fabrica de cultură cluj · importante la două importante festivaluri: cătălin pucan, an iv,...

A TE

Fabrica de Cultură Cluj

Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca Consiliul Judeţean Cluj

RFabrica de Cultură Cluj

Revista ARTE / nr. 11 / 2016 Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca

Manager: Vasile CorpodeanDirector adjunct: Marius Moldovan

Contabil şef: Dorina TaloşCoordonator: Sorin Grecu

Tehnoredactare şi corectura: Sorin GrecuFoto: Licinius Medan

Grafică şi page layout: Călin Vasile ProdanArte (Cluj-Napoca) ISSN 2065 1597

58Revista ARTE / nr. 11 / 2016 Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca

Fabrica de Cultură Cluj

Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca Consiliul Judeţean Cluj

RA TE

I. ŞCOALA DE ARTE CLUJ-NAPOCA - 60 DE ANI DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE - MANAGER VASILE CORPODEAN..........................1

II. DESPRE „ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“

a) “Anul formaţiilor artistice“ - director adjunct Marius Moldovan.....................................................................................................................................3

b) 2016 - Anul formaţiilor muzicale la Şcoala de Arte Cluj-Napoca s-a deschis joi, 10 decembrie 2015, cu spectacolul „LIFE“...................................4

c) Formaţii artistice ale Şcolii de Arte Cluj-Napoca

1. Trupa de teatru „PAVLOV 25“.....................................................................................................................................................................................6

2. Trupa de dans contemporan „RHYTHM NATION“....................................................................................................................................................7

3. Formaţia de muzică uşoară Pop-rock „NAPOCA“......................................................................................................................................................8

4. Corala CANTICORUM a Şcolii de Arte Cluj-Napoca.................................................................................................................................................9

5. Ansamblul popular „VATRĂ DE DOR“....................................................................................................................................................................11

d) Structuri de susţinere a „Anului formaţiilor artistice la Şcoala de Arte Cluj“

1. Sala „ŞANTIER“ a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, principalul suport de susţinere a proiectului „Anul formaţiilor artistice“ pe anul 2016.......13

2. Proiectul „Joc popular Clujean“ - formaţii artistice în devenire.................................................................................................................................15

3. Proiectul „Întâlnirile de la Cluj“ - întâlniri între formaţiile artistice ale Şcolilor de Arte..............................................................................................17

III. TABERE DE CREAŢIE

1. Tabăra naţională de iconografie de la Mănăstirea Voivodeni, judeţul Sălaj.................................................................................................................19

2. Tabăra de creaţie de la Cheile Turzii...........................................................................................................................................................................23

3. „Fabrica de Cultură“ sau cum se intră în show-bizz-ul clujean - despre Tabăra muzicală de vară de la Leghia, septembrie 2015.................................27

IV. COLABORĂRI CULTURAL-EDUCAŢIONALE

1. „Geneze cromatice“ - expoziţia de artă plastică a Şcolii Populare de Artă „Liviu Borlan“ Baia Mare..........................................................................30

2. Au fost „Trei inimi româneşti“ - un spectacol de Ziua Naţională a României - şcolile de arte din Botoşani, Târgu-Jiu şi Cluj-Napoca.................32

V. EXPOZIŢII ŞI PREZENTĂRI DE ARTE VIZUALE

1. „Liniştea dinaintea furtunii“........................................................................................................................................................................................34

2. La Galeria „60“, expoziţia de pictură „Face-to-face“ Adina Tart, expert Farkas Melinda..........................................................................................35

3. „Starlight“ - expoziţie de design vestimentar...............................................................................................................................................................36

4. Expoziţia „Real-abstract“, clasa decoraţiuni de interior, expert Monica Korent..........................................................................................................37

VI. STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE

1. Spectacolul „Astăzi s-a născut Hristos“.......................................................................................................................................................................38

2. Spectacolul „Vis de iarnă“ - spectacol de dans, muzică uşoară şi jazz la Şcoala de Arte Cluj-Napoca...........................................................................40

3. Spectacolul „Noi umblăm să colindăm“ - spectacol de muzică populară şi obiceiuri de iarnă......................................................................................41

4. „Hai să dăm mână cu mână!“ - spectacol folcloric de Ziua Unirii, organizat de Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca...................43

VII . CONCURSURI

1. Concursul naţional de muzică populară „Clujule, vatră de dor!“, Maria Mihali, de la Şcoala de Arte Cluj, a câştigat marele premiu.....................45

2. Triumf clujean la concursul naţional de muzică uşoară „Tinereţe pe portativ“: Lavinia Adam, câştigătoarea premiului I.......................................48

VIII. TRADIŢIE ŞI MODERNITATE

1. Şcoala de Arte „Tudor Jarda“ şi-a deschis, la Centrul Info Turistic - Căşeiu, sat Rugăşeşti, cea de-a treia secţie de ţesut-cusut...............................53

IX. ZIUA CULTURII NAŢIONALE - 15 ianuarie 2016

1. „Ziua Culturii Naţionale“, sărbătorită de Şcoala Populară de Arte Cluj-Napoca şi Turda prin spectacole şi expoziţia „Iubesc Clujul!“...................50

2. Ziua Culturii României a fost încununată cu expoziţia Amaliei Crişan, o mare speranţă a artei clujene....................................................................55

X. ŞCOALA DE ARTE CLUJ - „SECVENŢIAL“..........................................................................................................................................................57

CUPRINS

57

Sala de Joc Popular a Şcolii de Arte Cluj a câştigat premiul I la categoria „Arhitectura spaţiului interior şi scenografie” din cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania 2015.

Beneficiar: Şcoala de Arte ClujFinanţator : Consiliul Judeţean ClujProiectant: AteliercetreiConstructor: Rareş Construcţii

ŞCOALA DE ARTE CLUJ - „SECVENŢIAL“

SALA DE JOC POPULAR A ŞCOLII DE ARTE CLUJ – PREMIUL I LA BIENALA DE ARHITECTURĂ

Alături de Amalia Crișan s-a aflat la vernisaj și prima ei profesoară de artă, Margareta Catriniu, care a afirmat că încă este surprinsă de seriozitatea cu care tânăra lucra ore întregi la rând, fără să se plângă precum au tendința alți copii de vârsta ei.

”A fost o surpriză pentru editura noastră să putem ajuta la elaborarea catalogului acestei expoziții. Îl știu pe tatăl artistei, de multă vreme, are fibră de artist în el, pusă în adormire în ultimii ani. În momentul în care m-a provocat la realizarea catalogului, am îmbrățișat imediat ideea, cu atât mai mult cu cât am aflat că este vorba despre lucrările fiicei sale, care are o vârstă atât de fragilă. Eu însumi am lucrat cu copii de la 7 ani în sus, în Boșa, Maramureș, încercam să-i deprind pe ucenicii mei cu credința că ne naștem cu un dram de artă în noi, cu un grăunte de har în noi, pe care unii dintre noi știu să-l cultive, să-l facă să crească în livezi, păduri ș.a.m.d. Din nefericire, una din marile dezamăgiri ale vieții acesteia: majoritate oamenilor uită sau nu iau în seamă faptul că Dumnezeu a pus în fiecare din noi un grăunte de poezie, de har. Cu atât mai miraculos pentru mine este să descopăr câte un copil care simte că are ceva de la Dumnezeu într-însul, că are o bucurie de a crea și cu atât mai de laudat sunt cei din preajma lui, care la rândul lor conștienți de acest fapt, îl protejează”, a precizat directorul Editurii Limes, Mircea Petean.

Publicația culturală Tribuna a județului Cluj i-a dedicat un articol special Amaliei Crișan chiar cu prilejul lansării celui mai nou număr, închinat Zilei Culturii Naționale și lui Mihai Eminescu.

http://www.napocanews.ro/2016/01/ziua-culturii-romaniei-a-fost-incununata-cu-expozitia-amaliei-crisan-cea-mai-mare-speranta-a-artei-clujene.html

156

ŞCOALA DE ARTE CLUJ-NAPOCA – 60 DE ANI DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda”, prestigios aşezământ cultural, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a fost înfiinţată prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al României, în anul 1954, instituţia începând să funcţioneze din anul 1955-1956, pe Calea Moţilor 6. În 1994, printr-o Hotărâre de Guvern nr. 442-1994 Şcoala de Arte a fost declarată instituţie de cultură şi artă, împreună cu celelalte şcoli populare din ţară, apoi în 2003 “aşezământ cultural”, iar prin OUG nr.118/2006 statutul şcolilor de arte a fost tranşat în favoarea unui model european, dată fiind apropiata aderare a României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.

De-a lungul anilor, Şcoala Populară de Arte a funcţionat, fizic, în următoarele locaţii, după cel de pe Calea Moţilor 6: Palatul de Cultură din Piaţa Ştefan cel Mare, devenită după 1989 Curtea de Apel Cluj, clădirea Serviciului Paşapoarte de pestr. Braşov, fiind apoi mutată, în 1990, pe strada Pavlov nr.25 (actuala Cardinal Iuliu – Hossu). În anul 2008, după retrocedarea clădirii de pe Pavlov, Şcoala de Arte şi-a căpătat locaţia finală pe str. Fabricii de Zahăr nr. 51, fiind pentru prima dată într-un spaţiu propriu, proprietate a Consiliului Judeţean Cluj. La împlinirea a 50 de ani de activitate, pentru a o înnobila, prin Hotărârea nr. 812/27 aprilie 2005 i s-a atribuit denumirea de “Tudor Jarda”, numele prest igiosului compozitor.

Având la această oră peste 800 de elevi înscrişi la cursurile organizate, Şcoala de Arte din Cluj-Napoca se adresează nu numai iubitorilor de cultură şi artă din municipiu, ci şi celor din întreg judeţul. Astfel, instituţia deţine următoarele secţii externe: Secţia de Actorie de la Dej, Ansamblul Instrumental din Frata, Secţia de Canto muzică populară Dej şi Gherla, Secţia de Instrumente de fanfară Dej, cea de Pictură, grafică şi artă decorativă de la Turda, dar şi secţii de ţesut-cusut la Bedeciu şi mai nou, la Rugăşeşti – Căşeiu.

De asemenea, Proiectul “Joc Popular Clujean”, destinat conservării jocului popular autentic se desfăşoară, în următoarele localităţi: Aschileu, Căianu, Băişoara, Cluj, Floreşti, Izvoru-Crişului, Mera, Mintiu-Gherlii, Turda, Aiton.

La această oră, Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” deţine mai multe formaţii artistice şi ansambluri, cu care se prezintă la diverse competiţii şi festivaluri de gen. Iată numele lor: “Recovered” – muzică uşoară, Taraful “Vatră de Dor” , “SPA Jazz-Band”, Orchestra “Popular”, Ansamblul Popular ”Vatră de Dor”, corala “Canticorum”, “Clussium” şi “Napoca” – formaţii de muzică uşoară, Trupa de dans contemporan “Rhythm-Nation”, Trupa de teatru “Pavlov 25”, Grupul vocal de muzică populară “Glasuri someşene”, Grupul vocal de muzică populară “Horitorii de la Gherla”.

Dată fiind bogăţia formaţiilor existente în cadrul şcolii, pentru a dinamiza activitatea acestora şi pentru a sublinia rolul lor în cadrul şcolii, conducerea insitutuţiei a declarat anul 2016 drept “Anul formaţiilor artistice la Şcoala de Arte Cluj”. Vorbind despre obiectul propriu-zis al muncii educative ce se desfăşoară aici, cursurile - cu toate subdiviziunile lor, numeroase - sunt susţinute de către experţii şcolii, personalităţi de marcă ale vieţii cultural-artistice clujene iar acestea sun t u rmătoare le : Coregrafie , Ar tă Dramatică, Muzică, Arte vizuale, Tehnici Interpretare. La Şcoala de Arte se pot studia, astfel, următoarele discipline: actorie, retorică, regie sunet, artă fotografică, ceramică, decoraţiuni interioare, design vestimentar, grafică, pictură,sculptură, ţesut-cusut, tehnici în pictură, tehnici în design vestimentar, balet, dans contemporan, dans modern, dans de societate, instructori coregrafi joc popular, instructori coregrafi în

CUVÂNT INTRODUCTIVZIUA CULTURII NAŢIONALE - 15 IANUARIE 2016

dans modern, joc popular, tehnici în dans modern, acordeon, ansamblu instrumental, canto clasic, canto muzică populară, canto muzică, chitară clasică, chitară electrică şi bas, clarinet, improvizaţie jazz, iniţiere corală, instrument de percuţie ritmică, orgă electronică, pian, saxofon, taragot, clarinet, ţambal, vioară, violă şi violoncel.

Consecventă menirii sale, Şcoala Populară de Arte organizează, de mai mulţi ani şi numeroase concursuri, gale şi festivaluri proprii, care au devenit deja tradiţionale, precum: Concursul de Muzică Uşoară “Tinereţe pe Portativ”, Festivalul-concurs de muzică pop-rock “Ritmul Muzicii”, “Gala absolvenţilor”, Concursul Naţional de Muzică Populară “Clujule, vatră de dor!”, “Seara Artelor”, ciclul de spectacole-şcoală “Joia Artelor”, o adevărată stagiune artistică etc… Totodată, cursanţii Şcolii de Arte din Cluj-Napoca au participat şi participă la numeroase concursuri naţionale: de muzică uşoară, populară sau de arte plastice, de la care se întorc cu premii însemnate.

De pildă, doar în ultimele zile, doi cursanţi ai şcolii au câştigat premii importante la două importante festivaluri: Cătălin Pucan, an IV, vioară – locul III la Concursul Naţional al Tarafurilor de la Baia-Mare şi Lavinia-Georgescu Adam, Premiul I la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară “Tinereţe pe Portativ”.

Şi, ca o încununare a calităţii ridicate - pe planurile educaţional şi instituţional – în urma demersurilor întreprinse, şi a analizării întregii structuri de funcţionare, pe toate planurile de activitate, în data de 8 decembrie 2010, Şcoala de Arte a Clujului a obţiniut certificarea calităţii managementului ISO, 9001: 2008, fiind singura instituţie cultural-educţional din România care a dobândit acest statut. În data de 22 nov. 2012 a avut loc cea de-a doua sesiune de certificare şi inspecţie în vederea recertificării. În urma verificării documentelor, procedurilor, cât şi a inspecţiilor la cursuri şi alte activităţi, Şcoala de Arte Cluj şi-a menţinut certificarea ISO

în cele două domenii: Educaţie permanentă – organizare de cursuri în domeniul artelor şi Organizare de activităţi culturale.

De la mutarea Şcolii de Arte în actuala locaţie, de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51, clădirea a suferit – pe exterior şi, mai ales, în interior - schimbări cu adevărat spectaculoase, conforme normelor secolului XXI. Astfel, a apărut sala ultramodernă de spectacole, ŞANTIER, alte săli destinate instruirii artistice a cursanţilor, dar şi galerii de artă, în cadrul clădirii sau, recent, cea subterană, deschisă pe locul unde a funcţionat Fabrica de Zahăr a Clujului. Totul, după ce instituţia a început reabilitarea clădirii în anul 2008, pentru jumătate din clădire, iar lucrările de reabilitare şi de remodernizare au fost făcute în funcţie de fondurile Consiliului Judeţean, care au fost alocate în fiecare an acestei instituţii.

Î n a n u l 2 0 1 2 s - a p r i m i t î n administrare şi cealaltă jumătate de clădire, de la Consiliul Judeţean Cluj, dată de la care au fost demarcate procedurile de întabulare şi extinderea reabilitării pentru toată clădirea. Hotărârea de Consiliu Judeţean cu indicatorii tehnico-economici a fost dată în anul 2014, când s-a trecut la Proiectul Tehnic şi Autorizare de Construcţie. La data aceasta se lucrează la reabilitarea clădirii – acoperiş, racordarea şcolii la utilităţi-gaz metan, montare centrale termice, platforme liftante pentru persoanele cu handicap. Toate aceste lucrări se efectuează cu finanţare intergrală din bugetul Consiliului Judeţean Cluj, dorinţa fiind ca în anul 2016, când se vor aniversa 60 de ani de existenţă a Şcolii de Arte, să se finalizeze întreaga investiţie. Şi, tot ca o recunoaştere a calităţii şi viziunii excepţionale, un spaţiu din cadrul lucrării de reabilitare, “Sala de Jocuri Populare”, a fost p r emia t l a B iena l a de Arh i t ec tu ră “Transilvania” din anul 2015, cu Premiul I la secţiunea “Arhitectura spaţiului interior şi scenografie”.

Vasile Corpodean,Manager Şcoala de Arte Cluj

Ziua Culturii Române a oferit prilejul iubitorilor de artă clujeni să urmărească cea mai tânără speranță uriașă a României, pe Amalia Crișan, cum evoluează în elementul pe care îl îndrăgește. Sala de expoziții a Muzeului Etnografic al Transilvaniei a fost arhiplină.

Deși are doar 14 ani, Amalia Crișan a lucrat deja pentru a organiza alte trei expoziții personale, în 2010 – la Turnul Croitorilor (35 de lucrări), în 2013 – la Casinoul din Cluj-Napoca (56 de lucrări), iar în 2014 – la Hotel Melody (3 lucrări).

Ce o leagă pe tânăra artistă de Ziua Culturii Naționale? în primul rând lucrările dedicate teilor lui Mihai Eminescu, celebrat astăzi de întreaga suflare românească, cele dedicate lui Ion Creangă, apoi munca depusă pentru redarea extraordinară a spațiului rustic românesc. Ar mai fi de menționat aici și maturitatea cu care Amalia Crișan lucrează, prin expediții lungi de documentare și prin abordarea nu doar a unor teme superioare, ci și a unor procedee precum xilogravura și linogravura.

552

ZIUA CULTURII ROMÂNIEI A FOST ÎNCUNUNATĂ CU EXPOZIȚIA AMALIEI CRIȘAN, O MARE SPERANȚĂ A ARTEI CLUJENE

”Ziua Culturii Naționale este o șansă dată unei tinere extrem de talentată, care t r a t e a z ă a r t a c u o s e r i o r i z a t e ș i responsabilitate extraordinară. M-am bucurat să constat, să aflu de-a lungul acestui an care a trecut de la ultima expoziție, că Amalia Crișan a lucrat extraordinar de serios pentru a pregăti această expoziție. Am aflat că a fost la Iași, are lucrări cu teii lui Eminescu, a făcut eforturi extraordinare pentru a învăța noi tehnici artistice și iată, acuma, în această seară ne oferă o expoziț ie cu totul excepțională.

Am fost deosebit de plăcut surpins în momentul în care am văzut aceste lucrări în realitate pentru că primisem catalogul în format electronic – și atunci îmi plăcuseră foarte mult – dar lucrările au un impact extraordinar asupra celui care le privește. Amalia Crișan se află la cea de-a patra expoziție personală și mă bucur că acesta este primul muzeu din Cluj care are cinstea de a găzdui o expoziție de-a sa”, a declarat d i r e c t o r u l M u z e u l u i E t n o g r a fi c a l Transilvaniei, Tudor Sălăgean.

CUVÂNT INTRODUCTIV

ŞCOALA DE ARTE CLUJ-NAPOCA – 60 DE ANI DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

ZIUA CULTURII NAŢIONALE - 15 IANUARIE 2016

Asta pentru că, după cum am văzut, aici sunt suficiente modele de inspiraţie. Iar începând cu anul II vom lucra şi la război, astfel ca la finalul celor doi ani de studiu, fiecare cursantă să ajungă să-şi confecţioneze singură – dacă nu un costum popular întreg, măcar o ie”. Dintre cursante distingem o persoană cu totul aparte, pe Voichiţa Rus. „Am învăţat cusutul în timp ce stăteam cu soţul meu, bolnav, în spital, de la d-na Raveca Soporan din Frata. Am rămas între timp singură, soţul meu s-a dus şi m-am gândit că trebuie să mă perfecţionez şi mai mult în arta cusutului şi, de asemenea să socializez, fiind o perioadă foarte dificilă cea prin care trec eu acum”, ne-a mărturisit Voichiţa Rus.

“În mare parte, cursantele cunosc arta cusutului, din familie – a ţesutului însă mai puţin – dar toate doresc cu ardoare să se perfecţioneze şi să participe şi la viitoarele şezători tradiţionale, ce se vor organiza”, a declarat, în încheiere şi Anca Boldor, coordonatoarea secţiei de cusut-ţesut de la Rugăşeşti, la rândul său “ucenic” al doamnei Gavriş la acest curs.

Aşa cum instituţiile de cultură îşi prefigurează o stagiune culturală, în ceea ce priveşte arta spectacolului, aşa şi Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” îşi gândeşte propria “stagiune”, vizavi de latura educaţional-culturală în care sunt implicaţi cursanţii acestei instituţii.

După ce anul 2015 a fost declarat oficial ANUL INSTRUMENTELOR MUZICALE, ne-am văzut în acea perioadă împărtăşind - formatori şi cursanţi, deopotrivă – aceleaşi idei, proiecte, năzuinţe în privinţa modului de dezvoltare a activităţilor culturale de la noi din şcoală. Drept urmare, ne-am stabilit atunci priorităţile în modul de pregătire al cursanţilor, cu precădere a celor din clasele de instrumente muzicale, în vederea realizării unor activităţi culturale, în care aceştia să fie implicaţi.

Rezultatele obţinute au fost cele scontate, mai precis un număr important din rândul celor asupra cărora s-a insistat a urca pe scenă a confirmat, drept urmare în acest an am mers mai departe cu ideea şi amhotărât ca anul 2016 să fie numit ANUL FORMAŢIILOR MUZICALE, aceasta fiind o nouă provocare. ANUL FORMAŢIILOR MUZICALE are ca obiectiv dezvoltarea formaţiilor, nu numai în sfera instrumentelor muzicale, dar şi în sfera vocală şi vocal instrumentală.

Astfel, la începutul anului 2016 am demarat “construirea”, pe structura formaţiilor existente în şcoală, forme mai elevate de exprimare artistică. Spre exemplu, Corala “Canticorum” şi-a mărit numărul de componenţi, media sa de vârstă a scăzut considerabil, iar repertoriul abordat a crescut în complexitate; Orchestra “Camerata”, la rândul său, s-a dezvoltat în aceeaşi măsură, având o varietate de instrumente în componenţă: viori, viole, violoncel, contrabas şi, mai nou, pian sau clavecin, în funcţie de repertoriu ; Fanfara Şcolii de Arte, începând din acest an funcţionează într-o formulă completă, mai precis s-a reuşit achiziţionarea instrumentelor de bază de către instituţie, urmând ca orice gen de repertoriu să fie abordat de către aceasta;

Orchestra “Popular” şi-a crescut de asemenea numărul de membri, ca urmare a pregătirii cursanţilor de la clasele de instrumente muzicale, în anul 2015 existând un real interes al acestora - în creştere, vizavi de repertoriul folcloric.

Coroborate, toate aceste lucruri ne-au determinat să luăm în calcul introducerea disciplinei „Orchestră” pentru toate clasele de instrumente muzicale, începând cu anul educaţional 2016 – 2017. Un lucru este cert, demonstrat pe parcursul ultimilor ani: ca artist, în domeniul muzical nu te poţi dezvolta fără a cânta într-o formaţie sau orchestră şi fără a te prezenta în faţa publicului - cel care, până la urmă, te va valida sau nu.

Marius Moldovan, director ajunct Şcoala de Arte „Tudor Jarda”

354

DESPRE ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ „ANUL 2016 - ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“TRADIŢIE ŞI MODERNITATE

Joi, 10 decembrie 2015, la ora 17.00, sala “Şantier” a Şcolii de Arte “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca a găzduit deschiderea “Anului 2016 – Anul formaţiilor artistice la Şcoala de Arte Cluj”. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul atelierului artistic “Joia Artelor”, ediţia a treia din acest an, constând într-un spectacol, intitulat sugestiv, “LIFE”, cu evoluţia unor grupuri vocal-instrumentale şi formaţii din cadrul Şcolii de Arte din Cluj-Napoca şi a Şcolii Populare de Arte “Ion Românu” Reşiţa.

Spectacolul a fost deschis de către gazdele evenimentului, care au prezentat publicului un program compus din cinci momente, apreciate de public. Primele două puncte ale miniconcertului au fost dedicate muzicii uşoare şi jazz-ului - surpriza gazdelor ca omagiu adus renumitei şcoli jazzistice din Reşiţa - prin evoluţia formaţiei “SPA Jazz Band” (Gaciu Paul – percuţie, an II; expert Onişor Rodilă – pian; expert Dorin Simionescu – bas; vocal Vlăduţ Vălean – colaborator), coordonată de expert Onişor Udilă, cu două piese din repertoriul internaţional

şi a formaţiei de muzică uşoară NAPOCA, (Ise Vlad – chitară, an I; Goia Robert – bas, an II; Moşuţiu Bogdan – tehnici interpretare – muzică instrumentală) coordonată de expert Mihai Nan.

Următoarele două puncte au aparţinut muzicii clasice, fiind susţinute de Orchestra CAMERATA a Şcolii de Arte Cluj, dirijată de Mihai Nan, cu un „Conceret în do major pentru orchestră de coarde şi clavecin” – partea I. Al doilea moment de muzică clasică a constat într-o serie duete instrumentale, interpretate pe piese din Francisco Torrega şi J.F. Haendel, sub cooordonarea experţilor Emanuil Toma şi Mihai Nan.

A venit rândul oaspeţilor de la Şcoala de Arte „Ion Românu” Reşita, ca şi aceştia să-şi demonstreze talentul. Programul pregătit de ei a debutat cu un moment folk, susţinut de elevii clasei de chitară Dragan Karina - anul III, Constantin Ana Maria – anul III, Tempe Julia – anul II, Secu Raluca – anul I, Sebok Edith Eveline – anul I, pe piese din creaţia lui Vali Sterian, Bob Dylan şi a formaţiilor „ D i r e c ţ i a 5 ” ş i „ D e e p C e n t r a l ” . Coordonatorul grupului este profesorul Boru Dumitru, iar la pian au acompaniat Jula Manuela – anul IV, Gruia Alessia – anul II şi Tomescu Timeea – anul III.

Centrul Info-turistic – Căşeiu, sat Rugăşeşti, situat într-o splendidă clădire tradiţională, adusă la standarde moderne, a fost arhiplin luni seară, cu prilejul deschiderii, de către Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, a unei secţii de cursuri de ţesut-cusut în localitate. Aceasta este cea de-a treia secţie de acest fel a şcolii, după cele existente la Cluj-Napoca şi Bedeciu, toate aflate sub coordonarea renumitei artiste populare Elvira Gavriş, membru al Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu. „Noi am răspuns <prezent> invitaţiei venite din zonă, n-a fost chiar uşor s-o aducem taman din Munţii Apuseni pe Elvira Gavriş, însă dorim ca secţia de cusut-ţesut să facă legătura cu comunitatea locală, fiindcă un lucru este bine ştiut: arta populară este prima care trebuie slujită într-un mediu sătesc şi mai ales într-o zonă cu atâtea tradiţii folclorice, cum e aceasta”, a declarat, în deschiderea evenimentului, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte.

La inaugurare au participat, din partea autorităţilor locale, Adrian Pura, viceprimarul comunei Căşeiu, Anca Boldor, coordonatorul secţiei şi numeroşi săteni, în rândul căruia se aflau şi cele 11 cursante care vor începe săptămâna viitoare studiul artei cusutului. Cu acest prilej a fost vernisată şi Expoziţia itinerantă „Iubesc Clujul!”, prezentă până acum în mai multe oraşe ale ţării – Reşiţa, Alba-Iulia, Bucureşti, Turda, Satu-Mare, etc. - precum şi în afara României, la Chişinău şi Cernăuţi.

La final, au urmat câteva reuşite momente de muzică populară, susţinute de către cursanţii secţiei externe a Şcolii de Artă din municipiul Dej, coordonaţi de Felix Gălan şi acompaniaţi de taraful condus de Emil Mihaiu. Amfitrioana evenimentului a fost d-na Mariana Reman, cursanta şcolii de la secţia externă de teatru din municipiul Dej. Emoţionată de acest nou început, Elvira Gavriş a mărturisit, după spectacol, următoarele: “Aici voi veni o dată pe lună - iar cursantele o dată pe săptămână, la Cluj-Napoca. Intenţionez, fiindcă nu ştiu încă nivelul lor, să le învăţ pentru început punctele de cusătură, care pot fi utilizate pe feţe de masă, perne, ii - şi pe urmă vom avea grijă să păstrăm tradiţia zonei, să înlăturăm kitsch-urile şi să reproducem exact modelele aflate în lada bunicilor.

534

„2016 – ANUL FORMAŢIILOR MUZICALE LA ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE“ CLUJ-NAPOCA S-A DESCHIS JOI, 10 DECEMBRIE 2015,

CU SPECTACOLUL „LIFE“

ŞCOALA DE ARTE „TUDOR JARDA” ŞI-A DESCHIS, LA CENTRUL INFO TURISTIC - CĂŞEIU, SAT RUGĂŞEŞTI, CEA DE-A TREIA SECŢIE

DE ŢESUT-CUSUT

TRADIŢIE ŞI MODERNITATE

. Ultimul moment clujean a aparţinut Coralei „Canticorum” – dirijor Dorin Mircea Simionescu, care a încântat publicul cu o suită de lucrări muzicale compuse din poeme eminesciene, precum: „Mai am un singur dor”, „Peste vârfuri”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Sara pe deal”, „Dona Sol”.

La finalul momentului invitaţilor clujeni, Petre Băcioiu a oferit microfonul părintelui Sebastian Zăhan, amfitrionul gazdelor, care a prezentat în continuare – într-un mod original, cu implicaţii personale şi trăiri artistice - momentul special al turdenilor. „Mihai Eminescu a fost un poet, dar ce e important pentru noi e că a fost şi un mare român. Iar voi, dragi tineri, să nu uitaţi că Eminescu, dacă a fost un mare şi bun român, a fost, în acelaşi timp şi un bun creştin”, a mărturisit, în deschidere, părintele Zăhan. Apoi, la un moment dat, subliniind valoarea prestaţiei colegilor de la Cluj-Napoca, acesta a adăugat: “Ştiţi ceva? Eu mă mândresc cu Turda mea! De ce? Că-i foarte aproape de Cluj!” La care, ceva mai târziu, în “contrapartidă”, managerul Şcolii Populare de Arte, Vasile Corpodean, i-a replicat: “Sunt foarte fericit că de Ziua Culturii Naţionale suntem aici, la Turda, cu aceşti prieteni minunaţi. Şi, ca să-l parafrazez pe preotul Sebastian Zăhan, odată am fost la un meci de handbal masculine, între <Universitatea> Cluj şi <Potaissa> Turda, iar galeria turdeană scanda: <Cât e Clujul de mare, echipă ca Turda n-are!> voi aici aveţi o echipă foarte valoroasă!”

Spectacolul artiştilor turdeni a fost şi el la înălţime, compus – aşa cum o cerea tematica – din momente poetice şi piese muzicale din creaţia eminesciană, dar cel mai emoţionant lucru a fost acela că întreaga sală, indiferent de vârsta spectatorilor, a fredonat împreună cu artiştii pe tot parcursul desfăşurării lui. Ce exemplu mai firesc, decât acesta, de receptare a operei eminesciene! Practic, fiecare generaţie prezentă în rândul spectatorilor din Sala Mare a Primăriei Turda a “decriptat”, în felul său, mesajul operei marelui poet.

Iar la finalul acestui regal artistic, Felicia Răcean, Monica Korent şi Melinda Farkas, cei îndrituiţi să se ocupe de destinele secţiei de arte vizuale, la Turda şi Cluj-Napoca, au prezentat Expoziţia Itinerantă “Iubesc Clujul!”. “Mă bucur că sunt aici şi doresc să salut toate formele de artă: poezia, proza, muzica – dar şi arta plastică. Deşi tăcută, aceasta e la fel de puternică şi persuasivă precum celelalte forme de artă prezente aici, în această seară”. În concluzie, spectacolul şi expoziţia de Ziua culturii Naţionale la Turda, a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, au fost evenimente culturale de referinţă, pe care toţi cei prezenţi nu le vor uita prea curând!

A doua parte a spectacolului susţinut de tinerii artişti, coordonaţi de de prof. Meilă Anişoara, a constat într-un concert de colinde, în interpretarea elevilor Gogonea Oana – anul II – „Jingle Bells Rock”, Colţan Amalia – anul III – „Vis de iarnă”, Firu Teodora – anul III – „Milioane”.

Programul prezentat joi 10 decembire, la Cluj-Napoca, a fost conceput de către experţii şi cursanţi reşiţeni pe parcursul Taberei de vară de la Coronini, judeţul Caraş Severin, în luna septembrie a anului 2015. Acesta a conţinut de asemenea un spectacol al grupul vocal-instrumental CRESCENDO - coordonat de Lucia Ghilea, în regia artistică a lui Dan Mirea şi imaginea lui Adrian Pâslă, iar piesele prezentate fac parte din repertoriul formaţiei “Queen” şi a soliştilor Michael Jackson şi Lionel Richie. Acompaniamentul instrumental a fost asigurat de următorii artişti amatori: Ciupici Vlad, chitară electrică, an II; Vladu Andrei – an II, Peternel Robert – absolvent, percuţie; Ghilea Andrei, colaborator, chitară bas. În cuvântul său de după spectacol, Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de

Arte Tudor Jarda a mărturisit, printre altele: ”Aşa cum ştiţi, anul 2014 a fost <Anul instrumentelor muzicale>, iar anul 2016, care a debutat astăzi, va fi cel al formaţiilor artistice. Prin acest spectacol conceput împreună cu prietenii şi colaboratorii noştri din Reşiţa, am vrut să demonstrăm ce pot face împreună două şcoli de arte din acest domeniu. A fost un program foarte greu de realizat, ne-am dat sema de acest lucru şi pentru asta o felicit pe doamna manager Mariana Dănescu”.

La rândul său, managerul Şcolii de Arte din Reşiţa, Mariana Dănescu a declarat cu mult umor: “Vreau să-i mulţumesc d-lui Corpodean şi Şcolii Populare de Arte din Cluj - nu numai pentru invitaţia de a deschide Anul formaţiilor artistice, ci şi pentru închiderea Anului instrumentelor muzicale, unde tot noi am fost prezenţi aici – şi stiu că întotdeauna cei din urmă sunt cei dintâi – iar acum suntem primii pentru că, nu-i aşa, suntem cei mai buni”. După care distinsa profesoară a evocat excelenta colaborare dintre şcolile din Cluj şi Reşiţa, care se întinde pe o perioadă de trei ani, afirmându-şi dorinţa ca o şcoală “mică”, aşa cum e cea de la Reşiţa, să facă cinste şcolilor de arte din ţară. Afirmaţie la care dl. Vasile Corpodean a replicat, în încheiere, cu tâlc: “O şcoală e reprezentată întotdeauna de calitatea profesorilor şi de calitatea elevilor care vin de <acasă>, aşa cum e, fără îndoială, şi cazul dumneavoastră. Sunteţi o şcoală mică, dar cu inimă mare”. Decorurile spectacolului “LIFE” au aparţinut expertei Monica Korent iar prezentarea acestuia a fost realizată, cu profesionalism, de către actorul Petre Băcioiu.

552

„ANUL 2016 - ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“ZIUA CULTURII NAŢIONALE - 15 IANUARIE 2016

Trupa de teatru a Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” a avut, de la înfiinţarea sa din anul 2005 şi până astăzi, trei experţi: Laura Corpodean, Adina Ungur şi Petre Băcioiu. Numele trupei de teatru provine de la vechea adresă a Şcolii de Arte, situată pe strada Pavlov, nr. 25, fiind înfiinţată de experta Laura Corpodean, coordonatoarea trupei în perioada 2005 – 2009. La cârma trupei s-au mai succedat pentru scurt timp şi Adina Ungur, iar cel care care o conduce, din 2012 este actorul Petre Băcioiu, tot el fiind cel care a mai coordonat-o, între 2009 – 2010. Din această perioadă, pe lângă numeroasele participări la spectacole şi festivaluri, se remarcă în mod deosebit şi dezvoltarea Festivalului “Teatrul, de la clasic la modern”, organizat de către Şcoala de Arte, cu ediţiile sale din anii 2010, 2011 şi 2012.

“Ceea ce facem noi aici este o translatare a fenomenului teatrului în sfera activităţii de amatori. Cei care practică exerciţiul teatral la Şcoala Populară de Arte provin din domenii fără legătură cu arta scenică, iar cursanţii învaţă acolo căile de comunicare, prin mijlocirea artistice, deprind mijloacele care surmontează timiditatea şi în general <stângăcia> din procesul de comunicare în lumea contemporană”, mărturiseşte actorul Petre Băcioiu, expertul clasei de actorie şi retorică, referindu-se la activitatea depusă cu trupa.

“Am creat pentru scenă adaptări, în funcţie de structura şi temperamental cursanţilor, de pildă piese din dramaturgia lui I.L.Caragiale (“O noapte furtunoasă”, “D`ale carnavalului”, “Momente, schiţe”), Cehov (“Cerere în căsătorie”), Mihail Sebastian (“Jocul de-a vacanţa”), Bogdan Amaru (“Goana după fluturi”) Carlo Goldoni (“Slugă la doi stăpâni”), Matei Vişniec (“Uşa”), etc.” , a mai declarat acesta.

Dintre acţiunile la care trupa “Pavlov 25” a participat de-a lungul anilor, le menţionăm pe următoarele:

6 iuie, 2010 – Teatru la Gilău, cu participarea trupei Şcolii de Arte şi a trupei Thalia a Casei de cultură “Dumitru Sopon” din Gilău.

11 aprilie, 2011 – reprezentaţie cu presa „Occident Expres” – de Matei Vişniec (coordonator Adina Ungur) la Câmpia Turzii

11-12 mai, 2011 - Sala ŞANTIER, Festivalul de Teatru, Ediţia a II-a, participare alături de trupe independente din Cluj-Napoca şi din şcolile şi liceele clujen

15 ianuarie 2012 – participarea secţiei actorie la momentul omagial „Eminescu” de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca

25 mai 2012, 17 nov. 2013 – participări la Şcoala de Arte Tîrgu-Mureş, la ediţiile XX şi XXI ale Festivalul de Teatru „Bahnea”

2-3 iunie 2014 – participare la Târgu-Mureş , la “Zilele Şcolilor Populare de Arte”, ediţia a XIII-a

2014 - 2015 – numeroase participări în cadrul atelierului „Joia Artelor”

6-7 iunie 2015 – participare la Festivalul de Teatru de la Sfântu-Gheorghe

Petre Băcioiu,Coordonator actorie

Încă de la debutul spectacolului de la Turda, actorul Petre Băcioiu, amfitrionul spectacolului oferit de clujeni, s-a arătat impresionat de atmosfera din sală, urându-le spec ta to r i lo r bun ven i t . În r ându l spectatorilor, alături de alte personalităţi turdene, s-au aflat şi Lucian Nemeş, viceprimarul municipiului şi deputatul Mircea Irimie. La decernarea diplomelor de a b s o l v i r e , p r o f . F e l i c i a R ă c e a n , coordonatorul clasei extrene de pictură Turda, a mărturisit, printre altele: ”Încă de la intrare aţi văzut mulţimea de tablouri care v-au întâmpinat. E mica noastră ofrandă pentru a sărbători Ziua Culturii Naţionale. E o zi de mare sărbătoare: ca să cunoşti o ţară, cultura reprezintă cartea sa de vizită pe care o prezintă, iar noi ne putem bucura de această comoară, dar suntem datori s-o transmitem generaţiilor viitoare. Limba română, cea pe care Eminescu a creat-o, limba română literară modernă, iată de ce această zi a Poetului a fost aleasă ca Ziua Culturii Naţionale! ”

La r ându l s ău , v i cep r imaru l municipiului Turda, Lucian Nemeş, a remarcat cum tinereţea se împleteşte cu maturitatea creatoare, în rândul celor ce au prezentat momentele eminesciene, accentuând ideea că “tinerii au întotdeauna un rol bine stabilit, alături de profesorii lor”. Şi imediat după cuvântul viceprimarului, stârnind nostalgii eminesciene, a animat sala Călin Leonard Niţulescu, tenor al Operei Naţionale Române , cu piesa “Revedere”, de Aurel Eliade, interpretată magistral. Au urmat moment poetice, ale cursanţii clasei de actorie Petre Băcioiu: Elena Tărăgan, Alexandru Stoica Emil Horj, Andreea Cuc,

Ioana Zaharie, Beatrice Canteşanu şi Lavinia Stoica. Momente muzicale speciale au oferit, de asemenea, publicului, Claudia Morar – cu o interpretare folk de zile mari, a unei piese presărate cu motive eminesciene – apoi Olimpia Damşa, la pian, cu “Sonata Lunii”, de l.W. Beethoven dar şi tânărul şi talentatul pianist Mihai Zăvoianu.

516

FORMAŢII ARTISTICE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA

1. TRUPA DE TEATRU „PAVLOV 25“

„ANUL 2016 - ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“ZIUA CULTURII NAŢIONALE - 15 IANUARIE 2016

Portofoliul trupei constă în numere de dans reprezentative, cu diverse prilejuri, precum: Festivalul Naţional “Eterna Epigramă”, Cluj-Napoca, în calitate de invitată tradiţională (ediţiile 1996, 1997, 2000, 2002, 2003, 2004) ; Festivalul “Zilele Şcolilor de Arte”, Târgu-Mureş (ediţiile 2005, 2006, 2007, 2008,2011, 2012, 2013); Festivalul Naţional de Dans Modern “Quartz”- Dej (anii 1996, 1997, 1998, 1999, 2000 şi 2004); Festivalul “Pentru că e primăvară”, al Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” (toate ediţiile); Concursul Naţional de Dans „Tărâmul copilăriei” (2011 şi 2015), precum şi evoluţii în numeroase spectacole,cu ocazia deschiderii sau finalizării anului educaţional, sau cele cu ocazia aniversărilor instituţiei.

Prezenţa constantă la Festivalul Naţional al Dansului Modern “Quartz”- Dej, unde trupa este distinsă cu numeroase premii şi chiar Marele Premiu în 2000 şi 2004, respectiv cele două locuri I de la Concursul Naţional de Dans “Tărâmul copilăriei” – Botoşani (2011, 2015), aduce consacrarea a r t i s t i c ă î n d o m e n i u ş i p e p l a n compoziţional, astfel la „Quartz” – Dej , coregrafa trupei obţine Premiul special al Juriului pentru Concepţie Coregrafică în anii 1998, 1999, 200 şi 2004 şi de-a lungul anilor şi alte distincţii, portofoliul trupei conţinând la această oră peste 100 de coregrafii.

Melinda Moga,Coordonator trupa de dans contemporan

„Rhythm Nation“

750

“Eminesciana”, spectacolul de poezie şi muzică clasică - dedicat Zilei Culturii Naţionale, stabilită pe 15 ianuarie, data naşterii Poetului Nepereche, Mihai Eminescu - a fost prima manifestare pe care Şcoala de Arte “Tudor Jarda” a oferit-o publicului iubitor de muzică şi poezie, cu ocazia acestei zile. S-a desfăşurat joi, 14 ianuarie, la Cluj-Napoca, în Sala “Şantier”, ca o prefigurare a celei care s-a desfăşurat, a doua zi, în Sala Marea a Primăriei Turda. Faţă de manifestarea de la Cluj, cea de la Turda a fost însoţită şi de Expoziţia “Iubesc Clujul!”, parte integrantă a proiectului itinerant „Clujul, oraşul comoară”, iniţiată în anul 2014 de către managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, Vasile Corpodean, pentru promovarea Clujului şi a artiştilor săi, legat de susţinerea Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană – 2021”.

În programul dedicat zilei de 15 ianuarie, de la Cluj-Napoca, la împlinirea a 166 de ani de la naşterea poetului naţional, au putut fi vizionate momente poet ice prezentate de către cursanţii clasei de actorie a Şcolii de Arte Cluj, coordonaţi de actorul Petre Băcioiu; un potpuriu de muzică clasică, în interpretarea cursanţilor de la clasele de vioară, violă, pian şi canto clasic, coordonaţi de experţii Emanuil Toma, Mihai Nan, Olga Bordas şi Alexandra Hordoan, melodii pe versuri de Mihai Eminescu şi minirecitaluri ale Orchestrei „Camerata” a Şcolii de Arte Cluj – coordonator Mihai Nan şi ale Coralei „Canticorum” a Şcolii de Arte Cluj – coordonator Dorin Mircea Simionescu.

La Turda, momentele artistice susţinute de către clujeni au căpătat o amploare sporită, în program intrând, în a doua parte, cu entuziasm şi forţele locale, tinerii de la Asociaţia „Turda Tin”- coordonaţi de preotul Sebastian Zăhan, precum şi Corul „Armonia” al Casei Municipale de Cultură Turda. De asemenea, momentele de cultură au fost amplificate, după cum menţionam anterior, de vernisajul expoziţiei „Iubesc Clujul!” – coordonată de experţii Farkas Melinda şi Monica Korent, iar la final, de înmânarea diplomelor absolvenţilor secţiei pictură – clasa externă Turda, coordonator Felicia Răcean.

Trupa de dans contemporan “Rhythm Nation”, a Şcolii Populare de Arte Tudor Jarda “Cluj-Napoca”, a fost înfiinţată în decembrie 1993, având coregraf pe d-na Melinda Blag – căsătorită Moga, expert la specialitatea dans clasic, modern şi contemporan. Trupa este compusă din cei mai talentaţi şi dedicaţi dansatori ai cursurilor de dans modern şi contemporan, pentru care forma de expunere artistică, pornită din suflet şi corp – instrument de bază -, constituie tocmai succesul peste timp în faţa publicului şi a juriilor diferitelor concursuri la care a participat şi, nu în ultimul rând, în faţa instituţiei pe care o reprezintă.

Numele trupei nu a fost întâmplător ales, el coincide cu prima coregrafie, inspirată şi montată după un şir lung de repetiţii, pe piesa celebrei cântăreţe – dansatoare Janet Jackson, “Rhythm Nation”. Acest dans este simbolul trupei şi, totodată, dansul de deschidere al spectacolelor aniversare.

De-a lungul anilor, prin montări coregrafice tinzând spre preofesionalism şi perfecţiune, prin însăşi ţinuta artistic exprimată şi în costumaţia tematicii dansului abordat, trupa “R.N.” şi-a diversificat stilurile abordate scenic, fiind în pas cu timpul şi impunându-se cu succes în faţa publicului. Evoluţia trupei a cunoscut succesul pe scenele din Cluj, Gherla, Dej, Târgu-Mureş, Botoşani, Reşiţa şi în cadrul unui mic turneu în Bulgaria (Popovo).

2. TRUPA DE DANS CONTEMPORAN

„RHYTHM NATION“

“ZIUA CULTURII NAŢIONALE”, SĂRBĂTORITĂ DE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE LA CLUJ-NAPOCA ŞI TURDA PRIN SPECTACOLE

ŞI EXPOZIŢIA “IUBESC CLUJUL”! „ANUL 2016 - ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“

ZIUA CULTURII NAŢIONALE - 15 IANUARIE 2016

3. FORMAŢIA DE MUZICĂ

UŞOARĂ

POP-ROCK „NAPOCA“

Formaţia “Napoca” s-a înfiinţat în luna

octombrie a anului 2011, sub coordonarea

directorului adjunct al Şcolii de Arte, Marius

Moldovan, fiind alcătuită din cursanţi ai

claselor de chitară electronică şi bas, percuţie

şi orgă electronică.

„E o formaţie într-o perpetuă înnoire,

formată din cei mai buni cursanţi de la clasele

mai sus menţionate, care îşi aduc aportul pe

toată perioada trecerii lor prin Şcoala de Arte.

Formaţia a fost preluată de la mine,

începând cu anul 2012, de către dl. Alexandru

Malschi, după care începând din 2013, de

către instructorul Rareş Suciu, actualmente

fiind coordonată de expertul Mihai Nan”, ne-

a declarat dl. Marius Moldovan.

Rareş Suciu, cel care a condus formaţia

între anii 2013 – 2015 mărturiseşte că trupa

“Napoca” a câştigat, până la această oră, mai

multe premii, dintre care le menţionează pe

următoarele: menţiune, în anul 2011, premiul

II în 2012 şi locul I, în 2013, la Festivalul

Naţional “Muzica inimii mele” de la Satu-

Mare.

Cât despre spectacolele formaţiei, arată

că s-au desfăşurat mai mult pe scena

instituţiei, în cadrul concursurilor organizate

de Şcoala de Arte din Cluj-Napoca, celelalte

competiţii din ţară, cum e cea de la Satu-

Mare, fiind momentan sistate.

La rândul său dl. expert Mihai Nana

afirmă că la această oră formaţia se află în

stadiu de reconstrucţie, bazându-se pe

următoarele instrumente: chitară – armonie,

chitară bas şi baterie, urmând ca în perioada

următoare să fie completată cu clapă, orgă şi

solişti. „În semestrul al doilea al acestui an

educţional, aşteptăm ieşirea formaţiei în

formulă completă, care va reînnoda ciclul de

la înfiinţare”, şi-a încheiat expozeul Mihai

Nan, pe un ton optimist.

Mihai Nan,

Coordonator formaţia „Napoca“

La rândul său, Aminda a mulţumit “pentru toate emoţiile pe care mi le-aţi produs, însă i-am depunctat pe cei care nu au ştiut să-şi ascundă propriile emoţii, deşi vocile lor au fost foarte frumoase şi, de asemnea, trebuie să remarc faptul că mişcarea scenică a lăsat uneori de dorit, uitând că uneori chiar şi un zâmbet poate însemna mult.” “Toţi aţi fost buni, dar numai 3-4 au câştigat dar, oricum, meritaţi felicitări”, le-a transmis participanţilor, la rândul său, Nicu Barna. “A fost o mare surpriză pentru mine să iau un asemenea premiu – nedorind neapărat să particip la concurs, eu fiind o cântăreaţă de rock. Am întrebat-o pe experta clasei de canto muzică uşoară, d-na Lacko Tunde dacă am ce căuta acolo – şi ea mi-a spus că neapărat trebuie să mă prezint. Asta a fost tot ”, a mărturisit, emoţionată, după festivitate, Lavinia-Georgiana Adam, câştigătoarea Premiului I.

“Lavinia cântă doar live şi cu trupe rock, rar cântă pe negative, de aceea bucuria şi surpriza sunt mari pentru mine. Şi-a ales două piese sentimentale, domeniul unde ea excelează: <O noapte cu tine> – din repertoriul Sandei Ladoşi, o piesă foarte bună, dar rar cântată, care pretinde mult suflet în interpretare, precum şi <Mademoiselle chante le blues>, din repertoriul Patriciei Kaas“, a declarat la rândul său d-na Lacko Tunde, expert al Şcolii de Arte din Cluj-Napoca.

Amfitrionul evenimentului a fost - ca-ntotdeauna când este vorba de evenimentele artistice ale “fabricii de cultură şi artă din Cluj-Napoca” - popularul actor Petre Băcioiu, iar în pauza de deliberare a juriului, cantautorul clujean Emeric Imre a susţinut, în stilu-i caracteristic, un incendiar spectacol de muzică folk. Următorul concurs de anvergură naţională ce va fi organizat de Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” va fi Festivalul de muzică populară “Clujule, Vatră de Dor!”, ediţia a II-a şi se va desfăşura, în zilele de 12-13 noiembrie 2015, în aceeaşi locaţie.

498

„ANUL 2016 - ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“ CONCURSURI

În organizarea Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda”, instituţie subordonată Consiliului Judeţean Cluj, joi 22 octombrie 2015, în Sala „Şantier” de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51, s-a desfăşurat cea de-a VIII–a ediţie a prestigiosului concurs de muzică uşoară, „Tinereţe pe Portativ”. Juriul, alcătuit din personalităţi ale lumii muzicale, i-a avut în componenţa sa pe compozitorul Marius Marchiş – preşedintele juriului şi iniţiatorul acestui festival, în anul 1985; pe Aminda (Andreea Vîţă Deneş) – final is tă a concursului televizat “Vocea României”, coordonator al unei şcoli de muzică şi pe Nicu Barna, component al formaţiei “Semnal M”.

La concurs au participat 15 tineri solişti de muzică uşoară, provenind de la şcoli de artă din întreaga ţară, precum: Baia-Mare, Oradea, Alba-Iulia, Târgu-Mureş, Târgu-Jiu, Satu-Mare, Bucureşti şi Cluj-Napoca. La capătul unei competiţii acerbe şi extrem de echilibrate premiile au revenit, la final, următorilor solişti: Premiul I – Lavinia-Georgiana Adam (Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca), Premiul II – Mihaela Sorina Murdeală (absolventă a Şcolii de Arte Bucureşti), Premiul III – Carla Narcisa Florian (elevă, cursantă a Şcolii de Arte “Francisc Hubic” – Oradea) şi Premiul de Popularitate – Loredana Fieraru (Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu).

“A fost un nivel demn de un concurs naţional, iar strădaniile pe care le-au depus organizatorii pentru desfăşurarea acestui concurs sunt de apreciat”, a remarcat, în cuvântul său preşedintele juriului, Marius Marchiş.

948

4. CORALA CANTICORUM A

ŞCOLII DE ARTE DIN CLUJ-

NAPOCA

Corala “Canticorum” a fost înfiinţată în

anul 2010, sub îndrumarea doamnei expert

Doina Miclea, fiind încadrată cu ore la clasele

de muzică uşoară, muzică religioasă şi

muzică clasică, iniţiativă la care cursanţii au

răspuns, cu entuziasm, dorinţei de a se

constitui o corală a şcolii. Primul nume al

coralei a fost „Young Voices” („Voci tinere”),

formată din 26 de tineri: studenţi, elevi,

cantori şi studenţi la Teologie, animaţi cu toţii

de dorinţa de a cânta.

Primul spectacol a fost cu ocazia

Crăciunului 2010,“Lumina Crăciunului”,

apoi urmând alte concerte, cu diferite ocazii:

la “Cinema Mărăşti”, la “Turnul Croitorilor”,

la Casa de Cultură a Studenţilor, funcţionând

pe patru voci. În 2012 a apărut clasa de

Iniţiere corală, pe care expertul Doina Miclea

a condus-o până în toamna anului 2015, iar

numele coralei s-a transformat în Corala

“Canticorum”. Povesteşte aceasta: “Am

avut 29 de cursanţi din Bistriţa şi 9 din Cluj,

deci am avut voci foarte bune, pe care i-am

învăţat să cânte armonios, pe patru voci. Am

dat numeroase concerte, care au fost

înregistrate, spectacole de Crăciun, de 1

Decembrie şi 24 Ianuarie, “Eminesciana” –

pe 15 ianuarie,

concerte de pricesne (“Cruce sfântă

părăsită”), apoi concerte de Paşti - “Lumina

Învierii”, la Sala “Şantier” a Şcolii de Arte.

Iar pe parcursul acelui an, 2012, au avut loc şi

producţii muzicale în vederea pregătirii

cursanţilor pentru examenul de cvartet (patru

voci: sopran, alt, tenor, bas). În luna iunie

2014, în perioada 19 – 27 iunie, în urma unei

invitaţii avute în Germania, 15 cursanţi ai

Coralei “Canticorum” au făcut un turneu,

dând acolo 6 spectacole şi prezentând

prelucrări folclorice de Tudor Jarda, piese

religioase, capodopere ale muzicii baroce –

clasice – romantice şi contemporane, cu un

real succes în rândul germanilor-melomani.

În continuare, din anul 2014 şi până în

toamna lui 2015, Corala “Canticorum” a

funcţionat prin sprijinul foştilor cursanţi ai

şcolii, corişti în Corala Universitarilor

Clujeni (pe care Doina Miclea o conduce din

1999).

În anul şcolar 2015 – 2016, corala a fost

preluată de expertul Dorin Simionescu,

absolvent a l Academie i de Muzică

“Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca ,acesta

având masteratul în Stilistică dirijorală şi

doctoratul la aceeaşi prestigioasă instituţie de

învăţământ. Corala, ca şi nucleu e alcătuită

din câteva persoane, înscrise la clasa de

Iniţiere corală – de care se ocupă acelaşi

expert Dorin Simionescu – dar căreia, la

spectacole, i se adaugă profesionişti din

Filarmonica de Stat, din Opera Naţională

Română şi din Academia de Muzică

“Gheorghe Dima”.

TRIUMF CLUJEAN LA CONCURSUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ „TINEREŢE PE PORTATIV”: LAVINIA GEORGIANA ADAM,

CÂŞTIGĂTOARE A PREMIULUI I !

„ANUL 2016 - ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“

CONCURSURI

Spectacole de colinde ale “Coralei Canticorum” au avut loc în iarna aceasta, în Sala “Şantier” a Şcolii de Arte apoi, după vacanţă, de piese corale pe versuri eminesciene, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, la 15 ianuarie.

De asemenea, expertul Dorin Simionescu arată cum pentru consolidarea echipei a încercat, cu succes, să atragă cursanţi doritori să cânte în cor, nu numai de la specialitatea muzică, ci şi de la alte specialităţi, astfel că unii cursanţi – unii dintre ei cu voci foarte bune - de la Asistenţă artistică, Muzică uşoară sau populară au fost de mare ajutor în realizarea spectacolelor. “Pe viitor vrem să atragem spre muzica de cor şi corişti din afara şcolii, ca să ne extindem ca număr de persoane, să îi interesăm pe aceştia pentru a veni din plăcere, din dorinţa de a cânta, de a socializa şi de a se simţi utili”, a mai arătat expertul Dorin Simionescu.

Şi, în încheiere, acesta a mărturisit că o preocupare specială este pentru el şi diversificarea în permanenţă a repertoriului coralei, existând la această oră o literatură corală bogată, naţională sau străină, care merită valorificată – fie că e vorba de muzică de factură religioasă, inspirată din folclor sau modernă.

4710

„Aveţi în faţa dumneavoastră o nouă generaţie de interpreţi, pe umerii cărora vom aşeze <povara> folclorului, spre viitor. Cred că putem fi convinşi că acest folclor se află pe mâini bune, şi spun asta pentru că am ascultat cu multă atenţie interpretările făcute la acest microfon. (...) Aceste concursuri, cum este şi acesta sunt examene de viaţă, profesionale – am putea spune – pentru că trecâned de astfel de pietre de încercare, experienţa voastră se va îmbunătăţi” a declarat, cu ocazia decernării premiilor, preşedintele juriului, dr. Mircea Cîmpeanu. La rândul său, Gelu Furdui a ţinut să-i felicite pe toţi concurenţii arătând, totodată următoarele: „Cu cât veţi participa şi la alte festivaluri, o să vă întăriţi - şi glasul şi puterile! E bine că participaţi acuma, cât sunteţi tinerei şi acum e momentul să vă <aşezaţi> sunetele unde trebuie. Sunteţi la şcoli populare de arte, deci mai aveţi de învăţat, dar să ştiţi că din aceste şcoli au ajuns de-a lungul anilor mari cântăreţi – şi nimeni nu s-a mirat dacă aceştia au ajuns acolo, sus, fiindcă înseamnă că au avut dascăli buni, ca şi voi.”

La rândul său Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Arte din Cluj-Napoca a menţionat următoarele: “Vrem să le mulţumim colegilor noştri din ţară care au trimis la concurs aceşti cursanţi extraordinari şi îi aşteptăm să ne onoreze şi la ediţia următoare, care va avea loc peste doi ani!” O menţiune specială şi pentru amfitrionul evenimentului, actorul Petre Băcioiu, care a d a t d o v a d ă , c a î n t o t d e a u n a , d e profesionalism, reuşind să creeze o ambianţă de zile mari, ajutându-i astfel pe concurenţi să treacă mai uşor peste tracul provocat de competiţie...

„ANUL 2016 - ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“CONCURSURI

. Premianţii concursului, la secţiunea solişti vocali, au fost următorii: Marele premiu – Maria Mihali, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” – Cluj-Napoca, Premiul I – Bianca Sârbu, Şcoala Populară de Arte Târgu-Jiu, Premiul II – Nicolae Balu, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Alba-Iulia, Premiul III - Roxana Berinde - Şcoala de Arte "Francisc Hubic" - Oradea. Premii speciale: Ionica Moroşan, Şcoala Populară de Artă „Ion Irimescu”, Suceava; Mădălina Maier, Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca şi Camelia Pînzar, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca.

L a s e c ţ i u n e a i n s t r u m e n t e tradiţionale, premianţii au fost: Premiul I - Ionuţ Gheorghe Viorel Nistor, vioară, Şcoala Populară de Arte „Liviu Borlan”, Baia Mare; Premiul II – Lucian Romică Mocan, taragot, Şcoala de Arte Cluj-Napoca; Premiul III – Mihai Casian Demian, vioară cu goarnă, Şcoala de Arte “Francisc Hubic”, Oradea.

Juriul festivalului a fost alcătuit din trei persoanlităţi ale vieţii muzicale şi culturale clujene: etnomuzicolog dr. Mircea Cîmpeanu, preşedintele juriului, lector universitar dr. Adina Stan – muzicolog, Academia de Muzică „Gh. Dima şi etnomuzicologul şi realizatorul de emisiuni radio Gelu Furdui.

După această prezentare au urmat numeroase participări la diferite evenimente şi festivaluri, atât locale cât şi naţionale, dintre care amintim:

· 18 iulie 2013 - Câmpeni - participare la Festivalul de muzică populară Câmpeni cu Ansamblul folcloric "Popular" şi taraful "Rapsodia Someşană", colaborare cu Centrul de Cultură “A. Bena” – Alba-Iulia

· 30 august 2013 – Participare la Zilele Municipiului Turda

· 13 septembrie 2013 – Spectacol la Gilău „Varietăţi de septembrie”

· 28 – 29 septembrie 2013 – Festivalul „Jocul de pe câmpie” – ediţia a XIX-a – Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj

· 1 octombrie 2013 – Sala „Şantier” – deschiderea anului educaţional 2013 - 2014

· 2 – 3 noiembrie 2013 – Spectacol la Sighetu Marmaţiei – „Întâlnirile de la Sighet”, colaborare cu Centrul de Cultură Sighetu-Marmaţiei şi Şcoala de Arte “Gheorghe Chivu”

· 14 – 15 decembrie 2013 – Şcoala de Arte Timişoara la Cluj – „Întâlnirile de la Cluj”

· 29 martie 2014 – Spectacol „De la Cernăuţi la Cluj” – Sala „Şantier”

· 1 mai 2014 – „Joc popular clujean” în Parcul Etnografic Hoia

· 30 mai 2014 – „Întâlnirile de la Reşiţa” – „Magie şi dans”

1146

5. ANSAMBLUL POPULAR

„VATRĂ DE DOR”

Ansamblul Popular „Vatră de dor” al Şcolii de Arte Cluj a luat fiinţă în luna noiembrie 2012, având ca scop promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare româneşti, a muzicii şi jocului tradiţional românesc. Ansamblul este format din cursanţi şi absolvenţi ai cursului de joc popular din cadrul instituţiei, cât şi din tineri iubitori ai acestei forme de exprimare cultural-artistică din cluj-Napoca şi din secţiile externe ale judeţului Cluj.

Prima apariţie pe scenă a ansamblului a avut loc la cinci luni de la înfiinţarea acestuia, mai precis în luna aprilie 2013, în cadrul unui spectacol organizat cu ocazia deschiderii sălii multifuncţionale „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj. În program au fost prezentate jocuri din Câmpia Transilvaniei, sub îndrumarea instructorului Florin Rusu şi atenta consiliere a maestrului coregraf Florin Ciobanu.

„ANUL 2016 - ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“CONCURSURI

· 3 – 4 iunie 2014 – Spectacol la Timişoara – „Întâlnirile de la Timişoara”, colaborare cu Centrul de Cultură Timiş şi Şcoala de Arte din Timişoara

· 30 octombrie 2014 – „Joia Artelor” – „Cânt şi joc...de joie bună”

Din noiembrie 2014 până în prezent conducerea coregrafică a fost preluată de instructorul coregraf Viorel Dragomir, avându-l consilier artistic pe maestrul coregraf Florin Ciobanu. Din noiembrie 2014 şi până în prezent ansamblul s-a reconfigurat din punct de vedere coregrafic şi al numărului de perechi de dansatori, ajungând să se perfecţioneze, atât în plan coregrafic, cât şi în plan muzical.

Acompaniamentul este asigurat de un taraf, având în funcţie de repertoriu abordat 4 până la 8 instrumentişti.

De asemenea, prin grija şi munca meşterului popular Elvira Gavriş din Munţii Apuseni, ansamblul a fost dotat cu trei rânduri de costume populare noi, care respectă fidel modelele tradiţionale din zonele Câmpiei Transilvane, Dealurilor Clujului, Zona Codrului şi a Moldovei.

Activităţi la care Ansamblul Popular a mai participat:

· 20 noiembrie 2014 – „Întâlnirile de la Cluj” cu Sighetu Marmaţiei şi Baia Mare

· 13 martie 2015 – Festivalul „Pentru că e primăvară!”

· 30 aprilie 2015 - Spectacol de Ziua Internaţională a Dansului (29 aprilie)

· 1 mai 2015 - Spectacol de jocuri populare şi muzică populară - "Joc popular clujean", Muzeul Etnografic al Transilvaniei - Parcul Hoia

· În luna august a anului 2015 s-a realizat prima colaborare în străinătate, în cadrul C I O F F ( O r g a n i z a ţ i a M o n d i a l ă a Festivalurilor de Folclor) la Festivalul de la Cugand – Franţa unde, alături de ansambluri din Franţa, Ecuador, Anglia, Kenya şi Laos, Ansamblul Popular “Vatră de Dor” s-a prezentat cu un excelent program de dansuri şi tradiţii populare.

Cea de-a doua ediţie a Concursului Naţional de muzică populară „Clujule, vatră de dor!”, desfăşurată vineri, 13 noiembrie, în Sala “Şantier”, a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, s-a dovedit a fi un adevărat regal al soliştilor vocali şi instrumentişti, cursanţi ai claselor de cânt popular şi instrumente populare de la Şcolile de arte din Alba Iulia, Baia Mare, Botoşani, Oradea, Reşiţa, Satu Mare, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Cluj-Napoca. Scopul concursului a fost descoperirea, afirmarea, lansarea şi nu în ultimul rând încurajarea şi promovarea tinerilor interpreţi vocali şi instrumentişti din rândul şcolilor de arte, reprezentând şi un interesant schimb de experienţă - atât între aceste şcoli, cât şi între cadrele de specialitate ale instituţiilor care şi-au trimis concurenţi. Numeroşii spectatori aflaţi în sală au avut astfel prilejul de a-i aplauda pe cei 16 finalişti ai secţiunii de cânt popular şi cei 8 instrumentişti tradiţionali, acompaniaţi de Orchestra Şcolii de Arte Cluj „Vatră de dor”, dirijată de maestrul Marius Moldovan. În pauza de deliberare a juriului au avut loc de asemenea reuşite reprize de folclor, asigurate de Grupul „Glasuri someşene”, Grupul „Izvoare” – coordonator Nicolae Turcu, Ansamblul folcloric “Vatră de dor” al Şcolii de Arte Cluj - coordonator Viorel Dragomir şi de soliştii Claudiu Ciotleuş şi Lucia Potra.

4512

CONCURSURICONCURSUL NAŢIONAL DE MUZICĂ POPULARĂ, “CLUJULE, VATRĂ DE DOR!”

MARIA MIHALI , DE LA ŞCOALA DE ARTE DIN CLUJ-NAPOCA, A CÂŞTIGAT MARELE PREMIU

„ANUL 2016 - ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“

Venţel Oana, Corina Pop, Adriana Leonti, Tuinete Goia Violeta, Ioana Budaie, Cucuruzan Simona, Mădălina Forţ, Andrei Olariu, Andrei Bonţe, Bogdan Şopterean, Minodor Făgădar, Ionuţ Suciu, Adrian Răcăşan, Ioan Ani, Voichiţa Mărincaş, Ioana Mătieş, Arlesiana Agrijan, Alexandra Creţ, Andreea Dulău, Mihaela Tuşa, Bianca Moca.

A urmat evoluţia grupului „Zestrea Ardealului” coordonat de experţii Marina şi Dorin Simionescu, un grup ceva mai restrâns, compus din numai zece artişti, cu o prestaţie mai elaborată şi un repertoriu pe aceeaşi linie, patriotică - cu piese precum ” C-aşa-i românul!” sau „Noi suntem români!”

- dar şi cu vechi şi valoroase piese de pe Valea Someşului sau din Ţara Moţilor. Iar membrii grupului merită şi ei menţionaţi, asemeni celorlalţi protagonişti, de până atunci, ai spectacolului: Denisa Perde, Alina Lung, Estera Paulina Bodea, Ramona Greblă, Bogdan Terşansky, Răzvan Colcer, Mădălin Mureşanu, Angela Milchiş, Vasile Milchiş, Dana Secheli.

Evenimentul s-a încheiat apoteotic, după tradiţie, cu piesa „Hora Unirii”, în care s-au încins – artişti şi public, deopotrivă – cu entuziasm, dătător de speranţe, în credinţa că patriotismul adevărat, lipsit de ostentaţie şi de bun gust nu a dispărut încă – ba, mai mult, e-n creştere - într-o eră a globalizării . A acompaniat, cu brio, ducând “greul” unui spectacol de anvergură, care a durat peste o oră şi jumătate, Taraful „Vatră de Dor” al Şcolii de Arte din Cluj, coordonat de neobositul Iancu Pop.

Sala ŞANTIER, de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51, a fost inaugurată la data de 26 septembrie 2013, după o laborioasă muncă de modernizare şi dotare a ei, făcută în principal cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj. De atunci, majoritatea evenimentelor culturale, cu public – spectacole, concursuri, festivaluri – s-au desfăşurat în această sală. Astfel, se poate spune că pentru Şcoala de Arte din Cluj-Napoca această sală a reprezentat principala structură de susţinere a proiectelor culturale care s-au desfăşurat în reputata instituţie. După cum remarca într-un articol Michaela Bocu, redactor al cotidianului “Făclia”, “în Clujul care duce o lipsă acută de săli performante, şi echipate cu logistica absolut obligatorie, iată că avem acum o sală în care se poate face, de-acum, ARTĂ cu adevărat, capabilă să găzduiască evenimente de un grad înalt de profesionalitate, în care artiştii/cursanţii şcolii să se simtă importanţi, iar publicul să dispună de confortul vizual şi sonor, demn de o instituţie care promovează artele, cultura de masă de cea mai bună facură”.

Construită la începutul secolului XIX (1838) alături de ansamblul eclectic din care face parte, clădirea ce adăpostește cele două săli destinate manifestărilor culturale ale Școlii Populare de Artă “Tudor Jarda” din Cluj- Napoca, reprezintă o etapă importantă a patrimoniului arhitectural industrial al Clujului.

Amenajată pentru a răspunde necesităților culturale ale Școlii Populare de Arte ”Tudor Jarda”, sala multifuncțională “Șantier” se întinde pe o suprafață de cca. 245 mp și poate gazdui evenimente precum spectacole de teatru în diverse configurații, conferințe, prezentări de modă, concerte, expoziții, workshop-uri, baluri, cocktail-uri sau diverse târguri. Ea se află în clădirea din strada Fabricii de Zahăr nr.51, noul sediu al Școlii Populare de Arte. Aceasta din urmă este un așezământ cul tura l aflat sub tu te la Consiliului Județean Cluj. De-a lungul existenței sale, clădirea a avut un spectru larg de funcțiuni, de la atelier de reparat șarete până la spital.

S-a dorit ca, atât prin cromatică, cât și prin materialitate, spațiul creat să permită desfășurarea actului cultural fără ca “personalitatea” amenajării să i se impună. Elementul identitar al sălii a devenit, astfel, peretele acustic, executat din panouri de MDF furniruit, perforate după o interpretare grafică a modelului tradițional de cusătură populară românească, folosită la mâneca iei, “lunceț de unspreceze” sau “albină”.

1344

SALA ŞANTIER A ŞCOLII DE ARTE DIN CLUJ-NAPOCA, PRINCIPALUL SUPORT DE SUSŢINERE A PROIECTULUI “ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE”

PE ANUL 2016

STRUCTURI DE SUSŢINERE A „ANULUI FORMAŢIILOR ARTISTICE“

STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ

Noua scenă a fost inaugurată în cadrul concursului de muzică populară “Clujule, vatră de dor!” pe data de 15 noiembrie 2013, iar sala a fost deschisă în 26 aprilie 2013. De atunci, sala multifuncţională “Şantier” a găzduit – nu exagerăm! – sute de spectacole de folclor, muzică uşoară, simfonică, operă, balet, dans modern dar şi festivaluri sau concursuri de toate genurile.

Practic, sala “Şantier” reprezintă însuşi “motorul” de funcţionare a întregului proces de învăţământ al Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” , fiindcă aici totul se desfăşoară live, introducându-i pe cursanţi în atmosfera de spectacol şi învăţându-i să se deprindă cu instrumentele muzicale şi aparatura de amplificare, formă excelentă de “antrenament” pentru apariţiile viitoare pe scenă, în faţa exigenţei publicului.

De asemenea, printr-o organizare internă a actului cultural, s-a instituit „Joia Artelor”, spectacolul săptămânal, deversificat, al Şcolii de Arte, o adevărată stagiune artistică.

Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda”, împreună cu Consiliul Judeţean Cluj, Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi „Cinema Mărăşti” au oferit, joi, 21 ianuarie, un adevărat regal folcloric numerosului public aflat în sala Cinematografului Mărăşti. Spectacolul „Hai să dăm mână cu mână!” face parte din ciclul „Joia Artelor”, fiind inclus în cadrul celei de-a V-a ediţii din anul educaţional 2015 – 2016. Iar amfitrionul său, Claudiu Ciotleuş, expert al clasei de canto muzică populară, a deschis cum nu se putea mai potrivit evenimentul, referindu-se la semnificaţia momentului istoric sărbătorit: “Însemnătatea acestei zile, a Micii Uniri, aşa cum mai este ea cunoscută o ştim cu toţii, iar în fiecare an, la 24 ianuarie, ne amintim cu emoţie şi mândrie de măreţul act prin care s-au pus temeliile Statului român modern. Atunci, în 1859 prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintotdeauna. Domnitor a fost ales Alexandru Ioan Cuza, în unanimitate, în cadrul Adunării Elective a Ţării Româneşti, iar data de 24 Ianuarie rămâne în istoria poporului român ca ziua renaşterii naţionale”.

Spectacolul a depăşit aşteptările celor prezenţi, “actorii” săi fiind cursanţii secţiilor de canto muzică populară ale Şcolii de Arte „Tudor Jarda” Cluj, coordonaţi de către experţii Marina şi Dorin Simionescu, Ana Strîmturean şi Claudiu Ciotleuş. Primii artişti care au urcat pe scenă au fost cursanţii clasei expertului Claudiu Ciotleuş, reuniţi în cadrul grupului „Zestrea Transilvană”.

Aceştia au încântat publicul cu renumite piese patr iot ice - care au îmbărbătat, decenii la rândul, naţia română, dar şi cu vechi “giuvaeruri” folclorice. Grupul “Zestrea Transilvană” este compus din următori i t ineri , talentaţ i ş i de perspectivă: Alexandra Bălaş, Anamaria Siminiceanu, Denisa Pop, Ioana Andreica, Codruţa Tomuş, Oana Călugăr, Roxana Zanc, Mădălina Maier, Maria Mihali, Sorin Petrean, Ovidiu Fărcaş, Cătălin Munteanu, Rareş Istici, Nicuşor Butilcă, Sebastian Sita.

A sosit apoi rândul cursanţilor expertului Ana Strîmturean, care au continuat, pe aceeaşi line – aşa cum o cerea dealtfel şi momentul respectiv - a cântecelor patriotice, populare şi de grup, determinând sala – prin melodicitatea pieselor şi profunzimea textelor - să cânte împreună cu ei. Aşa încât, creaţii nemuritoare precum „Treceţi batalioane române Carpaţii” sau „Hai să-ntindem hora mare!” cântate din douăzeci şi două de piepturi tinere, au avut o rezonanţă specială în sala “Cinema Mărăşti”, stârnind o emoţie de înţeles! Pentru o mai bună cunoaştere a cursanţilor clasei canto muzică populară, coordonată de expert Ana Strîmturean, aceştia sunt: Dolfina Aştilean,

4314

„HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ!” - SPECTACOL FOLCLORIC DE ZIUA UNIRII, ORGANIZAT DE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE “TUDOR JARDA”

SALA ŞANTIER A ŞCOLII DE ARTE DIN CLUJ-NAPOCA, PRINCIPALUL SUPORT DE SUSŢINERE A PROIECTULUI “ANUL FORMAŢIILOR ARTISTICE”

PE ANUL 2016

STRUCTURI DE SUSŢINERE A „ANULUI FORMAŢIILOR ARTISTICE“ STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ

Ultimul punct din program a aparţinut clasei de instructori coregrafi - joc popular românesc, instruită de instructor coregraf Florin Ciobanu, conţinând, pe lângă interpretarea unor colinde, trei momente din cadrul obiceiurilor de iarnă din zona folclorică Beiuş: colinda dubaşilor, colinda „Viflaimul” şi o suită de jocuri din zona respectivă. Coordonatorii artistici ai acestui moment deosebit au fost Covaciu Beneamin şi Crişan Cristian. Al doilea moment al programului instructorilor coregrafi a constat în “Jocul Caprei”, pus în scenă de către elevii anului II: Ghibu Lavinia şi Bobiţan Rareş. Cât despre acest obicei, „Jocul Caprei”, acesta are semnificaţia de a izgoni duhurile rele, declanşând, în pargul sărbătorilor, renaşterea bunăstării.

Momentul care a încheiat, într-un mod fericit, evoluţia în scenă a clasei instructorului coregraf Ciobanu, a conţinut colindele „Aseară pe-nserate” şi „Steaua sus răsare”. Iar spectacolul de joi, acompaniat de taraful „Vatră de dor”, coordonator Iancu Pop, a reprezentat o nouă „demonstraţie de forţă” şi o dovadă incontestabilă a calităţii de excepţie a claselor de canto muzică populară şi de instructori coregrafi din cadrul Şcolii de Arte Cluj-Napoca.

U n u l d i n t r e c e l e m a i b i n e reprezentate cursuri ale Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca este cel de jocuri populare, coordonat de dl. Viorel Dragomir, coordonatorul Ansamblului Popular „Vatră de Dor”. Sub aceeaşi îndrumare, proiectul „Joc Popular Clujean” este repartizat pe întreg teritoriul judeţului, avându-i desemnaţi pentru a conserva, valorifica şi instrui noile generaţii de dansatori, din zonele lor de activitate, pe Ioan Cuc – instructor coordonator al claselor de la Turda şi Aiton; Aurel Lucaciu şi Mocean Daniela – instructori coordonatori al claselor de la Aşchileu şi Căianu; Florin Rus – instructorul coordonator al clasei de la Băişoara; Viorel Dragomir – instructor coordonator al clasei de la Cluj-Napoca, Dinu Ban – instructor coordonator al clasei de la Floreşti, Varga Zoltan – expert coordonator al clasei de la Izvoru-Crişului, Torok Ferenc – expert coordonator al clasei de la Mera şi Simion Berchi – expert coordonator al clasei de la Mintiu-Gherlii.

Printre activităţile de prim rang ale responsabililor proiectului le menţionăm pe următoarele: Spectacolul devenit deja tradiţional, „Joc popular clujean” ce se desfăşoară, la data de 1 Mai, în Parcul Etnografic al Transilvaniei; dar şi alte spectacole, din ciclul „Obiceiuri Tradiţionale Transilvane”, desfăşurate în diverse localităţi din judeţ. De asemenea, coregrafii coordonaţi de celălalt expert al şcolii, Florin Ciobanu efectuează periodic deplasări pe raza judeţului Cluj, unde realizează valoroase culegeri de folclor, pentru a le împărtăşi

cursanţilor şcolii diverse tehnici de joc popular, pentru ca să nu se uite aceste tradiţii.

Memorabile au rămas culegerile de folclor efectuate în teritoriu la Beliş, Finişel, Frata, Bercheşu-Auriu, Berind, etc. De asemenea, au avut loc şi spectacole cu instructorii coregrafi de la Şcoala Populară de Artă, în Sala „Şantier”, în cadrul proiectului „Joia Artelor”, în special spectacole de obiceiuri de iarnă (Ruda) sau de colinde, precum şi diverse şezători.

1542

PROIECTUL „JOC POPULAR CLUJEAN” - FORMAŢII ARTISITCE ÎN DEVENIRE

STRUCTURI DE SUSŢINERE A „ANULUI FORMAŢIILOR ARTISTICE“STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ

În cadrul proiectului, începând din anul 2010, s-au pregătit şi specializat sute de tineri din întreg judeţul Cluj, iar printre secţiile care au funcţionat de-a lungul timpului, le amintim pe cele din localităţile Cămăraşu – instructori Sebastian Marchiş şi Ancuţa Băieş, Urca şi Viişoara – instructor Vasile Sangoti, Mociu – instructori Marius Vădan şi Iulia Bucur, Dezmir – instructor Eugen Nicoară, Apahida – instructor Ioan Moldovan, Borşa – instructor Adi Ionuţ, Ceanu-Mare – instructor Lucian Vălean, Cătina – instructor Florin Suotean, Palatca – instructori – Dacian Gălăţan şi Alina Gălăţan, Gilău – Ciprian Mureşan şi Nicoleta Rus, Baciu – Alexandru Dejeu şi Raluca Dârgău.

Spectacolul, desfăşurat în cadrul celei de-a patra ediţii a Festivalului „Seri de Iarnă” a avut loc în sala „Şantier” a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, în prezenţa unui numeros şi entuziast public. Aşa cum mărturisea în deschidere prezentatorul evenimentului, actorul Petre Băcioiu, Sfintele sărbători reprezintă pentru toată lumea un prilej de a redescoperi binele din om, suprimând şi disciplinând instinctele primare - prin zâmbet, muzică şi comunicare, învăţând să conjuge verbele „a iubi”, „a respecta” şi „a dărui”. În acest ton s-a desfăşurat şi spectacolul artistic dedicat obiceiurilor de iarnă, iar colindele au fost, aşa cum era firesc, în elementul lor. A „spart gheaţa” Grupul vocal „Zestrea Transilvană”, alcătuit din cursanţii clasei de canto muzică populară, coordonat de expert Claudiu Ciotleuş. Au răsunat – frumos – colindele „Bună seara la Moş Ajun”, „Ziurel de ziuă”, „Asta-i seara de Crăciun”, „Noi umblăm să colindăm”, „Florile dalbe”, etc. iar publicul a intrat într-o superbă rezonanţă cu tinerii artişti-cursanţi.

A urmat Grupul vocal „Glasuri Someşene”, alcătuit din membrii clasei de canto muzică populară, coordonat de expert Ana Strîmturean, fiind aduse în atenţia publicului vechi colinde româneşti, precum: „A venit o stea de ieri”, „S-a născut un prunc frumos ”, „La poarta cerului”, „Trei crai de la Răsărit”, „Sloboade-ne gazdă-n casă”!, etc.

În continuare, Ansamblul folcloric „Vatră de dor”, al Şcolii de Arte, coordonat de instructorul-coregraf Viorel Dragomir a pus în scenă un colind al unui grup de tineri, organizat la casa unor gospodari, sub forma unui obicei de iarnă, intitulat „La casa gazdei”, prilej cu care s-au împletit, în mod armonios, colindele (printre ele, „Sculaţi, sculaţi gazde mari”, „Cerul şi pământul”, „Viflaime, Viflaime”) cu o suită de jocuri de pe Câmpia Transilvaniei, interpretată cu virtuozitate de către tinerii dansatori.

Cel de-al patrulea moment a aparţinut Grupului vocal „Zestrea Ardealului”, alcătuit din cursanţii clasei de canto muzică populară coordonat de exper t Mar ina Maria Simionescu. Şi de această dată, colindele interpretate s-au dovedit extrem de inspirat alese, micile bijuterii muzicale -„Astă sară îi ajunu`”, “Noi, în sara de Crăciun”, “Viflaime, Viflaime”, “Coborât-o, coborât”, “La nuntă-n Cana Galieli”, “Trei păstori” – încântând spectatorii.

4116

„NOI UMBLĂM SĂ COLINDĂM” – SPECTACOL DE MUZICĂ POPULARĂ ŞI OBICEIURI DE IARNĂ, LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ-NAPOCASTRUCTURI DE SUSŢINERE A „ANULUI FORMAŢIILOR ARTISTICE“


Miercuri, 16 decembrie, la ora 17.00, Sala „Şantier” a Şcolii de Arte „Tudor Jarda” a fost neîncăpătoare cu prilejul prezentării spectacolului „Vis de iarnă” constând într-un reuşit şi inspirat program de dans, muzică uşoară şi jazz, oferit de către experţii şi cursanţii şcolii. Aşa cum mărturisea şi Petre Băcioiu, amfitrionul evenimentului , spectacolul a fost un prilej al experţilor şi cursanţilor de a oferi daruri artistice şi poveşti muzicale depănate la gura sobei. Programul a fost deschis cu un dans contemporan, interpretat de cursanţii anului I şi tehnici an II, coordonaţi de Melinda Moga: Apashe : „Nutbreaker“. O notă specială pentru Melinda Moga, aceasta pigmentând, de altfel, întreg spectacolul cu momente de dans şi balet, inclusiv în timpul numerelor muzicale interpretate de către solişti.

Al doilea punct a fost dedicat jazz-ului, cu piese interpretate de Bordas Noemi, an II - „I saw mommy kissing Santa Claus“, Maissoun Ariqat, an I - „Have yourself a Merry little Christmas“, Alexandra Spiridon, an III - „What are you doing”, „I'll be home for Christmas“. A acompaniat: Albert Adiaconiţei - chitară bas, an II, Paul Gaciu - percuţie, an III şi Onişor Rodilă – pian.

A urmat momentul formaţiei de muzică uşoară RECOVERED a Şcolii de Arte, coordonator Rareş Suciu, iar prestaţia soliştilor a fost şi ea remarcabilă, pe diverse piese de succes, din repertoriul românesc şi universal. Aceştia sunt, în ordinea intrării lor în scenă: Melania Tiponuţ - „Milioane“, Ioana Ispas - „De Crăciun“,Alexandra Pasc - „Silent Night“, Laurenţiu Florea - „White Christmas“ (ilustraţie coregrafică - Raluca Rodina), Carmen Azoiţei - „Jingle bells“, Horaţiu Haiduc - „Rock in around“ (ilustraţie coregrafică - Andreea Demeny, Bianca Horon şi Alina Suciu), Melania Tiponuţ - „I need you for Christmas“, Ioana Pop - „Merry Christmas everyone”, Mihai Ursu - „Noapte de Crăciun“,Carmen Azoiţei - „Shake up“, Mădălina Rusu - „All alone at Christmas“, Lavinia Adam - „Fulgi de zăpadă“ (ilustraţie coregrafică - Andreea Demeny şi Bianca Horon),Fazekas Kriszta - „All I want for Christmas“ (ilustraţie coregrafică - Raluca Rodina). Coordonatorii acestor solişti sunt: Lacko Tunde şi Marina Simionescu. De menţionat excelentul acompaniament, pe tot parcursul spectacolului, asigurat de formaţia RECOVERED şi de liderul acesteia, Rareş Suciu.

Proiectul „Întâlnirile de la Cluj” a fost iniţiat în anul 2012, reunind mai multe şcoli de arte din întreaga ţară, toate având obiective şi domenii comune cu cele ale Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”. Proiectul a debutat la 15 mai 2012 la Cinema Mărăşti, cu un spectacol susţinut de Şcoala de Arte Cluj, în colaborare cu Centrul pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică – Şcoala de Arte din Târgu Mureş, continuând a doua zi cu un spectacol similar, realizat împreună cu Şcoala de Arte din Satu-Mare. O nouă manifestare, în cadrul proiectului „Întâlnirilor de la Cluj” a avut loc la 25 aprilie 2013, fiind un eveniment cultural complex, realizat în colaborare cu Şcoala de Arte din Piteşti. Spectacolul comun a conţinut momente de muzică, teatru, dans, joc şi interpretări instrumentale, din partea unor trupe aparţinând ambelor şcoli - dar şi o lecţie deschisă pe tema desenului decorativ, susţinută de profesorul de pictură al Şcolii de Arte Ploieşti, Elena Zavulovici, printre participanţi numărându-se, deopotrivă, cursanţi ai şcolii clujene şi ai celei piteştene. O altă manifestare de acest fel a avut loc în perioada 17-18 mai 2013, împreună cu Şcoala de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa. Spectacolul – de muzică uşoară şi populară - a avut loc la Palatul Cultural, cu acest prilej fiind, totodată vernisată, la Galeria Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin, expoziţia itinerantă „Clujul – oraşul comoară”.

În contrapartidă, Şcoala de Arte Cluj s-a deplasat la 30 mai 2014, la Reşiţa, unde trupa de dans contemporan a şcolii, „Rhythm Nation” şi Ansamblul Popular „Vatră de Dor”, au susţinut un dialog artistic, în cadrul unui spectacol susţinut la Palatul cultural Reşiţa. O altă întâlnire a Şcolii de Arte a fost cea din 14 decembrie 2013, de la Cluj, cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş – Şcoala de Arte din Timişoara. Spectacolul artistic, susţinut de reprezentaţii ambelor şcoli a conţinut momente de muzică uşoară, populară, dansuri de pe Banatul de Câmpie, un dans de pe Banatul de Munte – dar şi expoziţia „Timişoara”, realizată de clasele cine-foto, pictură şi artă dramatică ale şcolii respective.

1740

PROIECTUL „ÎNTÂLNIRILE DE LA CLUJ” - ÎNTÂLNIRI ÎNTRE FORMAŢIILE ARTISTICE ALE ŞCOLII DE ARTE

„VIS DE IARNĂ” – SPECTACOL DE DANS, MUZICĂ UŞOARĂ ŞI JAZZ LA ŞCOALA DE ARTE DIN CLUJ-NAPOCA


Alte două manifestări culturale, comune - extrem de reuşite – realizate de Şcoala de Arte „Tudor Jarda” au fost de asemenea şi cele din 15-16 mai 2014, împreună cu Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei – Şcoala de Arte „Gheorghe Chivu” şi cea din 20 noiembrie 2014, alături de Scoala de Arte din Sighetu Marmaţiei, Şcoala de Arte din Baia Mare şi Şcoala de Arte din Satu Mare.

De asemenea, în perioada 3-4 iunie, „Întâlnirile de la Cluj” s-au bucurat de vizita Centrului de Cultură şi Arte Timişoara, susţinând, împreună cu gazdele Şcoala de Arte Cluj, un program artistic extrem de reuşit.

luna în care se aud zurgălăi şi colinde.” Evoluţia Coralei „Canticorum” a Școlii Populare de Arte, dirijată de către Dorin Mircea Simionescu, a constituit momentul-vedetă al serii, cu interpretări făcute cu mare artă, oferite de muzicienii profesionişti care compun acest grup.

Aceştia au prezentat următoarele piese: „Bună dimineata la Mos Ajun” de I. Chirescu, „Bună dimineata la Mos Ajun” de I Costescu, „Nouă azi ne-a răsărit” de D. G. Kiriac, „Colo-n sus” de T. Popovici, „Sus boieri” de Gh. Cucu, „Trei păstori” de T. Popovici, „Mare minune” de Gh. Cucu, „Praznic luminos” de T. Popovici, „Doamne, a tale cuvinte” de Gh. Șoima, „Cântec de Crăciun” de G. Budiş, „Legănelul lui Iisus” de Valentin Teodorian, „Astăzi s-a născut Hristos” de T. Popovici, „Plecarea magilor” de D. G. Kiriac, „Colindiţa” de Emil Monţia.

Iar evoluţia, impresionantă, a Coralei “Canticorum” s-a încheiat apoteotic, prin interpretarea piesei „La mulţi ani!”, împreună cu întreaga sală.

3918


Sala „Şantier” a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca a găzduit marţi, 15 decembrie, în cadrul celei de-a patra ediţii a Festivalului „Seri de Iarnă”, un spectacol de balet, muzică clasică şi corală, interpretat de cursanţii experţilor Dorin Simionescu, Olga Bordas, Alexandra Hordoan, Mihai Nan, Melinda Moga şi Emanuil Toma. Amfitrioana evenimentului a fost Zinaida Mahu, cursantă a clasei de actorie coordonată de actorul Petre Băcioiu, care a reuşit să se achite cu brio de această misiune.

Concertul a fost deschis de către Dorian Felecan anul II vioară, la clasa expertului Emanuil Toma, care a interpretat, la chitară, piesa „Dans” de Stephen Kraus. A urmat, într-o adaptare după coregrafia lui Vasile Solomon, „Variaţia Mariei” din baletul „Spargatorul de nuci” de Ceaikovski, interpretată de către Elena Halostă, din anul V, la clasa expertei Moga Melinda.

În aceeaşi notă au evoluat, în apluzele publicului, Diana Coroiu an I pian, clasa expert Olga Bordas interpretând un „Vals” de Chopin; Mihai Zăvoianu an IV pian cu „Tocata” şi „Fuga” de J.S.Bach, clasa expert Olga Bordas, duetul Vasilian Bojan an II violă, clasa expert Mihai Nan şi Roxana Suciu, an I pian, clasa expert Olga Bordas, cu „Cântec de Craciun”. A urcat apoi pe scenă Andreea Teodoru an II, „Panis Angelicus” de Cesar Franck, acompaniată la pian de expert Olga Bordas, iar Georgiana Marian a interpretat „Adeste Fidelis” de John Francis Wade.

Alţi solişti care au încântat publicul în acest spectacol au fost: Filip Boancă cu interpretarea „Edelweiss” de Oscar Hammerstein şi Andreea Kovacs an I, cu piesa „Din an în an”. În continuare, un grup vocal alcătuit din cursanţii care au evoluat până atunci a interpretat piesele „Silent night” de Franz Gruber şi „We wish you a Merry Christmas”. Un alt moment apreciat a fost evoluţia cursanţilor Miriam Sopon, Elena Halostă şi George Olteanu, clasa expert Moga Melinda, cu momente din baletul „Vals”, pe muzica „Silver Bells” de Dean Martin.

Înainte de ultimul punct prevăzut din program, prezentatoarea a anunţat concertul Coralei „Canticorum” prin fraze pline de sensibilitate: „Suntem în luna în care privim în retrospectivă, când încercăm să ne încheiem socotelile cu anul care trece şi să ne pregătim pentru cel ce vine. Luna în care iertăm, dăruim şi privim cu speranţă în viitor. Aceeaşi lună în care oamenii dragi se adună împreună, zăpada acoperă pământul cu o pătură curată de puritate, dacă avem noroc,

Ghelasie Spătăcean, stareţ: “Câmp gol era aici, la Voivodeni, unde păşunau oi şi vite, şi uitaţi ce sfântă mănăstire a răsărit!”

Voievodul Gelu, “patronul” spiritual al aşezării Voivodeni, un sat aparţinător comunei Dragu din judeţul Sălaj, aşezat între dealuri, o zonă mirifică unde ajungi, venind de la Cluj-Napoca, numai după ce treci de “Stânca Dracului”, aflată lângă Hida. Aici, în Voivodeni, la Mănăstirea cu hramul “Schimbarea la Faţă” se desfăşoară, în perioada 29 iunie – 3 iulie 2015 Tabăra Naţională de Iconografie, ediţia a VI-a, cu participarea a 15 iconari din Timişoara, Constanţa, Târgu Jiu şi Cluj-Napoca, precum şi a 25 de copii din rîndul localnicilor. Pe parcursul celor câteva zile de tabără, participanţii, învăţăcei sau profesionişti, pictează icoane pe sticlă, după izvoade originale din zona Nicula, sub coordonarea Mioarei Sîntiuan, specialist iconograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Arte Tudor Jarda ne declară, încă de pe automobilul care ne aduce de la Cluj, că toate piesele realizate pe parcursul acestei tabere vor fi expuse în lăcaşul de cult, cu ocazia hramului mănăstirii, ce va avea loc pe data de 6 august. Astfel, o parte a lucrărilor va rămâne în patrimoniul mănăstirii, iar cealaltă va intra în cel al Şcolii Populare de Arte, pentru a participa ulterior la diversele manifestări expoziţionale ale instituţiei clujene de cultură. Referindu-ne, strict la satul Voivodeni, legenda spune că numele localităţii vine de la voievodul Gelu care, pe la anii 900, după o bătălie pe Meseş cu oştile ungureşti a trecut pe aici, iar populaţia a dorit să-i consemneze trecerea prin zonă. De asemenea, o altă atestare documentară a localităţii apare – câteva secole mai târziu - în cronicile celebrei răscoale de la Bobâlna, din anii 1437 – 1438, din care a reieşit că unul din cei şapte stegari ai răscoalei populare se numea Pavel din Voivodeni.

O nouă viaţă monahală, după 300 de ani Ajunşi în impunătoarea mănăstire, ne în tâmpină Pro tos inghelu l Ghelas ie Spătăcean, stareţul mănăstirii şi ajutorul său de nădejde, părintele ieromonah Macarie, venit aici de numai opt luni, de la Sibiu. După ce părintele stareţ, reprezentanţii Şcolii Populare de Artă „Tudor Jarda” ş i coordonatoarea taberei, Mioara Sîntiuan, au completat diplomele ce urmau a fi înmânate participanţilor şi organizatorilor, i-am cerut permisiunea gazdei noastre, părintele Ghelasie să ne retragem într-un colţişor, pentru a afla câteva lucruri despre istoricul mănăstirii. Cu o mândrie nedisimulată, acesta ne-a mărturisit, pentru început, că a venit aici în data de 15 iulie 2002, după ce-a slujit şase ani la mănăstirea Frăsinei, jud. Vâlcea, alţi şase la schitul Iezer, jud. Vâlcea şi doi ani la mănăstirea Govora. “Câmp gol era aici, o păşune pentru ciurda de vaci, bivoli şi oi a satului Voivodeni. Patru călugări eram, care ne-am stabilit pe acest deal gol. Totul, la dorinţa unor credincioşi din sat care au tânjit să redeschidă oaza de monahism care există încă din anul 1700, când au fost distruse mănăstiri din Transilvania şi desigur, nici cea existentă odinioară, aici, n-a scăpat de furia celor răi. Iată că, până la urmă, această dorinţă a credincioşilor locului s-a împlinit şi după 300 de ani de la dărâmarea mănăstirii vechi s-a dat din nou viaţă monahismului ortodox, începând cu anul 2002, când patru călugări – printre care şi subsemnatul - au pus piatra de temelie cu hramul “Schimbarea la Faţă”.

1938

TABERE DE CREAŢIE 2015

TABĂRA NAŢIONALĂ DE ICONOGRAFIE DE LA MĂNĂSTIREA VOIVODENI, JUDEŢUL SĂLAJ

FESTIVALUL „SERI DE IARNĂ“ - EDIŢIA A IV-ASPECTACOLUL „ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS“


De atunci, an de an a început să înflorească viaţa monahală şi mănăstirească, atât prin numărul de credincioş, care vin la sfintele slujbe, cât şi prin clădirile care se văd,” continuă acesta. Stareţul refuză însă, cu d i p l o m a ţ i e , s ă d e z v ă l u i e s e m n e l e dumnezeieşti pe care - dă de înţeles - că le-a avut, pe parcursul ridicării apoi desăvârşirii construcţiei acestei mănăstiri. „Astea nu se spun, sunt taine ale fiecărui călugăr în parte. Cine le spune, acela suferă de mândrie şi de îngâmfare, păcate de neiertat,” declară el, misterios. Apoi îi invită pe clujenii abia veniţi de la drum, la masă. În tot acest răgaz participanţii la tabără, cu masa luată de ceva vreme, se află deja în plin proces creator, în incinta foişorului de pe dealul învecinat, unde se află de altfel şi clădirea vechii mănăstiri, cea care i-a găzduit pe călugări în 2002 şi în toată perioada scursă până la construcţia noului edificiu.

„Mamă Ană, pot să stau puţin cu tine ?” Îşi face apariţia şi bucătăreasa taberei, Ana Nemeş, cu castronul de ciorbă aburindă, ajutată de fratele de mănăstire Alexandru. Aceasta e cea care a gătit în ultimele trei ediţii ale taberei şi îi delectează şi în acest an pe participanţi cu preparatele sale. Femeia s-a pensionat de la Şcoala pentru deficienţi de auz din Cluj-Napoca, dar a mai lucrat apoi şi în bucătăria unei firme, deschise într-un mall clujean. Marele ei prieten de la Voivodeni este fratele Alexandru, vechea sa cunoştinţă, cel pe care – când acesta se afla încă în „lume” – l-a hrănit, la cantina Şcolii pentru deficienţi de auz din Cluj-Napoca, în calitate de elev al şcolii respective. „O, ce bine i-a părut fratelui Alexandru când m-a întâlnit!

Îmi tot spune: mamă Ană, pot să stau puţin cu tine? Dar, de fapt, aici toţi îmi spun „mamă” sau „bunică” şi nu există bucurie mai mare pentru mine decât să-i văd mâncând, cu poftă, de la mic la mare, pe toţi cei prezenţi în tabără. No, atunci mă liniştesc şi eu, zicându-mi că le place mâncarea pe care le-o fac,” mărturiseşte, numai un zâmbet, femeia de 66 de ani. La rândul său, fratele de mănăstire Alexandru se uită cu drag la ea, îi ascultă toate indicaţiile legate de servirea mesei şi zâmbeşte mulţumit. Chestionat, acesta arată că aici, la mănăstirea Voivodeni şi-a găsit cu adevărat liniştea şi speră din tot sufletul ca peste patru luni să fie primit şi el în monahism. „De la Nicula m-a adus părintele stareţ, acum doi ani şi opt luni – şi nu-mi pare rău deloc. Mi-a tot spus: „Hai vino aici, că-ţi va fi bine, fiindcă am nevoie de tine la tot ce se întâmplă în mănăstire.” Şi-am venit. Mă ocup acum de candelele din biserică, de tot ce e legat de slujbe, dar şi de flori, marea mea pasiune, ” adaugă acesta.

Ieşim din sala de mese şi în curte, o întâlnim pe „veterana” taberei de iconografie, Valeria Miuţe din Târgu-Jiu, cea care a fost prezentă la toate ediţiile precedente ale taberei. Ne răspunde şi ea, cu bucurie, la întrebări şi e limpede că e fericită să se afle din nou aici. „Această tabără a reprezentat pentru mine o adevărată şcoală de pictură , pe lângă cea de la Mănăstirea Tismana, din zona de unde provin. Aici, pot spune că m-am documentat şi-am învăţat de la cei ce vin din diverse judeţe mai multe stiluri de pictură.

Exper ta Monica Korent , şefa secţiunii Arte v i z u a l e n e - a d e c l a r a t următoarele, referindu-se la temele generale ale lucrărilor prezentate de către cursanţi: „Această expoziţie urmăreşte realizarea unor modele reale de compoziţie pentru anul I, care se pot folosi în decorul textilelor, sticlei sau gresiei.

Pentru anul II, se doreşte crearea unor modele abstracte, deoarece tratează în mod decorativ stările şi senzaţiile, iar anul III ne prezintă o documentare a unor stiluri în decoraţiuni şi obiectul decorativ, în stilul respectiv”. În deschidere, dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al Şcolii de Arte din Cluj-Napoca a ţinut să-i felicite, deopotrivă, pe cursanţi şi pe experta Monica Korent pentru modul în care le insuflă acestora noi maniere de lucru, până nu demult necunoscute lor. La rândul său, experta Monica Korent a catalogat lucrările ca fiind de un nivel calitativ ridicat, arătând că la expoziţia din 14 decembrie, Invernala, vor fi prezentate lucrări bune - şi nu numai de clasă.

În continuare, a luat cuvântul câte un expozant din fiecare an. Astfel, Alina Crişan – anul I decoraţiuni interioare a mărturisit că nu i-a fost greu să muncească în această manieră, fiindcă a început să deseneze din copilărie, însă a înţeles pe parcursul realizării lucrărilor cât de mult a progresat în şcoală. Alţi doi cursanţi, Theea Brad, din anul II şi Andromeda Lăpuşan, anul III şi-au prezentat şi ei lucrările - iar la final, dl Marius Moldovan i-a felicitat încă o dată pe cursanţi, asigurându-i de sprijinul conducerii pentru realizarea unor noi expoziţii de gen. “Aştept să vă prezentaţi cu expoziţii de grup şi personale şi să fiţi promovaţi, sub atenta c o o r d o n a r e a d o a m n e i e x p e r t ” , a concluzionat Marius Moldovan.

3720

4. EXPOZIŢIA „REAL-ABSTRACT“, CLASA DECORAŢIUNI DE INTERIOR, EXPERT MONICA KORENTTABERE DE CREAŢIE 2015

EXPOZIŢII ŞI PREZENTĂRI DE ARTE VIZUALE

Prezentarea de modă a cursanților claselor de design vestimentar, intitulată Starlight, ne poartă prin atmosfera magică a sărbătorilor de iarnă cu tot ce semnifică ele de la cromatică și până la texturile alese.

Siluete inspirate din formele de turtă dulce-Diana Claudia Radu, sau din structura fulgilor de nea-Xenia Matei, ideea de roșu convertită în rochii cu accesorii gen manșon, Ioana Mocanu, sau, după caz, mănuși suprad imens iona te con t ras tan te cu vestimentația- Radu Selișteanu, declinări texturate de auriu cu negru ca pentru seri speciale- Maria Goia, ori sobrietatea unei rochii clasice bleumarin cu detalii argintii minimaliste ce amintesc de țurțurii de gheață de pe streașina casei copilăriei- Andrea Hosu.

Într-un registru al sărbătorilor cu specific național, ne duce vestimentația creată de Tiberia Ursu, cu reinterpretarea iei în sobrietatea dată de alb și negru, cu detalii fine de aplicații de mărgele, asortată într-un spirit boem și oarecum hippy cu o pereche de pantaloni negri evazați.

În aceeași manieră a valorificării potențialului inepuizabil al filonului național, Marius Alexandru Moldovan alege ca temă de inspirație pentru colecția sa de lenjerie, portul traditional specific zonei Transilvania , într-un mod cu totul aparte, reinterpretând motivele populare într-o manieră actuală, lipsită de convenționalismul specific unei colecții de lenjerie. Cele 8 piese, susțin, în măsură proprie, idea reconvertirii identității naționale într-o perioadă de puternică globalizare.

Anul I I I , des ign ves t imentar reprezentat de cinci cursante: Silvia Șimon, Bianca Maria Bilaniuc, Ana Tegzeșiu, Lavinia Cândea, Emese Szabo, ne oferă sugestii vestimentare călduroase declinate în mantouri de stofă garnisite cu blana eco pesiluete oversized întrendurile actuale ale sezonului- Silvia Șimon, sau cu influențe sport, din jerseymoale, ca în cazul Laviniei Cândea, demersuri ludiceși interpretări voit naive ale idei igrafice a bradului, cum apare în desenele de grădiniță, în ansamblul vestimentar compus din T-shirt cu fustă, al Biancăi Mariei Bilaniuc, sau, de ce nu, propuneri clasice nemuritoare pentru o vestimentație potrivită serii de Revelion încreația Anei Tegzeșiu și a lui Emese Szabo.

Starlight s-a dorit a fi, din perspective profesorului coordonator, expert dr. Călina Langa, un exercițiu intermediate între cele două semestre, în care cursanți i să beneficieze de o mică repetiție binevenită în perspective prezentării de modă anuale din vară.

Mulțumiri deosebite se cuvin colaboratorilor de nădejde ai clasei de design vestimentar a Școlii de Arte, în tipul acesta de proiecte, agenția Euromodels by Liliana Mihacea , make-up artist Maria Costină Boloș.

Mi-a făcut plăcere să învăţ de la ei – şi poate că şi lor de la mine. Oricum, după ce părăsesc Voivodeniul, am să le arăt şi copiilor de la Tismana acest stil de iconografie, practicat la Mănăstirea Nicula, pe care iată, cei de la Şcoala Populară de Arte din Cluj, prin organizarea acestei tabere, îl transmit în toată ţara. Şi-n rest, să mai ştiţi un lucru: când vin aici se petrece un fenomen de-a dreptul miraculos: uit toate supărările şi grijile cotidiene şi mă liniştesc complet,” explică, la rândul ei, încântată, Valeria Miuţe.

“Lucrez la o corporaţie iar pictura pe sticlă mă relaxează” La un semn al părintelui stareţ, ne îndreptăm cu toţii spre foişorul de pe dealul din proximitate, acolo unde se desfăşoară atelierele de creaţie. Mesele de lucru sunt ocupate, în totalitate, de copii şi oameni în toată firea, aplecaţi deopotrivă, cu răbdare, asupra lucrărilor. La foişor, ne întâmpină coordonatorul taberei, Mioara Sîntiuan, restaurator al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Sub supravegherea ei se pictează toate icoanele pe sticlă şi, asemeni unui maestru de şah care face un “simultan”, cu zeci de jucători, aceasta se deplasează peste tot, în dreptul fiecărui participant la tabără. Şterge, corectează, explică - iar toată lumea o ascultă cu sfinţenie. La mesele lungi sunt aşezaţi cei 38 de cursanţi, având vârste cuprinse între 5 şi 63 de ani: 25 de copii, localnici, şi iconarii sosiţi din Timişoara, Constanţa, Târgu Jiu şi Cluj-Napoca. Observă mirarea de pe chipurile noastre la vederea atâtor oameni, strânşi în jurul icoanelor pe sticlă, aşa că se grăbeşte să ne explice: “Majoritatea copiilor din zonă nu sunt la prima experienţă de acest gen, ei revenind în tabără, an de an şi bineînţeles, de fiecare dată se observă şi evoluţia lor. Însă, cel mai important fapt e acela că se transmite mai departe un meşteşug popular şi se formează şi în domeniul iconografiei un public autorizat, care va putea discerne în viitor o icoană autentică de un kitsch. De asemenea, sper ca actualii iconari, cei maturi, să ajungă să expună în marile galerii ale lumii – păstrându-şi totodată credinţa şi puritatea,

pe care le-am remarcat cu prilejul şederii noastre aici.”

Cât despre tehnica pe care o împărtăşeşte participanţilor la tabără, aceasta ne-o prezintă scurt, pe înţelesul tutruror, parcă pentru a nu ne deruta: ”Tehnica pe care o transmit e cea tradiţională a iconarilor de la Nicula, cu conturul în tuş şi pelicula de culoare, în pigmenţi amestecaţi în emulsie de ou…” Pe nesimţite, ne apropiem , prima dată de micii iconari care pictează, complet absorbiţi de munca lor. “Sunt de aici, din Voivodeni, elev în clasa a IV-a, la Şcoala Gimnazială din localitate. Am mai fost în tabără şi în urmă cu doi ani şi am considerat ca pe o experienţă frumoasă, cea pe care am avut-o aici, cu posibilitatea ca pe viitor, continuând, să am şi eu succes. Aşa că sunt hotărât să mă perfecţionez încontinuu şi să particip de-acum şi la alte activităţi similare, în domeniu,” declară Daniel Colcer, un băiat cu un limbaj surprinzător de evoluat, pentru un tânăr din mediul rural. Intră în vorbă cu noi şi o elevă, în vârstă de 14 ani, din aceaşi localitate, care ne mărturiseşte, la rândul său, următoarele: “Am fost prezentă la toate celelalte cinci ediţii ale taberei, fiind iniţiată de oamenii de aici în pictura pe sticlă şi, dacă-m iamintesc bine, într-unul din ani am pictat chiar şi pe lemn. Aşa, încet-încet am prins drag pentru pictura pe sticlă şi mă voi strădui din tot sufletul ca, de-acum încolo, să nu lisesc la nicio ediţie. Atât de dragul picturii cât şi al celor de aici, de care m-am ataşat foarte mult.”

Ne atrage atenţia şi o cursantă din Timişoara, o femeie trecută de 50 de ani, pictoriţă experimentată, care spune că încearcă pentru prima dată această tehnică de pictură. Se numeşte Hella Crasnanic şi lucrează într-o corporaţie. “Cred că mi s-a împlinit un vis. Doream mai demult să mă retrag puţin din lume – şi iată că s-a întâmplat acest lucru, pentru câteva zile. Am o slujbă solicitantă, într-o multinaţională şi nici măcar n-am ştiut că am nevoie de acest loc şi îndeletnicire - până acum, când am ajuns aici. Trebuia să plec într-o altă tabără, dar nu s-a potrivit, dar acum îmi pare bine c-a ieşit aşa şi cred c-a fost mâna Celui de sus, care a potrivit atât de bine lucrurile” arată aceasta, încântată.

2136

3. „STARLIGHT“ - EXPOZIŢIE DE DESIGN VESTIMENTAR

TABERE DE CREAŢIE 2015EXPOZIŢII ŞI PREZENTĂRI DE ARTE VIZUALE

La finalul şederii noastre, managerul Şcolii Populare de Arte, Vasile Corpodean a oferit diplome de participare tuturor celor prezenţi, ”pentru dragostea dumneavoastră pentru icoană”, iar celor mai merituoşi dintre organizatori, diploma “Prietenii Artelor”: părintelui stareţ Ghelasie, “pentru că ţine atât de mult să organizeze această tabără, azi când condiţiile economice nu sunt deloc uşoare” şi Valericăi Miuţe, cea mai veche participantă, “pentru că nu e deloc lipsită de talent în organizare, contribuind astfel, hotărâtor, la reuşita taberei”. Iar cuvântul părintelui stareţ a fost şi el la înălţimea momentului: “ Dumnezeu are nevoie de sufletele noastre pentru că nu are pe nimeni de pierdut şi pe toţi vrea să-i mântuiască şi să-i ducă spre El. De aici şi această râvnă de a picta chipul Maicii Domnului şi al sfinţilor, ca un fel de evanghelizare cu aceste icoane prin care preamărim Biserica lui Cristos.”

Un numeros public, alcătuit din colegi, experţi şi iubitori de artă au participat marţi, 24 noiembrie 2015 la vernisajul expoziţiei de pictură, FACE-TO-FACE a Adinei Tart, cursantă în anul II la clasa expertei Farkas Melinda. „I-am propus acum două săptămâni să expună aici. Adina a zis, imediat, DA. Interesant, după două zile i-a venit aceeaşi propunere şi din altă parte, aşa că expozi ţ ia de azi es te a doua e i <personală>, după cea deschisă în Floreşti. Ea are o fire deschisă, lucrează foarte mult şi din plăcere, îi plac provocările şi nu se dă bătută.

Lucrările prezentate aici sunt făcute la şcoală sau în atelierul Adinei de acasă şi când i-am propus acest titlu, ea nu a stat pe gânduri şi zis pe loc: <OK, e foarte interesant!> Lucrările de natură statică invită „privitorul” să se uite către ele, în vreme ce portretele cu animale parcă se uită, ele, la „privitor”. Oricum, acesta este primul pas al Adinei, sau al doilea, către un lung şir de expoziţii, fiindcă aşa prevăd eu şi îi doresc încontinuare să fie la fel de curajoasă, perseverentă – şi să nu se închidă în sine – pentru că atunci când îţi laşi sufletul deschis poţi să te îmbogăţeşti sub toate aspectele: şi în ceea ce priveşte modul de a trata suptrafaţa picturală, cât şi în gândire sau atitudine”, a mărturisit, în cuvântul ei, experta Farkas Melinda

La rândul său, autoarea a ţinut să mulţumească profesoarei sale pentru cuvintele frumoase de încurajare, adăugând următoarele: „Unii dintre voi mă ştiu ca om al cifrelor, ori aici am încercat să vă vorbesc prin culoare. Lucrările din această expoziţie sunt o parte din munca primului an, eu zic că s-a încheiat o etapă şi acum, cu ajutorul Melindei, sper să continui ceea ce am început. Îi mulţumesc acesteia, în mod deosebit, pentru că mi-a ghidat paşii – şi-mi amintesc, atunci când am venit aici, cât de greu mi-a fost să aşez culoarea – iar acum cât de normal şi natural fac lucrul acesta”.

La rândul său, Monica Korent, şefa compar t imentului Arte v izuale ş i -a manifestat entuziasmul pentru lucrările merituoasei cursante, ale cărei lucrări - fapt extrem de rar în cazul unui artist amator! - erau în marea lor majoritate vândute, în momentul începerii vernisajului: „Mi-a plăcut îndeosebi cum Adina Tart a abordat această temă şi e clar că aceasta are un simţ deosebit al culorii, munceşte mult şi are o fineţe aparte, aşa că o felicit. Sper să nu se oprească aici, nivelul artistic l-a ridicat destul de sus şi sper ca ea să continue pe linia începută”!

3522

2. LA GALERIA `60, EXPOZIŢIA DE PICTURĂ „FACE-TO-FACE“ ADINA TART, CURSANTĂ ÎN ANUL II, EXPERT FARKAS MELINDA

TABERE DE CREAŢIE 2015EXPOZIŢII ŞI PREZENTĂRI DE ARTE VIZUALE

„Liniştea dinaintea furtunii” – Expoziţie de grafică, Galeria „Chipurile

Clujului” decembrie 2015

Expoziţ ia „Liniştea dinaintea furtunii” cuprinde interpretări grafice în tehnica peniţei cu tuş ale cursanţilor din anul II şi III ale Şcolii de Arte din Cluj-Napoca. Peniţa a constituit încă din Antichitate o unealtă - atât pentru scris, cât şi de desenat – în prezent, cel mai des folosite fiind peniţele de oţel. Această tehnică s-a dezvoltat la o scară mai largă, începând cu arta chineză, în timpul Dinastiei Tang (618 – 906) şi Song (960 – 1279) şi mai apoi în Spania, în perioada Muromadi (1338 – 1573). Efectul precis al peniţei cu tuş este exemplificat mai târziu, în perioada Renaşterii, de artişti, precum Leonardo da Vinci, Albrecht Durer sau Albrecht Altdorfer, de asemenea în perioada Barocului, Rococo, Romantic, Neoclasic şi în mişcările artistice din secolul al XIX-lea. Câteva exemple ar fi: „Foetus în Utero” - o lucrare ştiinţifică de Leonardo da Vinci, „O insulă în lagună” – de Canaletto, numeroase desene realizate de artistul spaniol Francesco Goya, peisajele lui Samuel Palmer, „Views of Arles” – de Vincent van Gogh, „Reclining Nude” – de Pablo Picasso.

O tehnică a detaliului, peniţa şi tuşul necesită precizie şi răbdare. Lucrările cursanţilor trec printr-un spectru amplu: de la figurativ la abstract; de asemenea, de la personaje mitice, la peisaje formate din mii de puncte alăturate, ori de la tuşe expresive şi agitate, la linii calme şi sigure. Fie că este vorba de o furtună propriu-zisă, amplasată în largul oceanului, sau la marginea unui oraş, fie că e vorba de o furtună interioară care stă să izbucnească într-un conflict, fiecare cursant a interpretat într-o manieră proprie redând o atmosferă propice temei date.

Cursanţii care au participat la expoziţie sunt următorii: Nicolae Mosora (an III), Flavius Minteuan (an III), Haynalka Santha (an III), Pîrv Maria Anca (an II), Herbel Ioana (an II), Marcu Vlad (an II), Aştileanu Maria (an II), Radu Cristina (an I).

Raluca Bobiş,

Coordonator grafică

REPORTAJ Povestea satului Şutu - prima localitate din Ardeal şi a doua din România cooperativizată sub ameninţarea armelor

Pe locurile unde vegheau, în 1949, miliţienii şi securiştii, vor picta timp de câteva zile tinerii artişti ai unor şcoli de artă din Transilvania.

Poveştile aşezării

Microbuzul Şcolii Populare de Arte " T u d o r J a r d a " d i n C l u j - N a p o c a , organizatoarea taberei de creaţie în domeniul artelor plastice, ne aduce din reşedinţa judeţului, în doar câteva minute, la pensiunea unui întreprinzător particular aflată în localitatea Şutu din comuna Ciurila. Şocul pe care-l resimţim e maxim când la intrarea în sat ne întâmpină - de o parte şi de alta a drumului - doi stâlpi, văruiţi proaspăt, cu simbolurile comuniste imprimate ostentativ pe ele, într-un roşu ţipător: secera şi ciocanul şi steaua cu cinci colţuri.

Brusc, amintirea unor vremuri pe care le credeam demult apuse ţâşneşte neplăcut şi tenebros în mintea noastră, aşa că ne blocăm. Noi, de fapt, am venit la Şutu pentru a face un tur de documentare în arealul Cheilor Turzii, alături de profesori şi de tinerii artişti plastici din Cluj-Napoca, Turda, Satu-Mare, Sighetu-Marmaţiei, Câmpia Turzii şi de o tânără de 17 ani din localitatea Slatina (Ucraina).

To tu l , pen t ru ca ucen ic i i să imortalizeze pe parcursul celor cinci zile cât durează tabăra o parte a obiectivelor pe care urmează să le viziteze pe parcursul zilei. Tinerii artişti şi experţii care-i călăuzesc în domeniu sunt pregătiţi să pornească de îndată în "expediţie", însă tema "stâlpilor comunişti, totemici," nu ne dă pace. Aşa că înainte de a da semnalul plecării îi rugăm pe organizatori să ne "păsuiască" puţin, până când proprietarul pensiunii, Liviu Copil, ne va povesti istoria lor.

Iar uimirea noastră creşte şi mai mult când acesta, zâmbind larg, ne spune că el este cel care, în răstimpuri, îi reîmprospătează cu var şi culoare. "La început i-a vopsit excentricul Cornel Revnic, renumitul oier şi proprietar de lacuri din zonă, aşa, dar apoi am continuat eu - fiindcă m-am gândit

că ar fi fost păcat să ne dezicem de istoria noastră, a suferinţei părinţilor şi bunicilor mei şi a celorlalţi oameni ai locului", începe el, misterios. "Dar, pe lângă povestea stâlpilor, mai avem una, superbă - cea - care de altfel a adus porecla şutenilor în limbajul locuitorilor satelor vecine", aruncă acesta încă o nadă, asemeni unui pescar experimentat, simţind că, negreşit, o să „muşcăm".

Intrigaţi şi incitaţi de subiecte, simţim că am nimerit în faţa unui "povestaş" redutabil, depozitar al memoriei colective şi "garant" al unei colectivităţi pierdute în zona dealurilor Clujului. Aşa că îl rugăm să ne detalieze măcar primul subiect, urmând ca de al doilea să ne ocupăm când ne vom întoarce din periplul nostru. Proprietarul pensiunii nu se lasă prea mult invitat şi, bucuros că are cui povesti aceste lucruri, continuă: "Şutu a fost prima localitate din Ardeal şi a doua din România care a fost colectivizată. A fost aleasă de conducerea de partid şi de stat, cu la Moscova, ca să demonstreze victoria definitivă a comunismului la noi, prin colectivizarea agriculturii. Şi asta s-a petrecut, după spusele bunicului, care a fost un martor al evenimentului, în luna august a anului 1949".

"Eşti deja în Rusia, înscrie-te în C.A.P.!”

Apoi continuă: "Ruşii, în asociere cu ai noştri, aleseseră satul Şutu - nu se ştie din ce motive - ca să fie un exemplu în zona Ardealului. Bunicul meu, Iosif, a fost combatant în Primul Război Mondial. De al Doilea Război a scăpat, fiindcă avea deja cinci copii şi devenise între timp unicul întreţinător al familiei sale. Mi-a povestit că după 1947 au venit comuniştii în sat, în special noaptea, ca să-i înspăimânte pe săteni, în demersul lor de a-i forţa pe aceştia să intre în C.A.P. Cu săptămâni înainte de inaugurarea oficială a C.A.P.-ului din sat mai erau vreo doi-trei inşi care refuzau categoric să intre în . Bunicul, care fusese în Rusia, ştia cât de răi erau comuniştii, a intrat - până la urmă - în această formă de asociere. Însă pe cei încăpăţânaţi securiştii îi săltau noaptea din pat, apoi după ce-i legau la mâini, la picioare, şi le acopereau ochii îi urcau într-un I.M.S., cu care-i purtau ore în şir prin

2334

TABĂRA DE CREAŢIE LA CHEILE TURZIIEXPOZIŢII ŞI PREZENTĂRI DE ARTE VIZUALE1. „LINIŞTEA DINAINTEA FURTUNII“


zonă. Apoi le spuneau: Şi, bieţii oameni, neavând ce face, crezând că se află într-adevăr în Rusia, semnau adeziunea". Astfel, cu terenul curăţat de elemente "reacţionare", deşi existau încă în munţi luptători anticomunişti, comuniştii au început, cu spor, pregătirile marii inaugurări a C.A.P.-ului: în câteva zile au ridicat stâlpii, azi "împricinaţi", şi au instalat un dinam pe moară, oferind curent electric gratuit sătenilor. A urmat sărbătoarea - povesteşte Copil - înainte de care au descins zeci de militari români (printre care se distingeau şi câţiva sovietici), înarmaţi cu mitraliere şi cu cartuş pe ţeavă, hotărâţi ca nimic să nu le strice festivitatea de la 29 August 1949. Arată, în continuare, gazda taberei de artă: "Şi, cum totul a fost până la urmă O.K., imediat după festivitate au şi început să construiască tot felul de clădiri, cum nu erau în tot judeţul, au adus tractoare pe şine şi tehnologie (îngrăşăminte, etc), astfel că s-a ajuns ca recoltele anuale să fie de circa 30 de vagoane de grâu, asta însemnând aproximativ 300 de tone. Părinţii şi bunicii mei au suferit şi ei, fiindcă li s-a luat totul, dar nu atât de tare ca şi concetăţenii lor din alte zone, fiindcă satul Şutu era considerat unul şi trebuia menţinut la un nivel acceptabil de bunăstare. De exemplu, prin comparaţie, la sfârşitul C.A.P.-ului, în 1989, abia dacă s-au mai dus la centrul de colectare din Turda vreo 20 de tone. Aşa că în memoria bunilor noştri care - vrând-nevrând - au fost şi ei sub vremuri, am zis să păstrăm şi să nu distrugem stâlpii, care din câte ştiu sunt unici în România", îşi încheie acesta istorisirea.

Simona din Ucraina: "România e ţara visurilor mele!”

Urcăm în microbuz - noi şi celelalte 18 persoane care compun tabăra de grafică şi pictură. Purcedem la drum. Tema taberei este bazată pe reprezentarea artistică a peisajului deosebit de expresiv al Rezervaţiei Naturale a Cheilor Turzii, dar şi a zonei adiacente acestora: ruinele oraşului antic Potaissa, Salina Turda, mormântul lui Mihai Viteazu, Cheile Turzii, satul Rimetea şi "Piatra Secuiului", fascinanta formaţiune muntoasă aflată la marginea aşezării. Un lucru esenţial: organizatorii nu le-au impus participanţilor niciun fel de jaloane sau norme, lăsându-le libertatea de concepţie, în acord cu personalitatea fiecăruia.

Experţii care-i însoţesc pe tinerii aspiranţi la calitatea de artist plastic sunt, cu toţii, de la Şcoala Populară de Arte "Tudor Jarda" din Cluj-Napoca: Vasile Corpodean, managerul instituţiei, Cristi Goilă, Melinda Farkas, Monica Korent şi Felicia Răcean, coordonatorul secţiei externe din Turda. Primul obiectiv: Salina Turda, unde participanţii vor face schiţe şi fotografii ale uimitoarelor forme şi construcţii de acolo, pentru a compune lucrări. Ajungem la Salină, unde coborâm, pe picioare, tunelurile vechilor mine şi apoi scările de lemn, până la lacul de pe fundul minei, astăzi modernizată - o adevărată minune a turismului, figurând printre primele 10 obiective de acest fel ale lumii.

Acolo, tinerii încep de zor să facă schiţele care ulterior vor deveni material de bază pentru tablouri. Mă apropii de tânăra ucraineancă Simona Borca, eleva de 17 ani din Slatina, numele românesc al localităţii, şi Solotvino, cel ucrainean. Mărturiseşte că învaţă la colegiul de Arte din Ujgorod, în Transcarpatia, zonă odinioară locuită de populaţie preponderent românească, de către vechii maramureşeni, astăzi locuită de prea

O n o t ă a p a r t e d e c u l o a r e ş i autenticitate au conferit evenimentului trei renumite artiste populare, cusătorese şi ţesătorese - din zonele Olteniei, Moldovei şi Transilvaniei - Filomena Tiştere, Niculina Andronache şi Elvira Gavriş (academician al Artelor tradiţionale, titlu conferit de Muzeul ASTRA de la Sibiu), care au prezentat publicului splendide costume populare, etalate pe manechine.

„Am vrut să le oferim prietenilor de la Cluj, acest spectacol şi versurile lui Eminescu, recitate cu inimă de moldovean, iar astăzi cel mai important lucru este că trebuie să fim mândri că încă un an care a trecut ne-a adus în această sală, tocmai ca să ne bucurăm de Ziua României”, a mărturisit, în cuvântul său, Liviu Andronic. „Doresc să-i mulţumesc colegului de la Cluj, pentru invitaţia făcută - şi eu consider că tot ceea ce am avut de transmis, cu ocazia acestei zile, am transmis deja prin spectacolul susţinut de către cursanţii şi experţii noştri”, a adăugat Alexandru Bratu, managerul Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu.

L a fi n a l , Va s i l e C o r p o d e a n , managerul Şcolii de Arte Cluj i-a felicitat pe artişti şi le-a mulţumit pentru evoluţia lor de pe scenă, subliniind faptul că, timp de patru ani, până în 2018, cand se vor implini 100 de ani de la Marea Unire, Şcoala de Arte din Cluj va invita câte două şcoli de arte din regiunile româneşti, pentru ca proiectul să ia o şi mai mare amploare - acoperind ideea de Unitate Naţională, într-un singur „trup”, care să cuprindă „Trei inimi româneşti”! Înainte şi după spectacol, publicul a admirat, la Galeria “Chipurile Clujului”, o reuşită colecţie de obiecte de artă populară, specifice zonelor Moldovei, Olteniei şi Transilvaniei.

3324

TABERE DE CREAŢIE 2015 COLABORĂRI CULTURAL-EDUCAŢIONALE

Sala „Şantier” a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” a fost arhiplină joi, 26 noiembrie, cu prilejul spectacolului de folclor „Trei inimi româneşti”, care a angrenat energiile creatoare a trei şcoli de arte din România - Botoşani, Târgu-Jiu şi Cluj-Napoca - într-un simbolic gest de unire a provinciilor din care provin, dedicat celebrării Zilei Naţionale a României, de la 1 Decembrie. Organizarea evenimentului a avut, ca punct de pornire, experienţa acumulată de către Şcoala de Arte din Cluj-Napoca pe parcursul anilor de parteneriat cu instituţiile similare din ţară. Astfel, a luat fiinţă un nou format de spectacol dedicat Zilei Naţionale a României, cu participanţi din cele trei provincii istorice româneşti, tip de eveniment care va continua şi în viitor.

Programul folcloric a fost susţinut de următoarele ansambluri folclorice: Orchestra “Noua Generaţie” a Şcolii de Arte Botoşani, dirijor prof. Viorel Fantu; Orchestra “Maria Lătăreţu” a Şcolii de Artă Târgu-Jiu, dirijor expert Constantin Argint; Orchestra Şcolii de Arte Cluj-Napoca, dirijor expert Iancu Pop; Ansamblul folcloric “Noua Generaţie”, al Şcolii de Arte Botoşani, instructor coregraf Lăcrimioara Alupoaie; Ansamblul folcloric “Juniorii Doinei Gorjului”, al Şcolii de Artă Târgu Jiu, instructor coregraf Valeriu Saraolu; Ansamblul popular “Vatră de dor” al Şcolii de Arte Cluj, instructor coregraf Viorel Dragomir. În deschidere, clujenii au abordat un program susţinut de grupul folcloric al Şcolii de Arte “Tudor Jarda”, coordonat de e x p e r ţ i i A n a S t r î m t u r e a n , M a r i n a Simionescu şi Claudiu Ciotleuş, cu piese vechi, având o pronunţată tentă patriotică, dar şi cu o suită de “Jocuri din Codru”,

susţinută de Ansamblul popular “Vatră de dor”.

A sosit apoi rândul artiştilor din Târgu-Jiu, care au încântat publicul clujean cu o suită de orchestră – susţinută de Orchestra “Maria Lătăreţu”, cu dansurile Ansamblului Folcloric “Juniorii Doinei Gorjului” dar şi cu evoluţii de grup sau ale soliştilor Ştefan Boian, Zasmine Polacek, Săndica Dochiu, Andrada Betej şi Maria Mihăilă. Nu au lipsit nici vechile piese: “Hai să-ntindem hora mare” sau “Noi suntem români!”, nelipsite de la un eveniment de o asemenea importanţă. În continuarea spectacolului, tinerii artişti botoşăneni şi-au demonstrat talentul cu o suită de dansuri moldoveneşti şi de la Suceava, cu un colaj de piese corale, dar şi cu evoluţii ale interpreţilor Teodora Grumeza, Bogdan Petrişoru (clarinet) şi Diana Ţugui.

A impresionat de asemenea recitalul poetic al lui Liviu Andronic, managerul Şcolii Populare de Arte Botoşani, cu „Doina” lui Eminescu.

puţini co-naţionali de-ai noştri, iar în familia ei se vorbeşte numai româneşte. Arată apoi tânăra: "Am la şcoală doar doi colegi români, originari chiar din oraşul natal, Slatina. Acest drum al meu la Salina Turda e pentru mine ca un , fiindcă şi localitatea Solotvino e o localitate apărută pe o mină de sare, dar spre deosebire de Turda acolo nu e amenajat nimic. Am ajuns în tabăra din România fiindcă am primit o invitaţie de la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca, prin intermediul domnului Dan Pralea (n.r. - managerul Centrului Cultural Sighetu-Marmaţiei) şi am acceptat imediat, fiindcă am vrut cu ardoare să văd şi alte locuri decât cele familiare. Pentru mine România e ţara visurilor! Dacă aş avea posibilitatea să studiez în România ar fi fabulos, dar dacă nu voi reuşi acesta lucru îmi voi continua studiile de artă în Ucraina. Îmi plac enorm locurile acestea şi vă mărturisc, cu mâna pe inimă, că în viaţa mea nu am întâlnit ceva mai frumos, din punct de vedere artistic, decât Salina Turda". Managerul Vasile Corpodean s-a aşezat comod pe o bancă în frigul salinei şi priveşte cu încântare cum tinerii îşi fac treaba. Povesteşte acesta: "Aceasta e cea de-a V-a ediţie, după două tabere organizate la Ciucea, la Muzeul „Octavian Goga", în 2009 şi 2010, şi alte două, în 2011 şi 2012, la Turda. Am ales localitatea Şutu pentru că e un loc de interferenţă între Cheile Turzii şi Munţii Apuseni, de asemenea fiind şi foarte pitoresc şi l iniştit , propice creaţiei..."Parcticipantă: "N-am mai întâlnit o comuniune atât de bună" După circa o oră de şedere în Salină pornim spre monumentul lui Mihai Viteazu şi Mănăstirea de maici "Mihai-Vodă", aflat la circa trei kilometri de municipiul Turda.

Ajungem acolo şi tinerii îşi reiau, cu asiduitate, activitatea. Facem şi un tur al mănăstirii, intrând în biserica din incintă, o copie fidelă a Bisericii "Mihai Vodă" din Bucureşti, realizată în proporţie de 75% din mărimea acesteia. Îmi oferă informaţii suplimentare profesoara Felicia Răcean, de la Turda: "Toate lucrările care se vor realiza în tabără vor constitui o expoziţie finală care va fi prezentată la Cluj, iar tehnicile utilizate sunt în acrilic, acuarelă, grafică sau tehnici combinate. E atâta material aici, în periplul nostru, încât fiecare participant poate să facă o lucrare, cel puţin, în fiecare din cele cinci zile câte ne-au mai rămas din tabără".

Pornim spre Cheile Turzii. Ajunşi acolo, în mijlocul peisajului care-ţi taie răsuflarea ne trezim "invadaţi" de grupuri compuse din zeci, sute de cetăţeni maghiari de toate vârstele. Conaţionali, doar câţiva - semn că românii preferă ieşirii în natură şi menţinerii sănătăţii altceva. Ce anume, n-avem habar. Acolo, lângă pârâul limpede (Hăşdatele) care brăzdează Cheile, mustind de cleni - unii având o mărime de peste 20-30 de centimetri - am stat de vorbă şi cu Violeta Popescu din Cluj-Napoca.

Aceasta în viaţa de zi cu zi e cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, iar în timpul liber deprinde tainele picturii la Şcoala de Arte. Îmi mărturiseşte, la rândul său: "Am mai participat la evenimente, mai lungi sau mai scurte, în diverse locuri, şi nu mi s-a mai întâmplat să simt o asemenea armonizare a participanţilor ca-n această tabără. Practic, e o armonie de idei aici, inclusiv în sfera lecturilor, preocupărilor noastre. Toate ducând, în final, spre o evadare splendidă, în pictură".

2532

AU FOST „TREI INIMI ROMÂNEŞTI” – UN SPECTACOL DE ZIUA NAŢIONALĂ, PARTICIPA ŞCOLILE DE ARTE DIN BOTOŞANI, TÂRGU-JIU ŞI CLUJ-NAPOCA

TABERE DE CREAŢIE 2015COLABORĂRI CULTURAL-EDUCAŢIONALE

După ce artiştii începători îşi iau şi de aici "mostrele" de artă, ne îndreptăm spre Rimetea, un alt obiectiv touristic, major, al zonei, aparţinător judeţului Alba. Loc unde zăbovim preţ de mai multe minute, uimiţi de frumuseţea caselor de acolo, vechi de 150 - 200 de ani, recondiţionate din bani europeni. După care ieşim din localitate şi facem fotografii de documentare în dreptul Stâncii Secuiului. Aceasta este o curiozitate naturală a zonei, unde doamna Felicia Răcean le explică tinerilor artişti ce artificii tehnice trebuie să facă pentru a reda, pe pânză, aspectul pietrei dure, cenuşii a muntelui.

A doua povestire a lui Liviu CopilNe întoarcem, la lăsatul serii, la

pensiune, unde ne aşteaptă "povestaşul" nostru, Liviu Copil. Ne datorează şi a doua istorie a aşezării, cea a "ocoşiţilor la căcădări" - în traducere liberă, a "înţelepţilor la măceşe". Aşa că, înainte de masa de seară, acesta ne-o relateză. Povesteşte bărbatul: "În urmă cu 200-300 de ani, în zonă s-au strâns, înarmaţi până-n dinţi, bărbaţii din toate satele învecinate, ca să-şi tranşeze prin luptă zonele de păscut ale animalelor pe care le deţineau. La un moment dat, ori că soarele era prea puternic, ori că începuse să plouă, , înţelepţii, din Şutu s-au aşezat sub o tufă de , de măceşe, ca să vadă ce vor face în situaţia dată. Acolo, au avut o idee simplă - dar genială - care a salvat s i tuaţia: le-au spus delegaţilor celorlalte sate să-şi împartă între ei zonele, luându-şi drept reper râul Hăşdate, care trece prin zonă. Şi, după ce toate părţile implicate s-au consultat, în culise, toată lumea a căzut de acord asupra corec t i tud in i i aces te i propuner i , aprobând-o şi evitându-se, astfel, o baie de sânge. De atunci a rămas împământenită expresia, atunci când vine vorba de un bărbat din Şuta: , adică ". Apoi, Liviu Copil ne invită la masă, curcan din ograda proprie, sacrificat pe "altarul" taberei, la care s-au adăugat şi alte produse ecologice din gospodărie. La final, toropiţi de drumurile de peste zi, participanţii la tabără s-au retras în camerele lor, iar noi am urcat în microbuz, pornind pe drumul de întoarcere acasă.

extraordinare proiectele şi cel de-al doilea aspect, faptul că Liviu Borlan - patronul spiritual al Şcolii de Arte băimărene, muzician, compozitor şi om de cultură, astăzi dispărut dintre noi - “se bucură de acolo unde se află pentru faptul că animatorii culturali de la Şcoala de Arte din Baia Mare au făcut acest lucru”, şi anume deschiderea unei expoziţii la Cluj-Napoca.

La final, managerul Vasile Corpodean le-a mulţumit colegilor săi de la Arte vizuale, iar în numele acestora, şefa secţiei de pictură, Monica Korent a declarat: “Suntem aici să vă felicităm pentru lucrări, pe dumneavoastră că i-aţi îndrumat pe cursanţi foarte bine şi pe ei că-s talentaţi!” Vernisajul Şcolii de Arte din Baia Mare l-a avut ca amfitrion, inspirat şi agreabil, pe actorul Petre Băcioiu, fiind condimentat şi cu un program artistic susţinut de către experţii Şcolii de Arte Cluj, Olga Bordas şi Doru Simionescu, de la secţiile de muzică clasică şi instrumentală.

3126

TABERE DE CREAŢIE 2015 COLABORĂRI CULTURAL-EDUCAŢIONALE

„GENEZE CROMATICE“ Expoziţia de artă plastică a Şcolii Populare de Artă „Liviu Borlan“

Baia Mare

Expoziţia GENEZE CROMATICE, dechisă luni, 19 octombrie 2015, la Galeria „Arte” de pe str. Vasile Alecsandri nr. 1, din Cluj-Napoca, face parte din activităţile programate prin protocolul de colaborări culturale şi educaţionale care funcţionează între Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” şi Şcoala Populară de Arte „Liviu Borlan” din Baia Mare. Expoziţia reuneşte lucrări de pictură ale elevilor din anii de studiu II şi III ai şcolii băimărene: Greţies Rafaela Alexandra, Huţanu Daria, Cosma Dora Cristina, Temeş Maria, Jugastan Alexandru Ştefan, Lipotean Ioana Laura, Codrea Cristian, Mărieş Diana, Babici Ramona, Hote Mariana, Popa Beatrix, Belcin Patricia, p r e c u m ş i l u c r ă r i d e d i p l o m ă a l e absolvenţilor Şcolii Populare de Artă „Liviu Borlan” Baia Mare, specialitatea Pictură, Grafică: Irimuş Diana, Maiercsik Carina, Chira Iulia, Bumb Anca, Lenghel Alexia, Frantia Franciska Emese, Horvat Mihaela, Cseh Evelyn, Cionte Felix, Ardelean Emanuela, absolvenţi care în majoritate urmează facultăţi de artă la Cluj-Napoca (Bumb Anca, Horvat Mihaela, Ardelean Emanuela), la Baia Mare (Irimuş Diana) şi Liceul de Artă din Baia Mare (Cseh Evelyn, Cionte Felix, Chira Iulia), profesor coordonator Rodica Tărţan. „Invitaţii noştri sunt reprezentanţii celebrei şcoli de pictură din Baia Mare, <Colonia Pictorilor>. Am insistat mult să vină la Cluj – şi, în final, au venit. Cu fiecare lună ce trece, zi de zi, găsim tot mai multe căi să strângem relaţiile cu Şcoala de Arte din Baia Mare. Noi am fost, în primăvară la Baia Mare, cu Expoziţia <Servus Cluj!> , care a avut loc în data de 20 martie 2015, la Consiliul Judeţean Maramureş, iar ultima activitate a noastră acolo a fost expunerea lucrărilor itinerante din proiectul Şcolii de Arte Cluj, <Clujul – oraşul comoară>”, a declarat, în cadrul vernisajului

Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Arte din Cluj-Napoca. La rândul său Rodica Tărţan, şefa catedrei de pictură din cadrul Şcolii de Arte băimărene a caracterizat tematica lucrărilor, referindu-se şi la faptul că arta artiştilor “se dezvoltă, creşte, în funcţie de talent, creativitate şi multă muncă iar efervescenţa Şcolii băimărene se face simţită şi în această expoziţie, influenţând coloristica elevilor noştri.”

Dan Daniel , managerul şcoli i băimărene a mărturisit, la rândul său, că se află la început de directorat, ţinând să le mulţumească colegilor care i-au fost alături în această întreprindere, precum şi gazdelor clujene pentru găzduirea expoziţiei.

Mai nuanţat a fost, în luarea sa de cuvânt, Dan Pralea, managerul Centrului Cultural Sighetu-Marmaţiei, care a subliniat două aspecte: vocaţia pentru prietenie a colectivului Şcolii Populare de Arte din Cluj, care reuşeşte să-şi promoveze, cu rezultate

sau personalităţi de primă mărime, precum regretatul Radu Anton Roman, autorul renumitei emisiuni culinare, dar şi echipa de la „Garantat 100%" .

Tot aici, începând din 2012, îşi organizează taberele de creaţie şi Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda" din Cluj-Napoca, secţiile care se ocupă de „pepiniera" de cântăreţi de muzică populară şi uşoară. "Ne cunoaştem deja de trei ani şi îi găzduim cu plăcere pe viitorii artişti şi pe profesorii lor. Ceea ce mă uimeşte, însă, este faptul că tinerii aceştia, în loc să se distreze, nestăpânit şi anarhic, precum atâţia de vârsta lor, studiază asiduu, de trei ori pe zi, în repetiţii istovitoare. Se vede că sunt serioşi şi au ambi ţ i i mar i , iar managerul Vasi le Corpodean şi colaboratorii săi nu glumesc în acest sens", arată mai departe Petruţa.

Tabăra din acest an reuneşte douăzeci şi doi de tineri aspiranţi la statutul de solist de muzică uşoară şi populară, ghidaţi de către directorul adjunct al şcolii, Marius Moldovan şi de experţii Ana Strîmturean, Marina Simionescu, Lacko Tűnde, Dorin Mircea Simionescu. Un rol esenţial pentru reuşita activităţilor îl are taraful „Vatră de Dor", coordonat de Iancu Pop şi de trupa de acompaniament „Recovered", coordonată de Rareş Suciu.

Încă de dimineaţă echipele muncesc de zor, în săli diferite, iar tinerii evoluează, ca-ntr-un spectacol live. Tabăra reprezintă pentru ei şi ocazia ca - pe parcursul celor cinci zile, cât durează aceasta - să-şi pună la punct piesele care vor constitui programul artistic al spectacolului de deschidere al anului educaţional, pe 1 octombrie, a.c., dar şi "materialul" cu care se vor avânta în diversele competiţii, naţionale, de gen.

2730

O zi petrecută la Leghia, în culisele taberei de creaţie a cântăreţilor.

Ne pregătim să pornim spre tabăra de creaţie muzicală de la Leghia, organizată de Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda". În curtea instituţiei managerul şcolii, Vasile Corpodean, care şi-a amânat cu o zi plecarea la Leghia, pentru a rezolva nişte probleme stringente, ne prezintă scopul taberelor muzicale organizate de către instituţie: „În ultimii trei ani am dezvoltat mai multe tabere muzicale, în care pregătim câte un spectacol de excepţie. Am realizat - şi chiar cursanţii ne-au mărturisit acest lucru - că, datorită intensităţii pregătirilor, constând în trei repetiţii pe zi, într-o săptămână de tabără aceştia acumulează cunoştinţe practice cât într-un semestru de cursuri, şi de aceea am optat pentru această variantă. Astfel, tabăra muzicală de la Leghia a ajuns deja la cea de-a patra ediţie. “

Un loc miraculos

Ajungem în tabără, după circa o jumătate de oră de mers cu autoturismul, venind de la Cluj, cu maşina. Aceasta e amplasată, ca şi-n celelalte ediţii în cabana Leghia, la marginea unei păduri, într-un loc predestinat parcă pentru a gădui artişti. Pe colina din preajmă te întâmpină un planor adevărat, expus parcă pentru a-ţi sugera că, odată intrat aici, vei "zbura", cu adevărat. Spre ce tărâmuri, e alegerea fiecăruia... Bogdan Petruţa, proprietarul cabanei, care se înalţă pe trei etaje, un bărbat de maxim patruzeci de ani, ne mărturiseşte că aparatul de zbor reprezintă cadoul Sindicatului Aeroporturilor din România, din 2011, primit la douăzeci de ani după prima descindere a membrilor acestuia la cabana Leghia. Ne mai spune că, de-a lungul anilor, aici şi-au desfăşurat „armiile" şi numeroase televiziuni

„FABRICA DE CULTURĂ" SAU CUM SE INTRĂ ÎN SHOW-BIZZ-UL CLUJEANDESPRE TABĂRA MUZICALĂ DE VARĂ DE LA LEGHIA, SEPTEMBRIE 2015

COLABORĂRI CULTURAL-EDUCAŢIONALE


„E o punere în practică a principiului şcolii de a face muzică în prezenţa şi cu ajutorul instrumentelor muzicale, lucru care este foarte dificil - dar care ne oferă satisfacţii mari, deoarece reuşim să creăm o atmosferă de spectacol, aşa cum trebuie să o simtă oricare dintre cei care vor

să devină artişti. E o formă de a-i căli, în virtutea viitoarelor întâlniri cu publicul ", declară, cu optimism, directorul adjunct Marius Moldovan.

"E ca un cantonament pentru sportivi”

Asistăm, câteva minute, la pregătirea cursanţilor de la clasele de canto muzică uşoară şi-i urmărim pe tinerii care se avântă la microfon, cu cele mai diferite piese: de la cele clasice, din repertoriul solistei Mariah Carrey sau piesele din filmul "Dirty Dancing", până la altele, "jazzificate". Unii dovedesc măiestrie, iar alţii confirm faptul că mai au ceva drum de parcurs în branşă. Experţii au însă infinită răbdare cu toţi cei prezenţi, care au ţinut cu tot dinandinsul să participe la tabăra organizată de către şcoală. "Acum, în prima zi, vedem şi noi la ce nivel e fiecare participant, în parte, îi adaptăm repertoriul la nivelul tehnic la care se află în momentul de faţă. În acelaşi timp, fixăm şi programul spectacolului ce-l vom susţine pe 1 octombrie. Dar, în primul rând, această tabără e asemeni unui cantonament pentru sportivi, nu se face nimic altceva decât muzică: începând de la vocalize şi până la alegerea repertoriului şi, la final, ajungând la punerea la punct al programului de care vă vorbeam", arată la rândul său expertul Marina Maria Simionescu, o fostă solistă de notorietate, astăzi şlefuitor de talente, alături de soţul său, Dorin Mircea Simionescu, la rândul său expert de teorie muzicală.

Ne atrage atenţia vocea profundă şi originală a unei tinere de 17 ani care face spectacol, de această dată doar pentru colegii săi şi pentru profesori. E o cursantă de anul III din municipiul Gherla. Se numeşte Mădălina Rusu şi aflăm despre ea faptul că s-a calificat la o fază superioară a prestigiosului concurs "Vocea României" organizat de o televiziune naţională.

“Am vrut să fiu prezentă în această tabără pentru că o consider foarte folositoare în evoluţia mea şi pentru viitoarele mele prezenţe pe scenă. Important e de asemenea faptul că prin aceste interpretări live, pot să-mi îmbunătăţesc şiatitudinea pe care s-o am faţă de public", arată aceasta, cu timiditate, în contrast cu îndrăzneala manifestată pe tot parcursul interpretării.

"Un hobby care poate deveni oricând meserie”

Asistăm şi la pregătirile celor de la secţiunea muzică populară. Aici, directorul adjunct Marius Moldovan acompaniază, pe rând, mai mulţi solişti, la câteva instrumente, în funcţie de piesele ce trebuie interpretate, demonstrându-şi talentul polivalent. Aici, între tinerii ale căror feţe radiază efectiv de bucurie, în timp ce cântă, o întâlnim pe cunoscuta solistă de muzică populară, Ana Strîmturean, expert al şcolii cu o experienţă didactică de invidiat. Ea este cea care îi ghidează pe tineri în interpretarea unor "perle" ale cântecului popular românesc, piese care vor alcătui programul tinerilor de pe 1 octombrie. La un moment dat se indignează, spre hazul general, când cineva propune să fie introdusă în program o veche piesă românească, "Bate vântul cânepa". "Fără cânepă, asta poate fi interpretată c-ar putea fi cu droguri şi trebuie să fim atenţi", exclamă solista, după care se decide să fie ales un alt cântec.

La pauză, ne mărturiseşte următoarele: "Ce facem noi aici e o treabă foarte serioasă pentru că numai aşa se pot cunoaşte mai bine între ei tinerii interpreţi şi-şi pot dezvolta personalitatea, scăpând de tracul de pe scenă. Acesta e de fapt scopul taberei de creaţie, în paralel cu cel de a pregăti spectacolul de la începutul noului an educaţional". Observăm, cu uimire şi un tânăr "înhămat" cu un acordeon, pe care-l remarcasem şi în „tabăra" soliştilor de muzică uşoară, acompaniind, pe lângă taraf, solistul vocal. Se numeşte Raul Bedeuan, are 22 de ani şi este cursant în anul II la acordeon şi în anul III la clasa canto muzică uşoară. Ne mărturiseşte că este de profesie inginer de calculatoare, însă pasiunea sa de căpătâi rămâne muzica.

“Tabăra aceas ta mi se pare o oportunitate excelentă pentru a învăţa muzica uşoară şi populară în acelaşi timp, pentru că ambele îmi plac la fel de mult, numai că instrumentul acesta, acordeonul e mai greu de învăţat. Mai cânt, din când în când şi pe la diverse evenimente şi e modul meu cel mai plăcut de a-mi petrece timpul liber", adaugă acesta. Aflăm, de asemnenea şi faptul că toţi cei de aici îşi satisfac un hobby care, mai târziu, dacă e consiliat şi coordonat cum trebuie poate deveni o meserie: cea de cântăreţ, dansator, instrumentist.

Îi rugăm pe experţi să ne dea câteva nume mari, lansate de-a lugul timpului de către Şcoala Populară de Arte "Tudor Jarda". După un scurt consult între ei, aceştia ni i-au pomenit pe următorii: Fuego, Cristian Goia ("Voltaj"), Arpi Torok (finalist "Vocea Romaniei") - muzică uşoară; Maria Marcu, Aurel Tămaş, Ionuţ Fulea, Marius Ciprian Pop, Amalia Codorean Chindriş, Mariana Morcan - muzică populară.

Intrăm în vorbă cu alte două tinere aspirante la postura de solist de muzică populară. Au profesii diferite: una este contabil, iar celaltă agent de vânzări. Sunt conştiente de faptul că e dificil să accezi în show-bizz, că uneori e nevoie de sprijinul cuiva puternic sau de efectuarea unor compromisuri, şi de cele mai multe ori şi de mult noroc, însă credinţa lor este fermă: "Talentul trebuie să învingă!”

Părăsim tabăra muzicală a Şcolii Populare de Artă cu credinţa că toţi aceşti dascăli şi-au făcut datoria cu prisosinţă, în a-i forma pe tineri din punct de vedere artistic dar din păcate, restul - adică succesul în carieră - nu mai depinde de ei, ci de şansa fiecăruia dintre cursanţi.

Oricum, înainte de a porni spre Cluj-Napoca le promitem că vom fi prezenţi, negreşit şi la spectacolul lor ce se va desfăşura la sediul instituţiei în după-amaiza zilei de 1 octombrie...

P.S. După tabără a urmat în data de 1 octombrie 2015 şi spectacolul realizat cu această ocazie. Iată două instantanee de la eveniment:

2928

TABERE DE CREAŢIE 2015TABERE DE CREAŢIE 2015

fabrica de cultură cluj · importante la două importante festivaluri: cătălin pucan, an iv,...

Documents