul VasileStângă şi-a propus aducerea lalot a unor noi jucători, en tu -ziaşti şi talentaţi, gata să sesacrifice pentru tricolor. „Estecazul să împrospătăm lotul şiam adus aici câţiva hand ba -lişti pe care îi urmăresc de-mult. Sunt impresionat deaceastă sală fru moasă şi mi-aş

dori ca hand balul din Piatrasă re devină cel pe care eu l-amcunoscut cândva”, declaraSângă la conferinţa de presă

de dinaintea turneului.RezultateRomânia A – Iordania 42 – 24 (24-15) România B – Ucraina 29 – 31 (18-21)România A – România B 38 – 27 (19-13)Romania A – Ucraina 28 – 23 (12-9)România B – Iordania 28 – 38 – 23 (16-9)

Clasament final1. România A 6p2. Ucraina 4p3. Romania B 2p4. Iordania 0p

Premii speciale- cel mai bun portar – Mihai Popescu,

România A- cel mai tehnic jucător – Oleksandr

Pedan, Ucraina- golgeter, Marius Bondar, România

B, 22 de goluri

Trofeul CarpaţiVasile Stângă: Tinerii bat la porţile naţionalei

ProgramLiga NaţionalăMasculină

Duminică 13.11. 2011 Etapa a VIII -a

CSM Bucureşti - Univ Trans Cluj

Potaissa Turda - Pandurii Tg. Jiu

Steaua Bucureşti - CSM Ploieşti

CS Caraş Severin - CSM Satu Mare

HC Odorhei - HCM Constanţa

Dinamo Mun Călăraşi - Univ Poli Mun Timişoara

Univ Bucovina Suceava -Ştiinţa Mun Dedeman Bacău

Duminică 20.11. 2011 Etapa a IX -a

Ştiinţa Mun Dedeman Bacău- CSM Bucureşti

Univ Poli Mun Timişoara - Univ Bucovina Suceava

HCM Constanţa - Dinamo Mun Călăraşi

CSM Satu Mare - HC Odorhei

CSM Ploieşti - CS Caraş Severin

Pandurii Tg. Jiu - Steaua Bucureşti

Univ Trans Cluj - Potaissa Turda

Duminica 04.12. 2011 Etapa a X -a

CSM Bucureşti - Potaissa Turda

Steaua Bucureşti - Univ Trans Cluj

CS Caraş Severin - Pandurii Tg. Jiu

HC Odorhei - CSM Ploieşti

Dinamo Mun Călăraşi - CSM Satu Mare

Univ Bucovina Suceava - HCM Constanţa

Ştiinţa Mun Dedeman Bacău- Univ Poli Mun Timişoara

Duminică 11.12. 2011 Etapa a XI -a

Univ Poli Mun Timişoara - CSM Bucureşti

HCM Constanţa -Ştiinta Mun Dedeman Bacău

CSM Satu Mare - Univ Bucovina Suceava

CSM Ploieşti - Dinamo Mun Călăraşi

Pandurii Tg. Jiu - HC Odorhei

Univ Trans Cluj - CS Caraş Severin

Potaissa Turda - Steaua Bucureşti

Duminică 22.01. 2012 Etapa a XII -a

CSM Bucureşti - Steaua Bucureşti

CS Caraş Severin - Potaissa Turda

HC Odorhei - Univ Trans Cluj

Dinamo Mun Călăraşi - Pandurii Tg. Jiu

Univ Bucovina Suceava - CSM Ploieşti

Ştiinţa Mun Dedeman Bacău- CSM Satu Mare

Univ Poli Mun Timişoara - HCM Constanţa

Duminică 29.01. 2012 Etapa a XIII -a

HCM Constanţa - CSM Bucureşti

CSM Satu Mare - Univ Poli Mun Timişoara

CSM Ploieşti -Ştiinţa Mun Dedeman Bacău

Pandurii Tg. Jiu - Univ Bucovina Suceava

Univ Trans Cluj - Dinamo Mun Călăraşi

Potaissa Turda - HC Odorhei

Steaua Bucureşti - CS Caraş Severin

Noul antrenor al echipeiCSM Bucureşti, Robert Licu,nu ne-a vorbit despre carteasa de vizită. Iubitorii hand-balului din ţara noastră o cu -nosc, aşa că n-am insistatasupra acestui aspect. Ampreferat să stăm de vorbădepre gândurile cu care avenit la această formaţie.

-În primăvara acestui an,când eram antrenor la CSMCălăraşi, mi s-a solicitat o în-tâlnirea cu conducerea clubu-lui CSM Bucureşti.

Pre şedintele Valentin Sa -mungi mi-a propus să preiau,din vară, funcţia de tehnician.Am acceptat imediat, consid-erând o provocare să vin la oechipă din Capitală, care, dinpăcate, nu mai reprezintă deani buni, polul handbaluluiromânesc. Susţinuţi de mu-nicipalitate şi cu un lot pemăsură, dorim să devenim,după o anumită perioadă detimp, o bornă importantă asportului cu mingea mică.

- A fost dificilă trecerea pebanca antrenorilor?

- Nicidecum. Am vrut de-

mult să devin antrenor, încer-când, totodată, să fac lucruriimportante pentru handbalulromânesc. Am încercat să ajuthandbalul masculin de la noi,pornind cu revitalizarea de susa acestui sport, care a adusatâtea satisfacţii suporterilor şinu numai lor. Din păcate, cemi-am propus, nu s-a con-cretizat. De aceea am decis săfac ce-mi place mai mult.

- Cum e lotul pe care-l ai ladispoziţie?

- Pe lângă jucători cu ex -perienţă, ca Iulian Stamate,Ionuţ Irimuş, Dorin Dragnea,Liviu Mironescu, MarianRăp ciugă, sunt o serie detineri de perspectivă. Unii,veniţi o dată cu mine, alţii, peparcurs.

- Care e obiectivul penruacest sezon?

- Ţinând cont că vor ret-rograda patru echipe, ne-ampropus să ne clasăm înprimele 10, pentru a evitazona periculoasă din subsolulclasamentului. Ne aşteaptămeciuri dificile, pe care le vomaborda cu multă atenţie.

- Cum crezi că poate fi re-vitalizat handbalul masculinde la noi?

- Diferenţa dintre ce sejoacă în campionatele unorţă ri cu rezultate la Campi-onatele Mondiale şi ce seîntâmplă pe la noi e ca de lacer la pământ. Mă refer latoate capitolele importanteale pregătirii-fizic, tehnic,chiar şi tactic. Din urmă vinpuţini handbalişti de valoare,iar ceilalţi nu mai au modele.Ar trebui să le oferim modele

adevărate şi posibilitatea de avedea pe viu marile com -petiţii. În rest, aceleaşi prob-leme nerezolvate la majo ri -tatea sporturilor de la noi,sprijinirea activităţii la nivelulcopiilor şi juniorilor, maimulţi bani investiţi în hand-bal, crearea unui cadru prop-ice pentru antrenori şijucă tori. Numai astfel, plus,evident, munca la toateeşaloanele, se va ajunge laperformanţa dorită.

8 > Junioriadev`rul despre

HANDBAL

La Iaşi este o tradiţie ahandbalului junenil, în specialla fete. De-a lungul vremii amîntâlnit grupări puternice fie laLiceul Nr 2, fie la CSŞ MihaiEminescu, fie la Liceul cuProgram Sportiv. Zeci desportive au urcat scara valorii,ajungând în loturile naţionalecu bune evoluţii. Între anii1970 – 1990 s-au câştigatcinci titluri naţionale la Ju-nioare I, dar şi 10 locuri doisau trei, pe banca tehnicăaflându-se profesorii IoanHaraga, Gheorghe Soveja sausoţii Lenuţa şi VeniaminLupan, aceştia din urmă standla baza ultimelor succeseieşene. Cu ăapte ani în urmă,după ce şi-a încheiat cariera

de jucătoare în Italia, LenuţaLupan se întorcea acasă şi-şiforma o grupă de foarte tinerehandbaliste. Parcursul n-a fostuşor, însă ascensiunea a fostconstantă: locul 3 în 2007, cuJunioarele III, locul 2 în 2009,cu Junioarele II, şi iată, în2011, cununa cu lauri aprimului titlu naţional cu Ju-nioarele I.

Lenuţa Lupan: A fost maigreu decât mi-aş fi închipuit,gândeam că ştiu totul despremeseria de antrenor, cuexperienţe de joc din Româ-nia şi Italia. Dar aveam să re-cunosc că mai aveam multe deînvăţat. A durat şapte ani, dara meritat, sunt multumită. Pot

să spun că relaţia dintrejucătoare şi mine a fost unaspecială. Lor le-a plăcut cumle pregăteam în teren, iar elecâştigau victorie, după victo-rie. Le doresc să-mi depă şească performanţele şi cajucătoare, dar şi ca antrenoare.Nu mai aştept nimic dinpartea Iaşiului, doar premiereacare li se cuvine fetelor, con-form normativelor, şi care seridică la 2.100 lei de jucătoare.N-aş vrea să spun dacă este

mult sau puţin pentru volu-mul de muncă şi pentru val-oarea rezultatului obţinut.Dacă la echipa mea s-ar putealipi trei-patru handbaliste ex-perimentate, cred că în doi-trei ani Iaşul ar avea o echipătare bună. Fetele vor lua dru-mul altor echipe, de senioare.Patru dintre ele joacă deja laformaţii din Liga Naţională,însă sunt convinsă că încă treivor face cât de repede şi eleacest pas.

Junioare I

A durat şapte ani, dar a meritatNu aştept nimic, de la nimeni, echipa se va destrăma...

Experimentul Chişinău,etapa I, este, iată, o reuşităcompletă. În perfect acord cuFederaţia de Handbal din Re-publica Moldova, o echipă dejuniori, împreună cuantrenorul lor, Niculai Gome-niuc, vine să joace în România.Mai întâi încearcă la Tulcea,dar lipsa de condiţii minime afăcut ca încercarea să eşuezelamentabil. Moldovenii depeste Prut ajung, până laurmă, în curtea Ştiinţei Mu-nicipal Dedeman din Bacău,aduşi de regretatul managerDorel Sanie. Practic, Sanie afăcut totul ca juniorii de pestePrut să se simtă bine, sa aibătoate condiţiile de cazare şi

masă, pentru a se putea ex-prima şi în teren la randamen-tul maxim. Copiii dinMoldova au câştigat coroanacu lauri, la categoria Juniori I,iar acum încearcă să facă faţărigorilor Diviziei A.

Şi fără să exagerăm cunimic, moldovenii lui Gome-niuc merg en fanfare, în Ligasecundă, având cinci victorii,din tot atâtea posibile, şi omedie de 34,5 goluri marcatepe meci.

Romeo Stavarache, Pri-marul Municipiului Bacău:Cred că Bacăul este un oraşunic, în România – avem două

echipe în Liga Naţională, feteşi băieţi, alte două în DiviziaA, şi la feminin şi la masculin,şi grupă în campionatele dejuniori, la toate nivelurile. Înplus, fiecare şcoală şi liceu dinoraş are cel puţin câte-oformaţie de handbal, careevoluează în nou-înfiinţatulCampionat Municipal. Deaici ne vom selecţiona vi-itoarele talente, iar tinerii detoate vârstele vor aveapreocupări mult mai beneficepentru întregul oraş. Trebuiesă avem multe, foarte multeechipe care să ia cu asalt nouaSală Polivalentă, ce va fi gatala finele lui 2012.

Juniori I

Experimentul Chişinău a dat roade!

Campioană naţională: Li ceul cu Program Sportiv Iaşi

Componenţa echipe: Ana Măzăreanu, Ana Inculeţ, Lenuţa

Mormeci, Victoria Agape, Mihaela Orsivschi, Ştefania Flo-

rea, Ekebam Tiron, Andreea Vasiliu, Adina Zlăvog, Irina Ivan,

Paula Toma, Andreea Baltag, Elena Bursuc

Campioană naţională: Ştiinţa Municipal Dedeman II Bacău

Componenţa echipei: Serghei Garasciuc, Alexandr Sanin,

Maxim Anghelov, Victor Vârtic, Maxim Sipulin, Maxim Be-

leaev, Serghei Burbulea, Roman Zacaciurin, Pavel Ma-

covchin, Bogdan Moisă, Alexandr Corotcov, Vladimir Carali,

Igor Jidobin, Alexandru Cebotari

9Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro > Juniori

Staff-ul tehnic al Şcolii 181,alcătuit din tehnicienii Lilianaşi Maximilian Gavrilă şiLazăr Mihalache, a avut multde lucru la finalul ediţieiprecedente de campionat,

având echipe calificate la toatecele trei finale ale JunioarelorII, III şi IV. Nimic sur -prinzător, dacă ne gândim căîn 2010 a atacat tot trei podi-umuri, reuşind să se impună la

Junioare III. În acest an, clanulGavrilă a pus ochii pe trofeulde la Junioare II, reuşind să-lşi câştige, după un meci mem-orabil împotriva grupării ri-vale de la CSŞ Brăila: scor

final 18 – 15, la pauză 8-8! În sezonul actual, Şcoala

181 va ataca toate cele patrucategorii de junioare, la care seva mai adăuga şi o echipă înDivizia A, tot de junioare. ŞtieGavrilă ce face, mai ales că şi-a sporit şi numărul de hand-baliste, după ce a cumpărattoate sportivele ce aparţineauClubului falimentar Olteniadin Rm Vâlcea.

Junioare II

Clanul Gavrilă a ajuns şi în Divizia A

Cu acest titlu din 2011, soţiiantrenori Rita şi Stelian Bur-suc, la care s-a mai alăturat şifiica lor, Ioana, pe post dekinetoterapeut, au ajuns la cel

de-al şaptelea titlu cu junioriicrescuţi de ei la Piatra Neamţ.Din echipa actuală, RareşBursuc face parte din lotulnaţional de juniori, iar

Alexandru Bucătaru şi VasileBălan au fost cooptaţi înechipele de la CentrulNaţional de Excelenţă de laSighişoara. Nu este o surpriză pentru nimeni, calitatea

muncii soţilor Bursuc fiindbinecunoscută. Până acum,cinci din handbaliştiiformaţiei de Ligă NaţionalăBucovina Suceava au fostdescoperiţi şi crescuţi deantrenorii ce formează uncuplu nu numai pe bancatehnică, dar şi în viaţă.

Cu ani în urmă, în Piatraexistau echipe (şi la feminin, şila masculin) ce aspirauîndreptăţit la locurile fruntaşeale Ligii Naţionale. Mai mult,nenumărate teamuri de ju-niori şi junioare se călcau pe

picioare, ca să prindă o pro-gramare în micuţa SalăCeahlău. Acum, situaţia estela fel de dramatică, dar din altpunct de vedere: noua SalaPolivalentă, dată în folosinţăcu foarte puţină vreme înurmă, este impunătoare, gatade competiţii internaţionale(doar până la un anumitnivel), dar viaţa handbalisticăeste la cote foarte joase. Maisunt doar două echipe de Di-vizia A, căror situaţiefinanciară este critică înpermanenţă, cât şi cevagrupări de juniori, la fel de

năpăstuite financiar, dar curezultate mult peste aşteptări.

Rita şi Stelian Bursuc: Sun-tem mândri de sala noastră şiavem speranţe că vom aveaaltă susţinere din parteaoficialităţilor. Nu poţi ţineînchisă o astfel de construcţiedestinată sportului, sedegradează şi interesul nu esteăsta. Primarul GheorgheŞtefan ne-a cerut să facem ostrategie şi ne-a asigurat căuşa domniei sale este oricânddeschisă pentru oamenii dinhandbal. Veşti bune, pot săspun.

Juniori II 2010-2011

Campioană naţională: ACS Şcoala 181 SSP Bucureşti

Componenţa echipei: Dana Emilia Anghel, Isabela Maria

Roşca, Daria Nicoleta Ghiocel, Andreea Elena Rotaru, Iulia

Lasconi, Angela Cioca, Alexandra Maria Gavrilă, Adina

Grigoraş, Maria Mădălina Zamfirescu, Alexandra Alice Elis-

abeta Petre, Andreea Eliza Chiricuţă, Andreea Luciana

Neagu, Georgiana Lupu, Ioana Zamfira Cristina

Campioană naţională: LPS Piatra Neamţ

Componenţa echipei: Daniel Todosia, Lucian Toma, Pavel

Usturoi, Alexandru Popovici, Eduard Hosteanu, Vasile

Bălan, Ionuţ Pătrunjel, Vlad Popescu, Rareş Bursuc, Claudiu

Agartei, Ştefan Lupu, Alexandru Bucătaru, Adrian Călian,

Leonard Acatrinei

Soţii Bursuc, speranţa handbalului pietrean

10 > Junioriadev`rul despre

HANDBAL

Campioană naţională: Gru -pul Şcolar Energetic Rm Vâl-cea

Componenţa echipei: Ma -ria Sîrbu, Diana Brânzan,Bianca Curmenţ, ŞtefaniaBoştină, Oana Bucă, AndreeaZamfirea, Elena Orza, IuliaAndrei, Aurelia Gherman,Maria Craiu, Elena Stoi căn e -s cu, Ana Maria Codreanu,Alexandra Ciucă, MariaGherman

Încă din sezonul 2009 –2010, echipele de junioare 3 şi4 de la Energetic Rm Vâlcea,pregătite de cuplul AurelianRoşca-Gheorghe Ionel, şi-audovedit valoarea, urcând pe

podiumul de premiere şianunţând o dominaţie pentrumai multe sezoane. Astfel, lafinalul ediţiei de campionat2010-2011, Energetic şi-atrecut în cont al doilea titlu,într-o manieră categorică: vic-torii la peste 10 goluri, în faţatuturor echipelor participantela Turneul Final. Mai mult, ceidoi tehnicieni se pot mândri şicu faptul că nu mai puţin deşapte mici handbaliste antre-

nate de ei fac parte din lotulnaţional de cadete.

Aurelian Roşca: PentruGrupul Şcolar Energetic,toată săptămâna turneuluifinal, ce a culminat cu joculdin marea finală, cu îm -brăcarea tricourilor cu tricolorşi cu punerea celor maistrălucite medalii de gât, a fostca un fel de Serbare şcolară deexcepţie. Aproape toţi eleviiliceului, cât şi întreg corpulprofesoral, în frunte cu direc-torul Ion Florescu, au fost ceimai înfocaţi suporteri ainoştri. Nu, nu i-am uitat pepărinţii sportivelor, însă eiintră în categoria persoanelor

din tribune cu cele mai mariemoţii pentru scorul final,pentru fiecare contact şi faultmai dur.

Risc şi spun că avem oechipă frumoasă, cu talie, cujucătoare de certă perspectivă,selecţionate după parametriiinternaţionali. Chiar opinezcă acest Dream Team poate filuat drept model orientativ, decum trebuie să arate oformaţie la această categorie.Chiar şi comportamentul lorîn vestiar poate fi dat ca ex-emplu, handbalistele sunt pri-etene şi luptă fiecare dinrăsputeri ca grupul să rămânăunit.

Campioană naţională: C.S.Marta Baia Mare

Componenţa echipei: OanaCristescu, Diana Pop, IuliaPănici, Adriana Mareş, AniţaŞomcutean, Maria Crainic,Adriana Pop, Antonia Cânta,Ioana Spisak, Corina Mara,Andreea Năstasă, RalucaGandi. Antrenori: Ioan şiIoana Marta şi RodicaMoldovan

Soţii Ioan şi Ioana Martasunt cei care au înfiinţatprimul club particular de ju-niori din România. Pentru a-şi îndeplini acest vis, cei doi aufost nevoiţi să-şi vândă şigarajul, şi maşina personală.

Ioana Marta: Acum patruani şi jumătate am pornit de lazero, cu gândul să-mi constru-iesc o echipă puternică, cu fetetalentate care să ajungă în lo-turile naţionale. Am umblatdin şcoală în şcoală şi amselecţionat în jur de 26 de fete.Pot spune că am fost foarteatentă în alegerea viitoarelorhandbaliste, ţinând cont detalie şi calităţi motrice. Vreausă spun că în primii doi ani n-am sărit nicio etapă înpregătirea lor, ba chiar am

tratat antrenamentul ca osimplă joacă. Abia din 2008am mers pe faze şi pe relaţia1-1. Aşa a-nceput să se legeechipa, prin jocuri fără miză înUngaria, Slovacia şi Ucraina,

să crească tehnic şi fizic.Niciodată nu am uitat săjucăm handbal cu bucurie!

Sezonul 2010 – 2011 a fostfără înfrângere, inclusivTurneul Final. Şi chiar dacăam avut câte două sau treimeciuri pe zi, am avutexperienţa programului în căr -cat încă de la minihandbal.M-am bucurat şi pentru fap-tul că în echipa Turneului amavut două sportive - extremeleAntonia Canta şi AdrianaPop. Am câştigat titlul laaceastă categorie, însă le-amspus fetelor că au terminatjoaca, de-acum înainte trebuiesă se comporte ca adevăratehandbaliste.

Junioare III 2010-2011

Dream TeamJunioare IV 2010-2011

Fără înfrângere

Campioană naţională: Academia de Handbal Minaur Baia MareEchipa campioană: Adrian Raul Pătruş, Răzvan Ştefan Apostu,Dan Vasile Tapalagă, Adrian Raul Chiş, Tudor Botea, Cătălin Oc-tavian Bizău, Marius Pop, Andreas Armand Avramescu, RobertNagy, Mircea Vlad Olar, Eusebiu Mircea Ciocotişan, Dănuţ VladButean, Cătălin Ionuţ Zaharia, Emil Răzvan Brata.Antrenori: Florin Miro nescu, Alexandru Cristea

Campioană naţională:Nicolae Szasz, Tudor Boer,Ionuţ Balint, Eric Barboş,Andrei Balint, LaurenţiuChiş, Vlăduţ Sabou, DariusSmoczer, Bogdan Birta,Teodor Albu, Răzvan Bizo,Sergiu Makaria, RareşMoldovan, Mathias Kulik

Florin Mironescu: A fostun sezon bun pentru Acade-mia de Handbal Minaur BaiaMare, cele două titluriobţinute la Juniori III şi Ju-niori IV fiind o confirmare amuncii depuse în ultimii ani,de întreaga echipă – jucători,antrenori, autorităţi locale,sponsori şi conducerea clubu-lui. Sunt rezultate care nebucură, dar nu uităm faptul cărolul clubului de juniori estemodelarea tinerilor pentru aajunge handbalişti de marevaloare. Îi mulţumesc colegu-lui Alexandru Cristea, alăturide care am obţinut acesterezultate. Felicit copiii, care aufăcut sacrificii atât înpregătire, cât şi la competiţii şimă bucur că au înţeles căsportul de performanţănecesită multă muncă şi su-doare. Bucuria triumfului afost cu atât mai mare, cu câtaceste titluri au venit exact în

anul când echipa mare aMinaurului a retrogradat,după patru decenii petrecuteîn Liga Naţională. Vreau sămai adaug că visăm larevenirea seniorilor pe prima

scenă, poate şi cu ajutorul nos-tru, mai ales că ne dorim săconstruim o piramidă solidă,cu echipe puternice la toatecategoriile, începând cu mini-handbalul

Juniori III 2010-2011

Juniori IV 2010-2011

Academia la putere

Clasament final

1. Gr. Şcolar Energetic Rm Vâlceaantrenori Aurelian Roşca şi Ionel Gheorghe2. CSŞ 2 Baia Mareantrenori Adrian Palko şi Laurenţiu Tecar3. ACS Şc 181 SSP Bucureşti,antrenori Maximilian Gavrilă şi Lazăr Mihalache4. LPS Brăila, antrenor Viorel Alexandru5. CSŞ Galaţi, antrenor Miron Stanciu6. Gr Şcolar 1 Mai Ploieşti, antrenor Marian Bratu7. CS Marta Baia Mare, antrenori Ioana şi Ion Marta8. CSŞ Odorhei, antrenor Adalbert Rigo

11Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro > Şcoala de Handbal 181

Şeful clubului bucureştean, Dănuţ Maximilian Gavrilă, a intrat în panică:

Nu mai fac faţă cererilor de legitimareVin tinere din Bucureşti, şi

nu numai, aduse de părinţi,pentru a practica handbaluldoar la Şcoala 181. Le-amprimit pe multe, ce să facem,dar de la o vreme am camînăsprit condiţiile de selecţie,că nu se mai poate. Sunt chel-tuieli cu mult peste bugetul pecare l-am făcut în acest sezonşi trebuie să rezolv cumvaaceastă problemă. Poate că sevor găsi oameni cu potenţăfinanciară, care să citeascăaceste rânduri şi să ne vină înajutor. Eu mi-aş dori să amcât mai multe sportive, pentrucă ăsta este şi scopul clubuluinostru, să descoperim talenteşi să le ducem la cel mai înaltnivel profesional.

Sezonul acesta este unul cumiză mai mare pentru mine:

pentru prima dată, am oechipă şi în Divizia A, care,spun eu, face faţă cu brio - înclasament se află pe locul 4,având şase victorii, din optpartide jucate. Nimic senza -ţio nal până acum, doar că euam o formaţie alcătuită doar

din Junioare II şi I, iar adver-sarele au senioare, unele tre-cute chiar şi de 30 de ani. Cesă fac, aceste fete trebuie săaibă meciuri în picioare, iar lacategoria lor de vârstă, mărefer în special la Junioare II,nivelul competiţiei este foartescăzut. Şi ca un paradox, celemai bune şase sportive alemele, de la Junioare I, sunt laCentrul Naţional de Ex ce -lenţă de la Rm Vâlcea, echipăcu care eu m-am bătut în

campionat şi pe care am în-vins-o la 9 goluri. Prin ur-mare, handbalistele mele,Zamfirescu, Ghiocel, Stan,Dinescu, Roşca şi Mata, aujucat împotriva proprieiechipe la care sunt legitimate,e tare faza, nu-i aşa? Nu facscandal prea tare, pentru că numă bat la promovare în LigaNaţională Feminină, nu estevremea noastră.

Dar gata cu plânsul, acumvreau să mă şi laud, pentru că

am cu ce, vorba cântecului. Văpropun trei din handbalistelede viitor, fete de care, cusiguranţă, veţi auzi foartecurând:

Şi dacă tot suntem la capi-tolul formări, trebuie să am-intesc aici că prin mâinilemele au mai trecut: DoinaCrişan, portar, care a juns laRapid şi la loturile naţionale;Daniela Simion, inter, o stân-gace de temut, care a jucat totla Rapid; Mirela Dincă,extremă stânga, PăunicaPanait, tot extremă stânga;Mariana Popescu, un centrucare a stat la Buzău ani buni;Mari Doiciu, Roxana Gheo-rghe şi chiar Voicu Liliana, vi-itoarea doamnă Gavrilă.

Obiectivele pentru acestsezon sunt aceleaşi de doi ani,îndeplinite şi mulţumitoare:

1. o medalie la Junioare I2. titlul naţional la Junioare

II3. medalie la Junioare IIIÎn privinţa targetului la Di-

vizia A, am vrea să ne clasămîn partea de sus a ierarhiei,locurile 1-6, fără să luptăm lapromovare.

Ramona Muşat- este la mine de opt luni. S-a născut în Buzău, dar între

tim părinţii au ajuns în Bucureşti. Are 14 ani, 1,75 m înălţimeşi joacă inter stânga. A adus+o la sală tatăl ei, parinte ce-iurmăreşte cu mare atenţie evoluţia

- are o gândire rapidă, specifică postului, care o ajută să re-zolve repede fazele

- are braţ bun, ştie să facă depăşiri şi să arunce din afarasemicercului

- face foarte bine şi faza de apărare- este sănătoasă din toate punctele de vedere- are o conduită exemplară şi este premiantă- este titulară şi marchează meci de meci, câte 5 – 6 goluri- mai lucrăm cu ea la forţa în picioare şi la pregătirea fizică

Denisa Vlad

- este la mine de un an şi jumătate, are 13 ani şi joacă pepostul de extremă stânga

- are viteză de deplasare- are braţ puternic de aruncare- este medaliată cu bronz la Campionatul Naţional de Ju-

nioare IV şi este ocupanta locului trei la Olimpiada ŞcolarăNaţională

- la Turneul Final al Junioarelor IV a fost declarată ca fiindcea mai tehnică handbalistă

- şi dacă este să continui cu asemănările, pot să spun că esteo copie aproape fidelă a fostei mele eleve Mari Doiciu

Alexandra Badea

- este la Şcoala 181 de trei ani, are 13 ani, este stângace şijoacă extremă dreapta

- are o viteză foarte bună de deplasare şi face excelent fazade contraatac

- se apără agresiv pe semicerc- pentru că este stângace, a fost special antrenată pentru

postul de extremă dreapta- are o condiţie fizică de invidiat- este titulară şi marchează, în medie, 6-7 goluri pe meci- este premiantă- lucrează la forţa în picioare şi a braţului de aruncare- este medaliată cu bronz la Campionatul Naţional de Ju-

nioare IV şi ocupantă a locului 3, la Olimpiada ŞcolarăNaţională

- a fost remarcată de spe cialişti, iar eu o asemăn cu fostamare handbalistă Florica Ivan

12 > adev`rul despre

HANDBAL

Într-o lume în care a faceun gest generos poate părea onesăbuinţă pentru mulţi,există oameni care privesc înjur altfel. Oameni care întelegcă mai sunt şi altii pe lumeaasta. Oameni care nu se gân-desc la realizări doar pentrupropriul buzunar. Asemeneaoameni sunt Dorina, Dorin siAdrian. Ei s-au hotărât să-şidedice o parte din timp unoractivităţi sociale, în localitateaBalotesti, unde se vor stabili încurând. Acesta a fost în-ceputul Asociaţiei pe care aunumit-o, firesc, ONLY FORYOU. Unul din obiectiveleAsociaţiei este promovareasportului, a spiritului compet-itiv, în rândul copiilor. Primeleacţiuni caritabile, la care a par-ticipat şi Dorin, l-au convinscă există copii care nu trebuiedecât descoperiţi, încurajaţi,antrenaţi pentru că, tot ce-iposibil, într-o zi să devinăcampioni.

Când întâlneşti oameni buni...Cum orice acţiune de acest

gen nu (prea) putea avea suc-ces fără sprijinul autorităţilorlocale, Dorina şi-a stabilitplanul, paşii, iar primul druma fost făcut spre Primăria dinlocalitate. "Am stat de vorbăcu domnul primar Ion FlorianDănuţ şi recunosc, în urmadiscuţiei, am fost de-a dreptulîncântată. A ascultat despreproiectul nostru, a fost foarteinteresat şi ne-a asigurat că neva acorda sprijin atât cât îipermit timpul şi resursele",spune Dorina.

Primarul a înţeles că proiec-tul va fi benefic pentrucomună, motiv pentru carepromisiunile nu au rămassimple vorbe, ci s-a implicatcu adevărat în proiecteleAsociaţiei, care sunt acummai numeroase şi mai intere-sante.

Un suflet imens: Petre CozmaDorina a beneficiat (şi se

bucură în continuare) de su-portul unui om cu totul de-osebit, fost internaţional înechipa de handbal a Ro mâ -

niei, Petre Cozma, tatăl celuicare a fost handbalistul Mar-ian Cozma. Domnul Cozmaa colindat, alături de Dorina,în şcolile din Baloteşti, Săftica,Dumbrăveni (toate aparţin decomuna Baloteşti) si le-a vor-bit copiilor, cu entuziasm, de-spre frumuseţea acestui sport.Cuceriţi, zecile de copii au as-cultat poveştile despre hand-bal, handbalişti, sportivi deelită şi, fără doar şi poate,fiecare dintre ei a început să seviseze campion.

Demonstraţia

De la vorbe s-a trecut lafapte : împreună cu profesorulde sport Virgil Pană, Dorina aorganizat în micuţa sală desport din incinta şcolii Balo -testi o demonstraţie sportivăfăcută de Petre Cozma în fataa nu mai putin de 60 de copii.A fost, pentru toţi, nu doar osurpriză, dar şi o bucurieimensă să vadă atâţia copiidornici să descopere acest mi-nunat sport. De fapt, fiind aşade mulţi, antrenorul lor, PetreCozma, a trebuit să-i împartăîn două grupe. "De câte ori voiputea o să-i mulţumesc luiPetre Cozma, acest minunatom cu un suflet larg, care s-aimplicat în acest proiect, avenit în sala de sport de laBaloteşti, unde a răspuns cubucurie miilor de întrebăripuse de copii", spune Dorina.Şi acesta a fost începutul unuiproiect care prinde tot maimultă viaţă.

Proiectul continuăCopii se antrenează o dată

pe săptămână, împărţiţi îndouă grupe. La antrenamentesunt invitati diverşi hand ba -lişti profesionişti care sădevină modele pentru cei micidar, mai mult, să-i inspire, să-i facă să iubească sportul, de-sigur, cu precădere, handbalul.Alina Moroianu, de la CSMPloieşti, a fost prima sportivăcare a răspuns invitaţiei făcutede asociaţia ONLY FOR

YOU. A povestit cu copiii, le-a făcut demonstraţii tehnice,le-a răspuns la întrebări. Maimult, pentru a-i purta într-ocălătorie inedită prin lumeahandbalului românesc, s-a or-ganizat şi o vizionare cu fo-tografii din diverse competiţii.Copiii au putut afla despreCristian Gaţu, preşedinteleFederaţiei Române de Hand-bal, de cei doi antrenori ai lo-turilor naţionale de handbal,Vasile Stângă şi Radu Voina,despre cea mai bună jucătoarede handbal din lume în 2010,Cristina Neagu, şi despreMihai Popescu, declarat celmai bun jucător de handbaldin România, în 2010. În plus,au putut viziona câtevasecvenţe dintr-un meci dehandbal dintre echipeleHCM Constanţa şi DinamoBraşov. O altă surpriză a venitla sfârşit, când fiecare copil s-a putut regăsi în diverse pozefăcute în timpul programuluilor de antrenamente şi într-un

film postat pe youtube.

Antrenamente cu DorinFiresc, următorul iniţiator al

celor mici, pe drumul hand-balului, nu putea să fie altuldecât Dorin Dragnea. "A fostun antrenament la fel de di-namic, iar după efortul fizicdepus, copiii au făcut cerc înjurul lui Dorin şi au începutcu tot felul de întrebări. S-audespărţit într-un târziu, fie -care copil plecând cu o fo-tografie pe care era semnăturalui Dorin", povesteşte cuîncântare Dorina.

La PloiestiO plăcută surpriză, dar şi o

veritabilă provocare, a venit înziua în care Asociaţia Dorineia primit o invitaţie din parteaClubului de Minihandbal"OLIMPIC Ploieşti", prin in-termediul antrenorului FlorinCiupitu, de a organiza unmeci amical între echipele dela Ploieşti şi cele din Baloteşti.Chiar dacă s-a văzut superior-itatea tehnică şi tactică amicuţilor handbalişti dinPloieşti (dar cu siguranţă nuva dura mult până când ceidin Baloteşti o să-i poată celpuţin egala), scopul întâlnirii afost de fapt altul: acomodareacopiilor din Baloteşti cu unteren de handbal standard şicu insuflarea spiritului decompetiţie.

Următorul proiect: un antrenorşi o sală de sport adevărată

Alături de oameni sufletittica şi ea, Dorina a reusit, într-un timp scurt, să le insuflecopiilor pasiunea pentru acestsport. Următorii paşi: aduc-erea unui antrenor şi constru-irea unei săli de sport care săincludă şi un teren de handbalstandard. Proiectul a fostprezentat în Consiliul LocalBaloteşti. Semnul bun: con-silierii sunt deschişi acestuiproiect, iar primarul din local-itate, domnul Ion FlorianDănuţ, a promis că va face totposibilul ca acest proiect să serealizeze. Îl credem, fiindcă,din câte am văzut, tot ceea ce

si-a propus sau i-au propusalţii şi a fost în beneficiullocuitorilor, s-a zbătut şi afăcut. Sigur, rămâne de văzut,fiindcă, mereu se pune aceeaşiveche întrebare: de undefacem rost de bani?! Săsperăm că vom afla curând şirăspunsul.

"Cineva m-a întrebat dacămerită tot acest efort? A fostdorinţa fiului meu şi mă bucurcă se gândeşte să-i ajute şi pealţii. Există copii talentaţipeste tot, ar fi păcat să nu-i de-scoperim, să nu-i ajutăm.Chiar dacă acum fac naveta dela Ploieşti la Baloteşti, şi estegreu, nimic nu mai conteazăcând priveşti în ochii copiilorşi îi vezi veseli, fericiţi, mo -

tivaţi. Facem totul din placere.Greutăţi vor fi mereu, ceea ceeste important este să leoferim sprijin acestor copii.Mulţumesc din suflet oame-nilor, sportivilor care suntalături de noi, cei care au reuşitsă-i smulgă pe aceşti copii dinfaţa calculatoarelor şi a televi-

zoarelor şi să-i ţină în sala desport, celor din Primărie, carene-au susţinut mereu, pă rin ţi -lor care au înţeles că sportulînseamnă sănătate, disciplină şipoate fi cel mai valoros cadoupe care îl oferă copiilor lor."

Dorina Ciobanu Constantinescu preşedinte Asociatia

“ONLY FOR YOU”Pentru a fi la curent cu activitatea Aso-

ciatiei, intraţi pe pagina de Facebook

Only For YouDin dragoste pentru handbal

Totul a început cu o pasiune: pasiunea pentru handbal! Apoi a venitdorinţa de a face mai mult şi de a oferi un strop de şansă celor care n-auavut, să zicem, norocul de a se naşte într-un oras mare, într-o familiebogată, într-un loc unde orice vis poate deveni realitate. Dar şansa copi-ilor din localitatea ilfoveană Baloteşti poate fi acum Asociaţia ONLY FORYOU, o asociaţie înfiinţată şi condusă de o familie: Dorina Ciobanu Con-stantinescu alături de fiul, handbalistul Dorin Marian Dragnea, şi soţul ei,Adrian Ciobanu Constantinescu.

13Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro >

Claudia Maria Iancu: Esteun vis, din care nu vreau să matrezesc! Faptul că antrenez oechipă cu aşa mare tradiţie, esteo onoare pentru mine. În ian-uarie, acest an, am fostcontactată să preiau teamulfeminin. Am spus imediat da,chiar dacă ştiam că va fi greu săreinodăm firul performanţelor.Mi-a plăcut entuziasmuliniţiatorului acestui proiect,Alex Gurău, a manageruluiVictor Mihăilescu, şi nici numai încape îndoială că drumulnostru este ireversibil înainte.Am adus câteva jucătoare pecare ştiam că mă pot baza, înorice condiţii. Şi ca dovadă, eleau acceptat, chiar dacă au statutde amatoare, pentru că şilucrează, şi vin la antrenamenteîn timpul lor liber.

Ţinta noastră, pe termenscurt, este să coagulăm oechipă care să prindă locurile 5– 6 în Divizia A, să ne unimentuziasmul şi să fim o familie.Ştim că performanţa mai marenecesită şi alte fonduri, iar noisperăm că sponsorii să vinăalături de noi să ne sprijine.Universitatea ştiinţa Bucureştia făcut primul pas şi nu maipoate da înapoi. Vă prezintprofilul câtorva jucătoare deperspectivă, care îşi doresc sărescrie istoria handbalului uni-versitar din Bucureşti. Nemândrim cu ele, pentru că şilucrează, şi urmează cursurile

unor facultăţi, şi vin şi la sala deantrenament:

- Alyce Alma Vlad – nascutăîn 1984, extremă stângă,studentă la Facultatea deEducaţie Fizică şi Sport SpiruHaret

- Iulia Mocăniţă – 1982,pivot, liderul echipei, Facul-tatea de Farmacie CarolDavilla, Rezidenţiat în Farma-cia Clinică, Masterat în On-cologie

- Daniela Marcu – 1990,pivot şi inter dreapta, studentăla Universitatea Naţională deEducaţie Fizică şi Sport

- Dana Laura Leahu – 1991,centru, extremă stânga, cea maibună din echipă. Împrumutatăun an de la CSU Slobozia. Şi-a făcut junioratul la CSŞ 4 şiUnirea Slobozia. Este Anul IIla Facultatea de EducaţieFizică şi Sport Spiru Haret, iarîn paralel face şi Şcoala de Far-macie Fundeni

- Chiriţă Adina, 1986,extremă dreapta, şi-a făcut ju-nioratul la Oltchim. Estestudentă la Facultatea deLitere, Secţia Studii Europeneşi Relaţii Internaţionale

- Adina Chiriţă – 1986,extremă dreapta,. Este stu -dentă la Universitatea Naţio - na lă de Educaţie Fizică şiSport, Secţia Kinetoterapie,Master în Recuperare şi Reed-ucare Motrică, practică aceastămeserie

- Sânziana Perţea, 1992,inter stânga, junioratul l-a făcutla 1Mai Plieşti. Este studentăla Facultatea de Limbi străine,Secţia Engleză şi Suedeză

- Mirela Vicea, 1991, portar,junioratul şi l-a făcut la Rapid.Este studentă la Facultatea deStomatologie Carol Davilla, înparalel urmează şi cursurile deasistent generalist, tot la CarolDavilla

- Ana Maria Chirigiu –1988, extremă dreapta. Şi-afăcut junioratul la CSŞ 5,CSM Bucureşti şi Spartac. Areo viteză de alergare ieşită dincomun, este studentă la Drept

- Lavionia Poteraş – 1990,inter dreapta, junioratul şi l-afăcut la CSŞ 5, CSM Bucureştişi Rapid. Este studentă la Fac-ultatea de Educaţie Fizică şiSport, Secţia Kinetoterapie, areMasterul în UNEF Nutriţie şiRemodelare Corporală

- Alexandra Drăghia –1989, inter stânga. A fostjunioară la Muntenia, CSMSlobozia. Este studentă la Uni-versitatea Bucureşti, SecţiaGeografie Turistică, lucreazădeja ca ghid turistic

- Ana Maria Popescu –1994, portar, are 1,82 metriînălţime la 17 ani. A fostjunioară la Rapid, este elevă laLPS Mircea Eliade

- Bianca Trandafirescu –1992, extremă dreapta. A fostjunioară la Rapid, este studentăla Universitatea Bucureşti,Secţia Geografie Turistică

- Lotul mai este completatcu junioarele Alina Tălpăşanu,Claudia Mincă, Lorena Du-mitru, Mihaela Badea, ElenaCherciu, Alexandra Ştefan şiIrina Papacu

Ca jucătoare- Claudia Iancu, fostă

Ţoache, şi-a început activitateade handbalistă la 12 ani, încurtea Clubului Sportiv ŞcolarNr 1, sub îndrumarea antreno-rilor Irina Klimovschi şi Con-stantin Rizescu

- Claudia a mai jucat laRapid, Confecţia şi RATB,toate în Liga Naţională, şi An-

tilopa, spre sfârşit de carieră, înliga secundă. Handbalista n-ajucat în loturile naţionale şi nicicampioană naţională nu a fost,dar a evoluat în cupele eu-ropene, cu Confecţia Bucu -reşti.

- într-o caracterizare destulde succintă, fostul ei profesorde la Rapid, Constantin PilicăPopescu, vornbea astfel despreea: „Claudia era o fată aşezată,îngrijită şi dispusă la muncă.Orice tehnician îşi doreşte ast-fel de elevi, care să nu deaînapoi de la efort. Era oprezenţă agreabilă în lot şicuminte. Îi plăcea să semachieze, fie la antrenamente,fie la jocuri, dar o făcea într-unmod discret şi plăcut”

- Claudia Iancu a absolvitFacultatea de Educaţie Fizicăşi Sport Spiru Haret, a termi-nat Şcoala de Antrenori, iaracum urmează cursurile deMaster în Chimie, în cadrulPolitehnicii

- pe vremea când juca, era oadmiratoare discretă a fostului

mare handbalist Vasile Stângă.„Eram impresionată de înăl -ţimea săriturii lui, dar şi de cât

de mult putea să stea în aer, săamâne aruncarea până cândgăsea locul liber să-şi plasezemingea”

- astăzi, Claudiei îi place decăpitanul naţionalei de se-nioare a României, CristinaVărzaru, pentru multiplele ca -lităţi tehnice şi inteligenţa înjoc

Ca antrenoareClaudia Iancu îşi împarte

timpul între echipa de DivizieA, Ştiinţa Universitatea Bu cu -reşti, şi cele trei grupe de Ju-nioare III, IV şi Minihandbalde la Clubul Sportiv Şcolar Nr4. De altfel, Claudia are catedrăde antrenoare la acest club din

anul 2003, încercând şi reuşindsă-şi formeze o pepinieră pen-tru viitor. Din 2010, Claudia afost surprinsă plăcut de spri-jinul financiar oferit de Ca -melia Şucu, un om de afacericare doreşte, se pare, să con-tinue această colaborare cuCSŞ 4.

Debutul in anul 1996 - An-tilopa Buc 2 ani

1998-2004 - Liceu cu Pro-gram Sportiv – ColegiulTehnic Media

2004 -CSŞ Nr 4 Bucuresti2004-2008 H.C Muntenia2009-2010 –Spartac

Bucureşti Divizia A2011 Ştiinţa Universitatea

Bucureşti Divizia A

Ştiinţa Bucureşti îşi întemeiază o nouăfamilie

La steaua care-a răsărit...Cu 63 de ani în urmă, Victor Cojocaru, cel despre care se poate

spune că a pus bazele Şcolii Româneşti de Handbal, deveneaantrenor al primului club studentesc din Bucuresti, CS Univer-sitar. Se juca handbal în 11 şi imediat, în sezonul următor, CSUprindea treapta a treia a podiumului. Profesorul şi îndrumătorulVictor Cojocaru avea un student în care credea foarte mult, PilicăPopescu, căruia i-a predat frâiele teamului studenţesc. După ce s-a clasat cu echipa pe locul doi, Popescu avea să plece la Tg. Mureş,pentru a-şi adjudeca primul său titlu naţional, în calitate deantrenor: era 1951. Un an mai târziu, în 1952, Popescu reveneaîn Capitală, la Progresul, pentru a aduce şi în vitrina acestui clubcununa cu laurii campionatului intern. În 1960, Pilică se întoarcela prima sa dragoste, Clubul Universitar, care îşi schimbase den-umirea între timp, în Ştiinţa, şi care cucerise deja titlul naţional,sub comanda antrenorului Zugrăvescu. Pilică Popescu aducea, în1961, pentru prima oară, în istoria handbalului românesc, primultrofeu al Cupei Campionilor Europeni.

“Era susţinere mare, domnule! Toate handbalistele erau stu-dente sau profesoare, doar Dida Ionescu era funcţionară la Poştă.Fetele aveau zilnic masă bună, cazare câte două în cameră, dacănu erau din Bucureşti, la Caminul Politehnicii. Bursa la aceavreme era de 400 de lei şi cam de tot atâţi bani se dădeau ali-mente. Eram sprijiniţi de şeful direct, Lectorul Sanu Constantin,dar şi de Directorul Administrativ şi Şeful Cantinei, domnulNicolae Lucaciu. Ce vremuri!!”, îşi aminteşte cu nostalgie PilicăPopescu. A lăsat în vitrina clubului alte două titluri naţionale, în1965 şi 1971. Din 1977, când Ştiinţa s-a clasat pe locul trei, înCampionatul Naţional, nu s-a mai auzit de această grupare.

Istoria se rescrie

În aceste vremuri de criză, Politehnicabucureşteană a găsit puterea să reînvie hand-balul studenţesc, înscriind, din acest sezon,două formaţii sub denumirea de Ştiinţa, atât lafeminin (antrenoare, Claudia Maria Iancu), câtşi la masculin (tehnician, Narcis Cristea). Şi cumorice început este greu, şi noile grupări mai aumulte de pus la punct, până să ajungă la turaţiamaximă. Mai au de primit câteva aprobări, pen-tru a putea fi prinse într-un buget, mai au dereglat stituaţiile juridice ale unor sportivi, defăcut planuri pe termen mediu şi lung. Dar nimicnu mai contează, Ştiinţa trăieşte!

Orizontal: 1) Handball International League (siglă) – Fostul antrenor alechipei naţionale de handbal feminin a României, care a cucerit cu aceastamedalia de argint la Campionatul Mondial din 2005 (Gheorghe). 2) Denu-mirea unor grupuri şcolare precum cele din Ploieşti, Constanţa şi Cluj Napoca,în care există şi terenuri pentru practicarea handbalului – Fost mare pivot alechipei naţionale de handbal, câştigătoare a Cupei Campionilor Europeni cuechipa Podravka Koprivnica, şn 1996 (Valentina). 3) Fostă componentă aechipei Oltchim, declarată cea mai bună handbalistă în meciul cu BuducnostPodgorica din Liga Campionilor în sezonul 2007-2008, actualmente jucătoarea echipei muntenegrene (Adriana) – Inter stânga! 4) Extremă dreapta aechipei Oltchim, câştigătoare a Cupei Cupelor în 2007 (Ada). 5) Armă defoc – Echipă de handbal din oraşul Togliatti, din Rusia, semifinalistă în Liga

Campionilor în urmă cu trei ani. 6) Fostă campioană mondială de junioare în1995 şi campioană a Danemarcei cu echipa Slagelse (Carmen) – Program dejoc. 7) Prenume feminin – Jucătoare din Rusia, fost portar al echipei Rul-mentul Braşov (Natalia). 8) Inter al echipei Oltchim, de 11 ori câştigătoare aLigii Naţionale şi campioană mondială de tineret în 1995 (Steluţa) – SimonaVintilă – Medical Resource Council (siglă). 9) Mioare – A fost declarată ceamai bună extremă stânga la Campionatul Mondial de handbal din 2005(Valentina) – Victorii în cele din urmă! 10) O altă handbalistă de mare val-oare, considerată cel mai bun pivot din lume la Campionatul Mondial din2007 (Ionela) – Tânără handbalistă, jucătoare la Rulmentul Braşov şi laOltchim Râmnicu Vâlcea, aleasă cea mai bună jucătoare a din lume în 2010(Cristina). 11) Prenume feminin, purtat şi de jucătoarele Tivadar, Crăcană şiSmedescu – Simona Gogârlă.

Vertical: 1) Handbalistă de mare valoare, declarată cel mai bun portar dinlume al lumii din toate timpurile şi de trei ori câştigătoare a Ligii Campi-onilor cu echipele Krim Ljubljana şi Kometal Skopje (Luminiţa) – Office ofSurface Mining (siglă). 2) Diminutiv feminin – Învinşi la scor (fig.). 3) Fostinter al echipei Oltchim, câştigătoare a campionatului Macedoniei cu echipaKometal Skopje (Narcisa) – Strigăt de durere. 4) Primele câştigătoare! – Por-tar al echipei HC Oţelul Galaţi, medaliată cu bronz în Liga Naţională 2007-2008 (Mihaela). 5) Portar al echipei naţionale, cu evoluţii apreciate laCampionatul European din 2010 (Talida) – Părţi dintr-un cerc. 6) Prietenadin Franţa – În rest! – Partid din India. 7) Dispariţie totală sau parţială a imag-inii unui astru (pl.). 8) La mijlocul semicercului! – Handbal la debut! – Pivotal echipei HCM Buzău şi fostă componentă a echipei naţionale (Raluca). 9)Culoar – Cafea solubilă. 10) Miros specific – Companie aeriană din Româ-nia, folosită şi de echipa naţională de handbal în deplasări – Simbolul medalieicucerite de echipa naţională la Campionatul Mondial din 2005. 11) Prenumefeminin, purtat şi de fosta componentă a echipei naţionale, Rădoi – Oraş înjudeţul Sibiu. 12) Centru al echipei Oltchim Rămnicu Vâlcea şi al naţionaleiRomâniei (Roxana) – Componentă a echipei de handbal Tomis Constanţa(Ramona).

Dicţionar: MRC, OSM, AMIE, DAL

14 >adev`rul despre

HANDBAL

În această toamnă, Fe de ra -ţia Română de Handbal aavut de organizat multe eveni-mente: jocuri de calificare laEuropeanul de senioare, Tro-feul Carpaţi şi meci din Grupaa 7-a de calificare la Mondiale,pentru seniori, festivităţi ani -versare pentru cei 75 de ani dela atestarea ofi cială a FRH,turnee amicale ale selec ţio na -telor de juniori şi tineret înUngaria şi, respectiv, Polonia.Importante au fost şi cursurileŞcolii Inter naţionale de antre -nori, desfăşurate în Capitală,pentru tehnicienii de la seniori,şi Piteşti, pentru cei care seocupă de copii şi juniori.

Iată, evenimente multe, cares-au succedad cu repeziciuneşi care au fost duse la bunsfârşit de federali. Dar cel maiimportant moment con si de -răm că a fost vizita olandezu-

lui Jan Tuyk, Preşedintele Co -mi siei de Competiţii, Mem -bru în Comitetul Exercutiv alFederaţiei Europene de Hand- b al, personaj care avea să nedea o lecţie pe care nu mulţiam înţeles-o. Domnul Tuyk afost mai întaî la Constanţa,pentru a vedea noile modi fi -cări ale Sălii Sporturilor şi aomologa cons trucţia, în ved-erea jocurilor din ChampionsLeague. Apoi, olandezul aajuns la Piatra Neamţ, exact înperioada desfăşurării Trofeu-lui Carpaţi la seniori. În plus,oficialului EHF i s-a cerut şiomologarea noii Săli Poliva-lente din Piatra, dată în folo -sinţă în această toamnă.

Cu toată ospitalitatea noas -tră, domnul Tuyk a pus lu-crurile la punct, dând veştiproaste pentru constructorii şidin Constanţa, şi din Piatra:

niciuna din cele două săli nu aprimit avizul solicitat – laCons tanţa nu se vor juca par-tide din Champions League,iar la Piatra, Federaţia nu vaputea primi în organizareCam pionat Mondial de se-niori, poate doar de juniori şitineret, în cel mai fericit caz.

Dar ceea ce puţini au luat înseamă, este declaraţia domnu-lui Tuyk despre situaţia hand-balului românesc şi MODULDE A IEŞI DIN CRIZĂ:„Am învăţat handbal de laromâni, toată Europa a făcutasta, în anii ’70, pentru căhandbalul vostru era la putere,în toată lumea. Acum nu maiaveţi aceeaşi strălucire, maiales la masculin, şi ar trebui săprocedaţi şi voi ca europenii,să vă întoarceţi în bănci şi săînvăţaţi handbalul de la ceimai buni”!

Ce-o fi însemnând asta?Până să ajungă în băncile de

peste hotare, tehnicienii noştrin-au catadicsit să ajungă nicila meciul de senioare dintreRomânia şi Portugalia, darnici la Trofeul Carpaţi al se-

niorilor şi chiar la partidaRomânia – Luxemburg. Edrept că ne putem lăuda cu celmai mare număr de par ti -cipanţi la Şcoala Inter -naţională de Antrenori dinaceastă vară şi vrem să credem

că tot mai mulţi tehnicieniaplică învăţăturile lui PaulLandure, Marko Sibilla şiAlexandru Axinte.

E lung drumul spre Eu-ropa...

În buletinul cu ştiri proastedespre românii care trăiescsub diferite forme în Italia,

aflăm cu bucurie că una dinsportivele născute şi crescutepe plaiurile mioritice are unalt statut în Peninsulă, fiindrespectată şi iubită de fraţiinoştri de gintă latină. Estevorba de Irina Ivan, ohandbalistă care a plecat dinDivia A românească, de laActiv Ploiesti, şi ajuns înprima ligă italiană, la nou pro-

movata Gruppo Principe Ba -dolato. „Am fost primită bine,atât în vestiar, de către noilemele colege, cât şi de conduc-erea clubului. Mă simt bineaici şi mă bucur că joc meci, demeci. Din păcate, Badolato aintrat în A1 cu un pasiv de 10puncte, din cauza echipei deJunioare III, care nu s-aprezentat la turneul final”, nescria Irina pe adresa de email.

„Ivan Irina este o jucătoarecare a învăţat handbal la LPS

Brăila. Am avut-o şi eu treiani la Activ şi pot să spun căera o fată muncitoare,ambiţioasă, mereu cu dorinţasă se autodepăşească. Şi toateacestea, în ciuda faptului că s-a confruntat cu grave prob-leme de familie. Amsprijinit-o pe Irina, mai alespsihic, pentru că avea marenevoie. Mă bucur că este bineîn Italia”, comenta şi patronulformaţiei Activ, CristianIancu.

E lung drumul spre Europa

Irina Vlad, o româncă iubită de italieni!

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Handbal femininARITMOGRIFÎnlocuind fiecare număr cu o literă, veţi

obţine pe verticala A-B denumirea unei ra-muri sportive foarte populare în România.

Pe orizontale, veţi afla numele unorjucătoare care evoluează în acest sezon înLiga Naţională.

Autoarea, Alexandra Veronica Stroe, este o mare iubitoare de handbal, fără să fi avut vreodată o legătură directă cu acest sport. În 2010, Alexandra m-a sunat şi m-a rugat să o ajut să-şi procure unbilet la finala Ligii Campionilor, ce se juca în Sala Polivalentă din Bucureşti, între Oltchim Rm Vâlcea şi Viborg. Pasiunea pentru rebus o are de la tatăl ei.

Nume: Alexandra Veronica Stroe; Data naşterii: 28 noiembrie 1982; Reşedinta: Ploieşti; Profesia şi locul de muncă: profesor de informatică, Colegiul Mihail Cantacuzino Sinaia (din 2005)

Caseta redacţională: Redactor şef: Ionel PANĂ

Senior editor: Constantin Pilică POPESCU

Colaboratori speciali: Doctor Dan Eugen COSTIN şi Drd. Diana-Luiza Simion DU-

MITRIU

Colaboratori: Valter Dăncescu, Remus Drăgănescu, Gheorghe Goran, Radu Levârdă,

Jean Mateescu şi Sorin Toacsen

Lazout: Răzvan Alexandru Mitrea

Revista Adevărul despre Handbal a folosit fotografi şi alte informaţii din cotidianele

Gazeta Sporturilor, Prosport, Bacăul Sportiv, cărora le mulţumim

16 > sadev`rul despre

HANDBAL

Rulmentul s-a oprit Rep. Mariana, după 50 de

ani Rulmentul a dispărut, canume, din sportul românesc.Cum ai trăit acest moment?

Mariana Târcă: N-amplâns, dar am avut un sufletgreu, pentru multă vreme. LaRulmentul am trăit cea maifrumoasă perioadă din activi-tatea mea de antrenoare, iar cajucătoare am simţit că mălansez, după ce am atins semi-finalele Ligii Campionilor. Nupot să uit brandul Rulmentul,oamenii care ne-au înconjuratîn toţi aceşti ani, emoţiile dinvestiar şi şuieratul trenului...

Rep. Ai pornit la drum subo altă denumire, Corona. Înce condiţii, ai un plan pe ter-men mai mare sau eşti subpresiunea rezultatelor?

Mariana Târcă: Din vecheaformaţie nu mi-au rămasdecât patru sportive, în restam încercat până acum treiformule de joc. E greu să creştişi să formezi un team compet-itiv, îţi trebuie ceva timp. Spunsincer că nu sunt sub pre-siunea rezultatelor, însă avemo ţintă precisă: participareaîntr-una din cupele europene.Avem siguranţă financiară,avem oameni care ne sprijinănecondiţionat, dar mai alesavem handbaliste de caracter,

care au înţeles că drumul pecare am pornit este foartegreu. În contextul acestei crizeeconomice generale, efortul dela antrenamente şi de la jocuritrebuie dublat, dus până lasacrificiu

Rep. Şi totuşi, în ciudaacestei prezentări optimiste,începutul de campionat n-afost unul tocmai fericit...

Mariana Târcă: Da, aşa este,dar nici programul nu ne-aavantajat, pentru că am jucatpână acum cu cele mai greleechipe din campionat,Oltchim şi Jolidon. Apoi,oricât am lucrat în vară,relaţiile de joc încă nu suntperfect stabilite, pentru căavem multe handbaliste nouvenite. În plus, tinereţea unoradintre fete a dus la câtevagreşeli copilăreşti, în mo-mentele decisive. Luptăm încontinuare, fără rezerve, şisimt că deja familia Coronaîncepe să aibă personalitate

Rep. Se vorbeşte tot maimult de cel de-al treilea mem-bru al familiei, Sorina, care apăşit, cum era şi firesc, tot pedrumul handbalului. Crezi căvei avea puterea vreodată să-ţi antrenezi copilul, să o supuila munca grea de care au partehandbalistele?

Mariana Târcă: Este visulmeu, recunosc, să-mi conduccopilul de pe bancă. De altfel,eu am început cu ea primeleantrenamente şi a simţit ime-diat exigenţa mea. Dar n-amputut continua şi am dat-o pemâna Lenei Brădeanu, unadevărat pedagog, prinmâinile căreia au mai trecut şiPaula Ungureanu, şi GabiRotiş, şi Alina Petrache

Rep. Care sunt asemănărileşi deosebirile dintre Marianaşi Sorina Târcă?

Mariana Târcă: Sorina aredeja o personalitate în joc, areo educaţie sportivă de acasă,mi-a dovedit în dese rândurică gândeşte fazele şi ia decizi-ile cele mai bune . Esteînzestrată pentru handbal,recunoaşte toată lumea, şi potsă mai adaug că, faţă de mine,ea are şi un pedigree handbal-istic, asta ca să mai şi glumim.Nu că eu nu aş fi mulţumit depărinţii mei, ba dimpotrivă,mă mândresc cu ei şi lemulţumesc pentru educaţia pecare mi-au dat-o. Aş maispune aici că Sorina este şiuna din cele mai bune elevedin clasa ei, i-am explicat căun sportiv este cu atât mai val-oros, cu cât are şcoli mai multeşi bine asimilate. La cei 12 ani

Sorina Târcă este una dinfetele cele mai răsfăţate şi iu-bite de părinţii ei. Oricând şioriunde, mama şi fiica seîmbrăţişează şi îşi au grijă unade alta. Sorin, tatăl, este cel carefinanţează familia, iar copilaştie că părintele său nu-i refuzăniciun moft.

Pentru Sorina viaţa pare, laprima vedere, un fel de dolcefar niente, cum ar spune ital-ianul, însă lucrurile nu staudeloc aşa: tânăra fată mun ceştecâte 4 – 5 ore pe zi, în sala deantrenament, pre gă tindu-se sădevina una din cele mai bunehandbaliste ale României,poa te chiar ale lumii. Numeleşi renumele mamei sale, Mar-iana, îi dă fiori Sorinei şi o

obligă să fie mereu exemplu,pentru cole gele ei.

Sorina Târcă: Mama mea afost cineva în handbalul ro mâ-nesc şi o iubesc. Aş vrea să-icalc pe urme, numai să pot. Îmiplace şi Cristina Neagu, joacăpe acelaşi post ca şi mine, interstânga. Ştiu că trebuie să facmult mai multe antrenamente,ca să ajung la marea per for -manţă, iar locul şase, obţinut laCampionatul Naţional din varănu este deloc onorant. Ar fi ocauză, faptul că multe dintreadversare erau mai mari ca noi,dar nu caut scuze, trebuia să neantrenăm mai mult. Eu n-amcum să fiu o vedetă, acum, chiardacă pe mama o cheamă Mar-iana Târcă.

Interviu pe bune cu Mariana Târcă, una din emblemele handbalului românesc

Îmi place şi Cristina Neagu,însă mama este idolul meu!

Echipa braşoveană Rul-mentul a împlinit la 15 sep-tembrie 2010, o jumătate desecol de existenţă!. Rulmentula luat fiinţă la 15 septembrie1960, la iniţiativa unuia dintremarii atleţi ai ţării, Victor Pop,fost campion naţional şi bal-canic, în cursele de semifond.Echipa, înscrisă în campi-onatul regional, a reuşit săobţină titlul local şi să seafirme în meciurile de califi-care în divizia A, unde apătruns în 1963. De-a lungulcelor 47 de ani de la prima at-estare în elită, ,,rulmentistele”au reuşit să evolueze în 42 deediţii, pe prima scenă a hand-balului feminin românesc.Rulmentul şi ”U” Jolidon Clujsunt cele mai vechi echipe dinprima ligă, pentru că, în ediţiaprecedentă, Rapid Bucureşti,care aspira şi ea la aceastăperformanţă, a retrogradat îneşalonul secund. De-a lungulcelor 47 de ani de la primaprezenţă în divizia A (primulmeci l-a susţinut pe 8 septem-brie 1963 cu formaţia bucu -reşteană Confecţia: 12-9),,,rulmentistele” au lipsitnumai de 5 ori din elită, cândau evoluat în divizia secundă.Echipa de la poalele Tâmpei asusţinut, până la ultimul mecidin ediţia precedentă a cam-pionatului, cu HCM Buzău(30-28), 1000 de meciuri, în-registrând 495 victorii, 77egaluri şi 428 de înfrângeri(golaveraj : 20.914-20.364).La acest palmares, se adaugălinia de clasament din eşa -lonul al doilea: 76 59 6 111126-708. Echipa braşoveanăa cucerit două titluri decampioană naţională, a mai

ocupat de 5 ori locul secund,de 2 ori au fost pe locul III, de

6 ori pe locul IV, de 2 ori pelocul V şi de 7 ori pe locul VI.De asemenea, formaţia de lapoalele Tâmpei a obţinutprimul titlu de campioană însezonul 1980/1981 sub con-ducerea tehnică a antrenorilorRemnus Drăgănescu (actualulantrenor federal) şi Ioan Mi -hăilă. A devansat în aceaediţie, campioana ŞtiinţaBacău, cu următoarea echipăde bază: Elena Oprea-RodicaMarian, Irene Oancea, Vior-ica Drăguşel, Tatiana Con-stantin-Beschi, DarincaAn drei, Adriana Pătruţ , dar şicu concursul celorlalte jucă -toare valoroase, printre care leamintim pe Elena Brebeanu,Cristina Tache, ManuelaNeica, Maria Furtună. Înaceeaşi ediţie, ,,rulmentistele”au câştigat şi Cupa Românieişi Cupa de Toamnă, ocompetiţie inedită, la careechipele au participat fărăjucătoarele de la lotul naţional.,,Rulmentistele” şi-au câştigatdreptul de a evolua în CupaCampionilor, unde au ajunspână în semifinale. O con -

tribuţie esenţială la obţinereaacestui success, a avut-o

jucătoarea transferată în varalui 1981, Mariana Oacă-Târcă, actuala antre noare a

formaţiei de sub Tâmpa. Aldoilea titlu de campioană aţării, concomitent cu adjude-carea Cupei României, a fostcâştigat în 2006, când la con-ducerea tehnică s-a aflat Mar-iana Târcă. De data aceasta,,rulmentistele” erau cam-pioane, cu trei etape înainte definalul ediţiei, devansând, cu 6puncte, formaţia SilcotubZalău. Din echipa campioanăau făcut parte, printre altele:Ionica Munteanu, MihaelaCrăcană-Blaga, Elena Avă -danei, Mihaela Tivadar. AlinaMăerean-Şorodoc, CristinaNiculaie, Aneta Barcan,

Gabriela Chiţulescu, MihaelaSeifer (aflată şi în lotul actual),Cosmina Damian, CodruţaZavragiu.

Şi pe plan internaţional,,,rulmentistele” şi-au creat ofaimă în Europa. În afarasemifinalei amintite din CupaCampionilor din 1982, când afost eliminată la mare luptă deRadnicki Belgrad, în 2006 areuşit să aducă sub Tâmpaprimul trofeu internaţional,,,Challenge -Cup”, după douămanşe, câştigate cu TomisConstanţa. În sezonul 2007/2008 a disputat finala celeide-a doua competiţie euro-peane, ,,Cupa Cupelor”, încompania valoroasei echipenorvegiene, Larvik HK, decare a fost învinsă în ambele

partide. Ultima evoluţie înEuropa a fost în sezonul2008/09 când a evoluat în ceade-a treia competiţie euro -peană, ,,Cupa EHF”, unde, însemifinală, a cedat în faţaechipei spaniole Itxako. A fost,,cântecul de lebădă” al uneiechipe, aflate pe una dintreptele înalte ale ierarhieihandbalului românesc. Atunci,evoluau la Rulmentul, jucă -toare de top, precum CristinaNeagu, Carmen Amariei,Ionela Stanca, AlexandrinaBarbosa, Woo Sun Hee.

,, Doresc să urez La MulţiAni echipei şi să îi asigur peiubitorii handbalului că nevom strădui să clădin din nouo formaţie puternică, la poa -lele Tâmpei. Avem nevoie însăde răbdare, pentru a pune ba -zele unei echipe valoroase.Am pornit pe un nou drum şiavem nevoie de încurajări şi desprijin. Jocurile din cupele eu-ropene se vor întoarce laBraşov”, a declarat, cu ocaziaacestui moment aniversar,preşedintele echipei, SorinTârcă.

O jumătate de secol ...

Curriculum Vitae: Sorina Târcă- Vârsta, 12 ani- Clubul Corona- Categoria Junioare IV- Aptitudini:matematica şi româna

- Pasiuni – handbal- Prietenă cu Ana Maria Berbece

17Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro >

Corona a pornitai ei, este o domnişoară tareordonată şi cu o listă depriorităţi corect alcătuită

Rep. Cine plânge primul,când Sorina cade şi se loveştemai tare, mama sau tata?

Mariana Târcă: Suferimamândoi din greu. Cred că aşaam şi realizat cât de multînseamnă acest copil pentrunoi

Rep. Mariana, ai cunoscutşi perioada din regimul trecut,cât şi vremurile actuale dinhandbalul românesc. Spune-mi cum era mentalitateatehnicienilor, sportivilor şichiar a spectatorilor înainte şicum este acum

Mariana Târcă: Viaţa s-aschimbat foarte mult, faţă devremurile mele. Cu toţii nesimţeam în siguranţă faţă deziua de mâine: conducătoriide cluburi nu alergau de colo,până colo, ca să facă rost desponsori, antrenorii ştiau căsportivii şi familiile lor aveauun venit şi nu erau stresaţi, şijucau la valoarea lor reală.SIGURANŢĂ, peste tot erasiguranţă. Chiar dacă neantrenam pe zgură sau bitum,şi recunosc că vedeam salafoarte rar, eram mulţi laselecţii şi echipe nenumărate.Acum, interesul copiilor ascăzut, sunt tot mai multe al-

ternative necurate, ca să lenumesc aşa, care atrag atenţiacelor mici. Vin la sală, începantrenamentele, însă mai de-vreme sau mai târziu renunţăşi nu se mai întorc. Ca partetehnică, handbalul a crescut caforţă şi viteză, însă a pierdutmult la tehnicitate

Rep. Chiar tu mi-ai spus căun antrenor nu este niciodatămulţumit de ceea ce are învestiar...

Mariana Târcă: Corect, maiales că eu am pornit cu aceastăechipă de la zero. Îmi dorescdubluri la fel de valoroase petoate posturile, sportive care săajungă la loturile naţionale, fiede junioare şi tineret, fie de se-nioare

Rep. Mariana, mai ştiu căorice tehnician visează să steape banca naţionalei mari...

Mariana Târcă: Vă rog sămă credeţi că nu m-am gân-dit la asta, cel puţin în ultimavreme. După drama pe caream trăit-o în 2008, văd altfelviaţa. Atunci am muncit multşi eram bucuroasă că Rulmen-tul de atunci se lupta de laegal, la egal cu Oltchim. Daroamenii care ne declaraserădragoste şi sprijin, aveau să netrădeze şi să-şi redirecţionezesentimentele în altă direcţie.Atunci am aflat cine-mi sunt

adevăraţii prieteni ai hand-balului braşovean, iar unuldintre ei este Daniel Frunză,un finanţator care percepefoarte bine rolul si necesităţilesportului în societate. Este unprosper om de afaceri,ambiţios, persoană care sepliază perfect şi pe aspiraţiilemele. Nu vreau la naţionala desenioare, Radu Voina facetreabă bună şi îi urez succes laMondiale. Eu am treabă aici,la Corona, unde am începutun proiect serios, care implicăşi activitatea la nivel de copiişi juniori. Vreau să las ceva înurma mea

Sponsorii echipei: PrimăriaMunicipiului Braşov, Losan,Casino Vesuvius, FlashGroup, Clinica ICCO, Par-adis Acvatic, Bomaricom

Sunt Ana Maria Berbece şivă spun sincer că tatăl meu,Dumitru Berbece, este celcare mi-a insuflat pasiuneapentru jocul de handbal. Nuştiu pe ce drum aş fi mers, însăîmi place ceea ce fac. Vreau şieu să fiu la fel de cunoscută catata, handbalist care, laOlimpiada de la Los Angeles,din 1984, a cucerit împreunăcu echipa României medaliade bronz.

Deocamdată îmbin şcoalacu handbalul şi uneori măsupăr că nu pot să fac maimulte antrenamente pe zi. Eufac 5 – 6 şedinţe de pregătirepe săptămână, a câte două ore,dar unele colege de-ale melevin la antrenamente chiar de

două ori pe zi. O admir foartemult pe Melinda Geiger şispre să am braţul tot atât debun ca ea. Şi eu joc tot interdreapta, ca Melinda, însă îmimai place şi pe extremadreaptă. Nu m-am bucuratpentru locul şase, de la Cam-pionatul Naţional, însă a fostprima noastră marecompetiţie şi am fost şi neat-ente în unele partide.

Se poate spune că hand-balul poate fi consideratsportul rege...Şi asta pentru căeste spectaculos, dinamic,propune mereu suspans şi estepracticat de caractereforte...De-a lungul cariereimele jurnalistice, am avutmereu de-a face cu echipe dehandbal şi cu practicanţiiacestui sport...Iar Braşovul areo veche tradiţie în sportul cumingea la semicerc...Lapoalele Tâmpei au activat de-a lungul anilor echipe precumDinamo, Tractorul, Iason sauRulmentul...Ultima, esteformaţia cea mai galonată dinhandbalul braşovean... Rul-mentul a fost şi este o povestefără sfârşit...Nu pot uita mo-mentele petrecute lângăechipă, în ultimii ani, atuncicând ,,rulmentistele” au jucatîn cupele europene. Oformaţie redutabilă, care sebătea în Europa fără com-plexe, indiferent de adversar!

Am însoţit-o în dese rânduri,în Cupa Challenge, CupaCupelor sau Cupa EHF, dar şiîn preliminariile ChampionsLeague.

Am văzut cu aceste prilejuricum se clădesc performanţele,cum se pun ele la cale, amvăzut ce înseamnă studiulunui adversar, ce presupunantrenamentele oficiale, ceimportanţă are concentrareaînainte de orice partidă...Le-am însoţit pe handbalistechiar şi în momentele de re-laxare, alături de antrenori,vizitând marile oraşe...Toatemomentele au fost lecţii dehandbal, predate de antrenorişi jucătoare. Am fost în Rusia,acasă la celebra Zvezda, acolounde, de frica terorismului, însala de sport te miros câiniidresaţi şi treci prin porţi caredetectează metalele...Am fostla Amserdam, undejucătoarele au învins o echipăfrumoasă, VOC şi au primitlalele, simbolul naţional...Amfost la Artas, în Grecia, acolounde fetele au cules portocaleîn noiembrie, dar au văzut şiCanalul Corint, o capodoperăîn materie. Am fost la Ikast, înDanemarca, unde handbalis-tele Rulmentului au jucatturneul de calificare în Cham-pions League şi unde oameniiîşi lasau bicicletele parcate pestradă fără nicio grijă...Nu amocolit nici Norvegia, cea maidezvoltată democraţie

europeană, unde echipa de lapoalele Tâmpei a jucat osemifinală de cupă europeanăşi unde suporterii au ajunsdupă...trei zile de călătorie peapă...Am fost în Slovenia, laLublijana, acolo unde galeriileRulmentului şi cea a echipeigazdă, Krim, s-au înfrăţit,făcând schimb ...de tobe. Amtrecut şi prin Franţa, la Dijon,unde celebrul muştar a fostcam...picant pentru echipagazdă...Am ajuns în Spania, laBilbao, la Estella şi la San Se-bastian, unde fotbalul şi hand-balul îşi dau mereumâna...Peste tot am văzut oechipă a Rulmentului dornicăsă-şi vândă scump pielea...Areuşit mereu să atragă aplauzeşi stima adversarelor...De-alungul anilor, a câştigat o cupăeuropeană şi a jucat ofinală...Dincolo de rezultate,de scoruri, rămân amintirilelegate de respectul pentruhandbal, pentru pregătire,pentru performanţa adevărată.Ori, ,,rulmentistele” audovedit mereu că sunt capa-bile să respecte sportul şi să-şimulţumească suporterii...Aşaau făcut-o mereu, în cei peste50 de ani de existenţă a clubu-lui! Aşa o vor face şi de-acumînainte... Acum, CoronaBraşov a preluat palmaresul şiva continua tradiţia Rulmen-tului. Poveste adevărată, fărăsfârşit, nemuritoare...

Dorin Duşa

Aniversarea a 50 de ani deexistenţă a clubului RulmentulBraşov a fost aniversată cu fast,de jucătorare, antrenori şi depublicul braşovean. Punctulculminant al manifestării, de -ru lată în sala sporturilor dinBraşov, a fost meciul dintrefostele glorii ale echipelor Rul-mentul Braşov şi ChimistulRm. Vâlcea, care au scris istorieîn anii 80. Printre cele care auîmbracat din nou tricoul echi -pelor lor, în partida cu un ad-versar, care în anii 80 era detemut, le-am remarcat pe Ele -na Oprea Drăgănescu, Adri-ana Pătruţ, Darinca Andrei,Lenuţa Brebeanu, TatianaBeschi, Irina Mureşan, Mari-ana Peţa şi Mariana Târcă(Rulmentul), Maria Veri gea nu,Edith Matei, Geta An-dronache, Elena Ionescu, MiaRădoi, Cristina Lada (Chimis-tul). Antrenorii care au conduscele două echipe de pe bancăau fost Remus Drăgănescu şiIoan Mihăilă (Rulmentul), re-spectiv Gheorghe Ionescu(Chimistul). Partida s-a

încheiat la egalitate, 11-11 (6-6), între două echipe mari ri-vale atunci, dar prietene acum,când handbalistele din ambeletabere şi-au amintit de aniipetrecuţi pe terenurile dehandbal. În echipa braşoveanăam remarcat spiritul mereutânăr al actualei antrenoare agrupării din prima ligă, Mari-ana Târcă, mereu neobosită,autoare a unor pase de marerafinament şi acum, cea pe carecrainicul manifestării a numit-o un Hagi al handbalului:,,Cred că generaţiile de acum,ar trebui să ne ia exemplul, prinfelul în care s-au pregătitjucătoarele acestor două echipeşi atunci, dar şi acum, pentru căînaintea acestui meci aniversar,

am făcut antrenamente. A fosto întâlnire de suflet, în care amreuşit să ne revedem şi să neaducem aminte de marea rival-itate sportivă din perioada deglorie a anilor 80 şi mai apoi ”

Manifestarea a fost între gităcu un meci între actuala echi păa Rulmentului, par ticipantă laîntrecerile Ligii Naţionale şiechipa de junioare a clubului,pregătită de Ferencz Lechner.Pe toată durata manifestăriidin sala sporturilor, pe un ecrangigant au rulat faze antologice,din meciurile Rulmentului, de-a lungul timpului, dar şisecvenţe din partidele Rul-mentul – Oltchim, disputatecu ardoare, în Liga Naţională.

Dorin Duşa

Tata mi-a arătat drumul sprehandbal

Spectacol, Rulmentul şi Chimistul!

Poveste fărăsfârşit...

Curriculum Vitae: Ana Maria Berbece- Vârsta, 12 ani- Clubul Corona- Categoria Junioare IV- Aptitudini – matematica sport şi biologie- Pasiuni – handbal- Prietenă cu Sorina Târcă

Târcă – Berbece, o bancă de valoare! Echipa feminină de Ligă Naţională Corona Braşov are pe bancatehnică un cuplu de excepţie: Mariana Târcă, antrenor principal – Dumitru Berbece, antrenor secund. Şi Târcă,şi Berbece au contribuit din plin la istoria handbalului românesc, amândoi fiind gratificaţi, de către FederaţiaRomână de Handbal, cu Tilul de Maeştri Emeriţi ai Sportului.

18 > Copiii iubesc handbaluladev`rul despre

HANDBAL

Sunt cei pentru care hand-balul înseamnă o ieşire de 2ore cu prietenii la sfârşit desăptămână în tribunele sălii desport, cei care preferă doaremoţia derby-urilor, cei care,într-o formă sau alta, suntimplicaţi 2, 4 , 8 ore pe zi înactivităţi profesionale maimult sau mai puţin ancorateîn lumea handbalului. Altfelspus, există handbalul „celormulţi”- handbalul despre carese vorbeşte; există handbalulcelor puţini - handbalul carese practică şi există handbalulunei categorii şi mai restrânse:handbalul care se trăieşte. De-spre acesta din urmă unii nuştiu nimic sau ştiu prea puţine,o parte cred că îl cunosc, dar îlconfundă cu experienţe co -nexe, alţii aleg să îl ignore saupreferă să îl păstreze în afararadarului mediatic: este po -vestea puţinilor oameni pen-tru care handbalul în seamnă24/24, pentru care handbalule mai mult decât o profesiesau un hobby. Sunt acele per-soane pe care unii le admirăpentru pasiunea şi devota-mentul lor, pe care însă alţii îicondamnă pentru ceea ce

numesc obsesie sau ambiţiedusă la extreme. Dacă nusunteţi chiar dvs. unul dintreaceste personaje pe cale dedispariţie în universul hadbal-istic, cu siguranţă cunoaşteţisau măcar aţi auzit despre unastfel de caz pe care, de dragulmetaforei, îl putem numi pen-tru moment:”dependentul dehandbal”.

Departe de o expuneretehnică sau de o abordareclasică de tip înşiruire de ani,rezultate, obiective şi nume deechipe, ceea ce vă propun suntcâteva frânturi din ceea ceînseamnă să trăieşti handbaluldincolo de terenul sportiv.Dincolo de spectacolul sportival competiţiilor, de orele deantrenament cărora le pierziuşor numărul, de exuberanţaspectatorilor sau de expuner-

ile jurnalistice, cade cortinareprezentaţiei publice şirămâne un altfel de handbal.E handbalul (în) care:

... vizionările de filme înfamilie sunt înlocuite cuvizionările de meciuri; o dată,de două ori, de „n” ori dacăeste nevoie;

... scoate treptat din vocab-ularul unei familii conceptulde „vacanţă” şi îl înlocuieşte cucel de cantonament;

... numărul din ce în ce maimic de prieteni şi activităţi so-ciale lasă loc colecţiilor cuDVD-uri şi analize de meci-uri sau antrenamente;

... se tocesc creioanele zi dezi pe planuri de antrenamentşi se umple desktop-ul defoldere şi subfoldere cu anal-ize, statistici, măsurători şi fişede înregistrări;

... aduce - în nopţile în carereuşeşti într-un final săadormi după un meci- visecare rescriu meciuri, testeazăcombinaţii sau pregătesc tac-tica viitoarelor jocuri;

... pune pe masă, lângă tacâ-muri, foia de joc sau lista cuformulele de joc pentrumeciul următor;

... înlocuieşte cremele decorp cu unguentele antiin-flamatoare;

... timpul cu cei dragi e unprivilegiu pe care îl ai doardacă aceştia vin în tribune;

... transformă, dintr-oprivire, trecerile de pieton dindreptul şcolilor în locaţii adhoc pentru o primă selecţie aviitoarei generaţii de sportivi;

... excursiile în ţară saustrăinătate coincid cu itiner-arul etapelor din campionatsau cu orice alt meci sauturneu amical;

... indiferent de boală,oboseală sau vârstă, se auto -administrează în doze ma -xime, cu sau fără reco man -darea doctorului, căci dacă nute omoară el, cu siguranţă teva omorî lipsa lui;

... întotdeauna e loc de maibine, mereu mai e ceva deînvăţat şi, fireşte, timpul nu eniciodată suficient pentru câteţi-ai dori să faci;

... devine reper pentru toatecelelalte experienţe şi înfuncţie de care toate celelaltecapătă sens;

... chiar şi în momentele încare încerci să i te împotriveşti,

să îl renegi, să îl blamezi, nuface decât să pulseze şi maiputernic în mintea şi în sufle-tul tău;

... toate cele menţionate maisus sunt fără îndoială preapuţine şi poate nesemnifica-tive în comparaţie cu cele ce arputea fi adăugate la aceastălistă.

Acestea ar putea fi frag-mente din jurnalul multor„dependenţi de handbal” pecare fireşte că mulţi poate nu îiînţeleg, pentru că, în aproapetoate cazurile, ei înşişi nu îşipot explica intensitatea şimagnetismul acestui stil deviaţă. Pentru mulţi dintre eiproblema nu se mai poatepune în termeni de alegere,pentru că, treptat, ceea ce laînceput părea că reuşeau săcontroleze a ajuns să îi do -mine şi să îi definească.Handbalul nu este ceea ce fac,văd sau discută, ci este pur şisimplu ceea ce sunt. Pentrumulţi poate părea exagerat,însă pentru cei care se re-cunosc în aceste rânduri estecu siguranţă prea puţin încomparaţie cu ceea ce trăiesczi de zi de 5, 10, 20, 30 sau 40

de ani. Primilor le mulţumesccă au avut răbdarea sau curi-ozitatea de a parcurge acesterânduri, celor din urmă le ceriertare pentru prea puţinelerânduri pe care le-am dedicatacestei antecamere a lumiihandbalistice.

La fel ca toate celelalteforme de dependenţă, şi aceas -ta este greu de tratat, accen-tuându-se odată cu trecereaanilor, însă, spre deo sebire decelelalte, în ciuda sacrificiilorpe care le impune, poate fi şisursa unor mari realizări,lăsând în urmă experienţe şicaractere exemplare.

Dependenţa de handbal

Drd. Diana-Luiza Simion(Dumitriu), beneficiar alproiectului „Burse Doctoralepentru o Societate Sustenabilă”,proiect cofinanţat de UniuneaEuropeană prin Fondul SocialEuropean, ProgramulOperaţional Sectorial Dez-voltarea Resurselor Umane2007-2013.

19Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro > curs internaţional de perfecţionarea arbitrilor de handbal 30.06 – 03.07 2011 în Brno cehia

Prof. Ileana MORARI –CSS 6 Bucureşti: Acest curs s-a desfăşurat în paralel cuturneul final al Campionatului European de Junioare(U17), unde a participat şiechipa României. A fost orga-nizat de către FederaţiaEuropeană de Handbal în co-laborare cu federaţia cehă despecialitate. Au prezentatteme teoretice şi practiceurmătorii lectori: WolfgangPollany – Austria, Paul Lan-dure – Franţa, Martin Tuma –Cehia, Dimitri Huygen –Belgia, Hannes Müller – Aus-tria, Sandor Andorka, seful ar-bitrilor EHF.

Temele prezentate au fostdeosebit de interesante dupăcum ne putem da seama doardintr-o enumerare a acestora:transformarea imaginii hand-balului feminine; noţiuni debază în luarea deciziilor, dez-voltarea forţei prin acţiuni 1 la1; antrenamente special pen-tru portari; sisteme de atacpreferate în handbalul femi-

nine; dezvoltarea vitezei ,abililităţii, coordonării şiechilibrului prin joculeţe; re-punerea rapidă a mingii decătre portari; apărare “curată”– de la joc individual la sistemde joc; monitorizarea şi anal-iza jucătoarelor cu ajutorulprogramului pe calculatorSPORT VAS; fair-play-ul –element vital în handbalulfeminine; analiza Campionat-ului European.

Au participat un număr de63 cursanţi din 23 de ţări, din-tre care, Florin Ciupitu,

Nicoleta Alexandrescu şiIleana Morari din România.Domnul Cyril D´Souza, dinIndia, participă la fiecare cursşi doreşte să dezvolte hand-balul Indian. De asemena, auparticipat şi antrenori caredoresc să dezvolte handbalulîn Anglia şi America.

Clasamentul a fost urmă to -rul: 1. Rusia, 2. Denmarca, 3.Norvegia, 4. Ungaria, 5.Franţa 6. Suedia, 7. România,8. Olanda, 9. Croaţia, 10 Ger-

mania,11 Spania, 12. Ce hia,13.Portugalia, 14. Austria, 15.Polonia,16. Slovacia. Aceas tăclasare a României pe locul 7ne califică direct la Campi-onatul Mondial din 2012.

Am asistat la cîteva jocuridin programul CE, printre elenumărându-se România –Franţa şi România – Olanda.Din tribună se vede mai bineşi-mi permit sa propun ur mă -toarele: să reconsiderăm co-municarea între staff-ul tehnicşi sportive, chiar între jucă toa -re; să cultivăm respectul reci-proc; să selecţionăm sportivelepe criterii ştiinţifice; să avem16 sportive la acelaşi nivel val-oric şi să dispară împărţireafalsă şi negativă în titulari şirezerve; antrenorii să partici-

ple la cursuri de perfecţionareşi internaţionale, din motive

nenumărate.În încheiere vreau să fac o

recomandare antrenorilor ti -neri şi pasionaţi din România:alegeţi copiii talentaţi încă dela 8-9 ani şi dezvoltaţi la ei, laaceastă vârstă de aur, viteza în

regim de îndemînare şi agili-tate; cultivaţi la sportivii voştripersonalitatea şi mentalitateade învingător, folosiţi materi-ale ajutătoare şi programe deantrenment pentru prevenţiaaccidentărilor.

Florin Ciupitu, ActivPloieşti: Fiind prezent pentruprima dată la un astfel de curs,trebuie să recunosc că am fostcuprins uşor de emotii şi de ostare de nelinişte înainteaplecări mele din România,emoţii care s-au diminuatodată cu sosirea mea în Brnoşi au dispărut definitiv în mo-mentul comunicării cu ceilalţicolegi! A fost o primă zi cares-a consumat cum nu se puteamai bine, contrar gândurilorpesimiste pe care le-am avutla plecare, şi eram gata să aca-parez fiecare informaţie a lec-torilor prezenţi la catedră.

Cursul s-a desfăşurat în pe-rioda 30 iunie – 3 iulie, înparalel cu desfăşurarea fazelorfinale, ale Campionatului Eu-ropean de junioare ,ceea ce adeterminat un program intenspropus cursanţilor! Temele

alese au fost foarte interesante,cu aplicabilitate în cea maimare parte echipelor femininede junioare şi senioare! Mi-auplăcut foarte mult cursurileteoretice, care se refereau lapersonalitatea antrenorilormoderni şi a modului în caretrebuie percepută relaţiaantrenor-sportiv. Cât desapreactivitatea practică, pot spuneca nu a fost o noutate 100%pentru mine, dar am punctatlucruri noi şi foarte intere-sante la ceea ce cunoşteam!

Timpul s-a scurs foarterepede, iar entuziasmul a atinscote maxime în ultima zi,odată cu finalele Campionat-ului European de junioare .Peviitor o să păstrez legatura cuantrenorii care au fost pre -zenţi la acest curs, fapt ce măva ajuta la evoluţia mea catehnician.

Ajuns acasă, am împărtăşitexperienţa pe care am avut-ola acest curs şi cu antrenoriidin ţară, care s-au arătat foartecurioşi. M-am simţit maiîncrezător ca niciodata şi ne -răbdător sa-mi reîncep activi-tatea la club!

Cristian Iancu, patronulClubului Activ: Florin esteun antrenor în continuămişcare, autodidact şi foarte

pretenţios cu el însuşi. Echipaa avut fluctuaţii, la acest în-ceput de campionat, dar acumse află pe un drum ascendent.Din păcate, la nivelul DivizieiA se înregistrează mari prob-leme de arbitraj, greşeli fla-grante care irită orice antrenorsau conducător, oricât ar fi eide liniştiţi. Eu pun asta peseama ignoranţei, a necu -noaşterii Regulamentului, ni-cidecum pe seama unorin te rese. Şi fac apel la ŞefulComisiei Centrale de Arbitri,Valter Dăncescu, să se aplecemai mult asupra evoluţiei cav-alerilor săi, mai ales la nivel deDivizia A, cât şi în campi-onatele de juniori. Nu vreau sădau aici exemplele negative pecare le cunosc eu, pomelnicular fi destul de mare, dar tre-buie să fim foarte atenţi în cespirit ne creştem copiii, peterenul de sport. În plus, chiarşi antrenorii tineri care, iată,încearcă să se perfecţioneze înstrăinătate, una află de la lec-torii de marcă ai handbaluluimondial, şi alta fluieră arbitriinoştri în teren. Îi debusolămtotal!

Stăm prost la comunicare, respect şi selecţie30.06 – 03.07.2011 în Brno / Cehia

Nicoleta Alexandrescu,handbalistă la CSM Ploieşti:În cadrul Cursul Internţionalde Perfecţionare a Antreno-rilor de la Brno au fost prezen-tate teme ce privesc pregătireafizică a portarilor, teme pentruantrenarea repuneri rapide amingiei în joc de către portar,teme pentru dezvoltarea vitezeispecifice , teme pentru dez-voltarea abilităţilor specificehandbalului prin joculeţe,teme pentru îmbunătăţirearelaţiei unu la unu în apărare şiteme pentru învaţarea tehnicide apărare –provocarea greşeliiatacantului .

Aş dori să remarc mijloacele

de antrenament prezentate decătre lectorul Paul Landure, cecuprind exerciţii de pliometrie,exerciţii de izometrie pentrudezvoltarea calităţilor motrice,exerciţii pentru dezvoltareavitezei de reacţie pentru portarişi exerciţii pentru îmbu nă -tăţirea tehnici de apărare şi arelaţiei unu la unu prin jocuri.Toţi antrenori ştiu că temele deapărare sunt cele mai neplăcutepentru sportive, dar modulacesta de abordare a apărării încadrul antrenamentelor a dusla implicarea totală a spor -tivelor şi creşterea eficienţei înexecuţii.

Atractive au fost şi joculeţeleprezentate de lectorul cehMartin Tuma, jocuri ceurmăresc dezvoltarea abili tă -ţilor specifice practicării jocu-lui de handbal.

Pentru că a fost un curs deperfecţionare a antrenorilortineri ,deci pentru cei carelucrează cu juniorii, s-au discu-tat si problemele antrenorilorlegate de programul şcolar alsportivelor sau cele legate deintegrarea lor în societate.S-apus accent pe faptul că sportiviinu trebuie să neglijeze progra-mul şcolar, având în vedere căprocesul de învaţare este strânslegat de nivelul de recepţie şiprelucrare a informaţiilorprim ite, ceea ce duce la un

nivel de performanţă mai ridi-cat.

Chiar dacă nivelul de vârstaeste de juniorat, s-a pus îndiscuţie şi necesitatea unorantrenamente individualizatepentru jucătoarele cu potenţial.

Referitor la nivelul crescut alaccidentărilor de la vârstefragede, ni s-a recomandatscăderea numărului de antre-namente săptămânale şi îm-pletirea lor cu şedinţe teoreticeşi de recuperare.

S-a punctat şi modul diferitîn care este prezentat de cătremedia handbalul feminin,comparativ cu handbalul mas-culin. Handbalul feminin esteprezentat ca un sport fărăviolentă, plin de mişcare şi lip-sit de forţă, un sport în careprimează tehnica. În acelaştimp, handbalul masculin estevăzut ca un sport puternic,agresiv, practicat de sportivibine pregătiţi fizic, care suntcapabili de eforturi supra -omeneşti . Deci, nu vorbim de-spre acelaş sport, cu aceleaşireguli?

Prin participarea la acestcurs am dobândit o nouăpercepţie despre handbal şi amluat cu mine o mică parte dincunoştinţele lectorilor prezenţi,cu speranţa că mă vor ajuta săpredau un handbal de calitate,eficient şi atractiv.

Să îmbinămpractica, cu teoriaşi recuperarea!

Mă simt maiîncrezător!

Cristi Iancu

Nicoleta Alexandrescu

20 > Învăţaţi, Învăţaţi!adev`rul despre

HANDBAL

Un antrenor de handbal,care se vrea un profesionistdesavârşit, îşi face meseria cumultă rigoare şi după concep-tul că studiul este obligatoriuşi permanent. Eminentul ped-agog Victor Cojocaru, profe-sor la Şcoala Medie Tehnicăde Cultură Fizică (SMTCF)şi mai apoi lector la AcademiaNaţională de Educaţie Fizicăşi Sport (ANEFS), ambeledin Bucureşti, antrenor sauînvăţător al primei generaţiide aur a handbalului româ-nesc, fie sportivi, fie tehnicieni,şi căruia personal îi suntrecunoscător toată viaţa, nespunea aproape zilnic: “Dacăvrei să-ţi înveţi cu succes ele-vii sau sportivii tai, învaţă tuînsuţi mereu şiperfecţionează-te continuu,fără răgaz. Din tot ceea ce ţi seîntâmplă zilnic, din tot ceea cevezi ai ceva de învăţat: de laantrenamente şi meciuri, dinanaliza victoriilor şi înfrânger-ilor, ale tale, dar şi ale altora,vizionează cât mai multe par-tide, notează-ţi tot ce ţi separe interesant de la echipeleadverse, mai ales! Gândeştecând scrii, când îţi faci docu-

mentele de evidenţă şi planifi-care (n.a. pe atunci,obligatorii). Nu lipsi de laconsfătuiri şi mai ales de lacursurile de perfecţionare.Trebuie săţi spui merei, maiam multe de învăţat. Chiar şiun antrenor mai tânăr ca tinete poate învăţa cel puţin ce nutrebuie să faci. Cine crede căştie totul, sfârşeşte prin a fidescalificat”, aşa ne spuneamarele pedagog Cojocaru.

Toate acestea sunt valabileşi astăzi, în Mileniul III! Totulse mişcă, totul se transformăîn viteză şi cu viteză...Perfecţionarea trebuie să fiecontinuă, iată secretulperformanţei! Jocul de hand-bal, în tot ansamblul lui, este

în continuă schimbare şievoluţie, cu o dinamicăprogresivă. Am ajuns înEpoca Handbalului Specta-col, derulat în mare viteză, cu

forţă şi putere, practicaţi deoameni cu abilităţi tehnicemăiastre, adevăraţi atleţi cupregătire fizică de excepţie.Antrenamentele s-au trans-format, deja, în ştiinţă, care

progresează pe zi ce trece, cusau fără noi, românii. Iată de

ce trebuie să învăţăm mereu,să fim la zi cu totul, cum sespune. Este obligatoriu ca înfiecare an să trecem cu toţii înbănci, la cursuri de

perfecţionare, să dăm teste şiexamene, acţiuni tot maifolosite la şcolile de pretutin-deni. Handbalul modern arenevoie de antrenori moderni,în gândire şi acţiune.

Dificultăţile financiare aufăcut ca, o perioadă, să nu semai organizeze, spre regretulnostru, astfel de cursuri deperfecţionare. Iată, însă, că învara lui 2011 FederaţiaRomână de Handbal ne-asurprins cu organizarea unuicurs de anvergură, după mod-elele internaţionale şi sub aus-piciile Federaţiei Europene. Afost una din cele mai mariacţiuni de acest gen din Eu-ropa, împărţită în douăsecţiuni: Şcoala pentru seniori,de la Bucureşti şi Şcoala pen-tru juniori, de la Piteşti.Federaţia a apelat la 21 de lec-tori, care au abordat 26 deteme, din care opt au fostpractice.

Paul Landure (Franţa), lec-tor EHF

1. Perfecţionarea strategiilorîn apărare

2. Colaborarea pe posturide joc în atac

3. Perfecţionarea Ştiinţeijocului în apărare

Marko Sibila (Slovacia),lector EHF

1. Perfecţionarea atacului înstare de superioritate şi inferi-oritate numerică

2. Repunerea rapidă a min -giei, după primirea golului

3. Perfecţionarea atacului încondiţii de nsuperioritatenumerică

Frank Kuhn (Franţa)1. Pregătirea fizică în hand-

bal2. Accidentări şi recuperări

George Bărgăunaş(CNFPA), lector EHF

1. Prezentarea noului Statulal antrenorului

Petre Ivănescu, profesorGer mania, lector

1. Antrenamentul ide indi-vidualizare, în perioadacompetiţională

Violeta Popa şi CristianRădulescu, psihologi, lectori

1. Triunghiul antrenor,sportiv, psiholog

Florin Ciocoiu, doctor, lec-tor

1. Efortul şi refacerea dupăefort în handbalul modern

Evuleţ Colibaba, profesoruniversitar doctor, lector

1. Proiectarea, planificarea,programarea şi periodicizareaantrenamentului sportiv

Adrian Dragnea, profesoruniversitar doctor, lector

1. Tehnici de succes în con-ducerea sportivilor deperformanţă. Conflicte şi tac-tici folosite

Radu Cheregi, inginer, lec-tor

1. Analiza cantitativă şicalitativă a jocului, atac-

apărare, cu ajutorul pro-gramelor de calculator

Elevii demonstranţi au fost laînălţimea cerinţelor

Lectorii de la acest curs, ceicare au avut de predat anu-mite elemente şi cu practică înteren, pe lângă lecţiile teoret-ice, au fost mulţumiţi de eleviidemonstranţi, aceştia înţe le -gând perfect ce vor să arateprofesorii, lecţiile devenindmult mai uşoare. Este vorbade echipa naţională masculinăde juniori, alcătuită din hand -balişti de la Centrul Naţionalde Excelenţă Marian Cozmadin Sighişoara, cât şi de câţivadin absolvenţii ColegiuluiNa ţional. La fiecare sfârşit delecţie, profesorii de la catedrăle-au mulţumit practicanţilor,le-au strâns mâna şi i-au făcutpărtaşi la reuşita acestui curs.

Curs de anvergură la Bucureşti

Tematică- Ion Mihăilă, Piteşti –

Profilul pe posturi, implicaţiiîn realizarea pregătirii fizice

- Adrian Dragnea, Târ -govişte – Criterii psihologiceşi motrice, privind selecţiaprimară în handbal

- Alexandru Axinte, Bacău– Antrenamentul propiocep-tiv în handbal

- Cezar Hantău, Bucureşti– Planificarea şi programareaantrenamentelor

- Mugurel Niculescu, P i -teşti – Pregătirea musculară,metode, efecte şi rol în ob -ţinerea formei sportive încompetiţii

- Sorin Toacsen, Bucureşti– Antrenamentul individual-izat al portarilor

- Lucian Râşniţă, Sighi şoa -ra – Perfecţionarea tehniciiindividuale

- Toma Pleşa, Rm Vâlcea –Noile reglementări şi inter pre -tări ale Regulamentului de joc

- Florin Ciocoiu, Bucureşti– Efortul, nutriţia şi medicaţiaîn handbalul modern

Piteşti. Curs deperfecţionare a

profesorilor careactivează la

nivelul juniorilor

Tematica şi lectorii cursului

21Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro > Pagina tehnicienilor

Europa vorbeşte despre noi

La sfârşitul anului 1950,Federaţia Română de Hand-bal şi-a convocat antrenorii, laŞtrandul Tineretului dinCapitală. A răspuns prezent omână de oameni, nu mai

mulţi de 20, mari iubitori dehandbal şi devotaţi acestuisport.

Timp de aproape o lună,într-un dormitor comun, careţinea loc şi de sală de mese,aşezaţi pe paturi de campanieşi înghesuiţi în jurul unei sobede tablă, când încinsă de-ţiscotea sufletul, când rece deabia ne mai simţeam mîinile,avea să se desfăşoare primulcurs de pregătire a antreno-rilor, denumit Ciclu de lecţii.Discuţiile se prelungeau pânătârziu, în noapte, dar dinfrământările noastre, din ne-dumeriri şi explicaţii avea să se

nască limbajul comun alhandbalului, cu termeni şidefiniţii toate în limbaromână – se năştea ŞcoalaRomânească de Handbal.

Cadre didactice de la Insti-tutul de Cultură Fizică(ANEF-ul de astăzi) au pre-dat noţiuni de fiziologie, pe d-agogie şi metodică. S-aanalizat ore întregi evoluţianaţionalelor de fete şi băieţiîmpotriva echipelor similareale Ungariei, meciuri în 11jucători, desfăşurate peterenuri de fotbal, în 1949,naţionale antrenate de VictorCojocariu, băieţii, şi Bruneo

Halstrugher. La curs au răspuns prezent

antrenori din Ardeal, IoanSchushning, Wilhelm Kirs -chner, Francis Monis (primulantrenor profesionist de laCCA), Bruno Holstreger şimulţi alţii, pe care noi îi nu-meam nemţii noştri. Printreprofesori se aflau Victor Co-jocaru, Dumitru PopescuColibaşi şi mai tânărul asis-tent ICF Ioan Kunst, însoţitde câţiva studenţi: IuliuCăliman, Constantin PilicăPopescu.

Până la urmă, s-a ajuns laun consens, iar cei din Ardeal

au acceptat terminologia uni -că a Institutului din Bucureşti,pe baza cărora s-a creeatMetodologia handbaluluinostru, unde era scrisăconcepţia de joc şi pregătire.

În cele 22 de pagini ale proce-sului verbal fina stau scrisetoate acestea, cât şi unelecerinţe şi orientări, care suntvalabile şi astăzi, cu miciadaptări pe ici, pe colo.

RememberPrimul curs de antrenori din România!

Marko Sibila Vă spun cu mare sinceri-tate că am fost impresionatde tot ceea ce s-a întâmplatla acest curs. Tematica afost extrem de interesantă,cu prin zătoare şi diver si fi -cată, aco perind o mai largăpaletă de probleme ca deobicei. În acest sens, amapreciat şi lecţiile teoreticeale specialiştilor din Ro -mânia. Îi felicit pe organi-zatori, pentru că nu-i uşorsă realizezi un asemeneaeveniment cu un număr departicipanţi aşa de mare.

Paul Landure

Din prima clipă am fost plăcut surprins că aproapetoţi elevii demonstranţi cunoşteau limba engleză,unii chiar foarte bine. Înţelegându-mă direct cu ei,am putut lucra mai eficient exerciţiile practice.

Atenţi şi disciplinaţi, handbaliştii români răs pun -deau prompt la comenzi, ştiau ce vrem de la ei, chiarşi în cazul unor procedee şi exerciţii total noi.

Frank KuhnCu un bagaj tehnic aproape complet, juniorii

demon s tranţi au asigurat cursivitate temelor prac-tice, făcând dovada unei pregătiri de bază excelente.Felicitări antrenorilor români! Am apreciat în moddeosebit şi rezistenţa fizică a sportivilor, mai ales căau fost momente când predam câte două lecţii legate,exerciţii bazate pe viteză şi forţă, foarte solicitante.Cuvinte de apreciere şi pentru grupa din ultima zide practică, pentru faptul că a trecut testul pe care l-am impus, un test la care însuşi marele Nicolas Kara-batic mai apelează uneori.

Petre IvănescuCursul de la Bucureşti şi-a atins pe deplin scopul,

conţinând în desfăşurarea lui teme variate. Suntconvins că participanţii, mai ales antrenorii tineri,au plecat, dacă nu cu o concepţie nouă desprepregătirea sportivă, cu multe noutăţidespre ştiinţaantrenamentului modern.

Eu am prezentat o metodică a pregătirii individ-uale, la care am lucrat ani buni. Am aplicat personalaceastă metodă şi nu de puţine ori am avut succes încompetiţiile europene şi în campionatul Germaniei.Cere multă dăruire din partea jucătorilor, dar numaiaşa se poate face faţă în confruntările internaţionale.Nu cred că am fost înţeles de către toţi participanţii!

Cursul din acest an, de la Bucureşti, trebuie să aibăcontinuitate, să fie bine pus la punct de fiecare dată,numai aşa putem da handbalului românesc linia deconduită pe care a avut-o în anii de glorie

22 > adev`rul despre

HANDBAL

Atât în teorie, cât şi înpractică, în sport este unanimăopinia conform căreia succe-sul alimentează motivaţia de aobţine noi succese.

În mod ideal, sportul ar tre-bui astfel organizat, încâtfiecare sportiv să aibă acces lasucces. Pentru a atinge acestobiectiv, va trebui să redefinimnoţiunea de succes, care nuajunge să însemne câştigareaîntrecerii cu orice preț, ci înprimul rând atingerea obiec-tivelor personale ale fiecăruisportiv în parte.

Năzuinţa de a câştiga oanumită întrecere, un meci sauo competiție anume, este unobiectiv valabil şi valoros, darpoate fi de scurtă durată pen-tru sportivul respectiv. Adulţiijoacă un rol important în a-iînvăța pe copii să fie cât maibuni în atingerea sau în-deplinirea unui obiectiv petermen lung, care poate fi di-ficil şi valoros. Acest obiectivnu trebuie însă obţinut sacri-ficând dezvoltarea pe ansam-blu a copilului.

Astfel, este recomandabil caantrenorii şi părinţii să-i încu-rajeze pe copii să dorească săcâştige întrecerea, dar în ace -laşi timp să-i înveţe pe aceștiasă-şi evalueze propria lor val-oare nu numai pe baza rezul-tatului propriu-zis al com pe -tiţiei, ci pe baza, sau în funcţiede atingerea propriilor lorobiective.

În rândurile următoare, văinvit să parcurgem împreunăcâteva dintre cele mai impor-tante mecanisme și teorii ex-plicative ale motivației însport, cu dorința de a oferiantrenorilor, părinților și

sportivilor câteva repere înînțelegerea și utilizarea acestorpârghii motivaționale în activ-itatea lor curentă. Să pornimla drum.

Motivaţia de realizareÎn lista motivelor specifice

sportului apar multe motive încare trebuinţa de realizare, dea se face cunoscut, de a fi în

frunte etc se manifestăfrecvent şi intens. Expresia afost propusă în psihologiapersonalităţii de H.A. Murrayîn 1938, şi exprimă o trebuinţăsecundară, psihogenă care-lface pe individ să execute ceva

dificil, să domine, să manip-uleze lucruri şi idei, sădepăşească obstacole, să atingăun nivel ridicat şi să exceleze.

J.W. Atkinson (1964) de-scrie nevoia de realizare saumotivaţia de reuşită/succes încadrul conceptului general demotivaţie. Intensitatea moti -va ţiei este rezultatul inten si -tăţii trebuinţei, a aşteptării şi a

„incitărilor”. Dacă rezultatuleste pozitiv, vorbim de mo ti -vaţie de reuşită; dacă este neg-ativ, atunci este motivaţie deevitare a eşecului. Fiecarepersoană evită eşecul şi cautăsuccesul.

Atkinson analizează câtevatendinţe specifice „realizato-rilor sus”, care de regulă suntatraşi de domenii în care sepoate obţine succesul –cumeste sportul, de exemplu. Un

astfel de sportiv nu este tentatsă desfăşoare activităţi hazar-date, în care rezultatul de-pinde de şansă. El este realistşi nu-l interesează sarcinilesimple sau prea grele şi nu-şipierde timpul urmărind im-posibilul. Sportivul „realizatorjos”, motivat pentru evitareaeşecului, va ocoli activităţileorientate spre succes, cel puţindacă nu este obligat la ele dinalte motive, ca de exemplumotivul de aprobare socială.

După R.S. Weinberg şi D.Gould (1995), motivaţia derealizare se bazează pe treiteorii:

a. Teoria nevoii de realizare;

b. Teoria atribuirii;c. Teoria realizării scopului

(sarcinii).a. Motivaţia de realizare este

influenţată de cinci factori:- Factorii de personalitate:

fiecare individ este impul-

sionat de dorinţa de realizarea succesului şi de evitare aeşecului. Realizatorii „sus” şirealizatorii „jos” se comportădiferit în faţa aceleiaşi situaţii.

- Factorii situaţionali, care

se exprimă în probabilitateade succes în situaţie sausarcină şi stimularea produsăde valoarea succesului.

- Tendinţele care rezultă

din combinarea factorilor depersonalitate şi situaţie, şianume expectaţia de succes şievitarea eşecului.

- Reacţiile emoţionale: toţisportivii doresc să trăiascăsentimentul de mândrie şi săreducă sentimentul de ruşine;realizatorii „sus” pun accentulpe mândrie, iar realizatorii

„jos”, pe ruşine şi urmările ei.- Comportamentul de re-

alizare, ca un rezultat alinteracţiunii celor patru fac-tori enumeraţi. Realizatorii

„sus” caută sarcini „provoca-toare”, acceptă riscuri şipreferă situaţiile de con-fruntare, în timp ce realizatorii„jos” evită riscurile şi situaţiilede confruntare, preferând fiesarcinile aşa de dificile încât săfie siguri că pierd, fie sarcinifoarte uşoare care să le asiguresuccesul.

Aspecte ale motivaţiei la copii şi junioriPsiholog Florentina Toniţa

23Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro >

Elementele care alcătuiescbagajul tehnic al jucătorului dehandbal specializat pe postulde portar:

1. Poziţia fundamentală : - înaltă în centrul porţii- medie- joasă pe extreme2. Deplasarea în poartă : - cu paşi adăugaţi- cu paşi încrucişaţi- prin fandare- prin săritură- prin sfoară laterală3. Prinderea mingii: - cu două mâini - de pe loc- din deplasare- cu o mână- de pe loc- din deplasare4.Respingerea mingii:- pasivă (la aruncarea de pe

extreme)- activă cu o mână- de pe loc- din deplasare- cu două mâini de pe loc- din deplasare- cu piciorul de pe loc - din deplasare- cu mâna şi piciorul de

aceeaşi parte prin fandare- cu ambele picioare de pe

loc - cu corpul-de pe loc- din deplasare

5.Degajarea mingii:- de pe loc- din deplasare cu paşi adă u -

gaţi- cu paşi încrucişaţi- la intermediar (coleg de-

marcat) - la vârf de contraatac

6.Acţiuni tehnico-tactice:- plasamentul- oprirea contraatacului ad-

vers - recuperarea rapidă a mingii- colaborarea cu apărătorii, la

faze fixe în timpul jocului- folosirea tactică pro-

cedeelor tehnice.

Pregătirea jucătorului specia l-izat pe postul de portar

Pregătirea teoretică Sportul de mare per for -

manţă, incluzând în aceastănoţiune şi jocul de handbal,cere din partea celor care-lpractică pe lângă o bunăpregătire fizică, pe fondulcăreia să fie grefată o foartebună pregătire tehnico-tactica(acest minim nu mai poate sat-isface necesităţile cerute dejocurile disputate în cadrul

marilor confruntări inter na ţio -nale sau în cadrul handbaluluide performanţă) şi o bunăpregătire teoretică şi psiho lo -gică, ambele realizate cu scopulridicării indicelui conştien ti -

zării procesului de pregătire şide participare la competiţii. Peterenul de joc trebuie să fieprezenţi acei sportivi care săposede o capacitate dezvoltatăde înţelegere, de abstractizareşi generalizare , care să poatăsă-şi materializeze aptitudinileîn joc, să dovedească calităţi decuraj, dârzenie, hotărâre,disciplină, mobilitate şi con-centrare a atenţiei.

Portarii de handbal, maimult decât jucătorii de câmp,trebuie să deţină aceste calităţi,perfecţionate la un înalt nivel.Specificul postului cere portar-ilor caracteristici psihologicecomplexe, din rândul cărora sedesprind cele legate de person-alitate, gândire şi atenţie.

Aflate într-o corelaţie di rec -tă, pregătirea psihologică şi ceateoretică au o importanţădeosebită în desfăşurarea pro-cesului de antrenament al căruirezultat final să se situeze lanivelul cerinţelor de ultimă orăşi al cărui randament să fieridicat.

Pregătirea teoretică a por-tarului de handbal trebuie să fieprezentă de-a lungul întregu-lui proces de pregătire, de lanivelul începătorilor şi până lacel al perfecţionaţilor. Eacuprinde mai multe puncte dereferinţă:

- probleme generale legatede relaţia sport -şcoală-familie;

- probleme generale legatede handbalul de performanţă,de sistemul de organizare in-tern, naţional şi internaţional ;

- noţiunile cuprinse în regu-lamentul jocului de handbal ;

- noţiuni legate de termi-nologia corectă din antrena-ment şi din jocul de handbal;

- noţiuni generale despreconcepţia de joc şi de antrena-

ment, precum şi despre carac-teristicile legate de modelul so-matic, fizic, motric,tehnico-tactic, teoretic şi psi-hologic al postului de portar ;

- realizarea caietului per-sonal şi a unui fond bibliograficpersonal ;

- preocupările legate deeducaţia morală, estetică şisportivă.

Sistemul de referinţă creatde aceste puncte devine practicconţinutul pregătirii teoretice aportarului, conţinut ce trebuierealizat pe parcursul anilor deinstruire sportivă la nivelul ju-nioratului.

Formele de realizare apregătirii teoretice sunt diverseele putând fi reprezentate delecţii teoretice în care să sedezbată diverse problemelegate de conţinutul amintitanterior discuţii individuale sauîn grup, în care să fie prezen-tate aspectele legate deeducaţie, de concepţia de joc şide pregătire. Mai pot fi uti-lizate extemporale care săurmărească gradul de însuşireal regulamentului de joc, sau alnoţiunilor legate de modelelede joc şi de formele de organi-zare în handbalul de per for -manţă. La grupele de iniţiere,principala formă de realizare asarcinilor pregătirii teoreticeeste reprezentată de arbitrareajocurilor intergrupe, în aşa felîncât regulile jocului să poată fiînţelese (utilizând exem pli -ficări) şi aplicate ulterior decopii. O mare importanţă tre-buie acordată, la nivelulavansaţilor şi perfecţionaţilor,înţelegerii de către portari anecesităţii utilizării proce dee -lor tehnice corecte, aceastaasigurând un randament cres-cut intervenţiilor. Acest lucruse poate realiza numai printr-o motivare argumentată şi sus -ţinută prin mijloace şiexemplificări practice. Un altaspect ce trebuie urmărit cu

deosebită atenţie, mai ales lanivelul perfecţionaţilor (ju-niorii) este cel al înţelegerii şiconştientizării sportivilor înceea ce priveşte viaţa sportivă,refacerea organismului dupăefort, necesitatea urmăririi în-tocmai a programului de antre-nament şi a cerinţelor generaleale sportului de performanţă.

Odată realizate, sarcinile

pregătirii teoretice vor avea unaport deosebit în asigurareaunor condiţii de lucru, conformcerinţelor etapei respective, vorcontribui eficient la creşterearandamentului muncii depuseprin conştientizarea sportivilorrespectivi în direcţia înde pli -nirii sarcinilor antrenamentu-lui, vor asigura (cel puţin din

punct de vedere teoretic)condiţiile unui raport optim înrelaţia sport-şcoală-familie, vorasigura o disciplină internafermă şi posibilitatea realizării,într-un mare procent, a laturiieducative a procesului depregătire sportive.Pregătirea psihologică

Scopul pregătirii psihicepentru concurs constă din,,formarea la sportiv a unui sis-

tem de atitudini şi conduite cucaracter operaţional şi reglatorprin care acesta să se adaptezesuplu şi creator la situaţiileconcursului şi la acţiunile ad-versarilor”

Pregătirea apare în procesulde antrenament al portaruluide handbal cu un grad multmai ridicat de importanţă, maiales în direcţia realizării

sarcinilor şi obiectivelor legatede participarea la joc, de randa-mentul în timpul jocurilor. Unfactor al antrenamentului maipuţin luat în consideraţie înprocesul practic de antrena-ment, pregătirea psihologică,realizată la nivelul cerinţelorimpuse handbalului com pe ti -ţional, poate contribui sub -

stanţial la succesul echipei. Latura psihică proprie omu-

lui îşi pune amprenta asupraactivităţii sportive atât dinpunct de vedere individual(funcţii psihice, trăsături alepersonalităţii), cât şi colectiv,prin relaţii ce se stabilesc întreindivizi, mai ales în cadruljocurilor de echipă. Astfel, sepoate vorbi de o structurăpsihologică a activităţii spor -

tive, ale cărei particularităţidetermină problematica pregă -tirii psihologice în sport.

PercepţiileOrientarea şi adaptarea

spor tivului la mediu are la bazăperceperea stimulilor externi şireglarea propriilor acţiuni înfuncţie de aceştia. Percepţiileau o reală importanţă din

punct de vedere psihologic,mai ales la nivelul portarilor dehandbal. Considerate ca nişteacţiuni ale unor stimuli sauobiecte asupra sensibilităţiiumane, percepţiile spaţiale,temporale sau ale mişcărilorpot aduce un plus în randa-mentul portarilor, în momen-tul în care sunt orientate atât

asupra fondului, cât, mai ales,asupra obiectului percepţiei. Laportari fondul percepţiei poatefi constituit din proprii apă ră -torii, din adversarii ce sunt înposesia mingii, iar obiectulpercepţiei va fi întotdeaunamingea, atacantul aflat în pos-esia mingii.

Percepţiile spaţiale asigurăorientarea în mediul încon ju -rător, ceea ce pentru portarii de

Comportamentul portarului peterenul de jocVALTER DĂNCESCU

„PORTARUL ESTE PRIMUL ATACANT ŞI ULTIMUL APĂRĂTOR. ESTE UN OM CHEIEAL MECIULUI CARE TREBUIE VALORIFICAT LA ANTRENAMENTE”

PIERRE GUENIFFEY

24 > adev`rul despre

HANDBAL

handbal înseamnă “simţulporţii“. Această denumiredetermină practic plasamentulportarului, în aşa fel, încât tottimpul el să se găsească pe bi-sectoarea unghiului de arun-care. Pe lângă acest “simţ alporţii“, percepţiile asigură ori-entarea portarului la lansareacontraatacului (distanţa, vitezade deplasare), precum şi per-ceperea traiectoriei mingiiaruncate spre poartă (traiecto-ria propriu-zisa a mingii, dacămingea este pe spaţiul porţiisau nu). Dezvoltarea percepţieispaţiale poate fi realizată prinmijloace care să acţionezeasupra analizatorului optic şimotor.

Percepţiile temporare, ceconstau din aprecierea durateiacţiunilor proprii, au un rolînsemnat la portarii de hand-bal în ceea ce priveşte oprireacontraatacului advers, dega-jarea mingii, precum şi la du-rata intervenţiilor la minge,prin diferitele procedee teh -nice.

Percepţia mişcărilor, o co -nexare a percepţiilor spaţiale şitemporale, se referă atât laviteza şi durata mişcărilor, câtşi la direcţia, amplitudinea sauforma acestora, reprezentândatât percepţia mişcării obiec -telor exterioare, cât şi cea a pro-priilor mişcări.

Mişcarea obiectelor estedeterminată prin analizatoruloptic: mişcarea capului şiochilor, imaginea obiectului peretina, corelate cu timpul, rit-mul sau viteza mişcărilor(componente temporale). De-plasarea mingii este deter mi -nantă pentru portari. Astfel,percepţia mişcării mingii apareca obiectiv primordial în cadrulpregătirii portarului de hand-bal. Realizarea acestui obiectiveste posibilă prin efectuareaunor mijloace care să cuprindăcirculaţia de minge, aruncăriefectuate în condiţii deosebite(aruncări printre apărători,atacanţi “mascaţi” de apărători,aruncări precedate de fente),aruncări de la distanţă mare(pentru începători), pentru aputea percepe traiectoriamingii sau de la distanţă maimică (pentru perfecţionaţi).

Percepţia propriilor mişcărieste, de asemenea, importantă,referindu-se atât la mişcărilesegmentelor corpului, cât şi lacele ale întregului corp.Percepţia este necesară laînvăţarea procedeelor tehnice(poziţie fundamentală, de-plasare în poartă, respingereamingilor prin fandare sausăritură), având un rol impor-tant, mai ales în ceea ce priveştecorectitudinea execuţiilor. Pen-tru educarea şi perfecţionareapercepţiei propriilor mişcări seva insista asupra relatărilor ver-bale a elementelor tehnice, a

procedeelor tehnice corecte. Sevor accentua sau evidenţia ele-mentele importante ale actuluimotric respectiv, percepţia pro-priilor mişcări fiind totodatădirect proporţională cu ex pe ri -enţa sportivă.

Calităţile volitive

Orientarea eforturilor devoinţă în direcţia înlăturăriiunor dificultăţi legate deexecuţia unor acte motrice arela bază educarea calităţilorvolitive, înlăturarea stărilor deoboseală din timpul antrena-mentelor şi din timpul jo cu ri -lor (competiţiilor).

Calităţile volitive semanifestă în toate actelemotrice, cu o mare pregnantăîn activitatea competitiv. Deaici deriva şi marea importanţăpe care o capătă pentru portariide handbal care, nu de puţineori, prezintă pe parcursul unuijoc scăderi ale randamentului,ce duc la scăderea potenţialuluiechipei.

Aceste calităţi volitive sereferă la următoarele aspecte :

- perseverenţa în urmărireaţelului, care corespunde cu sta-bilirea precisă a sarcinilor şiobiectivelor pe o anumităperioadă sau etapă, într-un an-umit joc, precum şi capacitateade a duce la bun sfârşit oacţiune sau o activitateîncepută;

- hotărâre şi curaj care ajutăla efectuarea acelor actemotrice sau acţiuni adecvatesituaţiilor practice de pe teren,precum şi puterea de decizie pecare trebuie să o aibă sportivulpentru a putea aplica înpractică cea mai buna acţiune(considerată de el)în momen-tul respectiv, cu doza de risc pecare o prezintă;

- spiritul de iniţiativă şiindependenţă, care duc la par-ticularizarea posibilităţilor in-dividuale ale sportivilor de aaduce noul, de a avea spirit cre-ator, de a găsi căi noi de re-zolvare a situaţiilor cu care esteconfruntat ;

- răbdarea şi stăpânirea desine sunt calităţi volitive care

determină în mare măsură ran-damentul constant al unui por-tar de handbal pe parcursuldesfăşurării unui joc; acest fapteste pus în evidenţă de situa -ţiile complexe pe care le poatedetermina un joc, de situaţiile

complexe în care poate fi pusun portar de handbal. Cu toatestările emoţionale care apar, încondiţii de stres sau oboseală,sportivul trebuie să găseascăresursele de a trece peste astfelde momente şi de a-şi aduceaportul la reuşită;

- simţul autocritic şi au-toanaliza sunt tot laturi alevoinţei ce se manifestă prin ca-pacitatea de a analiza propriaactivitate, propriile acţiuni, înfuncţie de sarcinile şi acţiunilestabilite, de condiţiile în care s-au desfăşurat acţiunile respec-tive, de a vedea greşelile proprii,deficienţele şi lipsurile.

Calităţile volitive se poteduca în cadrul procesului deantrenament prin mai multemetode şi procedee metodiceprecum şi prin diferite mi-jloace; din acest ansambluenumerăm câteva: utilizareacondiţiilor meteorologice nefa-vorabile, varietatea traseelor şiterenurilor de antrenament,alegerea condiţiilor de exe-cutare a anumitor exerciţii,sarcini suplimentare încondiţiile instalării oboselii,utilizarea îngreuierilor şi arezistenţei, prelungirea timpu-lui de joc peste cel regulamen-tar sau reducerea spaţiilor dejoc, crearea unor falsedificultăţi, a unor obstacole

aparente, jocuri şi turnee cuscop de verificare şi pregătire,utilizarea handicapurilor, des -făşurarea antrenamentelor înprezenţa spectatorilor şi arbi-trilor, crearea unor obstacoleneaşteptate cu grade diferite de

greutate. Practic aceste procedee de

educare a calităţilor volitive serefera la complicarea procesu-lui de antrenament, la în-greuierea acestuia şi laapro pierea procesului de antre-nament de condiţiile de joc .

O altă latură a voinţei,determinantă pentru portariide handbal este curajul. Fărăaceastă calitate, nici un sportivnu poate să aspire, în condiţiilespecifice postului, la per -formanţă. Aruncările ce seefectuează de la distanţe mici,forţa aruncărilor, procedeele dearuncare (mai ales cele din

plonjon) pot reprezenta totatâţia factori ce trebuie învinşinumai prin curajul de a inter-veni la minge, de a încerca să orespingă sau să o apere. Aceastăcalitate trebuie urmărită încăde la început, fiind un criteriude bază al selecţiei. Educarea eise poate face numai în cazul încare la sportivul respectivexistă. Metodele şi mijloacelede educare a curajului suntmultiple, toate bazându-se pecondiţiile cele mai grele pentruportar.

TemperamentulTrăsăturile personalităţii

spor tivilor au o importanţămare atât în ceea ce priveşteparticiparea lor la pregătire şi lacompetiţii, cât şi randamentulpe care îl pot da. Complexi-tatea conceptului de personal-itate, posibilităţile încă îngustede psihodiagnoză aflate la în-demâna profesorilor şi antre -no rilor, creează dificultăţi înceea ce priveşte cunoaştereaacestora ca şi educarea sau dez-voltarea unor calităţi.

În cadrul acestor parti cu la -rităţi, mai uşor de observat şide cunoscut, dar cu o deosebităimportanţă în activitatea prac -tică este temperamentul. Lanivelul portarilor de handbal sepoate observa că, prin prismacelor trei însuşiri fundamentaleale sistemului nervos (forţa,echilibrul şi mobilitatea)îmbinările cele mai adecvatespecificului portarului sunt:puternic-echilibrat-mobil şiputernic-echilibrat-inert,corespunzătoare tempera-mentelor:sangvin şi respectivflegmatic. De fapt, tempera-mentul trebuie să constituie uncriteriu de selecţie pentru por-tari şi alegerea copiilor pentru

acest post să fie făcută din rân-dul celor care se încadrează înaceste două temperamente.

Portarii cu un temperamentsangvinic sunt acei portari carenu îşi găsesc locul în poartă,sunt intr-o continuă mişcare,agitare. Cei cu un tempera-ment flegmatic sunt mai inerţi,bazându-se pe un plasament

bun şi cu intervenţii sigure laminge. Antrenorii trebuie săcunoască aceste caracteristicideoarece pot influenţa com-portamentul portarilor îndirecţiile care-l interesează şi înacelaşi timp pot regal acestcomportament.

Antrenorul trebuie să ştie săcompenseze acele trăsături saudeficienţe de temperamentprin dezvoltarea celor pozi-tive,trebuie să conştientizezesportivul în propria sa formare,astfel încât procesul educativpe care-l efectuează să se trans-forme la nivelul sportivuluiîntr-un proces de autoeducare.

PersonalitateaParticularităţile psihologice

ale personalităţii jucătorilor dehandbal specializaţi pe postulde portari sunt prezentate prinprisma teoriei multifactorialeale lui R.B.Cattel. Aceastăteorie are la bază considerareatrăsăturilor personalităţii capredispoziţii motivaţionale în-dreptate spre mediu şi larg de-terminate în procesul învăţării.Cercetarea efectuată pe ungrup numeros de handbaliştide performanţă şi mareperformanţă a fost realizatăprin aplicarea testului 16PF.

Faţă de profilul ramurii desport (profil realizat pe bazatestării unui număr de 110handbalişti divizionari A), por-tarii prezintă puţine abateri.Semnificative sunt diferenţeleobţinute la trei factori, di -ferenţe care-i prezintă pe por-tari fiind mai calmi în oriceîncercare, cu o siguranţă maimare în propriile acţiuni, maiprudenţi, cu o mai maretoleranţă la dificultăţi, dar înacelaşi timp mai retraşi, cu onotă de timorare, cu o expri-

mare mai lentă şi cu o exteri-orizare dificilă, fiind mai puţinspontani, preferând un cercmai restrâns de prieteni. Deasemenea, portarii prezintă otendinţă mai accentuată prinsofisticare, o energie nervoasămai scăzută şi un ataşamentcrescut faţă de grup.

Faţă de structura per so -

25Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro >

nalităţii jucătorilor de la cele-lalte posturi, portarii prezintă ogândire mai clară decât pivoţiişi un realism emoţional mairidicat decât interii.

Prezentarea acestor caracter-istici a fost făcută cu scopul dea oferi antrenorilor şi profeso-rilor câteva aspecte pe care tre-buie să le cunoască, legatedirect de structura perso na -lităţii portarilor de handbal.Aceste aspecte pot fi utilizateatât în cadrul procesului deselecţie, cât şi în procesul depregătire, mai ales în realizarealaturii educative.

Conţinutul pregătirii psiholog-ice a portarilor de handbal

Pentru jucătorul de handbalspecializat pe postul de portar,conţinutul pregătirii psiholog-ice face referire la formareaunor atitudini şi conduite decomportare specifice întrecer-ilor sportive.

Pregătirea psihologică, dupăcum s-a putut urmări dinprezentarea sumară a princi-palelor aspecte pe care leincubă, pare dificilă, sarcinile şiobiectivele ce derivă din abor-darea acestui factor al antrena-mentului nefiind la îndemânatuturor. Este o impresie falsă,deoarece conţinutul practic alpregătirii psihologice ce trebuierealizată la nivelul portarilor dehandbal aduce cu sine sarcini şiobiective uşor realizabile prinprocesul practic de pregătire,prin utilizarea unor mijloacespecifice pregătirii handbalis-tice. Este importantă însă re-alizarea lor mai ales la nivelulportarilor, încercarea de a leurmări în timpul antrenamen -telor concomitent cu pregătireafizică, tehnică sau tactică.

Sarcinile pregătirii psihologi -ce la nivelul portarilor dehand bal pot fi particularizate,în funcţie de caracteristicile in-dividuale ale fiecărui sportiv înparte:

- educarea curajului;- dezvoltarea vitezei de reacţie;- formarea şi educarea mo-

tivelor practicării handbaluluide performanţă;

- educarea atenţiei prin dez-voltarea stabilităţi şi con cen -trării acesteia;

- dezvoltarea acuităţii ana l-izatorilor optic, auditiv şi chi -nestezic;

- educarea calităţilor volitive;- educarea trăirilor afective,

înlăturarea emoţiilor negative;- dezvoltarea rapidităţii şi

operativităţii gândirii;- educarea particularităţilor

psihologice, ale structuriiperso nalităţii.

Realizarea acestor sarcinipoate avea la bază utilizareaunor mijloace simple decunoaştere a sportivilor (fişa deobservaţie anamneza psi ho -logică, discuţii, observaţia

nemijlocită a comportamentu-lui), cunoaştere care trebuie săfie urmată de o analiză pro -fundă şi de stabilirea par ti -cularităţilor asupra căroratrebuie să se acţioneze. Acţiu -nea propriu-zisă poate firealizată prin discuţii, prinîncercarea de a conştientizasportivul în direcţia în care estenecesar, dar şi prin utilizareaunor mijloace specificepregătirii fizice sau tehnico-tactice.

Pregătirea psihologică nu serealizează în antrenamentecomplet separate, ci esteprezentă permanent la fiecareantrenament, în fiecare exer -ciţiu şi chiar în fiecare mişcare.În acelaşi timp însă, pregătireapsihologică se poate rezolva şi

teoretic prin şedinţe de prelu-crare, convorbiri şi conversaţiedirijată.

Noutăţi cu privire la problemat-ica implicată în procesele depregătire a jucătorului special-izat pe postul de portar în joculde handbal

În handbalul de per for man -ţă jucătorul specializat pe pos-tul de portar joacă un primordin în echipă, atât din punctde vedere al importanţei, cât şial gradului de dificultate în in-struire. La aceleaşi cerinţe încadrul procesului de instruire,pentru portar apare o solicitarepsihică incomparabil mai maredecât la jucătorii de camp,datorită situaţiilor solicitantedestul de diverse şi în condiţiimereu schimbătoare. În acestsens, portarul trebuie să-şimenţină capacitatea de au-toreglare a stărilor psihice lanivel optim de eficienţă, in-diferent de etapa de pregătiresau condiţii.

De această capacitate de au-toreglare sunt legate:

• realizarea unui bun echili-bru afectiv, a capacităţii destăpânire a emoţiilor, a capa -cităţii de adaptare la stress;

• însuşirea şi folosirea antre-namentului mental;

• realizarea lucidităţii per -cep ţiilor şi gândirii în situaţii

critice sau neaşteptate;• formarea capacităţii de

adaptare a reacţiilor motrice şipsihice în raport de solicitări şisituaţii neaşteptate;

• menţinerea nivelului de ac-tivare în condiţii de oboseală şiinsucces;

• dezvoltarea capacităţii de adepune un mare efort voluntar,de a depăşi greutăţile subiectivesau obiective prin dârzenie,perseverenţă, curaj, iniţiativă;

• stimularea şi menţinereaîncrederii în forţele proprii, încapacitatea de a realiza per -formanţa propusă;

• creşterea combativităţii şidorinţei de success;

• dezvoltarea spiritului decolectivitate, a legăturii moralecu colegii, a spiritului de întra-

jutorare;• dezvoltarea corectitudinii, a

fair-play-ului în lupta cu ad-versarii şi respectul pentru ar-bitri şi spectatori;

• menţinerea prospeţimiifizice şi psihice prin respectareacerinţelor ,,antrenamentuluiinvizibil”, reducerea consumu-lui energiei psihice înainteastartului, refacerea corectă;

• dezvoltarea rezistenţei psi-hice, a ,,imunităţii” la frustrări,la situaţii dificile neplăcute, lafactori perturbatori de orice fel..

Toate aceste cerinţe ale unuiprogram foarte bogat şi pre -tenţios, trebuie realizate deantrenor împreună cu jucătoriispecializaţi pe postul de portar,pentru a crea premisele obţi -nerii unor performanţe nota-bile în marile confruntăriinternaţionale.

Efortul fizic impus de fie ca -re ramură (probă) sportivă areo notă specifică, deter mi natăde numeroşi factori. Pe primulplan se situează caracteristiciletehnico-tactice, pre vederileregulamentare, ma te rialele deconcurs şi condiţiile de mediuîn care au loc competiţiile.

Handbalul presupune acţi -uni executate în mare viteză,forţă şi precizie ceea ce impunejucătorilor reacţii motrice indi-viduale şi colective adecvate,pentru a putea rezolva concret

situaţiile ce apar în timpuljocului, cerute de trecerearapidă din atac în apărare, îndisputa cu adversarul. Pentruîndeplinirea sarcinilor de jocjucătorilor li se cere o mareviteză de reacţie, detentă, forţă,tehnică specifică extrem defină, simţ de orientare şi dealergare în minim de timp acelei mai bune variante de con-tinuare a fazei, atenţie dis -tributivă, rezistenţă la stres şi obună sensibilitate kinestezică.

Jocul de handbal se maicaracterizează şi prin apariţiaîn timpul efortului specific aunor contacte deseori violentecu mingea, terenul, dar mai alescu adversarul. De aici necesi-tatea ca atât trenul inferior câtşi cel superior al jucătorului să

fie bine dezvoltat, cu structurimusculo-tendinoase suple şimobile pentru realizareamane vrelor tehnice de mareprecizie şi fineţe.

Handbalul trebuie să fieconsiderat ca o formă de exer -ciţiu intermitent, în care inter-vin perioade de activitateintensă (timpi forte ai jocului)şi perioade de refacere relativă(timpi slabi şi întreruperi dejoc). În cursul unui mecijucătorii trebuie foarte adeseasă efectueze eforturi intense şirelativ prelungite (serii desprinturi în atac şi apărare), cupuţin timp pentru refacere, sauchiar deloc, ceea ce-i plaseazăla un nivel energetic superior a85% din VO2 maxim.

În timpul jocului, frecvenţacardiacă maximă este de 170b/min., existând însă unele mo-mente în care creşte până la190-200 b/min. în momentelede efort mediu şi pauze acestapoate să scadă până la 130-140b/min.

Ca şi în celelalte jocurisportive, şi în jocul de handbal,cei mai importanţi parametri aiefortului îi constituie volumul,intensitatea şi complexitateaacestuia.

Modelul performerului în joculde handbal

• Alură atletică

• Talie înaltă (peste 190 cmla băieţi şi peste 178 cm la fete)

• Anvergură mare (mai maredecât statura cu 8-10 cm labăieţi şi 6-8 cm la fete)

• Diametrul biacromial mare• Diametrul transversal pal-

mar mare (24-28 cm la băieţişi 20-22 cm la fete)

• Normoponderal• Ţesut adipos optim 13%• Musculatura membrelor

inferioare foarte bine dezvoltată• Centura scapulară puternică• Mobilitate – bună - foarte

bună• Indice forţă/greutate = 0,9• Indice forţă/masă activă = 1• Putere aerobă – foarte

bună• Putere anaerobă – foarte

bună – excelentă• Capacitate de concentrare

a atenţiei – foarte bună• Rezistenţă la oboseală

psihică – foarte bună• Concentrare vizual-mo -

trică – foarte bună• Perseverenţă, dârzenie• Simţ de anticipare (inter -

cep ţii)• Stăpânire în momente dificile• Capacitate de decizie

rapidă• Eficienţă în situaţii

neprevăzute• Integrare psiho-afectivă şi

socială în echipăPortarul la rândul său tre-

buie să posede calităţi psihicedeosebite:

• Curaj până la sacrificiu• Bună rezistenţă la stres• Mare capacitate de analiză

a situaţiei• Decizie rapidă• Reactivitate bună• Atenţie concentrată şi

distributivă bună• Spirit de iniţiativă• Capacitate de a-şi asuma

riscuri majore• Grad ridicat de autocontrol• Spontaneitate• Îndemânare deosebită• Bună comunicare cu jucă -

torii din apărareDin punct de vedere al

specializării pe post, ,cerinţelefiziologice şi calităţile motriceale jucătorului de handbal spe-cializat pe postul de portar pre-supun un sistem alactacid100%.

Acţiuni permise şi neper-mise portarului

Portarul are dreptul :- să atingă mingea cu orice

parte a corpului, în timpulacţiunii de apărare, în interiorulspaţiului de poartă;

- să se deplaseze cu mingeaîn spaţiul de poartă, fără să sesupună restricţiilor aplicatejucătorilor de câmp. Portarulnu are totuşi dreptul să întârzieexecutarea aruncării de lapoartă;

- să părăsească spaţiul depoartă fără minge şi să par-ticipe la joc în câmpul de joc.

Când procedează astfel por-tarul trebuie să respecte regulilecare se aplică jucătorilor decâmp, în câmpul de joc. Seconsideră că portarul a părăsitspaţiul de poartă imediat ceorice parte a corpului său atin -ge podeaua, în afara spaţiuluide poartă;

- să părăsească spaţiul depoartă cu mingea şi să o joaceîn continuare în câmpul de joc,dacă nu a avut mingea subcontrol.

Portarul nu are dreptul :- să pună în pericol adver-

sarul în timpul acţiunii deapărare;

- să părăsească spaţiul depoartă având mingea sub con-trol. Acesta conduce la arun-care liberă dacă arbitrii aufluierat executarea aruncării dela poartă. În celelalte situaţii seacordă simpla repetare a arun -cării de la poartă. A se vedeatotuşi interpretarea avantajuluila regula 15:7 dacă portarul apierdut mingea în afarasuprafeţei de poartă, după ce adepăşit linia de poartă cumingea sub control;

- să atingă mingea care stăsau se rostogoleşte pe sol, înafara spaţiului de poartă, atuncicând el se găseşte în spaţiul depoartă;

- să aducă mingea în spaţiulde poartă, când aceasta stă sause rostogoleşte pe sol în câm-pul de joc;

- să revină în spaţiul depoartă dinspre câmpul de joccu mingea sub control ;

- să atingă cu laba piciorului,sau cu orice parte a picioruluide la genunchi în jos, mingeacare se îndreaptă în direcţiacâmpului de joc;

- să depăşească linia de lim-i tare a portarului (linia de la4m) sau prelungirea ei ima gin - a ră, în ambele părţi, înainte camingea să părăsească mâna ad-versarului care execută arun-carea de la 7m. Excepţie facesituaţia în care portarul ţine unpicior pe sol, pe sau în spateleliniei de limitare, caz în care arevoie să depăşească în aer liniacu celălalt picior sau cu oriceparte a corpului.

În momentul în care por-tarul părăseşte spaţiul depoartă el poate fi asociat cu unjucător de câmp şi sancţionatdisciplinar la fel ca acesta,excepţie făcând contactul din-tre portar şi atacant în cazul at-acantului lansat pe contraatacavând loc o ciocnire violentăîntre aceştia situaţie în care at-acantul nu vede portarul careşi-a ocupat poziţia în afaraspaţiului de poartă pe traiecto-ria de alergare a atacantului,acest fapt fiind sancţionat cudescalificarea portarului, faptcare până la introducerea noi -lor reglementări era sancţionatdoar tehnic cu fault în atac.

26 > Cavaleri cu fluieradev`rul despre

HANDBAL

Conform DEX, arbitruleste:

1. o persoană, o organizaţie,o instanţă aleasă sau desem -nată pentru cercetarea şi re-zolvarea unui litigiu.

2. o persoană însăr ci na tă săconducă desfaşurarea uneicompetiţii sportive.

– Din fr. arbitre.

Din păcate, mulţi antrenoriîi consideră pe arbitri, de celemai multe ori şi în cele maimulte cazuri, doar persoanecare le strică cheful, care-iîmpiedică să pună în aplicareîntelegerea “personală” a Reg-ulamentului, “scheme proprii”cu care să-si surprindă adver-sarii. Adesea, conflictul începedin înţelegerea diferită afuncţiei şi rolului arbitrilor şi amodului în care antrenoriicunosc ăi înteleg regulamentulde joc.

În teorie (vezi definitiaDEX), la orice joc, arbitrul estegarantul derulării jocului înbune condiţii, adică regula-mentare, el incercand săimpună celor două echipe re-spectarea regulamentului dejoc (spun conştient că încearcă,deoarece uneori chiar nureuşeşte), aşa cum îl cunoaşte ăiîl inţelege.

În acest fel, cunoscând ceea

ce i se cere prin regulament, ar-bitrul devine ”directorul jocu-lui”, ”managerul jocului”, elconduce, manageriază jocul, cu

toate problemele care pot săapară în joc. În acest fel secrează un raport ierarhic, cumai mulţi actori care urmărescobiective diferite: arbitrulîncearcă să fie neutru sau cautăneutralitatea, antrenorul cautăvictoria, mai mult sau maipuţin, cu orice preţ şi îşiîmpinge elevii (sportivii) sprecâştig (identic, ... uneori cuorice preţ).

Dacă la aceste încercări saucăutări ale arbitrului adăugămprobabilitatea (şi de cele maimulte ori, realitatea) ca arbitrulsă comită erori, vom înţelegerapid şi sigur cum se vor derulalucrurile, sau cum va evoluarelaţia arbitru-antrenor (sau,folosind o expresie gas tro -nomică recunoscută, “cum setaie maioneza”).

Intervine Psihologia Noi, arbitrii, precum şi cei

care ne ocupăm de creşterea şiantrenarea arbitrilor, ştim şisuntem conştienţi că nu existăarbitraj fără greşeli, decicomiterea de greşeli/erori întimpul jocului este ceva normalpentru orice arbitru (greşeli deplasament, obturarea câmpuluivizual, interpretări (semi) ero -nate ale contactului corporal,sancţionarea provocatului darnu şi a provocatorului etc.). Înfapt, chiar Regulamentul de joc

ne ajută şi prevede ca “pe bazaaprecierii subiective a arbitru-lui, în timpul jocului, nu sepoate face contestaţie. Deci,

Regulamentul admite posibil-itatea greşelilor făcute de cătrearbitri, în timpul jocului, le ad-mite şi chiar nu le considerăcapitale, atât timp cât nuinfluenţează jocul şi rezultatulfinal. Mai greu este să-i con -vingem pe profesori şi an tre -

no ri că nu orice greşealaînseamna “furt”, că mai multegreşeli nu înseamnă “hoţie pefaţă” şi că oricum nu au dreptulsă se manifeste violent, chiar şinumai verbal, în astfel decazuri.

Dacă urmărim raţiona men -tul prezentat mai sus, realizămcă vor apărea şi exista conflicteîntre antrenor şi jucător pe de oparte, şi arbitru, pe de altăparte, la fiecare joc. Greselilepot avea loc oricând în timpuljocului şi pot reprezenta opaletă largă, de la greşeli care seproduc dar nu atrag niciun fel

de consecinţe (la apreciereacontactului corporal, la uncomportament verbal neadec-vat, la o acţiune de joc apreciată

şi sanctionată prea grav – darîn care nu se marchează niciungol sau nu se acordă sanctiunidisciplinare), până la greşeliimportante (neacordare unuigol, sancţiuni disciplinare gra -ve, sancţiuni disciplinare ero -nate etc.), care au con se cinţe

grave asupra rezultatului final.Este natural, că, în astfel de

situaţii, la astfel de nivele, va in-terveni psihologia... şi estesigur că va domni lipsa deinţelegere (antrenorii nu pot, siîn mod sigur nici nu ar vrea, săînţeleagă şi să treacă cu vedereaerorile comise de către arbitri,atunci când acestea îi dez -avantajează), iar uneori chiar

frustrarea. Dar a fi un bun psi-holog ce inseamna ? ... săcomunicăm, să discutăm, săacceptăm criticile, să negociem,să ne recunoaştem greşelile, săinterzicem anumite tipuri decomportament ?.

În mod normal ar trebui, înfuncţie de situaţie, să putemface toate acestea, sau măcar pecele pe care le considerăm

adec vate şi necesare pentrustingerea litigiilor, dar putemoare opri jocul şi discuta saunegocia, sau să dăm dovadă deînţelegere şi toleranţă faţă deun atac dur sau chiar criminal ?Trebuie oare să toleram gru -purile de jucători care încon -

joară arbitrul şi protestează,mai mult sau mai puţin vehe-ment, sau numai încearcă să

explice sau să ceară explicaţii,grupuri care se învârt în jurularbitrilor, sau circul făcut înspaţiul de schimb de către ofi-cialii şi jucătorii de rezervă, lu-cruri care se întâmplă, adesea,chiar şi când decizia arbitriloreste cea corectă?

Întoarcerea la respect, ultimulremediu

Datorită caracteristicilorjocului (tehnică, tactică, vitezăcrescută), profesionalizării carese dezvoltă din ce în ce maimult şi în sport, şi în faţa caroramai mult ne supunem decât săni le dorim, nu avem cum săputem dovedi, răbdare, raţiune,înţelepciune şi putere deînţelegere. Deoarece mizadepăseşte, din ce in ce maimult, jocul, este tot mai dificil,pentru diferiţii actori, partici -panţi la joc (antrenori, oficiali,jucători, arbitri), să le cerem sădea dovadă de înţelegere şitoleranţă. Din acest motiv estesigur, şi de fapt a devenit totmai clar, că relaţiile arbitru –antrenor şi sau jucător nu sevor putea ameliora, atât timpcât, valorile nu se vor reaşeza la

locul lor şi până când nu vomţntelege adevărata scară a valo-rilor şi adevăratul rol al

fiecăruia, în timpul jocului. Dar nu este, cumva, deja

prea târziu, nu am aşteptat şiacceptat, deja, prea mult şi preamulte ?

Poate că am dori să putem,din nou, să vorbim despre re-spect, dar de fapt societatea, înmare, sau dacă doriţi, lumeahandbalistică, ne arată că re-spectul este o “valoare” care nu

De ce relaţiile proaste dintreDin învăţăturile lui Horaţiu Cristian BELU către arbitri tineri...

Înţelegerea diferită a funcţiei şi rolului arbitrului şi mai ales a RegulamentuluiFără a încerca să critic prea puternic, sau prea mult,

poziţia şi reacţia antrenorilor, am realizat că existâun punct de decalaj între înţelegerea regulamentu-lui şi respectarea acestuia, de către arbitri şi de cătreantrenori, şi mai presus de toate, a modului în careantrenorii înţeleg rolul arbitrului.

27Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro > Cavaleri cu fluier

mai există demult. Totul esteinteres, totul este “interesulmeu”, totul este “să câştig”,totul este să “inventez” ceva pecare arbitri să n-o stie şi să fiepuşi în faţa unei situaţii noi, pecare să n-o poata echivala,evalua, gestiona şi apoi, even-tual, sancţiona. A dispărut dinvocabularul multor profesori,antrenori, conducători decluburi “arbitrul a greşit”, poatearbitrul nu a văzut corect” şi s-a generalizat “m-a furat arbi-trul” “hoţul”, “cioclul” etc.Pentru restabilirea acestei val-ori, numită respect, ne aflămmai mult în faţa unei problemepersonale, a indivizilor, decat înfaţa problemei funcţiilor şiatribuţiilor sau a mizei sportive.Sunt conştient că aceasta im-pune aducerea în discuţie aeducaţiei noastre individuale, a“celor 7 ani de acasă”, a respec-tului faţă de un semen de-alnostru, a respectului faţă deechipa adversă etc.

Concluzie: să ne respectămrolurile!

Cred că deja aţi inteles căacest articol numeşte lucrurileşi ridică mai multe probleme,situaţii şi întrebări, decât aducesoluţii şi răspunsuri. Nici nu aşputea astăzi să aduc o soluţiegeneral valabilă, pentru înţe -legerea şi respectarea rolurilor.În opinia mea, miza financiarăfiind din ce in ce mai impor -tantă, vom eşua, în mod sigur,în restabilirea nor ma lităţii, aunei scări logice şi corecte avalorilor, a respectului, în prin-cipal, şi a toleranţei despre carevorbeam mai sus. Probabil cărămân numai două soluţii:

1. Primul lucru pe care tre-buie să-l facem, pentru aîncerca să determinăm reve -nirea respectului, este săcreştem calitatea şi nivelul ar-bitrajelor. Să comitem căt mai

puţine greşeli, pentru a nuinfluenţa rezultatul final alunui joc (nu mai vorbim deinfluenţarea câştigătorului) artrebui să fie ţelul nostru pentruanii ce vin, poate chiar pentruun deceniu. Să încercăm apoi

să creştem calitatea umană aarbitrilor (educaţie profe sio -nală, poziţie socială, educaţiehandbalistică, îmbunătăţireacunoaşterii regulamentului dejoc şi a tehnicii de arbitraj), sălucram cu ei mai mult pentrurespectarea, cu stricteţe, a Reg-ulamentului de joc, eliminareainterpretărilor personale şi pro-prii ale Regulamentului şi a ad-hoc - ului. Trebuie să folosim şitoate mijloacele tehnice mod-erne (video, comunicare audio,poate chiar mingii inteligente)pentru a ajuta arbitri, atât întimpul jocului cât şi in afara lui.Apoi nu trebuie să uităm, cădacă am epuizat toate mi-jloacele de care dispunem, pen-tru a-i convinge pe parteneriidin joc că merităm să ne re-specte, Regulamentul ne punela dispoziţie mijloace coerci-

tive, pentru că şi dacă nu nerespectă, măcar să ne permităsă ne concentrăm la joc şi nu latoată gama de proteste şi even-tual “circ” al celor de pe mar-gine sau din teren. Există, saurămâne, totusi intrebarea dacătoate aceste dorinţe/intenţii alenoastre şi inovatii sunt sufi-ciente?

2. A doua soluţie ar fi, dupămine cea mai importantă (şicitirea presei, urmărirea emisi-unilor sportive atât generalecât şi de analiză a arbitrajelor,în toate sporturile, îmi arata căde fapt această idee este in exis -tentă ! ...:), respectarea rolurilor,sarcinilor fiecăruia. Unii maivorbim despre asta dar nuavem puterea să mergem păna

la capăt, să impunem re-spectarea sarcinilor fiecaruia,chiar cu forţa sau de fapt cuRegulamentul de joc şi Regu-lamentul disciplinar.

Fiecare actor aflat pe terenîndeplineşte o sarcină precisă.Este responsabilitatea noastrăindividuală şi colectivă de a re-specta această stare de fapt,care, în realitate, pentru mo-ment nu este respectată. Înmod sigur trebuie să revenim şisă precizam:

• O comportare neregu la -men tară poate fi tolerată,atenţionată, avertizată şi însfârşit sancţionată.

• O comportare ne spor tivă(pe teren şi/sau mai ales înspatiul de schimb) trebuiesancţionată fără ezitare, înfuncţie de gravitate. Atuncicând sancţionează un oficial,

arbitrul trebuie să stea la aprox.3 metri şi să dea dovadă dediplomatie, plecând imediatdupa ce a dat sancţiunea. Pe dealtă parte, oficialul care a primitsanctiunea trebuie să ştie sau săînteleagă că, în acel moment,nu are dreptul să poarte odiscuţie, un dialog, cu arbitrul,trebuie să tacă din gura şi să seabţină de la alte proteste vocale,prin mimică şi gesturi. Dacă nuînţelege, continuă să vorbească,să protesteze, chiar prin mim-ica şi/sau gestică, se impune,imediat şi fără ezitare, sanc -ţiunea următoare şi apoi ceaurmătoare, până când oficialulsau oficialii, dacă sunt maimulţi, înţeleg că Regulamentulnu le dă dreptul la astfel deproteste.

• Arbitri ar trebui să tolerezecomentariile făcute, cu vocescăzută, de catre oficiali, deoa -rece, oricând, aceştia pot justi-fica orice comentarii susţinăndcă au fost facute pentru propriaechipă, pentru oficialii şijucătorii aflaţi pe banca deschimb, sau că au fost facutepentru ei, dar “au gândit cuvoce tare”, atât timp cât acestecomentarii nu sunt insotiţe degesturi provocatoare, incita-toare sau instigatoare, materi-alizate sau nu.

O constatare generală esteaceea că oficialii care pro tes -tează imediat după sancţionarecontinuă să-şi susţină părereaşi încearcă să arate că ei audreptate şi atât timp cât arbitrinu vor sanţiona imediat şi adoua nesportivitate, oficialii vorcontinua să facă acest lucru. Defapt oficialii, daca se enerveazaşi au în faţa lor un arbitru, vorcontinua să protesteze, să se

descarce pe arbitru, iar dacăacesta îi mai şi răspunde sau

este arogant, incidentul esteprodus. Sunt adeptul unorsancţiuni date mai degrabăuşor, decât al unor sancţiuniamânate, eventual la nesfârşit.Un arbitru, care este profesio n-ist în tot ceea ce face, îşi facejocul uşor de arbitrat, dacă “îidă fiecăruia ceea ce merită,atunci când merită”. Gravitateasancţiunilor trebuie să fie, însă,cea corectă, prevăzută de Reg-ulament, deoarece am vazutantrenori care, după ce au datpalme jucătorilor, au recunos-cut că meritau sa fie avertizaţicu cartonaşul galben !!!!!, saudupă ce au insultat sau înjuratarbitri, au recunoscut că tre-buiau sa fie sancţionati cueliminare.

De asemea, unor arbitri li se

pare normal ca antrenorii să-şiinsulte jucatorii (proşti, tâmpiţi,

nesimţiţi), sau chiar să-ilovească, neştiind că Regula-mentul prevede descalificarealor chiar şi numai pentru in-sulte adresate propriilorjucători. În fond un arbitru areoricând mijloacele de a se facerespectat şi el trebuie să apliceaceste mijloace fără ezitare, darcu corectitudine. Este adevăratcă respectul se poate şi impune,dar mai ales se câştigă. Celpuţin din punctul meu devedere, este de preferat un ar-bitru bun dar dur, unuia pri-etenos dar tolerant.

Apreciez foarte mult oriceanaliză critică a celor de maisus, care-mi poate fi adusă lacunoştinţă pe adresa de e-mailhoratiubelu@yahoo.com

Dr. Horaţiu Cristian BELU

arbitri şi antrenori,nu se ameliorează ?

28 > Medicina sportivăadev`rul despre

HANDBAL

Selecţia medico-biologică însport, selecţia dirijată, re pre -zintă un sistem complex, orga-nizat, care se aplică copiilor şijuniorilor în principal, dar şiperformerilor seniori.

Această selecţie, specificăsportului de performanţă con-temporan, se deosebeşte net deselecţia empirică – pe bazaexperienţei antrenorului sauprofesorului şi de cea întâm plă -toare – a hazardului care au op-erat vreme îndelungată şi nufără succes!

Este, însă, neîndoielnic căsportul de performanţă de azi,“o adevărată industrie comer -cială”, nu mai poate opera cuaceste forme de selecţie şi s-atrecut la etapa ştiinţifică aselecţiei.

Criteriile principale cu carese operează în selecţia dirijatăîn prezent sunt:

1. SANOGENEZA – re -pre zintă totalitatea mijloacelorşi măsurilor pentru promovareaşi întărirea stării de sănătate. Serealizează pe baza anamnezei, aexamenelor clinice şi paracli n-ice.

2. CRITERIUL GE-NETIC – are la bază diagnos-tiul genetic de sex;

3. CRITERIUL MORFO-LOGIC – biotipul morfologicfavorabil sportului (probei) fărăde care sportivul va avea unhandicap în obţinerea perfor -manţei.

Biotipul constituţional –reprezintă totalitatea factorilorstării de sănătate, morfologici,genetici, funcţionali neuropsi-hici şi biochimici, unii moş -teniţi, iar alţii căpătaţi în urmaantrenamentului sportiv şi afactorilor naturali de mediu şicare se constituie ca o entitatebiologică favorabilă unui anu-mit sport. Examenul medico-sportiv trebuie să precizezerelaţia dintre tipul cons ti tu -ţional stabilit în urma inves -tigaţiilor efectuate şi sportulrespectiv. Pentru aceasta trebuierespectate câteva principii şianume: prognoza creşteriiosoase – radiografierea cartila-jelor de creştere, respectarealegilor de creştere a organismu-lui, abţinerea de la scăderea îngreutate, în speciali la tineri, saucreşterea forţată în greutate;

4. CRITERIUL FUNC -ŢIO NAL – reflectă mai multefectele procesului de antrena-ment şi mai puţin consecinţaunor factori genetici. Avem învedere indicii funcţionali car-dio-respiratori, neuromusculari,endocrino-metabolici, indica-

torii puterii aerobe şi anaerobe(condiţionată genetic la un înaltprocent dintre sportivi);

5. CRITERIUL NEURO-PSIHIC – ia în consideraretipul de sistem nervos central,motivaţia pentru sport, aspec-tul psiho-fizic al părinţilor,psiho-reactivitatea, atenţia con -centrată, rezistenţa la stres, ex-citabilitatea, nivelul inteli genţei;

6. CRITERIUL BIO CHI -MIC - profil bio chi mic favor-abil unui sport cum ar fi cel cuvalori mari ale testosteronului –tip android, musculos – care aupredilecţie pentru eforturile deforţă sau cei cu valori crescuteale hemoglobinei – care aupredilecţie pentru eforturile deanduranţă.

Din punct de vedere didac-tic, dar şi practic, operămaceastă selecţie la cel putin 3nivele temporale:

1. SELECŢIA PRIMARĂ– iniţială – permite primul con-tact al copilului cu antrena-mentul din disciplina sportivărespectivă. Aceasta are loc lavârsta de 6 ani în unele sporturi(gimnastica sportivă fete, înot,patinaj artistic fete, schi), la 8-10 ani în alte sporturi (jocurisportive prin minijocuri, judo,lupte) ăi până la 10-12 ani (box,atletică grea, tir). Se iau în con-siderare antecedentele heredo-colaterale (părinţi, surori, fraţi),structura neuro-psihică acopilului, antecedentele pato-logice, starea de sănătate şi dez-voltare fizică, motivaţia pentrusport;

2. SELECŢIA SECUN -DARĂ – pubertară – are loc înjurul vârstei de 12 – 16 ani. Seia în considerare realizarea “mi-

cromodelului biologic” al per-formerului din sportul respec-tiv reprezentat de efectelebiologice a cel putin 4-5 ani deantrenamente sistematice cuam prentele respective, prog-noza dezvoltării care să ne deao oarecare certitudine ca mi-cromodelul de azi, scăpat depubertate, poate atinge “macro-modelul biologic”, tipul cons ti -tuţional favorabil de mâine!Acest micromodel are învedere nivelul sanogenetic, pro-filul morfologic, indicii funcţio -nali şi capacitatea de efort,profilul neuropsihic şi statusulbiochimic, toti factorii favori -zanţi ai performanţei dinsportul respectiv. Daca la acestnivel de selecţie nu s-a obţinutmicromodelul aşteptat – celmai adesea, pubertatea poate fiimplicată în această nereuşită –se poate practica daca se do -

reşte neapărat aşa –zisa ori-entare medico-sportivă şipedagogică, care valorifică aniide antrenament şi efectelepubertăţii oferind premize desatisfacţii într-o altă disciplinăsportivă. Ex. înot-polo, patinaj-hochei, schi-sanie sau bob etc.

3. SELECŢIA TERŢIA -RĂ – finală pentru perfor -manţă – echipa naţională sauolimpică ia în considerare înprimul rand performanţa spor -tivă, care-l impune pe sportivselecţiei dar şi modelul biological campionului. Astfel, încondiţiile selecţiei pentru par-ticiparea la un campionat con-tinental, mondial sau la JocurileOlimpice, unde competiţiadurează mai multe zile şi poatepune probleme de aclimatizaresau reclamă o anumită robus -

teţe psiho-fizică, pentru a puteaface faţă competiţiei, indicatoriibiologici de selecţie devin la fel

de importanţi ca şi per formanţasportivă luată singular.

Să nu se uite că între doisportivi cu rezultate înalte, vomalege pentru concursuri tipturnee pe cel cu o sănătateoptimă, deoarece sportivul cuunele sechele, chiar dacă deţineo performanţă usor superioarăfaţă de colegul său, poate re-cidiva ăi, astfel, compromitecompetiţia.

Ar fi greşit să înţelegemaceastă selecţie ca nişte mo-mente bine distincte în carierasportivului aşa cum se petreclucrurile în selecţia şcolara (ex-amen de capacitate, bacalaureat,admitere în facultate, licenţă,doctorat ş.a.m.d). în sportaceastă selecţie reprezintă unproces continuu, dinamic,oferind atât factori dirijaţi cât şi

întâmplători, care pot avea rolullor pozitiv.

Handbalul se încadrează înspecializările caracterizate prin -tr-o mare varietate a acţiunilor,în care procedeele tehnice suntstrâns legate de tactică.

Din punct de vedere ener-getic, efortul fizic în jocul dehandbal este de tip mixt, rataanaerobă intervenind în aprox-imativ 60% din timpul efectivde joc, în timp ce rata aerobăintervine în aproximativ 40%din timpul efectiv de joc.

Performanţele înalte înhandbal sunt condiţionate de:

• Viteză• Forţă – viteză• Rezistenţă – forţă• Rezistenţă – viteză• Viteză de reacţie• Viteză de deplasare• Viteză de repetiţie toate

bazate pe o buna rezistenţăfizică generală.

Solicitarea organismului întimpul jocului de handbal estede intensitate variabilă, efortulcaracterizându-se prin perioadede:

• intensitate maximală –şuturi, plonjoane, blocaje, con-traatacuri;

• intensitate submaximală –pase, deplasări

Handbalul presupune ac-tiuni executate cu mare viteză,forţă şi precizie, ceea ce im-pune jucatorilor reacţii motriceindividuale şi colective adec-vate, pentru a putea rezolvacorect în situaţiile ce apar întimpul jocului, cerute de tre-cerea rapida din aparare în atacşi invers, în disputa cu adver-sarul. Pentru îndeplinirea sar -cinilor, jucătorilor li se cere omare viteză de reacţie, detentă,forţă, tehnică specifică, simţ deorientare şi de alegere în minimde timp, atenţie distributivă,rezistenţă la stres şi o bună sen-sibilitate kinestezică.

Prioritar, în criteriul deselecţie, sunt cerinţele biologiceale handbalului – biotipul so-matic:

• Talie înaltă şi foarte înaltă –măsurarea staturii ce cuprinde

înălţimea capului, a gâtului, atrunchiului, a membrelor infe-rioare. Cum aceste compo-nente variază independent înprocesul de creştere, 2 indivizicare au aceeaşi statură pot aveaproporţii ale segmentelor di -ferite, lucru foarte important în

Sportul de performanta, o adevarata industrie

Selecţia şi orientarea medico-sportivă în handbal

29Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro > Medicina sportivă

activitatea sportivă. Scala tali-ilor în România, în prezent, seclasifică în: înaltă – peste 180cm la băieţi şi peste 170 cm lafete; medie – peste 170 cm labăieţi şi peste 160 cm la fete;mică – sub 160 cm la băieţi şisub 150 cm la fete.

• Anvergura – lungimeabraţelor - reprezinta distantaîntre varful degetului mijociudrept şi stang, cu bratele întinselateral la nivelul umerilor (cla -viculelor).

• Diametrul biacromial –lătimea umerilor - reprezintădistanţa dintre punctele distalepe marginea externă a acro -mionului. Diametrul biacro-

mial mare - peste 43 cm labăieţi şi peste 39 cm la fete.

• Diametrul bitrohanterian –reprezintă lărgimea bazinului şise măsoară în plan transvers pemarginea antero-exterioară abazinului ( marile trohantere).Este mai mic decat diametrulbiacromial cu 4-5 cm.

• din compararea cifrică acelor 2 diametre rezulta aluraatletică.

• Greutatea – reprezintăsuma unor elemente variabiledintre care:

- o parte relativ fixă – greu-tatea scheletului, a pielii, a vis-cerelor(organelor)

– o parte foarte variabilă –

muşchi, grăsime, apa deinfiltraţie din ţesuturi

- cântărirea sportivului seface dimineaţa pe nemâncate;

- între 1-11 ani creşterea îngreutate este de aproximativ 2kg pe an

- între 11-16 ani creşterea îngreutate este de 3-5 kg pe an

- între 16-22 ani creşterea îngreutate este de 2-3 kg pe an

- între statură şi greutateexistă relaţii constante. Formulacea mai folosită în practicapentru calcularea greutăţii prinraportare la statură este formulalui Broca:

G = statura – 100 la barbatiG = statura – 105 la femei

Portarul trebuie sa posedecalităţi psihice deosebite:

• curaj• bună rezistenţă la stres• capacitate de analiză a

situaţiei mare• decizie rapidă• reactivitate bună• atenţie concentrată şi

distributivă bună• spirit de iniţiativă• capacitate de a-şi asuma

riscuri majore• grad ridicat de autocontrol• spontaneitate• îndemanare deosebită• bună comunicare cu

jucătorii în apărare

INDICI DE SELECŢIE ÎN HAND-BAL ÎN PREZENT

SELECŢIA PRIMARĂ –10-12 ani

- indici:• stare de sănătate foarte

bună, fără sechele sau an-tecedente patologice severe he-patice, renale, cardiace,reu matice, bacilare, neurologiceetc.

• dezvoltare fizică bună caresă evidenţieze la copii o dez-voltare armonioasă, fără de fi -cienţe fizice, talie înaltă,prog noză bună de creştere

• comportamentul copilului,motricitatea, motivaţia pentrusport, nivelul general deinteligenţă, capacitate deînţelegere şi învăţare rapidă aprocedeelor tehnico-tactice.

SELECŢIA SECUN DA -RĂ – 14-16 ani la BĂIEŢI şi13-15 ani la FETE

- indici:• talie înaltă şi foarte înaltă• anvegura mare: 7-8cm

peste talie, la băieţi, şi 5-6cmpeste talie la fete

• diametrul transversal pal-mar mare – peste 1/8 din talie

• îndemanare generală bună,dexteritate, rapiditate, precizie– test “Punctare” cu baremminim de 54 sec. la băieţi şi 52sec. la fete;

• reactivitate motrică bună –test “Motricitate aritmică” 35sec. cu barem minim de 50 pct.la băieţi şi 44 de pct. la fete

• coordonare vizual-motricăbună – test “Trasaj” 4 minute cubarem minim de 180 pct. labăieţi şi 170 pct. la fete

• coordonare motrică-man-ual bună – test “Purdue – Peg-board” pentru mână activă cubarem de minim 54 pct. şi tes-tul “asamblaj” cu barem 140 pct.la băieţi şi 132 pct. la fete;

• test “Aprecierea distanţelorşi dimensiunilor” 45 sec. cubarem minim de 24 pct. labăieţi si 20 pct. la fete

• putere maximă aerobă şianaerobă – bine şi foarte bine

• stare de sănătate şi dez-voltare fizică - bune

• forţă musculară bună –forţa scapulară 60-70% dingreutatea corporală şi forţalombară – peste 200% dingreutatea corporală;

• viteza de reacţie la stimulioptici şi auditivi: bună – foartebuna ( 130-140 sutimi de se-cunda la băieţi şi140-160 su-timi de secundă la fete)

• atenţie distributivă bună –test “Praga” 16 min. cu barem

minim de 40 pct. la băieţi şi 35pct. la fete.

SELECŢIA FINALĂIndici:• talie înaltă – la băieţi peste

190cm şi peste 194cm la por-tari

- la fete peste 180cm şi peste184cm la portari

• anvergura mare – 8-10cmpeste talie la băieţi

- 6-8cm peste talie la fete• diametrul biacromial mare;• diametrul transversal pal-

mar mare – 1/8 din talie – peste26cm la băieţi şi peste 22cm lafete;

• putere maximă aerobă şianaerobă foarte bună;

• forţa musculară foate bună – forţa scapulară peste 80%

din greutatea corporală- forţa lombară peste 200%

din greutatea corporală• stare de sănătate bună;• concentrarea atenţiei - test

“Baraj” - 10 min.- viteza de execuţie de

minim 60 pct. la băieţi şi 59pct. la fete

- excitabilitatea execuţiei –96 pct. din 100 posibile la bai-eti

- 95 pct. din 100 posibile lafete

• stabilitatea atenţiei – test “Kraepelin” – 4 min.

- minim 186 pct. la băieţi- minim 180 pct. la fete• perseverenţa, dârzenie –

test “R.B.Cattell” clasificare lagrupele valorice 9-12;

• reactivitate motrică bună –test “Motricitate aritmica” - 35sec.

- minim 50 pct. la băieti- minim 44 pct. la fete• rezistenţa la oboseala psi -

hică şi distributivitatea atenţiei– test “Praga” – 16 min.

- minim 46 pct. la băieţi- minim 41 pct. la fete• integrarea psiho-socială şi

afectivă în grupul sportiv – test“Sociometric”;

• Structura temperamentalăechilibrată – test “Woodworth”– barem 120 pct. la fiecare dincele 8 trăsături fundamentalede temperament.

În ultima perioadă, schim-barea în handbal a regula-mentelor de arbitraj, şi nunumai, au făcut să crească şimai mult dinamica jocului,viteza, angajamentul, forţa şiprecizia.

Jucătorul de handbal a de-venit un jucător complet careface foarte bine atât faza deatac, cât şi faza de apărare, fără

nicio modificare în randamen-tul lui.

Pentru a putea face faţă aces-tor solicitări, biotipul somatic aljucătorului de handbal s-aschimbat tot mai mult în ul-timii 20 de ani.

În prezent, reprezentanţi aiEHF sunt tot mai interesaţi încrearea unor modele bio-somat-ice noi, atât pentru handbalulmasculin, cât şi pentru handbalulfeminin. Aceştia încearcă o stan-dardizare a indicilor antropo-metrici după stu dii care cuprindpeste 500 de sportivi, participanţiai campionatelor europene detineret şi juniori (băieţi şi fete).Pentru selecţia unor biotipurisomatice cât mai performantepentru handbal aceştia aumăsurat indicii antropometrici aituturor participanţilor. S-au con-siderat că biotipuri somatice per-formante sportivii din all-starsteams.

Pentru a putea fi în contin-uare în topul mondial al hand-balului trebuie să avem învedere şi modificarea biotipuluisomatic al handbalistului, iarpreocupările reprezentanţilorEHF în acest domeniu trebuiesă fie şi preocupările noastre.

Las deschis acest subiectpentru a vă solicita dum nea -voastră, specialişti în handbal,propuneri în ceea ce priveşteselecţia medico-sportivă şi bi-otipul somatic al handbalistu-lui/handbalistei pentru a puteaperforma în următorii ani.

Aştept sugestiile dum nea -voastră pe adresa de maildan.costin@yahoo.com

BibliografieIoan Drăgan – Medicina

sportivă, Editura Medicală,Bucureşti, 2002

Drăgan Ioan şi colab. – Medi-cina Sportivă Aplicată, Editis,Bucureşti, 1994

Wasserman K. - The anaerobicthreshold measurement to evalu-ate exercise performance. Am.Rev.Resp.,Dis., 129:S 35-S40,1984

Selecţia şi orientarea medico-sportivă în handbal

PARAMETRI BAIETI FETEALURA ATLETICĂ

TALIE ÎNALTĂ peste 190 cm peste 178 cmANVERGURA MARE > decât statura cu 8-10 cm > decât statura cu 6-8 cmDIAMETRUL BIACROMIAL mareDIAMETRUL TRANSVERSALPALMAR

24-28 cm 20-22 cm

GREUTATE normoponderalŢESUT ADIPOS optim 13%MUSCULATURA MEMBRELORINFERIOARE

foarte bine dezvoltată

CENTURA SCAPULARĂ puternicăFORŢA LOMBARĂ peste 200% din greutate peste 180% din greutateFORŢA SCAPULARĂ peste 80% din greutateMOBILITATE bună-foarte bunăINDICE FORŢĂ/GREUTATE 0,9INDICE MASĂ/FORŢĂ ACTIVĂ 1PUTERE AEROBĂ Foarte bunăPUTERE ANAEROBĂ Foarte bună-excelentăCAPACITATE DE CONCENTRAREA ATENŢIEI

Foarte bună

REZISTENTĂ LA OBOSEALAPSIHICĂ

Foarte bună

CONCENTRARE VIZUALMOTRICĂ

Foarte buna

PERSEVERENŢĂ, DÂRZENIESIMŢ DE ANTICIPAŢIE

STĂPÂNIRE ÎN MOMENTE DIFICILECAPACITATE DE DECIZIE RAPIDĂ

EFICIENŢĂ ÎN SITUAŢII NEPREVAZUTEINTEGRARE PSIHO-ACTIVĂ ŞI SOCIALĂ ÎN ECHIPĂ

MODELUL PERFORMERULUI ÎN JOCUL DE HANDBAL ÎN PREZENT

Parteneri şi sponsori ai Federaţiei Române de Handbal

31Nr. 3 - Iulie 2011www.frh.ro >

Interviu pe nevăzute

Handbalul m-a educat să câştig prin muncă!

Primul contact cu handbalul,primul club club, primulantrenor…

Să spun drept, primul con-tact cu handbalul l-am avut înfaţa televizorului, pe vremeaîn care cred că nici nu ştiamsă număr toţi jucătorii de peteren sau să deosebesc culorileechipamentelor. Am începutscurta mea povestioară despreacest sport într-un mod amu -zant... Mama este o fanăînrăită a semicercului şi vizio -nam împreună la TV meci-urile naţionalei, pe vremeacând eu aveam o vârstăfragedă. Nu înţelegeam marelucru, însă totuşi eram fas ci -nată de viteza, competiţia şientuziasmul pe care le ve -deam pe micul ecran. Căhandbalul nu avea sa rămânădoar o ocupaţie de scurt mo-ment, ce o puteam schimbacu telecomanda, şi că avea sădevină sportul care-mi vaschimba viaţa, aveam să aflumai târziu...

Trebuie să recunosc faptulcă sora mea, care este maimare decât mine cu 2 ani, aînceput să practice handbalulcu mult timp înaintea mea şichiar a încercat să mă con -vingă să o însoţesc la antrena-mente. M-am lăsat convinsăo singură dată şi am însoţit-ola Clubul Sportiv Şcolar nr.6,unde antrenoare era, şi încămai este, doamna IleanaMureşan. Nu ştiam că, in-diferent de alegerea făcută înacel moment, tot voi ajunge şipe mâinile dânsei. Însă, pen-tru că la vârsta de 10 ani nuvroiam să-şi imagineze cinevadin preajma mea că vreau să oiau pe acest drum, doar pen-tru că şi sora mea l-a ales, m-a făcut să rămân doar cu oscurtă experienţă.

Dar cum am trecut în clasaa 5-a, la orele de educaţiefizică, domnul profesor a în-ceput să ne introducă în tai -nele handbalului. Văzând cămă descurc destul de bine,mi-a propus într-o zi sărămân peste orele de curs,pentru că în sala de sport aşcolii urma să înceapă antre-namentul aceluiaşi club pecare l-am enunţat mai sus. Dedata aceasta, chiar la grupa devârsta corespunzatoare mie. Şi

iată că din acel moment num-am mai despărţit de spor -tul pe care prima dată l-amrefuzat. Îmi plăcea atât demult ceea ce făceam şi sevedea acest lucru, pentru căîmi dădeam tot interesul pen-tru a avansa rapid, încât după3 luni de cand mă apucasemserios de treabă, aveam sădevin coordonator de joc şicăpitanul echipei.

Eram firavă şi foarte sens -ibilă pentru că sistemul meuimunitar era unul scăzut, însăcum m-am apucat de acestsport am şi uitat de polidinelecare erau prietenele mele denădejde, atunci când gripa măţintuia pur şi simplu la pat.M-a întărit fizic şi psihic, iarîn rarele dăţi când se mai în-tampla să cad pradă unor micirăceli, nu suportam să staudeparte de antrenamente.Născoceam tot felul de min-ciuni ca mama să îmi dea voiedoar să mă duc până la sală.Spre exemplu, îi spuneam cămă duc la antrenament doarca să înapoiez echipamentulde joc, iar eu îmi aruncamghiozdanul cu cele necearepentru antrenament pe geam,plecam din casă şi bineinţelescă direct pe teren la muncăeram. În final, işi dădea seamacă nu am fost la o simplădiscuţie, însă aceste lucruricred că o convingeau de faptulcă sunt pur şi simpluîndrăgostită de handbal.

Dar Ileana Mureşan,Ionela Poienaru şi Hantăusunt antrenorii care se facvinovaţi de faptul că am ajunssă iubesc handbalul. Datoritălor mi-am conturat o person-alitate puternică, am învăţat sămuncesc pentru câştig, m-auîndemnat spre o viaţă sănă -toasă, m-au învăţat să respectconceptul de fair-play şi săiubesc victoria. Acestea suntunele dintre lucrurile esenţialece m-au format în viaţă şipentru care întotdeuna le voimulţumi.

Plâng şi acum după handbalAm practicat handbalul 6

ani şi nu pot spune ca eu amrenunţat la el, pentru că defapt corpul meu s-a lăsat în-vins de o accidentare gravă,suferită la genunchiul stâng

exact în timpul unui meci dinCampionatul Naţional. Spuncu mâna pe inimă că de fiecaredată când îmi aduc aminte deacele momente, retrăiesc toatesecundele şi în final reuşesc sămă aleg cu lacrimi în ochi. Ac-cidentarea mea nu a fost doarfizică, ci şi psihică. Analizelemă în ştiin ţau de faptul că lig-amentele posterioare, colat-erale şi cele inferioare suntrupte şi meniscul este defor-mat, dar cred că o "analiză"psihică a mea din acele mo-mente suna mult mai grav.Am trecut printr-o perioadade două săptămâni de stat înghips, printr-o altă perioadăde recuperare fizio terapeuticăşi prin două cantonamente ceaveau ca scop menajarea meaşi punerea pe două picioare

sănătoase. Însă acest lucru nua fost posibil în totalitate şipentru că am renunţat la ideeade operaţie, am ajuns, în final,la reprofilarea mea totală înmuzică.

Vreau să mai intru pe teren,chiar dacă am pană pe stânga...

Antrenorii deosebiţi de caream avut parte au avut grijă săne fie profesori şi prieteni, ceeace mă face să le port respect şimereu să îmi aduc aminte de eicu mare drag. Cu unele dintrecolegele de echipă încă pastrezlegă tura şi acum, una dintre elenumărându-se chiar printrecele mai bune prietene alemele, cu care îmi petrec o bunăparte din puţinul timp liber decare am parte. Recunosc că aşvrea să ne întâlnim cu toţii peterenul de handbal, la un meci,chiar daca eu "am pană pestânga" , cum îmi place mie săfac haz de necaz. Toate feteleîmi erau dragi şi cu toate amtrăit momente de neuitat, pe

care şi acum le povestescapropiaţilor mei.

Broscuţe şi genuflexiuniDeşi unele întâmplări trăite

alături de coechipierele meleerau dificile, atunci când letrăiam, acum nu fac decât săîmi aducă un enorm zâmbetpe faţă. Nu odată am fostpedepsite în cantonamentepentru că nu dormeam nici la2 ore după ce se dădea stin-gerea şi atunci trebuia să ieşimîn miez de noapte să exe -

cutăm broscuţe sau să facemgenuflexiuni. Nu odată, ca şicăpitan de echipă, eram pe -depsită de antrenori pentru căuna dintre fete nu era gatapentru antrenament. Nu oda -tă rămâneam după antrena-mente chiar şi câte două oredoar ca să vorbim cu an -trenorii şi să ne destindem.Nu odată ne mâzgăleam încantonamente sau ne scriamuna alteia tot felul de mesajenostime pe faţa şi corp, întimp ce dormeam... Pentru că

am trăit atât de multe mo-mente extraordinare, credeţi-mă că cu greu îmi potolescpofta de a umple vreo douapagini cu întâmplări de-osebite din timpul turneelor şiale cantonamentelor... Suntnumeroase aventuri ce seîncadrează în capitolul "Depovestit nepoţilor" ...

După sport, muzica e viaţa meaCu muzica am avut tan -

genţe de mică, cântând încorul şcolii şi al liceului cucare am câştigat chiar şi con-cursuri internaţionale. Dincau za programului încărcat custudiile şi cu sportul, am fostnevoită ca la vârsta de 14 anisă renunţ la cursurile ŞcoliiPopulare de Artă, al carei ex-amen de admitere îl trecusemcu brio. La vârsta de 16 ani, pevremea când handbalul era o

prioritate pentru mine, deşieram accidentată, am intrat şiîn primul meu proiect muzi-cal. Am mers cu sportul şimuzica în paralel până la 17ani şi jumătate, când am ajunsîn momentul în care am decisca problema medicală nu ovoi mai rezolva niciodată întotalitate. Astfel, m-am axatdoar pe muzică, încercându-mi norocul cu multe trupe,fără mare succes, asta pânăcând la vârsta de 20 de ani amsemnat cu casa de producţie

RBA, pentru proiectul TrupaSenzual.

Handbalul m-a educat săcâştig prin muncă

Viaţa de sportiv seamănăextraordinar de mult cu viaţade artist. Seriozitatea, iniţia ti -va, exigenţa, curajul şi muncasunt doar câteva dintre simil-itudinile care există între celedouă ramuri. Handbalul m-aeducat să câştig prin muncă,să tind spre perfecţiune, mi-adezvoltat spiritul de echipă şimi-a dezvoltat încrederea desine. De aceste lucruri ţin şiacum seamă, în drumul pecare mi l-am ales în viaţă.Deşi numărul asemănăriloreste mare, handbalul are o cal-itate ce în muzica, sau maibine spus în showbiz, foartepuţini oameni o au, şi anumefair-play-ul. Totuşi, mă bucur

că echipa din care fac acumparte, şi anume echipa "Sen-zual", este una corectă, un atucare sper că ne va conducespre multe victorii şi la câtmai multe locuri pe "podiu-murile" topurilor.

Sorina Ioniţă, fostă hand -balistă, actualmente com po -nentă a Trupei Senzual

Data naşterii: 02 Ianuarie1988

A absolvit Colegiul Naţio -nal Elena Cuza, profilul pe dagogic

Studentă la Jurnalism

Am vrut să ajung la Sorina Ioniţă, să stăm faţă în faţă şi să povestim despre handbal, muzică, viaţă.Am primit un număr de telefon, iar la capătul celălalt al firului mi-a răspuns mama artistei, de la Cluj.Mi-a spus că Sorina e bolnavă şi nu poate vorbi, dar m-a asigurat că cineva mă va contacta. Am avutonoarea să fiu sunat de însuşi impresrul Radu Baron, care m-a ajutat ca întrebările mele să ajungăla Sorina, iar răspunsurile să-mi parvină cât mai repede. Îi multumesc şi pe această cale, însă tre-buie să recunosc că mi-aş fi dorit un dialog direct cu Sorina, nu m-am împăcat cu ideea că un omsau o firmă să-ţi controleze atât de mult viaţa. Dar asta este o altă poveste…

În urmă cu un an, apăreaprimul număr al revistei noas-tre. Atunci, Primarul oraşuluiBacău, domnul Romeo Sta -varache, ne vorbea despre pla-

nurile sale în sport, desprepretenţiile domniei sale, de laechipele de handbal şi nunumai, cât şi de proiectele cucare i-a încântat pe propriiconcetăţeni, la alegerile pecare le-a câştigat. Cel puţinpatru dintre aceste proiecte auprins viaţă, semn că domnulStavarache a scurtat drumulde la vorbă, la faptă. Şi mărefer aici la Spitalul Munici-pal de Urgenţă, primul dinRomânia construit cu fonduriexclusiv ale autorităţii locale;la pasajul subteran de la unadin intrarile din oraş; la pro-gramul burselor în şcoli, pen-tru cei care fac sport; şi ca ocireaşă pe tort, este demararealucrărilor la noua Sală Poli -valentă, care va avea 8.000 delocuri, cu posibilitate de ex-

tindere la 10.000, în funcţiede eveniment, construţie ce va

fi unică în România, datorităgrandorii şi facilităţilor im-puse de proiect. Am vizitat şiSpitalul, am trecut şi prin Pa -sajul Subteran, am fotografiat

şi săpăturile de la fundaţiaSălii Polivalente şi sunt lacurent cu bursele din şcoli şilicee, ba chiar am aflat şi denou-înfiinţatul CampionatMunicipal de handbal, desti-nat începătorilor din acesteinstituţii de învă ţă mânt. Pri-marul Bacăului, domnulRomeo Stavarache, este

printre puţinii politicieni carese ţin de cuvânt. Ba mai mult,

iubeşte şi sportul, şi nu numaila nivel declarativ! Interviul demai jos este edificator:

Rep. Domnule Stavarache,ca orice primar al unui oraşmare, timpul vă este planificatla minut, am putea spune. Şitotuşi, dumneavoastră sunteţinelipsit la întrecerile sportiveale urbei pe care o conduceţi

Primar. Nici nu se poate al-tfel! Sportul pentru mine este,mai întâi de toate, o pasiune,apoi, datorită implicării active,a devenit şi o preocuparepermanentă, pentru ca înfinal, acestea două să se trans-forme într-un mod de viaţă

Rep. Dacă vorbim doar de-spre handbal, Bacăul are acumdouă echipe în LigaNaţională, alte două în Di-vizia A şi grupări de copii şijuniori la toate nivelurile. Sămai adăugăm voleiul, lanivelul cel mai înalt, boxul, peacelaşi palier, atletism...deunde atâta putere să lecuprindeţi pe toate?

Primar. În urmă cu câţivaani, handbalul în Bacău sechinuia să traiască pe undeva,prin liga secundă, deşi oraşulavea o tradiţie bogată în acestsens. Când am ajuns primar,am luptat cu toată forţa să leinsuflu în mentalul jucătorilor,antrenorilor şi chiar publicu-lui, mândria de a fi învingător.Am îndreptat lucrurile ăndirecţia bună şi, cu răbdare şitenacitate, iată ca am reuşit

Rep. Familia s-a obişnuitcu dedicaţia dumneavoastră,

aproape totală, către sport?Primar. Când am spus că

sportul a devenit şi un mod deviaţă, nu m-am referit numaila mine, ci şi la ceilalţi membriai familiei mele. De altfel, fărăsprijinul şi înţelegerea lor nucred ca aş fi reuşit să amaceste succese. Şi nu spun astadoar ca să dea bine la interviu,ci pur şi simplu eu mă consultcu soţi şi cu fiicele mele în de-ciziile importante din sport, levorbesc despre intenţiile meleşi sunt receptiv la părerile lor

Rep. Investiţiile dumnea -voas tră în sport nu suntnumai de natură financiară, cişi de natură emoţională. Şicum în sport sunt şi eşecuri,trăirile dumneavoastră au cotemult amplificate. Cum depă -şiţi momentele?

Primar. Sigur că nu mălimi tez la a aloca doar fonduri,eu am crescut mulţi sportivi,mle-am fost alături şi la prob-lemele de familie, i-am ascul-tat pe fiecare şi acum fac partedin sufletul meu. Când echi -pele mele pierd, sufăr enorm,mai ales dacă eşecurile vin înalte condiţii, decât cele ale lip-sei de valoare. Trăiesc mo-mentele de frustrare înmij locul băcăuanilor mei şiasta face ca durerea să fieîmpărţită

Rep. Clasificaţi, vă rog, bu-curiile şi împlinirile anului2011, în funcţie de dimensiu-nile trăirilor interioare

Primar. Mă bântuie ungol...un singur gol, din dublacu slovenii de la CimosKoper. Dacă-l aveam, jucamfinala Cupei Challenge! Înrest, mă bucur pentru titlul dela Juniori I; sunt mulţumit căl-am adus antrenor peEliodor Voica, tehnician carea dat altă faţă teamului de se-niori, asta la handbal; laudprestaţia voleibalistelor, a box-erilor şi, în general, a tuturorsportivilor finanţaţi de Pri -mărie; sigur, peste toate este

emoţia pe care am trăit-o, înmomentul când utilajele auscos prima cupă de pământ,de la fundaţia noii Săli Poli-valente

Rep. Ce vă doriţi de la2012?

Primar. Vreau titlul în LigaNaţională masculină, vreau săajungem în Champions Lea -gue şi mai vreau ca SalaPolivalentă să fie gata la ter-men, acestea sunt cele mai

mari ţinte ale lui 2012Rep. Cum percepeţi reacţia

concetăţenilor dumnea voas -tră, la realizările sportive aleoraşului?

Primar. Cu ani în urmă,băcăuanii uitaseră de handbal,de bucuria reuşitelor la semi-cerc. Acum se umple sala lafiecare meci, fie de handbal,fie de volei, iar atmosfera estefantastică, cred că avem celmai fierbinte public dinRomânia. Sigur, oamenii seconfruntă şi cu această criză,la nivel de ţară, şi prin pro-gramele Primăriei am încer-

cat să limităm şomajul, săajutăm familiile nevoiaşe.Chiar şi prin bursele din şcolişi licee am urmărit săîndreptăm activitatea copiilorcătre sport, către mişcare, ceeace înseamnă sănătate maimare şi un ban în plus, labugetul familiei

Rep. Să revenim la SalaPolivalentă şi vă întreb dacăaveţi, deja, un plan de admin-istrare, o strategie de echili-

brare a cheltuielilor deîn tre ţinere, dar la preţuri ac-cesibile echipelor mici şimari?

Primar. Viitoarea sală va fiuna polivalentă, prin urmarenu numai pentru sport. Vomface în aşa fel încât uşile să fiedeschise tuturor, vom şti săechilibrăm balanţa. Să ovedem noi gata şi ştim noi cesă facem. Am imaginea în-tregii zone, ştiu câte magazinevor fi aici, câte restaurante,noua construcţie va însemnaşi câteva sute de locuri demuncă

Performanţa se construieştecu bani, dar şi cu suflet!

Performanţa se construieştecu bani, dar şi cu suflet!