Factorii geoecologici

determinati de activitatea umana

Realizat de :

Dedu Diana

Dinu Lavinia

Ivanciu Georgiana

Raducanu Florentina

Cercel Bianca

„Omul are un drept fundamental la libertate, la egalitate siconditii de viata satisfacatoare, într-un mediu înconjurator a

carui calitate sa-i permita sa traiasca în demnitate si bunatate. Elare datoria solemna de a apara si îmbunatati mediul înconjurator

pentru generatiile prezente si viitoare.”( Din „Declaratia de la Stockholm” din 1972, cu privire la protectia

mediului înconjurator)

Ceea ce ne înconjoară (mediul înconjurător) reprezintă rezultatul unei evoluţii de aproape 4 miliarde de ani. În faza iniţială, cea de constituire a Terrei, au existat numai componente fizice (abiotice) ale mediului, considerate componente primare (rocă, apă, aer), pe seama cărora s-au dezvoltat componentele biotice (plante, animale), solurile şi omul (componenta socială), acestea fiind considerate componente secundare, deci derivate din primele. Toate aceste componente, aflate în relaţii complexe de interacţiune, alcătuiesc mediul înconjurător.

Factorii geoecologici sunt factorii care determina sau influenteaza caracteristicile mediului inconjurator sau caracteristicile unor elemente componente ale mediului inconjurator. Mediul inconjurator precum si elementele, procesele sau fenomenele sale componente are unele caracteristici cantitative si calitative de ansamblu, in cadrul sau desfasurandu-se activitatea si existent umana. Mediul inconjurator este precum un sistem deschis, care are anumte schimburi de materie, de energie sau informative cu alte sisteme sau componente ale acestora cu care interactioneaza, el fiind influentat si de partile componente ale sale datorita prezentei dinamicii interne. Mediul inconjurator are pentru om o intindere spatiala care este egala cu limita spatiului locuit. Factorii geoecologici pot fi de doua feluri: factori naturali sau factori antropici.

Factorii naturali au in componenta lor elementele majore ale mediului inconjurator precum aerul, apa, relieful si altele, ei putand actiona prin anumite elemente ale mediului (ghetari montani, banchiza) sau prin unele proprietati, fenomene si procese ale acestuia (mareele, eroziunea, radiatia, iluminarea). Factorii naturali se grupeaza in functie de prezenta sau lipsa elementului viu in factori biotic (caracterizati de prezenta elementelor vii) si in factori abiotici (lipsiti de viata).

Factorii antropici sunt influentati de activitatea de transformarea a omului asupra mediului. Acesti factori se manifesta prin elemente majore, elemente ale acestora sau fenomene si procese ale antroposferei (agricultura intensiva, defrisarea). In actiunea factorilor geoecologici este un concept de interactiune reprezentat prin relatiile stabilite intre doi sau mai multi factori componenti. Dezvoltarea societăţii umane a determinat creşterea presiunii exercitată de aceasta asupra mediului natural. Necorelarea caracterului limitat al resurselor naturale cu nivelul în creştere al consumului şi necunoaşterea funcţionării sistemice a mediului a produs treptat apariţia unor disfuncţionalităţi majore ale acestuia. Primele semnale despre efectele negative ale activităţii umane apar în a doua parte a secolului XIX . Semnalul de alarmă este dat de lucrarea Silent Spring , în care este denunţat pericolul unor activităţi agricole şi industriale pentru sănătatea oamenilor. Astăzi, ideea potrivit căreia nici un loc de pe Pământ nu este imun la influenţa omului a devenit un truism. Activitatea umană care generează disfuncţionalitatea mediului poate fi grupată înurmătoarele trei categorii:

• introducerea în mediu a unor substanţe organice sau anorganice diferite de cele necesare funcţionalităţii acestuia, sau într-o cantitate care depăşeşte capacitatea de preluare de către mediu, definită drept poluare;

• preluarea din mediu a unor resurse minerale sau organice şi, prin aceasta, perturbarea funcţionalităţii acestuia, deteriorarea calităţii peisajului, diminuarea rezervelor, şi periclitarea dezvoltării durabile a societăţii umane;

• modificări în structura mediului prin diferite categorii de amenajări (îmbunătăţiri funciare, irigaţii sau desecări, navigaţie, turism) sau prin construcţii industriale sau socialculturale, consum de spaţiu şi saturarea demografică şi tehnică a peisajului geografic.

Dintre cauzele care determină modificări complexe în mediul înconjurător şi care au la origine activitatea umană, menţionăm: antroposfera si tehnosfera, populatia si repartitia ei geografica, exploatarea resurselor naturale, dezvoltarea economica, agricultura, activitatile industriale, transporturile si serviciile, infrastructura tehnica a Terrei, zgomote si noxe, urbanizarea, hazardele antropice si tehnologice, caracteristicile comunitatilor umane, stiintele, tehnologia, mediul informational, mediul psihologic, nivelul de trai, presiunea umana, conceptii, reglementari.

Antroposfera si tehnosfera:

Cea mai noua geosfera de pe Terra este noosfera (antroposfera), rezultat al evolutiei omului spre o constiinta avansata, rezultat al capacitatii sale cerebrale superioare. Structura si dinamica noosferei depind de activitatea, forta, constiinta, creativitatea si inteligenta omului. Cele doua subramuri componente ale noosferei - logosfera si tehnosfera - îl ajuta ca pe masura dezvoltarii social-economice sa aiba o influenta tot mai mare asupra mediului (STUGREN 1985). Ariile de pe Terra unde activitatile antropice sunt la scara tota mai mare (oikumena) s-au extins tot mai mult, astfel ca ariile mediului înconjurator, în care omul intervine foarte putin sau de fel (suboikumena) au devenit tot mai putine si sunt chiar o raritate. Antroposfera este repartizata in mare parte pe uscat.

Populatia si repartitia ei geografica:

Populaţia planetei noastre este repartizată neuniform. Există zone şi regiuni întinse unde populaţia este foarte rară, cum ar fi regiunile reci, deşerturile temperate şi calde sau zona pădurilor ecuatoriale. Există, de asemenea, zone şi regiuni cu o populaţie foarte numeroasă, concentrată pe un spaţiu relativ redus (partea estică a Chinei, centrul Japoniei, Delta Gangelui, Insula Java, Europa de vest etc.). Dinamica populaţiei. La începutul erei noastre populaţia Pământului nu era mai mare de 250 milioane de locuitori. Mai târziu, în anul 1000, populaţia avea circa 300 milioane de louitori, iar în anul 1500, circa 450 milioane de locuitori. În jurul anului 1800 se înregistrează primul miliard, iar în anul 2000 populaţia avea valoarea de 6 miliarde. Creşterea migraţiei, legale şi ilegale, spre lumea dezvoltată, la o scară fără precedent, fapt ce duce la apariţia problemelor demografice, economice, sociale şi politice. Dacă pentru statele dezvoltate aceşti emigranţi reprezintă o ameninţare a locurilor de muncă şi a securităţii personale, pentru statele slab dezvoltate, migraţia populaţiei educate afectează

posibilitatea de dezvoltare a acestor ţări în perspectivă. Creşterea populaţiei urbane. În anul 1800, numai 3% din polulaţia Terrei trăia în oraşe, comparativ cu aproximativ 50% în prezent. Conform ONU, populaţia urbană este, în prezent, de 3,2 miliarde, şi va ajunge, în 2030, la 5 miliarde, cu o creştere semnificativă în ţările sărace.

Exploatarea resurselor naturale

Constatarea pertinentă a cunoscutului scriitor şi futurolog american Alvin Toffler, conform căreia “Pentru prima dată o civilizaţie consumă din capitalul naturii, în loc să trăiască din dobânzile pe care le dă acest capital!”  trebuie să constituie un semnal de alarmă privind acţiunile din ce în ce mai distructive asupra mediului înconjurător, cu repercursiuni deosebit de grave, de  multe ori fiind adevărate catastrofe pentru mediul ambient, cu efecte ireversibile. Resursele naturale regenerabile ale Terrei nu mai sunt suficiente pentru nevoile omenirii, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate. În urma creşterii necesarului de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri şi a exploatării intense a resurselor Pământului s-a creat un dezechilibru ecologic. Problema esenţială o constituie impactul extracţiei şi utilizării resurselor naturale asupra mediului.

Exploatarea resurselor hidrologice : Apa este un factor de mediu indispensabil vieţii. Ea îndeplineşte în organism multiple funcţii, fără apă toate reacţiile biologice devenind imposibile. Lipsa de apă sau consumul de apă poluată are multiple consecinţe negative asupra omului şi sănătăţii sale.Contaminarea apelor cu diverse substanţe poluante este o problemă ce se manifestă în prezent la scară planetară. Criza apei se simte şi afectează atât ţările puternic industrializate, cât şi ţările slab dezvoltate, cu climat arid, unde producţia agricolă este limitată prin lipsa apei.Criza apei potabile poate deveni, în urmatoarele decenii, cea mai mare problemă cu care omenirea s-a confruntat vreodată

Explotarea resurselor litosferei: Litosfera oferă o mare varietate de resurse naturale, care prezintă valoare economică deosebită. Litosfera se reprezintă la suprafaţă, printr-un relief foarte variat, apreciat ca suport al activităţii umane. Explotarea excesivă şi necontrolată a resurselor acesteia a dus la degradarea şi poluarea solului şi a subsolului.Exploatarea resurselor biosferei

Resursele vegetale Resursele vegetale presupun totalitatea produselor şi foloaselor obţinute

din formaţiunile vegetale care pot fi valorificate şi utilizate pentru anumite necesităţi vitale şi includ pădurile, pajiştile, vegetaţia acvatică, segetală şi alte formaţiuni vegetale.O problemă în plus în criza apei, consideră oamenii

de stiinţă, o reprezintă poluarea surselor de apă potabilă, precum şi defrişarea pădurilor. „Defrişarea este un factor extrem de periculos în acest moment critic. Flora este inseparabilă de circulaţia apei, pe când apa nu mai poate fi gasită într-un loc în care flora a fost distrusă” (Rijsberman).Alte consecinţe ale despăduririlor sunt: scăderea cantităţii de oxigen din atmosferă şi a volumului de biomasă de pe glob, accelerarea eroziunii solului, modificarea unor elemente ale mediului, cum sunt cele climatice.

Resurse faunisticeTermenul de faună defineşte totalitatea vieţuitoarelor din regnul animal

care trăiesc într-o anumită regiune sau areal geografic.Braconajul şi vânatul excesiv şi ilegal au dus la dispariţia a numeroase specii faunistice, fapt ce a avut la rândul lui numeroase urmări negative. Dispariţia anumitor specii poate duce la dezechilibrul ecosistemelor şi al întregului circuit al naturii. Printre animalele pe cale de dispariţie se numără: Balena albastră, Urangutanul, Ursul panda, Capra neagră, Gorila, Marele rechin alb, Rinocerul negru , Antilopa Orix , Tigrul siberian , Rinocerul alb şi Tigrul.

Urbanizarea:

Fenomenul urbanizarii nu este nou in istoria omenirii, insa amploarea pe care a luat-o aceasta migratie planetara este ceva nou si ingrijorator pentru experti, multe dintre metropole fiind nepregatite pentru a asigura o viata decenta locuitorilor lor.Procesul de urbanizare reprezintă creşterea fizică a zonelor urbane, ca rezultat direct al schimbărilor globale. Procesul este legat direct de modernizarea şi industrializarea societăţii şi de procesul social al raţionalizării materiilor prime. Poate descrie o condiţie specifică, la un moment dat, cum ar fi proporţia totală a locuitorilor unei zone dintr-un oraş. Totodată, poate descrie creşterea aceleiaşi populaţii, într-o perioadă de timp. Astfel,urbanizarea poate reprezenta nivelul urban relativ, la populaţia generală, sau poate reprezenta rata în care proporţia urbană creşte, într-o anumită perioadă de timp.Procesul de urbanizare poate fi planificat şi organic. In viitor urbanizarea va atinge cote si mai mari datorita în primului rând exploziei demografice si conditiilor optime de trai si de munca create de stiinta si tehnologie. Se vor extinde arealele urbane în regiuni pâna acum nepopulate (polare sau desertice) si poare chiar marine (Exista un proiect japonez al unui oras pe fundul oceanului.). Într-un viitor mai îndepartat poate vor fi si orase cosmice (pe statii orbitale, pe Luna .).Aceste previziuni vor fi posibile însa numai prin munca si priceperea oamenilor într-un climat de pace, cooperare si întelegere.

Hazardele antropice si tehnologice:

Hazardele antropice sunt fenomene de interactiune intre om si natura, declansate sau favorizate de activitati umane si care sunt daunatoare societatii in ansamblu si existentei umane in particular.Aceste fenomene sunt legate de interventia omului in natura, in general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural in interes propriu: activitati agricole, miniere, industriale, de constructii, de transport, etc.Războaiele şi industria de război reprezintă cauze majore şi impresionante de poluare, de distrugere şi contaminare a solului şi a aşezărilor omeneşti, a vegetaţiei şi a faunei, provocând mari perturbări în ecosisteme. Armele aflate în prezent în arsenalul militar al unor state sau în proiect de a fi realizate, pe lângă care bombele

atomice aruncate la Hirshima şi Nagasaki în august 1945 fac o figură ştearsă, creează, pentru prima dată în istoria omenirii, pericolul unei ameninţări de distrugere totală a vieţii de pe planeta noastră, de dispariţie posibilă a speciei umane.Progresul tehnic rapid şi multilateral, specific societăţii umane contemporane, dezvoltarea susţinută a industriilor şi a altor activităţi economice au adus omenirii avantaje uriaşe, realizări dintre cele mai impresionante, dar au generat şi pericole dintre cele mai serioase, cum este cazul poluării şi al altor forme de degradare a mediului înconjurător, a însuşi echilibrului natural al planetei.Hazardele antropice şi tehnologice, la fel ca şi cele naturale, produc pagube mai mici sau mai mari în funcţie de amplitudinea acestora şi de factorii favorizanţi în locul sau regiunea în care se manifestă, uneori îmbrăcând un aspect catastrofal: produc încetarea sau perturbarea gravă a funcţionării societăţii şi victime omeneşti, mari pagube şi distrugeri ale mediului.Ca urmare a acţiunilor omului, uneori necontrolate şi nechibzuite, alteori fireşti, impuse de necesitatea dezvoltării economice şi sociale, planeta noastră a cunoscut, în anumite regiuni sau zone, o degradare accentuată, în unele cazuri iremediabilă.

Stiinta reprezinta Investigarea sau studiul naturii prin observație și raționament. Ştiinţă milenară, despre om şi natură, Geografia caută să explice aspecte ale mediului înconjurător, obţinându-şi un loc fruntaş între domeniile cunoaşterii. Totodată, devine un instrument util societăţii prin latura sa practic-aplicativă

Tehnologia  este ansamblul metodelor, proceselor, operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime, materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial. Prin tehnologie se înţelege de fapt felul în care tehnologiile influenţează sau determină anumite caracteristici ale mediului rezultate în urma proceselor industriale, dar şi felul în care este posibil ca anumite tehnologii de poluare sau antipoluare să faciliteze ameliorarea caracteristicilor negative ale mediului.

Informatiile ajuta la intelegerea, clarificarea si lamurirea asupra unor termini geografici, astfel mediul informational ajuta si influenteaza geoografia direct sprinjinind formarea unei idei clare care face referire la termenii geografici.

Mediul pshilogic reprezinta ansamblul ideilor psihologice, mai exact ceea ce crede omul despre mediul inconjurator si tot ce are legatura cu el, in consecinta aduce o importanta deosebita factorilor geoecologici determinate de activitatea umana intrucat omul, prin ceea ce gandeste si prin actiunile sale influenteaza mediul in tot acest timp.

"Omul este cel mai mare poluator, desi e biodegradabil”Lumea se dezvolta intr-un ritm rapid, noi oamenii, factorii antropici si actiunile noastre au efecte grave asupra mediului inconjurator. Efectul de sera, inclazirea globala si disparitia apei potabile sunt doar cateva dintre problemele contemporante. Daca vom continua asa in 10 ani efectele vor fi ireversibile, am creat un fenomen pe care nu il putem controla. Incepand cu originile noastre, apa, aerul si alte forme de viata sunt strans legate intre ele, dar recent, noi am rupt aceste legaturi, am format pamantul in imaginea noastra. Doar 20% din populatia lumii consuma 80% din resursele sale, 7 miliarde de fiinte umane sunt povara acestui secol, pana in 2100 populatia lumii va numara peste 10 miliarde, cum vor influenta activitatile noastre mediul? Care vor fii factorii atropici in urmatorii ani? Se va reduce numarul lor?

Poluarea va disparea, problemele de mediu vor disparea? Acestea sunt intrebari a caror raspuns depinde doar de noi, de fiecare dintre noi.

Bibliografie:

http://www.youtube.com/watch?v=8yiuNx3HmgMhttp://www.descopera.ro/stiinta/8276977-privind-spre-anul-2100-ce-se-va-intampla-cu-omenirea-in-acest-secolhttp://greenblog.descopera.ro/tag/poluare/http://ramonapanaite.blogspot.ro/http://www.slideshare.net/Koroli/poluarea-mediului-inconjuratorhttp://destepti.ro/aspecte-generale-ale-factorilor-geoecologicihttp://www.intelepciune.ro/citate.php?page=3&Id_Category=267&Categorie=Natura