7/29/2019 Facilitatea Sociala - Lenea Sociala

1/4

MINISTERUL EDUCAIEI si TINERETULUI al REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT din MOLDOVA FACULTATEA STIINTEECONOMICE Catedra Marketing si logistica

PROIECTFacilitatea sociala - lenea sociala

a studentei anului I MK 101Cebotari Irina a verificat:Lector

universitar DumbraveanuNicoleta

Chisinau 2011

7/29/2019 Facilitatea Sociala - Lenea Sociala

2/4

Societatea are o serie de caracteristici noi, extrem de diferite de cele ale oamenilor ce ocompun. Personalitatea constient dispare, sentimentele si ideile tuturor fiind ndreptate naceeasi directie, formndu-se astfel un suflet colectiv, societatea reactionnd ca o singurfiint ce se supune legii unittii mentale ale multimilor.

Imaginati-v sau aduceti-v aminte de toate adunrile care se fac sau s-au fcut n PiataMarii Adunri Nationale la diferite evenimente: plcute sau mai putin.

n aceast ipostaz, prerea proprie nu mai are valoarea de altdat, ci dimpotriv e redusla maxim. La putere e prerea colectiv.Devii imun la stimulii externi si nu te maiintereseaz nimic si uite aici se face simtita lenea sociala .E nevoie ddeci de o comunicare

persuasiv legat strns de factorii rezultanti: schimbarea mult asteptat. Viat mai bun.Mers ascendent al lucrurilor, nu descendent.

Pe de alt parte, lenea e o stare de oboseal psihic care mpiedic orice individ sndeplineasc anumite activitti.

n principiu, aceast stare nu e de ru cteodat, este o stare de conservare, este o modalitateprin care organismul se protejeaz n momentele de "slbiciune" mpotriva stresului, psihicsau fizic.

Problema lenii apare atunci cnd devine repetitiv, atunci cnd devine cronic.Lenea socialan ziua de azi are tangente vizibile si cu procesul de dezvoltare al societtii, evolutiatehnologiei la care asistm zi de zi. Un exemplu mai nesemnifictiv asa, ar fi c multi copiise joac azi pe internet, ceea ce nainte era inevitabil o movil de nisip.Azi suntindispensabile discutiile ore ntregi la mobil, discutiile virtuale pe diferite chat-uri si site-urisociale. Pe atunci lumea iesea la hor, la seztoare etc.

Dac e s m refer si la careva solutii, prima ar fi existenta unei echitti. Atunci cndsubiectii societtii noastre sunt informati gresit, pur si simplu nu are cum s existe echilibru.

Tindem mai mult ctre o comparatie social. Se ntrezreste astfel "efectul indiferentei": dece eu trebuie s depun un efort considerabil pe cnd cellat leneveste n continuare. Si acestefect opereaz n toate dileme sociale.

O alt ipotez de a nlatura lenea social e cea de a reduce existenta constrngerilor sociale,a anonimatului.

Si solutiile pentru problemele cele din urm ar fi: nu v lsati dominati de lumea virtual,interactionati cu cea real.Succesul nseamn s faci lucrurile care trebuie fcute chiaratunci cnd nu ai chef s le faci.

Implicati-v, nu asteptati cineva s-o fac n locul vostru, manifestati interes pentru ce crede-ti c are important.

Efectul Ringelmann

Max Ringelmann, un profesor francez de inginerie agricol a realizat la sfritul veacului

trecut un numr de experimente pentru a stabili eficiena unor grupuri de mrimi diferite n

realizarea sarcinilor din agricultur. Ringelmann a pus un grup de muncitori agricoli s trag de funie i amsurat cu dinamometre fora dezvoltat de fiecare individ. El a constatat c indivizii trag mai tare de funiecnd li se cere s fac asta singu ri si c fora exercitat de o persoan descrete pe msur ce grupul crete canumr de membri. "Efectul Ringelmann" sau "lenea social" (social loafing), cum l-au numit mai trziu

psiologii sociali se refer, aadar, la reducerea efortului individual ca urmare a creterii numerice a grupului.

Cercettorii contemporani au reluat aceast concluzie i au sugerat c efectul Ringelmann are dou expicaiiposibile:

1. Lipsa de coordonare - n condiia de grup, subiecii se pot ncurca unii pe alii trgnd

de aceeai funie. Ei nu pot, din cauza celorlali, s trag la fel de tare ca atunci cnd realizez singuri sarcina.

7/29/2019 Facilitatea Sociala - Lenea Sociala

3/4

2. Pierderea motivaiei - evident, explicaia aceasta implic mecanisme psihologice.

Potrivit ei, subiecii sunt mai puin motivai s trag ct de tare pot de funie n situaia de grup -

pur i simplu, ei nu ncearc s trag mai tare. Din cauze care rmn a fi elucidate, grupul

determin o diminuare a motivaiei.ncepnd cu acest experiment, tocmai aceast scdere a motivaiei

(executnd o sarcin de grup, subiectul nu este interesat s depun tot att efort ca atunci cnd o realizeazsingur) a fost numit "lene social". Lenea social ar fi, deci, o reducere a efortului individual atunci cnd selucreaz n grup i eforturile fiecruia se confund cu eforturile celorlali, n comparaie cu situaia cndindividul lucreaz singur. Persuasiunea- implica o foram de comunicare in urma careia se obtine o schimbare atitudinala;

- eficienta persuasiunii tine de urmatorii factori:

1. Emitator

2. Mesaj

3. Canal

4. Auditor

1. Emitatorul

a) increderea vs. neincrederea in sine;

b) nivelul intellectual;

c) experienta de viata;

d) statutul professional, dar mai ales prestigiul;

e) tipul temperamental si caracterial;

f) charisma;

2.Mesajul

a) coerenta;

b) adecvarea la situatie;

c) ponderea diferitelor elemente informationale (mai ales a celor emotionale);

3. Auditoriul

a) trasaturi de personalitate:

-imaginea de sine

- gradul de sugestibilitate;-stabilitatea psihologica;

- nivelul intellectual;

La nivelul comunicatorului, teoriile psiho-sociale se refera la:

A. Credibilitatea sursei;

B. Intentia;

C. Farmecul personal;

A. Credibilitatea sursei

-schimbarea atitudinii va fi conditionata de anumiti factori, insa asa cum sunt perceputi de auditoriu;

B Intentia

- s-a demonstrate ca: forta de persuasiune a unui mesaj creste daca auditoriul afla ca respectivul mesaj ildezavanajeaza pe cel care-l trensmite;

C. Farmecul personal

7/29/2019 Facilitatea Sociala - Lenea Sociala

4/4

- atractia fizica exercitata de communicator are un efect apreciabil asupra fortei de persuasiune;

Mesajul

a)inducerea fricii

- cercetatorii au demonstrate ca frica se poate constitui ca un important factor motivational in adoptarea uneiconduite;

b) implicarea auditoriului- orice forma de antrenare a auditoriului in formularea unei concluzii sporesteeficienta mesajului;

c) efectul de intaietate- exista o anumita selectivitate fata de informatie , in functie de locul ocupat de aceastain cadrul unui mesaj;

- in cele mai multe cazuri, efectul de intaietate determina o influenta mai mare a informatiei prezentata lainceputul unui mesaj, si mai ales daca este reluata si la sfarsitul acestuia;

- la nivelul auditoriului s-a demonstrate ca mesajul persuasiv isi atinge greu tinta cand e vorba de:

1. Persoane dominatoare;

2. Persoane cu un accentuat spirit de competitie;

3. Cu o imagine de sine hipertrofiata (exacerbata);

- mesajul isi atinge usor tinta cand e vorba de persoane:

1. Submisive;

2. Vulnerabile afectiv;

3. slaba incredere in ele insele;