FĂRĂ APĂ, ÎN DEŞERT

Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Îmi însetează sufletul

după Tine, îmi tânjeşte trupul după Tine, într-un pământ sec,

uscat şi fără apă. (Ps. 63:1)

„Eu am venit ca oile să aibă viaţă şi s-o aibă din

belşug.(Ioan 10:10b)

„belşug”:abundenţă,

prisos; prea mult;

aproape fără limită; nu poate lipsi ceva

Tentaţia

Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de

privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A

luat deci din rodul lui şi a mâncat; a dat şi bărbatului ei, care era lângă ea, şi bărbatul a

mâncat şi el.(Gen 3:6)

Respingerea

Atunci Sarai s-a purtat rău cu ea; şi Agar a fugit de

ea.(Gen. 16:6b)

El RoiTu eşti

Dumnezeu caremă vede

Lipsa

o ţară unde curge lapte şi miere

Moise a pornit pe Israel de la Marea Roşie. Au apucat înspre pustiul Şur; şi, după trei zile de mers în pustiu,

n-au găsit apă.(Gen. 15:22)

Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din pustiul

Sin, după călătoriile zilnice, pe care poruncise Domnul să le facă; şi au tăbărât la Refidim. Acolo poporul n-a

găsit apă de băut.(Gen. 17:1)

Poporul stătea acolo, chinuit de sete, şi cârtea

împotriva lui Moise. El zicea: „Pentru ce ne-ai scos din Egipt, ca să ne

faci să murim de sete aici cu copiii şi turmele

noastre?”(Gen.17:3)

Când s-a isprăvit apa din burduf, a aruncat copilul sub un tufiş. şi s-a dus de a şezut în faţa lui la o mică depărtare de el, ca la o aruncătură de

arc; căci zicea ea: „Să nu văd moartea copilului!” A şezut, dar, în faţa lui, la o parte, a ridicat glasul şi a început să

plângă(Gen. 21:15-16)

Cu Dumnezeu în deşert

Şi Dumnezeu i-a deschis ochii şi ea a văzut un izvor

de apă; s-a dus de a umplut burduful cu apă şi

a dat copilului să bea.(Gen 21:19)

Moise a strigat către Domnul; şi Domnul i-a

arătat un lemn, pe care l-a aruncat în apă. Şi apa s-a

făcut dulce. (Gen 15:25)

Iată, Eu voi sta înaintea ta pe stânca Horebului; vei lovi

stânca şi va ţâşni apă din ea, şi poporul va bea.

(Gen. 17:6)

„Aşa vorbeşte Domnul, care te-a făcut şi întocmit, şi care de la naşterea ta este

sprijinul tău: Nu te teme de nimic,Rodica, fiica Mea pe care am ales-

o. Căci voi turna ape peste pământul însetat şi râuri, pe pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânţa ta şi binecuvântarea Mea, peste odraslele

tale, şi vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lângă pâraiele de apă.”

(Isaia 44:2-4)

„Căci, chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da niciun rod,

rodul măslinului va lipsi, şi câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi

boi în grajduri, eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura

în Dumnezeul mântuirii mele! Domnul Dumnezeu este tăria mea…” (Habacuc 3: 17-19a)