Daca va este dor de Fălticeni

Falticeniul se afla in partea de sud-est a judetului Suceava, pe soseaua Europeana E85; la 80 km de Roman. La Falticeni se mai poate ajunge pe linia ferata secundara Dolhasca-Falticeni, de 24 km lungime. Lucrarile la aceasta linie au inceput la 25 aprilie 1885 si s-au terminat la 28 mai 1887. Din Falticeni se vad culmile Muntilor Stanisoarei (altitudinea maxima 1531m in varful Bivolul); in fata este un orizont de inaltimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624m), Dealul inalt (503m), Culmea Plesului (915m); mai aproape, este culoarul depresionar al vaii Moldovei. Prima atestare scrisa este din 15 martie 1490, cand vistiernicul Isac a cumparat satul Fulticenii de pe somuz de la Neacsa, fiica lui Hanea, cu 200 de zloti taranesti, iar cea de a doua, din 12 martie 1554, cand Alexandru Lapusneanu a daruit mosia cu acelasi nume Manastirii Moldovita .Ca oras, el a luat fiinta, dupa insemnarile dascalululi Vasile de pe Cazania de la biserica Falticenii-Vechi, in 1779, iar dupa Condica visteriei nr. 23 pe anul 1824, in 1772.

Despre orasul Falticeni se spune in ``Marele Dictionar Geografic al Romaniei`` ca este intemeiat de Ionita Basota in anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, si ca indata dupa intemeiere, targul soldanesti, adica Falticenii de astazi, s-a populat cu locuitori din satul Baia; refugiati aici in urma unei mari inundatii a raului Moldova (nu exista insa nici o atestare documentara in acest sens).

Din anumite cercetari se spune ca orasul a existat inainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul Folticeni este mentionat in documente din 1490 si 1550, cand voievodul Alexandru Lapusneanu scrie ca satul si terenul aferent apartin manastirii Moldovita.

Oficial, asa cum reiese din hrisovul dat de domnitorul Constantin Moruzzi, orasul a luat fiinta la 8 august 1780 pe mosia soldanesti a stolnicului Ionita Basota.

Asezarea este mult mai veche, asa cum sustine si Artur Gorovei, deoarece vechimea ei se confunda cu vechimea satului Falticenii-Vechi despre care vorbesc documentele din secolul al XII-lea .

Orasul s-a numit, la inceput, Targul soldanesti sau Targul somuzului, iar prin anaforaua din 29 martie 1826, emisa de catre domnitorul Ionita Sandu Sturdza, Targul Falticeni, unde, dupa 1775, de cand Austria a ocupat nordul Moldovei, numit apoi Bucovina, s-a stabilit si prefectura noului tinut Suceava, dupa ce mai intai fusese la Radaseni.

Numele se trage, dupa parerea istoricilor Ion Bogdan, Nicolae Iorga si Mihai Costachescu, de la Stan Pantece, numit si Foltic, proprietarul mosiei si satului Falticenii Vechi.

Gustav Adolf Zikelli, luandu-se dupa o legenda transilvaneana, banuieste ca numele orasului vine de la numele unui colonist sas, Faln Hannes din Weillau (Transilvania), care ar fi unul si acelasi cu Hanea, tatal Neacsei, de la care a fost cumparat satul in 1490 de catre

vistiernicul Isac, personaj de vaza la curtea lui stefan cel Mare, iar Virgil Tempeanu crede ca numele se trage de la cuvantul ``foltau``, cum numesc taranii de la munte coaja bradului . Discutii au fost si in privinta denumirii de Folticeni sau Falticeni. Forma ce s-a impus insa a fost cea de Falticeni.

Falticenii sunt o transformare in oras a unor sate existente inca de pe la 1400 si mai devreme. Numele s-a schimbat din soldanesti in Falticeni in anul 1836 dupa numele satului si mosiei Falticenii Vechi.

In perioada interbelica a fost resedinta judetului Baia.

Localităţi componente: Şoldăneşti și Ţarna Mare.

ComentariiSuprafaţă: 28,76 kilometri pătrați. Falticeni este un municipiu in judetul Suceava, situat la 25 km de orasul Suceava. 

Municipiul Fălticeni, cuprins între vaste livezi pomicole, este situat în partea de sud-est a judeţului Suceava, la 25 de kilometri de municipiul Suceava şi 405 de kilometri faţă de Bucureşti.

În partea de est este scăldat de apele iazului Şomuz, o adevărată Nadă a Florilor cum o definea Sadoveanu.

Municipiul Fălticeni s-a impus ca centru spiritual numit de cunoscători WEIMAR al Moldovei, un oraş muzeu în care peste o sută de mari personalităţi ale culturii, artei şi ştiinţei naţionale s-au născut, au trăit, au creat şi şi-au lăsat roadele activităţii lor în această oază de spiritualitate românească.

Astăzi, turistul care ajunge în Fălticeni poate vizita complexul muzeistic care are în componenţă Galeria Oamenilor de Seamă, Muzeul de Artă Ion Irimescu, Casa memorială Mihail Sadoveanu situată pe Uliţa Rădăşenilor, Muzeul Apelor Mihai Băcescu unde sunt expuse specii de vieţuitoare de o rară frumuseţe şi importanţă ştiinţifică şi altele.