f 2 drept comercial zarie

8/10/2019 F 2 Drept Comercial Zarie

1/51

DREPT COMERCIAL

Lector univ. dr. Ioan Mircea Zrie

-Manual de studiu individual-

INTRODUCERE

Disciplina Drept comercial este nscris n planul de nvmnt ca odisciplin teoretic obligatorie deoarece nvarea i nelegerea corect afenomenului economic nu se pot realiza fr a avea noiuni de baz referitoare laraporturile juridice comerciale (natura lor specific, subiectele acestor raporturi,obiectul i coninutul lor). Orice economist trebuie s cunoasc obiectul raporturilorjuridice comerciale, diferena dintre acestea i alte raporturi de juridice de dreptprivat, care sunt subiectele de drept comercial, ce sunt societile comerciale i decte feluri sunt ele, cum se nfiineaz i cum se dizolv acestea, ce este fondul decomer, care sunt titlurile de credit i trsturile lor specifice, ce reprezint insolvena,cnd intervine i care sunt procedurile i etapele ei.

Obiectivele cursului :

Cursul i propune iniierea studenilor n studiul tiinei dreptului comercial,

i propune s-i fac pe studenii economiti s neleag i s aprofundeze noiunilefundamentale ale dreptului comercial concepte, categorii, noiuni, instituii,principii, reglementri pe baza crora pot s desfoare o activitate competitiv deeconomist sau contabil de gestiune.

n concret, cursul ofer studenilor posibilitatea studierii sistematice inelegerii a unor trsturi i instituii de baz ale dreptului comercial, cum ar fi :specificul dreptului comercial n raport cu alte ramuri ale dreptului; subiecteleraporturilor juridice comerciale i trsturile lor; constituirea, modificarea idesfiinarea societilor comerciale; titlurile comerciale i instrumentele de plat;procedura insolvenei societilor comerciale.

Competene conferite :

Dup parcurgerea acestui curs studentul va dobndi urmtoarele competenegenerale i specifice :

1. Cunoatere i nelegere :

identificarea i nsuirea terminologiei specifice pentru studiul


2/51

dreptului comercial. nelegerea just a reglementrilor relaiilorcomerciale i utilizarea corect, riguroas a termenilor de specialitate.

2. Explicare i interpretare :

nelegerea corect a specificului raporturilor de dreptcomercial, a trsturilor i caracteristicilor societilorcomerciale i a rolului lor n dinamica vieii social-economice ;

argumentarea corect a unor enunuri ; capacitatea de analiz i sintez n procesul de

interpretare a reglementrilor i instituiilor juridicecomerciale.

3. Instrumental aplicative :

-

capacitatea de a transpune n practic cunotinele dobndite ntimpul cursului ;

- abiliti de cercetare, creativitate n domeniul explicrii funciilorstatului, a rolului i mecanismelor prin care acesta, prin intermediuldreptului, influeneaz viaa economico social ;

- capacitatea de a efectua analize n raport cu problematica studiat ;- capacitatea de a nelege fenomenul economic, mecanismele sale, n

strns corelaie cu fenomenul juridic.

2. Atitudinale :

- reacia pozitiv la sugestii, cerine, sarcini didactice, satisfacia de anva noiuni noi, de a rspunde la ntrebri, provocri, de adescoperi, prin eforturi de gndire proprii, conexiuni logice ntrediferite noiuni ;

- implicare n diferite activiti de cercetare tiinific pe domeniiinterdisciplinare ;

-

abilitatea de a putea colabora cu specialiti din alte domenii, cum suntspecialitii ntiine juridice ;- capacitatea de a aprecia i nelege diversitatea situaiilor.

Resurse i mijloace de lucru :

Cursul dispune de manual scris, supus studiului individual al studenilor,precum i de material publicat pe Internet sub form de sinteze i teste deautoevaluare menite s ajute la nsuirea corect i complet a tuturor temelor


3/51

cursului. n timpul convocrilor se folosesc metode interactive de predare, de natura determina participarea studentului la dezbateri pe tema subiectului studiat.

Structura cursului :Cursul este compus din 14 uniti de nvare, dup cum urmeaz :

1.Noiuni introductive. Specificul dreptului civil comercial. Profesionitiisubiecte ale raporturilor de drept civil comercial (2 ore) ;

2. Izvoarele dreptului comercial. Izvoarele raporturilor juridice comerciale (2ore):

3.Societile comerciale subiecte ale raporturilor juridice de drept civilcomercial. Istoric, definiie i trsturi (2 ore);

4. Formele societilor comerciale si clasificarea lor .5. Constituirea, organizarea i funcionarea societilor comerciale (2 ore);

6. Modificarea societilor comerciale (2 ore);7. Dizolvarea i lichidarea societilor comerciale (2 ore);8. Contractele privind activitatea comercial (2 ore)9. Contractul de vnzare i contractul de furnizare (2 ore);10.

Titlurile de credit (2 ore);11.Cambia (2 ore);12.Biletul la ordin i cec-ul (2 ore);13.Insolvena debitorului (2 ore);14. Arbitrajul comercial (2 ore)..

Teme de control (TC) :

Desfurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei iacestea vor avea urmtoarele subiecte :

1. Specificul dreptului civil comercial i subiectele raporturilor juridice comerciale(2 ore) ;

2. Societile comerciale i diferenele dintre diferitele lor forme (2 ore) ;3. Procedura insolvenei i etapele ei (2 ore).

Bibliografie obligatorie :

Stanciu Crpenaru Tratat de drept comercial, Ediia a III-a, revizuit,Editura Universul Juridic, Bucureti, 2012;


4/51

Gheorghe Piperea Drept comercial. ntreprinderea, Editura C.H. Beck,

Bucureti 2012;

Daniel Mihail andru Dreptul comerului internaional, EdituraUniversitar, Bucureti, 2012.

Noul Cod Civil i Legea de punere n aplicare, Editura Hamangiu,Bucureti, 2013.

Metoda de evaluare :

Examenul final se susine sub form scris, pe baza a dou subiecte alesedintre temele de curs, inndu-se seama de participarea la activitile tutoriale i derezultatul obinut de student la temele de control.

Unitatea de nvare 1

Noiuni introductive

1.1 Introducere :

Cursul introductiv ofer studenilor posibilitatea de a nelege care este obiectul destudiu i care este specificul dreptului civil comercial, ca ramur de drept privat. Learat de ce este important nsuirea terminologiei specific relaiilor comerciale.Ofer primele noiuni despre ceea ce nseamn comer, profesioniti, patrimoniuldinamic al societilor comerciale.

1.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare :

-

nelegerea obiectului de studiu i a specificului ramurii dreptuluicivil comercial ;- localizarea corect a acestei ramuri n cadrul sistemului dreptului i

nelegerea specificului raporturilor juridice comerciale.

1.3. Timpul alocat unitii de nvare :

- timpul alocat este de 2 ore.


5/51

1.4. Coninutul unitii de nvare :

A. Ce este dreptul. Sensurile termenului:

1.Dreptul obiectiv : - sistemul normelor juridice stabilite sau recunoscute decatre stat in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei de stat, acaror respectare obligatorie este garantat de forta coercitiv a statului (cuvntul englezesc law).

2.Dreptul subiectiv : - aptitudinea, posibilitatea subiectelor unui raport juridicde a pretinde celorlalte subiecte sa deruleze o anumita conduit (s fac, s nufac sau s dea ceva), sub sanctiunea interventiei fortei coercitive a statului (cuvntul englezesc right). Drepturile subiective sunt de mai multe feluri :drepturi absolute, drepturi relative, etc.

3. Drept : denumire a ramurilor dreptului (ex. dreptul civil, dreptulconstitutional) si a stiintelor de ramur.

Normele dreptului obiectiv reglementeaza toate domeniile vietii sociale, atatcele care tin de domeniul relatiilor publice (dreptul public) cat si cele care tin derelatiile dintre indivizi (dreptul privat).

Dreptul public reglementeaza relatiile dintre cetean si stat si cele dintreceteni care vizeaza interesele statului . Metoda reglementrii specifice dreptuluipublic este metoda autoritarista n raporturile de drept public statul apare n poziia

de subiect supraordonat, care trage la rspundere pe cellalt subiect, care a nclcatdispoziia unei norme juridice. Normele de drept public sunt norme de putere impusede stat pentru aprarea intereselor sale.

Ramurile dreptului public sunt dreptul constituional, dreptul penal, dreptuladministrativ, drept procesual.

Dreptul privat normele sale reglementeaz relaiile patrimoniale i personalnepatrimoniale dintre ceteni, persoane fizice i persoane juridice. Metodareglementrii este cea a autonomiei prilor. i statul, cnd este parte ntr-un raport dedrept privat apare pe poziie de deplin egalitate cu celelalte pri.

Ramurile dreptului privat sunt dreptul civil, dreptul comercial, dreptul

familiei, etc.Dreptul comercial sau dreptul contractelor profesionale :

Dreptul comercial , n sens larg, este format din normele juridice carereglementeaza comertul.

Ce nseamna comer ?

1. n sens etimologic, cuvantul deriv din expresia latin cum merx cu


6/51

marf.2. n sens economic, comerul semnifica circulatia marfii de la productori la

consumatori.3. n sens juridic, prin comert, se inteleg toate activitatile de producere,

circulatie (distributie) a marfurilor, executarea de lucrari si prestari servicii.Deci dreptul comercial este format din totalitatea normelor juridice de drept

privat aplicabile comertului , adica acele acte si fapte juridice pe care legea ledefineste ca fiind fapte de comert, si care sunt derulate de come.

n contemporaneitate, dreptul comercial a cunoscut dou sisteme dereglementare :

- sistemul dualist care i acord autonomie n raport cu dreptul civil. Specificulacestui sistem, functional si n Romnia, pn in anul 2009, la adoptarea Noului CodCivil const n existena , n paralel, a dou coduri legislative : Codul civil si Codul

comercial.

- sistemul monist care consacr unitatea dreptului privat : dreptul civil, dreptulcomercial si dreptul familiei primesc o unic reglementare n Noul Cod Civil.

B. Specificul dreptului civil comercial

Prin Noul Cod Civil romn din 2009 a fost abrogat Codul comercial romn, invigoare din 1887.

Din momentul intrarii in vigoare a Noul Cod civil (prin legea nr.71/2012) toate

ramurile dreptului privat (dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familiei) au fostreunite intr-o singura ramura de drept dreptul civil.Traditional, dreptul civil reglementa relatiile dintre particulari care vizau

patrimonial lor static (adica persoane si averi ) iar dreptul comercial (al afacerilor)reglementa productia si distributia bogiilor, adica patrimoniile dinamice.

Distinctia dintre raportul juridic civil si cel comercial se facea inainte deadoptarea Noului Cod civil pe baza a doua criterii ; criteriul principal al dreptului decomert si , criteriul subsidiar, al comerciantului.

Cu alte cuvinte un raport juridic era comercial si nu civil daca izvora dintr-unfapt de comert si daca obligatia rezulta din exercitiul activitatii specifice a unui

comerciant (persoana care efectua acte de comert in mod obisnuit).Noul Cod Civil prin articolul 3 din 1 isi consacra aplicarea atat particularilor(ca si vechiul cod civil) cat si profesionistilor.

In alin.2 si 3 al articolului 3, Noul Cod civil arata ca este profesionist cel careexploateaza o intreprindere (adica cel ce in mod sistematic exercita o activitate ceconsta in producerea, administrarea ori instrainarea de lucruri ori prestarea deservicii, cu sau fara scop lucrativ.

Sunt deci profesionisti, si, implicit , subiecte de drept civil comercial: titulariiintreprinderilor de tip comercial clasic (regii autonome, societati comerciale,


7/51

organizatii cooperatiste, comerciani persoane fizice), persoanele care exercitaprofesii liberale sau reglementate (medici, avocati, notari, ziaristi),institutii publice(spitale,universiti,teatre) si organizatii non-guvernamentale (fundaii,asociaii,cluburi sportive, culte religioase).

Deci Noul cod civil este si un cod al profesionistilor , deci un nou codcomercial.

In concluzie, subiecte ale dreptului civil comercial, adica profesionistii, sunt :persoane fizice autorizate, intreprinzatori individuali sau familiali, persoane fizicecare exercita activitati reglementate sau liberale; persoane juridice : societaticomerciale, organizatii cooperatiste, regii autonome, societati civile cu personalitatejuridica; grupurile de interese economice, asociatiile si fundatiile care exercita siactivitati economice, institutiile publice care exercita si activitati economice;entittile colective fara personalitate juridica, cum sunt grupurile de societati,societatile simple sau societile neregulat constituite, care exploateaza ontreprindere. Diferena dintre un profesionist si un comerciant este diferena dintregen i specie.

Dintre profesionistii enumerati anterior, Legea nr.71/2011 (de punere inaplicare a Noului Cod civil), n art.6 al. 1 consacr calitatea de comercianti doarpentru profesionistii supusi nregistrrii n registrul comertului.

Aceeasi lege a nlocuit sintagma acte si fapte de comert cu sintagmaactiviti cu scop lucrativ.

n concluzie, specificul dreptului civil comercial const n faptul creglementeaza productia si distributia bogiilor, a averilor dinamice, fiind un drept alafacerilor.

Raporturile juridice n care sunt implicai profesionistii se caracterizeaz prinrisc, ncrederesi continuitate.

Riscul :

Orice afacere se caracterizeaza deci se si defineste prin risc. n limba englezpentru cuvntul afacere se folosesc 2 termeni : business (ocupaie) dar si venture(risc). ntreprinderea desfoar fapte i activiti comerciale a cror derularepresupune risc. Insolvena este esecul ntreprinzatorului (ntreprinderea insolventeste o afacere care a euat). Orice tranzacie comercial este efectuat de pri pentrua ctiga i orice astfel de contract presupune ideea de risc, de insucces comercial.

ncrederea :

Reprezint credina pe care o investesc partenerii de afaceri ai profesionistuluiin capacitatea lui de a-si duce la bun sfrsit afacerea si de a si face datoria.

Credibilitatea este o premis a succesului de piata.Lipsa credibilitatii duce la esec , la faliment.n contractele de drept civil (ocazionale) credibilitatea nu are importanta

hotrtoare ca si in contractele dintre profesionisti.n aceste relaii profesionitii sunt


8/51

dependeni de conduita partenerilor lor : neplata unor furnizori sau plata lor cuntrziere determin efecte n lan, imposibilitatea cocontractanilor de a-i respectaobligaiile.

Continuitatea :

Raporturile juridice dintre profesionisti sunt , n principiu , non-conflictuale.Dreptul comercial este un drept al compromisului i reglementeaza organizareacomertului n care fiecare parte trebuie sa castige. Cand nu se neleg, pn a ajungein fata instantei, profesionistii trec prin fazele medierii, concilierii si arbitrajului.Exist nenumrate mijloace extrajudiciare de soluionare a nenelegerilor de naturcomercial : tranzaciile, medierea, concilierea, arbitrajul, toate depinznd de voinaprilor cocontractante. Relaiile contractuale dintre profesioniti sunt contracte dedurat, repetitive, bazate pe ncrederea ctigat de furnizor sau beneficiar n calitateaproduselor sau n corectitudinea onorrii obligaiilor.

UNITATEA DE NVARE 2

IZVOARELE DREPTULUI CIVIL COMERCIAL

2.1 .Introducere :

Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt sursele dreptului civilcomercial, ierarhia acestora. Le arat cum se nasc i cum se deruleaz raporturilejuridice comerciale.


- nelegerea i nsuirea noiunii de izvor de drept civil i comercial ia diferitelor izvoare ;

- nelegerea modului n care se nasc, se modific i se sting raporturile

juridice civil comerciale ;- nelegerea raporturilor de drept comercial internaional.




9/51


A. Sintagma izvor de drept are 2 sensuri : a). izvoarele materiale ale

dreptului adic sursele dreptului. Acestea trebuie cutate n realitile social-economice care determin elaborarea i aplicarea dreptului.b). izvoarele formale sau formele de exprimare a dreptului care reprezint izvoarenemijlocite pentru normele juridice aplicabile ntr-o situaie faptic dat.Reprezint izvoare formale ale drptului civil comercial :

1. Dreptul pozitiv, adic actele normative care conin prevederi carereglementeaz relaiile dintre profesioniti. Principalul izvor de drept civil comercialeste noul cod civil care n articolul 3 prevede c dispoziiile sale se aplic iraporturilor dintre profesioniti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte

subiecte de drept civil , adic raporturilor de drept comercial.Legea (in sens larg), adica toate actele normative, indiferent de institutiacare le adopta :In sistemul actelor normative ce reglementeaza relatii juridice din sfera dreptuluicivil comercial romn, pozitia cea mai inalta, ca forta de reglementare, o areConstitutia Romaniei. Ca lege fundamentala a tarii, Constitutia statueaza principiilegenerale de organizare si functionare a activitatii economice :

- potrivit disp. art. 135 alin. (1) - economia Romaniei este economie de piata,bazata pe libera initiativa si concurenta ;

- potrivit disp. art. 135 alin. (2) - statul trebuie sa asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, creearea cadruluifavorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;

b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica ().- potrivit disp. art. 45 - accesul liber al persoanei la o activitate economica,

libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.

Pe urmatoarea treapta, sunt situate actele normative emise de Parlament,

adic legile n sens restrans.Regulile juridice de baza a activitatii comerciale se regasesc in prezent in

Noul Cod civilcare prevede, in disp. art. 3 alin. (1), ca dispozitiile prezentului codse aplica si raporturilor dintre profesionisti precum si raporturilor dintre acestia siorice alte subiecte de drept civil.

n materia activitatii comerciale exist numeroase legi (denumite legicomerciale speciale) care reglementeaza o parte importanta din relatiile juridice


10/51


11/51

civil;- sunt interpretative deoarece ajuta doar la interpretarea unor contracte.

4) Principiile generale ale dreptului

Dreptul obiectiv, adica ansamblul normelor juridice in vigoare la o anumita

data, are la baza o serie de principii care guverneaza toate institutiile juridice. Inmateria Dreptului comercial, ca subramura a dreptului civil, intereseaza:- principiile fundamentale ale dreptului romn;- principiile fundamentale ale dreptului civil romn;

Echitatea reprezint un izvor de drept : potrivit legislaiei europene, nmateria drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanei este descris ,,dreptul laun proces echitabil,,(cu posibilitatea condamnrii statelor care nu-l asigur iobligaia revizuirii hotrrilor care nu-l respect) ;potrivit art. 1271 din Codul civilinstana, n cazul n care executarea contractului a devenit excesiv de oneroas

datorit schimbrilor excepionale a mprejurrilor ......poate s dispun adaptareacontractului pentru a distribuin mod echitabil ntre pri pierderile i beneficiile....

5) Doctrina juridica este definita ca un set de idei, conceptii si lucrri despecialitate n domeniul juridic, elaborate de specialisti n drept. Prerile autorilor dedrept vizand analiza diferitelor institutii juridice, cat si aplicarea normelor juridice nupot constitui decat opinii care sa ajute la interpretarea dreptului. Ele nu pot ficonsiderate obligatorii, dar pot fi preluate de legiuitor si transpuse n acte normative.

6)Jurisprudenta (practica judiciara sau precedentul judiciar) reprezint soluiipronuntate de judecatori anterior n cazuri cu obiect identic. n sistemul dreptuluiromnesc, practica judiciar nu este considerata ca fiind creatoare de norme juridice,deoarece solutiile date de instantele judecatoresti nu au putere de precedent judiciar,nefiind obligatorii dect pentru prtile pentru care au fost pronuntate. Aceastainterpretare are la baza principiul separatiei puterilor in stat conform cruia instantelejudecatoresti sunt competente doar sa aplice legea.

Exist ns dou categorii de hotarari judecatoresti care au valoare obligatoriepentru viitor pentru toate instanele de judecat:

- hotrrile naltei Curti de Casaie si Justitie pronuntate in recursuri ininteresul legii;

- hotrrile Curii Constituionale prin care se admit exceptiile deneconstituionalitate.


12/51

B. IZVOARELE RAPORTURILOR JURIDICE DE TIP CIVILCOMERCIAL :

a). Actele juridice : reprezint manifestri de voin fcute cu intenia de aproduce efecte juridice. Actele juridice pot fi unilaterale (efectele de comer sauactele de constituire a unei societi comerciale unipersonale) ;bilaterale (contracte)sau multilaterale (contractul de societate sau hotrrile Adunrii Generale aasociailor).

b). Faptele juridice: care sunt de dou feluri, respectiv licitesau ilicite. Cutitlu de exemplu enumerm, ca fapte licite : gestiunea de afaceri; plata lucruluinedatorat; mbogirea fr just temei). Fapte juridice ilicite (cauzatoare deprejudicii) sunt : concurena neloial; fapte care aduc atingere drepturilorconsumatorilor; contrafacerile; contraveniile; infraciunile economice de rezultat).

Trebuie s artm c principalele izvoare ale raporturilor juridice n care intrcomercianii, profesionitii sunt contractele profesionale. Acestea sunt, dup cum seregsesc sau nu reglementate n lege, de dou feluri : numite i nenumite.

Contractele numite, aa cum le arat denumirea, sunt reglementate-ca regimjuridic i denumire- prin norme supletive ntr-o lege. Ceea ce d acestor contractecaracteristica de ,,contracte numite,, este existena unor clauze contractuale devenitetipice ntr-o anumit specie de contract i pe care legiuitorul le recunoate prin lege cafiind carateristice pentru un tip de contract. Dac ntr-un contract anumite clauze lapropie de un contract numit dar prile nu au stipulat toate clauzele specifice aceluicontract atunci contractul se completeaz cu cluzele din lege, fixate pentru acel

contract. n prezent, foarte multe contracte comerciale se ncheie n formsimplificat, adic n forma ,,contractelor ncheiate ntre persoane aflate la distan,, :se lanseaz oferta referindu-se la un contract ,,numit,, i la momentul acceptrii ei seconsider ncheiat contractul cu clauzele din lege. Aa se ncheie contractele carecaracterizeaz comerul electronic. De precizat c sunt considerate acceptate i seaplic clauzele impuse de vnztor, ntr-un astfel de contract doar din momentulacceptrii lor exprese de ctre cumprtor.

Contractele nenumite nu sunt reglementate prin lege. n dreptul privatparticularii pot ncheia n mod liber convenii. :potrivit art. 1169 Cod civil ,,Prilesunt libere s ncheie orice contracte i s determine coninutul acestora, n

limitele impuse de lege, de ordinea public i de bunele moravuri,,. n prezent, nmaterie comercial, sub influena dreptului anglo-saxon (unde nu exist oreglementare a contractelor) numrul contractelor nenumite este n cretere. Suntcontracte nenumite conveniile dintre acionari; contractul de expediie; diferiteinstrumente financiare derivate : futures, options, forward) precum i diferite formede acorduri de finanare. n cazul unui contract nenumit cu clauze imprecise,lacunare, n caz de litigiu, se aplic prin analogie regulile de la contractul numit celmai apropiat sau principiile generale ale dreptului.


13/51

C. RAPORTUL JURIDIC DE DREPT COMERCIAL INTERNAIONAL :

Reprezint o relaie patrimonial n cadrul activitii de comer internaional,

reglementat juridic, in care prile aflate pe pozitii de egalitate juridic, sunt titularede drepturi si obligatii, aduse la ndeplinire, daca este cazul, prin fora deconstrngere a statelor.

Subiectele raportului juridic de comer international sunt comercianii, noiunediferit n dreptul continental (romano-germanic) fa de cel anglo-saxon (commonlaw).

n dreptul anglo-saxon, care a influenat si Codul comercial german de la 1900,la baza relaiilor comerciale se afl criteriul subiectiv, al calitii de comerciani apersoanelor care deruleaza un anumit tip de relatii patrimoniale. Calitatea decomerciant se dobandeste prin indeplinirea unor criterii si autorizari legale, statice.

Potrivit acestui criteriu faptele sunt de comert daca sunt derulate de uncomerciant.Dupa criteriul obiectiv, adoptat de Codul comercial francez din 1807, doar tipul

activitatilor desfasurate si nu calitatea persoanei care le desfasoara, determinspecificul relaiei ca fiind comerciala sau nu.

In dreptul romanesc, sunt subiecte de drept comercial, in lumina Noului Codcivil profesionistii, adica orice persoana care exploateaza o ntreprindere.

Am invatat anterior , sunt subiecte de drept comercial comerciantii persoanefizice, societatile comerciale, regiile autonome, grupurile de interes economic,societatile cooperative, organizatiile cooperatiste, societatile europene si grupurile

europene de intereres economic.Acestea devin subiecte ale raporturilor juridice de comer international atuncicnd deruleaza relatii comerciale transnaionale.

In general, n cadrul acestor relaii comerciantul- persoana fizic are un rolminor.

Unitatea de nvare 3

Societile comerciale - subiecte ale raporturilor juridice dedrept civil comercial. Istoric, definiie i trsturi

3.1 .Introducere :

Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt principalele subiecte aleraporturilor juridice civil comerciale,cum au aprut i care sunt trsturile distinctiveale societilor comerciale.


14/51


-

nelegerea i nsuirea noiunii de societate comercial, a trsturilori formelor lor ;

- nsuirea i nelegerea reglementrilor juridice care dirijeaz

funcionarea diferitelor forme de societi comerciale .




Noiuni introductive :

Societtilecomerciale au aprut atunci cnd , pe o anumita treapt a dezvoltriisocietatii , energiile individuale au devenit insuficiente pentru satisfacerea nevoilorsocial-economice. Nevoia cooperarii dintre ntreprinzatori a determinat creareaconceptului juridic de societate comerciala.

Reglementarea generala a societatilor comerciale n Romania este cuprins in

Legea nr.31/1990 privind societtile comerciale.

Reglementri speciale privind societtile comerciale se refer la anumitesocietti comerciale cum ar fi :

a) Societtile pe actiuni admise la tranzactionare sunt reglementate si prindispozitiile Legii nr.297/2004 privind piata de capital.

2. Societtile comerciale cu capital integral de stat sunt reglementate deLegea nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat cu largaautonomie si societati comerciale.

3. Societtile comerciale din domeniul bancar sunt reglementate prinOUG nr.99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului.

4. Societti comerciale din domeniul asigurrilor prin Legea nr.32/2000privind societtile de asigurare si supravegherea asigurrilor.

n subsidiar, organizarea si functionarea societtilor comerciale estereglementat prin dispozitiile Codului civil(vezi Cartea V, titlul IX, Cap.VII- privind


15/51

contractul de societate); Codului muncii : referitor la personalul salariat alsocietatilor comerciale. Incadrarea acestuia se face prin contract de munca, curespectarea legislatiei muncii si a asigurarilor sociale; legislatiei fiscale : producndprofit, societtile comerciale intr sub incidenta legislatiei fiscale (Codul fiscal siCodul de procedur fiscal).

Definitia societii comerciale :

Este o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate sibeneficiind de personalitate juridical in care asociatii se inteleg sa puna in comunanumite bunuri, pentru desfasurarea unei activitati de productie, comert sau prestariservicii in scopul realizarii si impartirii profitului rezultat.

Deci, o societate comerciala apare ca fiind un grup organizat de persoane care,datorita personalitatii juridice actioneaza ca un subiect de drept distrinct.

Exista deci trei elemente specifice ale contractului de societate :2. Aportul sau miza contribuia materiala a asociatilor;

3. Intentia de cooperare in functionarea societatii;4. mprirea profitului.

1). Aportul sau miza : este format din obligatia asumata de fiecare asociat dea aduce in societate un bun, o valoare patrimoniala.Aportul este privit ca un contract ntre asociat si viitoarea societate comercial

i, n limitele aportului, asociatul devine acionar al societatii.Aportul poate sa fie :a) n numerar este obligatoriu, indiferent de forma societatii, pentru c banii

sunt necesari pentru inceperea activitatii (constituire, inregistrare,etc.) .

Rezidentii romani aduc aport in lei iar nerezidentii pot aduce in lei sau valuta.b) n bunuri : - acestea pot fi imobile (cldiri, instalatii), mobile corporale(materiale,marfuri) si mobile necorporale (creante, fond de comert,etc.).

Bunurile aportate trebuie sa fie : evaluabile in bani necesare activitatii societatii sa fie in stare de utilizare sa fie proprietatea asociatului

Potrivit art.65 din Legea 31/90 dreptul de proprietate asupra bunului aportat setransfer de la asociat la societate din momentul nmatriculrii ei la registrul

comertului.c) Aportul in prestatii si cunostinte specifice : denumit traditional in industrieconsta in prestatii in munca sau servicii pe care asociatul promite s la efectueze nsocietate , avnd n vedere competena si calificarea sa.

Doar asociatilor din societatile in nume colectiv si asociatilor comanditati dinsocietatea in commodita le este permis aport n industrie

Aportul asociatilor nu trebuie sa fie egal dar trebuie sa fie real, nu fictive sis afie licit.

Efectuarea aportului se numeste vrsarea capitalului sau predarea aportului


16/51

Neefectuarea aportului sau efectuarea cu intarziere determina obligatiaasociatului la plata unor daune dobanzi sau chiar excluderea sa din societate.

Capitalul social si patrimonial societatii1.Capitalul social al societatii este format din suma valorica a aporturilorasociatilor.2.Patrimoniul iniial al societii este format din materialitatea totalitatii

aporturilor (expresia materiala a ansamblului aporturilor).Capitalul social este un concept juridic distrinct, deci care se refera la expresiavalorica a totalitatii aportului in numerar si in natura ale asociatilor (fara aporturile inprestatii sau cunostinte specifice).

Din punct de vedere contabil capitalul social , denumit si capital nominal alsocietatii reprezinta o cifra convenita de asociati si se evidentiaza in bilantulsocietatii la pasiv ca o obligatie a societatii catre asociati.

Din punct de vedere juridic capitalul social exprima limita gajului general alcreditorilor societatii.

Capitalul social minim fixat de lege este de 90.000 lei in cazul societatilor pe

actiuni sau in comandita simpla si de 200 lei in cazul societatilor cu raspunderelimitata.Capitalul social nominal este fix pe durata existentei societatii , este intangibil

(nu poate fi folosit pentru plata dividendelor) i trebuie s fie real.Capitalul subscris este cel la care s-au obligat asociatii iar cel vrsat este

capitalul deja intrat in patrimonial societatii.In schimbul aportului de capital asociatii primesc in societate :

pri de interes in cazul societatilor in nume colectiv si a celor in comanditasimpla;

pri sociale in cazul societatii cu raspundere limitata;

actiuni in cazul societatilor pe actiuni si a celor in comandita pe actiuni.In raport cu acestea, asociatul ete coproprietar al capitalului social al societatiisi tot in raport cu acestea el participa la luarea deciziilor in societate sauprimeste dividende.Patrimoniul societatii cuprinde:Activul social : - toate bunurile aduse ca aport si dobandite de societatePasivul social toate obligatiile societatii , indiferent de natura lor.Deci patrimonial social este o universalitate juridic, deosebita de capitalul

social.

Unitatea de nvare 4

Formele societilor comerciale si clasificarea lor

4.1. Introducere :


17/51

Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt principalele forme alesocietilor comerciale, distinciile dintre ele.


- nelegerea i nsuirea celor cinci forme de societate comercial

recunoscute de legea romn, a trsturilor i particularitilor lor ;- nsuirea i nelegerea reglementrilor juridice care dirijeazfuncionarea diferitelor forme de societi comerciale .




Potrivit art. 2 din Legea nr.31/90, societile comerciale din Romania potmbrca, n mod limitativ, urmtoarele forme:

1 societi n nume colectiv;2-societi n comandita simpl;3 societi pe actiuni;4 societi n comandit pe actiuni;5 societi cu rspundere limitat.

Principalul criteriu de deosebire dintre ele se refer la ntinderea rspunderii

asociatilor fata de terti pentru obligatiile societtii, dup cum urmeaz:Societatea n nume colectivse caracterizeaza prin aceea ca asociatii rspund

att cu patrimoniul social ct si cu patrimoniile lor, nelimitat si n solidar. Este ceamai veche form de societate. Se potrivete pentru afacerile mici, de familie n careasociaii se cunosc ntre ei. Are trei caracteristici principale : asocierea se bazeaz pencrederea deplin ntre asociai; capitalul social este divizat n pri de interesnetransmisibile; obligaiile sunt garantate att cu capitalul social ct i de asociai, nsolidar. Rspunderea asociailor este, ns, subsidiar : ea intervine doar dup cesocietatea nu a pltit o crean. Asociaii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.n denumirea societii trebuie s existe cel puin numele unui asociat i expresia

,,societate n nume colectiv,,. Aceast form de societate este condus prin deciziileluate n comun de asociai. Este administrat de unul sau mai muli administratori,dintre asociai sau strini de acetia. Administratorii trebuie s fie persoane fizice.Cesiunea prii sale de interes de ctre un asociat unei persoane din afara societii sepoate face doar cu acordul celorlali asociai.

Societatea n comandit simpl se caracterizeaza prin aceea c ne aflm nprezena a dou categorii de asociai : comanditaii, care au o rspundere nelimitatasi solidara pentru creanele societii i comanditarii care rspunddoar proporional


18/51

cu aportul lor. Asociaii comanditari sunt cei care ncredineaz, pentru diferitemotive, sume de bani unor comerciani asociaii comanditai printr-un contractdenumit ,,commenda,, pentru a-i folosi n afaceri i ulterior a mpri profitul. Aceastform de societate se caracterizeaz prin urmtoarele : asocierea se bazeaz pe criterii,,intuitu personae,,, adic pe deplina ncredere ntre asociaii comanditari i ceicomanditai; capitalul social este mprit n pri de interes (titluri); rspunderea

comanditarilor i a comanditailor este diferit, aa cum am artat anterior. O astfel desocietate se nfiineaz printr-un contract autentic de societate i trebuie s fie formatdin cel puin un asociat comanditar i unul comanditat. Firma societii trebuie scuprind cel puin numele unui asociat comanditar i meniunea ,,societate ncomandit,,. Deciziile ntr-o astfel de societate se iau prin acordul asociailor, att acelor comanditari ct i a celor comanditai. Administratori ai acestei societi pot fidoar asociaii comanditai. Cesiunea prii de interes se poate face ca i n cazulsocietii n nume colectiv doar cu acordul asociai.

Societatea pe aciuni actionarii raspund doar in limita capitalului lor, deciobligatiile societatii sunt garantate doar cu patrimonial social. O societate pe ac iuni

se constituie fie prin voina asociailor, fie prin subscripie public. La temeiul eist contractul de societate i statutul su. Acestea pot fi coninute ntr-un act unic :,,actul constitutiv,, care trebuie s fie semnat de toi asociaii sau toi fondatorii (ncaz de subscripie). Asociaii pot s fie persoane fizice sau persoane juridice i trebuies fie n numr de cel puin 2. Firma societii va conine o denumire, alta dect aaltor societi i meniunea ,,societate pe aciuni,, sau ,,SA,,. Aportul poate s fie doarn numerar, n natur sau n creane. Prile sociale sunt denumite aciuni care pot fi,,nominative,, sau ,,la purttor,,. Felul aciunilor(nominative sau la purtator), valoareanominal a unei aciuni i numrul lor trebuie indicate n contractul de societate.Aciunea are patru trsturi eseniale :reprezint o fraciune a capitalului social care

are o valoare nominal; fiecare aciune este o fraciune egaldin capitalul social;aciunile sunt indivizibile i sunt titluri negociabile. Administrarea societii peaciuni o realizeaz un administrator unic sau un consiliu de administraie formatdintr-un numr impar de persoane. n contractul de societate trebuie inserate clauzeprivind conducerea i administrarea societii. Este obligatoriu ca n actul constitutivs se menioneze persoana sau persoanele care reprezint societatea. Potrivit art. 143din Legea nr. 31/1990 consiliul de administraie poate delega conducerea societiiunuia sau mai multor directori. Controlul asupra gestiunii societii este realizat decenzori sau auditori financiari. Primul cenzor sau primul auditor financiar trebuiemenionat n contractul de societate. Conducerea societii pe aciuni o realizeaz

Adunarea General a Acionarilor.Societatea n comandit pe aciuni :Asociatii comanditati raspund nelimitati nsolidar (aport plus patrimoniu propriu). Asociatii comanditari rspund doar inlimita aportului. Aceast form de societate, rar n practic, urmeaz regulilesocietii n comandit, completate cu cele ale societii pe aciuni. Specificul suconst n faptul c este format din dou categorii de asociai : comanditari icomanditai; c are capitalul social mprit pe aciuni i c rspunderea acionarilor ediferit.

Societatea cu rspundere limitata este societatea ale crei obligaii sunt


19/51

garantate doar cu patrimoniul ei social iar asociatii raspund doar in limita aportuluilor. Este forma de societate care a aprut ultima, respectiv la sfritul secolului XIXn Gemania. n Romnia a fost reglementat n premier prin Legea nr. 31/1990. Esteo form de societate adecvat pentru valorificarea capitalurilor mijlocii. Specificitateaacestei societi const n urmtoarele : asocierea se bazeaz pe ncredere; capitalulsocial este divizat n ,,pri sociale,, iar asociaii rspund doar n limita aportului lor.

Este posibil ca o astfel de societate s aib un acionar unic. O persoan, n Romnia,poate s fie acionar unic ntr-o singur societate. Asociaii pot s fie persoane fizicei persoane juridice. Capitalul social se mparte n pri sociale (fraciuni) egale carenu pot fi mai mici se 10 lei. Numrul prilor sociale ale fiecrui asociat menionate n statut- este proporional cu aportul su. Organul de decizie al societiieste Adunarea General a asociailor. Aceasta desemneaz unul sau mai muliadministratori care efectueaz operaiunile necesare realizrii scopului societii.Controlul gestiunii societii analizate este asigurat de auditori financiari i cenzori.

Asociatii au dreptul s-i aleaga forma societii, legea impunand doar n doucazuri forma de societate : societtile comerciale din sfera asigurrilor (art. 11 din

Legea nr.32/2000) i societile comerciale din domeniul bancar (art.287 din OUGnr.99/2006) sunt obligate s se organizeze ca societi pe actiuni .Nu este permisa constituirea unei societi comerciale care s mbine trsturi

din mai multe tipuri de societi comerciale.Societatea european : A fost reglementata destul de recent prin regulamentul

Consiliului European nr.2157/2001 privind statutul societii europene si prinDirectiva 2001/86 a Consiliului Europei din 8.10.2001 de reglementare a statutuluisocietii europene n ceea ce priveste implicarea lucrtorilor. Potrivit art. 270 dinLegea nr. 31/1990 societilor europene cu sediul n Romnia le sunt aplicabileprevederile Regulamentului menionat, cele din Titlul VII al Legii 31/1990 i cele

privitoare la societile pe aciuni, n msura n care sunt compatibile cu regulamentulcomunitar.Adoptarea acestei regementari la nivelul Uniunii Europene a fost justificat

prin 2 argumente : un argument juridic, viznd o mai pronunat integrare europeanaa statelor membre i un argument social a fost impus modelul german de aprare aintereselor salariailor, n sensul c n societile comerciale peactiuni cu un numarmai mare de 1000 de salariati din industria minier si metalurgic, Consiliul desupraveghere este format dintr-un numar egal de actionari si salariai (Consiliul deSupraveghere reprezint ntr-o societate pe actiuni un organ care exercit controlulpermanent asupra conducerii societatii prin directori (pe care i numete si i revoc).

Acest organ verifica permanent conformitatea dintre actele executive si lege, dintreacestea si actul constitutiv al societatii si deciziile Adunrii generale. Consiliul desupraveghere informeaz cel putin o data pe an Adunarea General asupraconstatrilor sale.

Referitor la obligatiile statelor membre privind sediul societatilor comercialeeuropene trebuie sa aratm ca ele trebuie sa asigure cadrul legal nediscriminatoriupentru acestea n raport cu alte societati comerciale.

Sediul stttor al societatii comerciale europene se afla in statul membru incare se afla administraia sa centrala.


20/51

Conform art.46 din Regulamentul Consiliului Europei nr.2157/2001, statul aredreptul de a controla societatea europeana iar daca sediul sau nu corespundedeclaratiilor sale o poate dizolva.

Potrivit art. 8 din regulament, sediul stttor al unei societati comercialeeuropene poate fi transferat n alt stat membru, fr ins ca un astfel de transfer sapoata sa determine dizolvarea acelei societi sau crearea unei noi persoane juridice.

Transferul sediului statutar si modificarea implicit a statutelor societiiproduce efecte la data la care societatea comerciala este nmatriculata in registrulcomertului de la noul sau sediu statutar.

O societate comerciala european aflat in curs de dizolvare, lichidare,insolvabilitate sau suspendare de pli sau alte proceduri asemanatoare nu poate s-itransfere sediul sau statutar.

Dispozitiile regulamentelor analizate nu se aplic decat relatiilor de dreptcomercial, respectiv nu se aplica altor domenii, cum ar fi impozitarea, concurena,proprietatea intelectuala ori insolvabilitatea, n aceste materii aplicandu-se legislatianationala.

In Romnia functioneaza reprezentane ale unor societi comerciale siorganizatii economice strine non europene. Functionarea lor este reglementata prinDecretul-Lege nr.122/24.04.1990 privind autorizarea si functionarea in Romania areprezentantelor societatilor comerciale si organizatiilor economice straine , care asuferit numeroase modificari.

Potrivit acestui act normative societatile comerciale straine pot aveareprezentante n Romnia dac obin autorizatie de la autoritile romanesti,competente, adic Ministerul Economiei si Comertului; pe baza de contract; prinbirouri romanesti.

Autorizarea de functionare poate fi retrasa de Ministerul Comertului nainte de

expirarea valabilitatii pentru urmatoarele motive : ncalcarea de catre personalulreprezentantei a normelor legale privind ordinea publica; depasirea obiectului deactivitate stabilit prin autorizaie; nerespectarea obligaiilor fiscale stabilite delegislatia fiscala a Romaniei.

Personalul reprezentanei poate fi format din ceteni strini sau ceteniromni. Ambele categorii pot fi angajate doar pe baza de permis de munca eliberat deMinisterul Muncii si Ocrotirilor Sociale. Pe perioada ct lucreaza in cadrul uneireprezentante, un cetatean roman nu poate cumula o alta functie ntr-o unitate de statcu sediul in Romania.

O societate transnational se aseamn cu un grup de societi nu este similara

acestuia.Grupurile de societi sunt entiti juridice distincte pe cnd o societatetransnational este o unic entitate la centru si care are filiale, sucursale, francize nmai multe ri.

Exista si societati internationale create prin acordul interstatale care le fixeazastructura si functionarea si care exced unui sistem national de drept : ex. BIRD Banca Internaional pentru Reconstructie si Dezvoltare (omogenizarea dezvoltarii )Corporatia Financiara Internationala , Fondul Monetar International, etc.

Si statele nsele pot participa n raporturile de drept comercial international,


21/51

fiind reprezentate de Ministerul Finanelor.

Unitatea de nvare 5

Constituirea, organizarea i funcionarea societilorcomerciale

5.1 .Introducere :

Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt etapele de constituire inregistrare a unei societi comerciale precum i modul n care funcioneaz acestea.


-

nelegerea i nsuirea etapelor constituirii i nregistrrii uneisocieti comerciale;- nvarea organelor de conducere i a modului n care funcioneaz o

societate comercial.




1.Constituirea societilor comerciale :

Orice societate comercial reprezint :3. Un contract, o asociere liber consimit;4. O persoana juridic.Deci, la temeiul unei societati comerciale st voina asociatilor, consensul lor

dar societatea devine o entitate juridic, subiect de drept doar dupa dobandireapersonalitii juridice.


22/51

Aadar, pn in momentul dobndirii personalitii juridice contractul deasociere produce efecte doar intre asociati iar dup acel moment va produce efecte siintre societate si terti.

Actele constitutive ale societatii comerciale :

Legea nr.31/1990 reglementeaza , n articolul 5 formele de constituire a

societatilor comerciale, dupa cum urmeaza:13.Societatea n nume colectiv si cea n comandit se constituie prin contract desocietate.

14.Societatea pe actiuni, n comandit pe aciuni si cea cu raspundere limitata,prin contract de societate si statutSocietatea cu raspundere limitat se poate constitui si prin actul de vointa al

unei singure persoane (cu asociat unic) , caz in care se intocmeste un singur act :statutul societatii.

Daca se incheie un singur act, fie numai contract de societate, fie numai statut,acestea se numesc act constitutiv.

Contractul de societate trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitatedescrise in Legea nr.31/90 si in Codul civil : trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate de fond si de forma ale oricarei

conventii; trebuie sa cuprinda elementele specifice care il particularizeaza, ca si contract

de societate , raporturile asociatilor, scopul societatii si impartirea profitului .Natura juridica a contractului de societate : - este o institutie centrala a

dreptului civil comercial.Conditiile de fond ale contractului de societate : - capacitatea de a

contracta, consimtamantul partilor, un obiect determinat si licit si o cauz 22licita si

morala.Conditiile de form ale acestui contract : forma scrisa : - este pretinsa din 2001/OUG 75/2001. fara a mai fi pretinsa

forma autentica (este suficient un inscris sub semnatura privata).Acest inscrisdobandeste data certa la momentul depunerii sale la registrul Comertului.Exceptie , se cere forma autentica atunci cand :

printre bunurile subscrise la capitalul social se afla un teren; se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla; societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica;

Cuprinsul actului constatativ, in rezumat:

clauze de identificare a societatii (denumire, forma juridica, sediul social,obiectul statutar de activitate)

clauze referitoare la asociati/actionari precum si la drepturile si obligatiileacestora;

clauze referitoare la capitalul social subscris si varsat; clauze referitoare la organizarea, functionarea si conducerea societatii (adunari

generale, administratorii, directori executivi, control, functionari); clauze referitoare la modificarea notelor constitutive (cazuri, procedura);


23/51

clauze referitoare la dizolvare si lichidare.Lipsa unor clauze sau mentiuni esentiale (dneumire, obiect de activitate, capitalsocial) determina nulitatea societatii.Pentru a dobandi personalitate juridica deplina societatea trebuie sa parcurga

urmatoarele formalitati de constituire:- nregistrarea i nmatricularea societii la Registrul Comertului

Registrul Comerului - rol, functii:- surs si mijloc de informatie (de publicitate legal si profesional a

societilor comerciale), de asigurare a opozabilitii fa de teri a societatilorcomerciale (de la Registrul Comertului afla terii despre actele si faptele societatiicomerciale , despre eventualele dificulti ale acestora, etc.) si un mijloc de reclam.

In solutionarea unei cereri de inmatriculare, inregistrare sau efectuare demeniuni, functionarul de la registrul comertului pronun o rezolutie care esteexecutorie de drept .Ea se inregistreaza in registrul comertului n termen de 24 de orede la adoptare.Aceasta poate fi atacata cu plangere in termen de 15 zile de la pronunare de ctre

pri si de la publicare n Monitorul Oficial de catre terti, la registrul Comertului.Acesta trimite plngerea la instanta competenta judectoria n a crei raz teritorialafunctioneaza Registrul Comertului respectiv.

1.nmatricularea societii trebuie solicitat de catre fondatori siadministratori n termen de 15 zile de la data ncheierii actului constitutiv.

Functionarul de la registrul comertului verific, pentru a acceptanmatricularea:

legalitatea actelor si faptelor pe care-si propun sa le desfoare fondatorii siadministratorii si ndeplinirea cerintelor legale de ctre cererea de nmatriculare

(conditiile de fond si de forma).In termen de 5 zile de la data la care ac ionarii au ndeplinit cerinele legalepentru nmatriculare, functionarul este obligat sa emit o ncheiere prin care vaadmite cererea , va autoriza constituirea societatii si functionarea ei si va dispunenmatricularea ei in Registrul Comertului. Pe baza acestei incheierei se va eliberacertificatul de inregistrare de catre Oficiul Registrului Comertului care va conine sicodul unic de nregistrare eliberat de Ministerul Finanelor .

2. Autorizarea funcionrii societii comerciale:Reprezint o procedura concomitent cu cea de nmatriculare i se refer la

asumarea de catre solicitant a responsabilitii privind legalitatea desfurriiactivitii declarate.

Autorizarea functionrii societii o realizeaza biroul unic.Odat cu depunerea cererii de inmatriculare, solicitantul va depune si

declaraia- tip, pe proprie rspundere semnat de asociati sau administratori prin careacestia afirm legalitatea activitilor pe care societatea le va desfasura.

Concomitent cu certificatul de nmatriculare, solicitantul va primi i certificatulconstatator al declaratiei date pe proprie raspundere.

Dupa nmatriculare, un extras al ncheierii prin care aceasta s-a dispus se


24/51


25/51

dar n actul constitutiv pot fi descrise alte conditii de cvorum.c) mixte : - nu sunt reglementate legal, fiind o creaie a practicii.Reprezint o adunare ordinar la care asociaii iau decizii specifice Adunriigenerale extraordinare.O astfel de adunare ncepe ca o Adunare general ordinar si apoi continu, cuo ordine de zi proprie, ca o Adunare general extraordinar.

d) Adunri generale speciale: - vizeaza doar Societatea pe aciuni si pe cean comandit pe aciuni i are in vedereparticiparea doar a acionarilor care auaciuni preferentiale cu divident prioritar fr drept de vot(art. 96 din Legeanr.31/1990) sau a deintorilor unor aciuni de o anumita categorie n legaturcu care se modifica drepturile si obligatiile privind aciunile lor(art. 116 dinaceeai lege)..

Sedinele Adunrilor Generale:Se convoac, de regul de catre Consiliul de Administratie. Pot s fie

convocate i la cererea asociatilor.

Neconvocarea adunarii generale n conditiile prevzute de lege constituieinfractiune pentru administratori.Convocarea se face cu cel putin 30 de zile inainte de data la care va avea

loc.Ordinea de zi trebuie sa fie clar, explicit.La adunare pot participa toti asociatii, n nume propriu sau prin

reprezentanti (cu procura autentica).Sedinta se deschide de catre presedintele Consiliului de Administratie.

Dreptul de vot este legat de participarea la capitalul social.Hotarrile Adunarii Generale sunt acte juridice sui generis care exprima

vointa asociatilor exprimata intr-un cadru legal si adoptata pe principiulmajoritatii si care reflecta atat interesele lor personale dar si pe cele alesocietatii.

Hotrrile adoptate in conditii legale sunt obligatorii pentru toti asociatii.Pentru a fi opozabile tertilor acestea trebuie publicate si nregistrate la

Oficiul Comertului.Aceste hotrri pot fi anulate pe cale judecatoreasca pentru adoptarea lor

n conditii nelegale sau dac sunt contrare actului constitutiv al societatii.

Administratorii societii comerciale : De regul, administratorul sauadministratorii unei societi comerciale sunt persoane fizice. n cazul societiipe aciuni legea permite ca administrator s fie o persoan juridic. Un astfelde administrator este obligat s-i desemneze un reprezentant personal princare s i ndeplineasc funcia. Administratorul trebuie s aib capacitate deexerciiu deplin, s aib o moralitate netirbit, poate s fie cetean romnsau strin, poate fi asociat sau persoan strin de societate. Administratoriisunt desemnai de Adunarea General a asociailor. Administratoriimputernicii s reprezinte societatea trebuie s depun la registrul comeruluisemnturile, deci identitatea lor este cunoscut terilor. Natura juridic a


26/51

raporturilor dintre societate i administratori este descris n art. 72 din Legeanr. 31/1990 care ne trimite la contractul de mandat. Coninutul mandatul estecontractual, adic rezult din mputernicirile date administratorului de ctreasociai. Atribuiile esniale ale administratorului constau n administrareasocietii, de a pstra documentele acesteia, de a ine n mod corect registrelepretinse de lege, de a ntocmi situia financiar anual, de a participa la

adunrile societii, de a ndeplini hotrrile adunrii generale a asociailor.Legea ofer puteri largi administratorului : de a ndeplini toate operaiunile degestiune i reprezentare pe care le presupune realizarea scopului societii.Limitele puterii lui sunt fixate n actele constitutive ale societii, n lege i nhotrrile adunrii generale a asociailor. Funcia de administrator nceteazprin revocarea sa de adunarea general sau prin renunarea sa (demisie).Rspunderea administratorilor n raport cu societatea este, dup caz, de naturcivil contractual sau delictual. Dac svresc o infraciune n daunasocietii intervine rspunderea lor penal.

Cenzorii, reprezint, alturi de auditorii financiari (statutari) i

auditul intern organele de control ale societilor comerciale. Potrivit art. 160din Legea nr. 31/1990 situaiile financiare anuale ale societilor comercialevor fi auditate de ctre auditori financiari. Gestiunea, actele financiare,operaiunile de mprire a profitului sunt verificate de ctre cenzori. Ei suntdesemnai de adunarea general a asociailor i au dreptul de a fi informaiexhaustiv despre activitatea societii i actele administratorilor ei.

Unitatea de nvare 6

MODIFICAREA SOCIETILOR COMERCIALE

6.1 .Introducere :

Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege cum poate evolua o societatecomercial precum i modul n care aceasta se poate metamorfoza.


-

nelegerea i nsuirea etapelor modificrii societilor comerciale.



6..4. Coninutul unitii de nvare :


27/51

Ca si persoanele fizice si societatile comerciale se nasc, triesc si i nceteazactivitatea. Ele pot supravieui membrilor fondatori dar tot i sfresc odatactivitatea : se constituie, funcioneaz, se modific, se dizolv i se lichideaz.

Modificarea societilor comerciale : semnific operaiunea deadecvare a unei societi comerciale la contextul economic prin schimbarea formeijuridice a societii, a obiectului de activitate sau prin majorarea sau reducerea

capitalului social.Modificarea unei societi comerciale presupune modificarea actelor sale constitutive,fapt reglementat n Titlul IV din Legea nr. 31/1990. Aa cum constituirea societii s-a realizat prin voina asociailor, i modificarea ei va fi rezultatul aceleiai voine.Actul de modificare va avea forma cerut de lege, va fi adus la cunotina terilor iva fi supus controlului de legalitate. Modificarea se hotrte de asociai n AdunareaGeneral a asociailor.

a.Modificarea actului constitutiv poate fi rezultatul hotrrii AdunriiGenerale, a deciziei consiliului de administraie, a unei hotrri judectoreti. Actul

de modificare va mbrca, n mod obligatoriu, forma scris. Dac modificarea are caobiect majorarea capitalului social prin aportarea unui teren; modificarea formeijuridice a ntr-o societate n nume colectiv sau n comandit simpl; majorareacapitalului social prin subscripie public va trebui ca actul de modificare s mbraceform autentic. Actul modificator se nregistreaz la Registrul Comerului i sepublic. Au drept de opoziie creditorii sociali i orice alt persoan prejudiciat prinmodificare. Opoziia semnific dreptul de a se adresa instanei i de a solicitarepararea prejudiciilor suferite. Nu au drept de opoziie asociaii societii.

b.Majorarea capitalului social se realizeaz urmare a hotrrii adunriigenerale extraordinare a asociailor. Aceasta se poate realiza prin emisiunea de

aciuni noi sau prin majorarea valorii nominale a celor existente prin noi aporturi nnumerar sau n natur. Aporturi noi nseamn emisiune de aciuni noi (legea oferacionarilor un drept de preferin la subscrierea noilor aciuni); majorarea valoriinominale a aciunilor existente (acionarii vechi i pstreaz aciunile care, prin aportsuplimentar, au o valoare mai mare). Operaiunea majorrii trebuie finalizat,conform prevederilor art. 219 din Legea nr. 31/1990 n termen de 1 an de la datalurii deciziei de majorare n Adunarea General, altfel decizia devine caduc.

c.Reducerea capitalului social se impune n situaii nefavorabile economicpentru societate (pierderea unei pri din activul patrimonial). Legea prevede diferiteprocedee, n funcie de cauzele care o impun : micorarea numrului de aciuni sau

de pri sociale cu pstrarea valorii nominale a acestora ; reducerea valorii nominale aaciunilor; dobndirea propriilor aciuni, urmat de anularea lor cnd estedeterminat de pierderi din activul social. Dac reducerea capitalului social nu estedeterminat de pierderi din activul social se poate proceda la scutirea total sauparial a asociailor de vrsmintele datorate sau restituirea ctre asociai a unei pridin aporturi.

d.Prelungirea duratei societii : O societate funcioneaz pe durata fixat deasociai n actul de constituire. La expirarea ei societatea se dizolv. Pentrucontinuarea existenei ei legea pretinde, n art. 204 modificarea actului constitutiv.


28/51

Prelungirea duratei societii se hotrte n Adunarea General extraordinar cnd sedecide fie o nou durat fie o durat nedeterminat. mpotriva hotrrii pot faceopoziie creditorii particulari ai asociailor din societile n nume colectiv.

Fuziunea i divizarea societilor comerciale se refer la operaiileprin care societile comerciale se restructureaz pentru a se adapta contextului

economic. n aceasta faz o societate exista nefiindu-i afectat personalitatea juridic.Legea nr. 31/1990 n art. 238 definete detaliat fuziunea, divizareai desprindereasocietilor comerciale.

Fuziunea reprezint operaiunea prin care una sau mai multe societisunt dizolvate i, fr a intra n lichidare, transfer toate patrimoniile lor unei altesocieti, deja existente - acionarii lor vor deveni acionari la societatea absorbant(fuziunea prin absorbie) sau operaiunea prin care mai multe societi sunt dizolvate,nu intr n lichidare i transfer totalitatea patrimoniilor lor unei noi societi(fuziunea prin contopire).

Divizarea reprezint operaiunea prin care o societate, dup ce este

dizolvat, fr a intra n lichidare, transfer mai multor societi deja existente saunou constituite totalitatea patrimoniului su iar acionarii si primesc aciuni lasocietile beneficiare.

Desprinderea este descris n lege ca fiind separarea unei pri dinpatrimoniul unei societi i transmiterea ei ca ntreg uneia sau mai multor societideja constituite sau care se constituie cu ocazia acestei operaiuni. Desprinderea seface n schimbul alocrii de aciuni sau pri sociale ctre acionarii care transfer (en interesul acionarilor sau asociailor) sau ctre societatea care transfer(desprindere n interesul societii).

Operaiunile de divizare sau fuziune caracterizeaz doar societile

comerciale. Ele pot avea loc chiar dac societile implicate au forme diferite desocietate.

Etapele fuziunii sau divizrii : - ntocmirea proiectului de fuziune saudivizare;

- avizarea i publicarea proiectului de fuziune sau divizare (orice creditorpoate face opoziie).

- informarea asociailor asupra fuziunii sau divizrii (asociaii primescraportul administratorilor sau directorilor, raportul experilor i toate documentelerelevante);

- adoptarea hotrrii Adunrii Generale asupra fuziunii sau divizrii(trebuie adoptat n minimum 3 luni de la momentul publicrii proiectului de divizaresau fuziune):

Efectele fuziunii sau divizrii : Ambele operaiuni realizeaz otransmitere universal sau cu titlu universal de patrimonii n schimbul crorasocietile beneficiare transmit aciuni sau pri sociale ale lor ctre asociaiisocietilor absorbite sau divizate. Urmare a acestor operaiuni o societate sau maimulte societi se dizolv fr lichidare i se produc efecte i n privina drepturilor iobligaiilor societilor implicate n operaiuni (efectele se produc conform regulilor


29/51

fixate n proiectul de fuziune sau divizare).

Schimbarea formei societii comerciale : semnific schimbareaformei juridice de organizare a societii pentru a rspunde unor interese aleacionarilor. Aceasta se poate realiza, conform art. 204 din Legea nr. 31/1990, prinmodificarea actului constitutiv al societii. Decizia aparine Adunrii Generale

Extraordinare. Potrivit art. 205 din legea menionat schimbarea formei societii nuatrage crearea unei persoane juridice noi. Rspunderea acionarilor pentru obligaiilesocietii se apreciaz n funcie de forma juridic a societii din momentul ncheieriiactelor juridice nu de momentul executrii lor.

UNITATEA DE NVARE NR. 7

DIZOLVAREA I LICHIDAREA SOCIETILOR COMERCIALE

7.1 .Introducere :

Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt principalele modalitiprin care societile comerciale i sfresc existena, i nceteaz activitatea..


- nelegerea i nsuirea noiunii de dizolvare a unei societicomerciale, a cauzelor i condiiilor n care are loc ;

- nsuirea i nelegerea reglementrilor juridice care dirijeazdizolvarea i lichidare diferitelor forme de societi comerciale .




Dizolvarea i lichidarea societii comerciale : cuprinde operatiile caredeclaneaz i pregtesc precum care efectiv lichideaz patrimoniul societatii n


30/51

vederea ncetrii existenei ei , adic operatiile de achitare a datoriilor societii si demprire a soldului ntre asociati. Personalitatea juridic nca exist dar estesubordonata cerintelor lichidarii. Deci cele dou faze sunt distincte si trebuiendeplinite n mod succesiv.

Dizolvarea societatilor comerciale :

Cauzele generale de dizolvare sunt prevazute in articolele 227-229 dinLegea nr.31/1990 dar cauze de dizolvare pot fi trecute si n actul constitutiv alsocietii.

Cauze generale de dizolvare : trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia; declararea nulitatii societatii; hotararea Adunarii generale a asociatilor; hotararea Tribunalului, se dispune cand asociatii nu se neleg;

falimentul societatii, adica atunci cand societatea este in insolven.

Cauze de dizolvare sanctiune : societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot ntruni (acestea

se refera la societatile fantome, cele care au doar o existenta scriptica.) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediu social cunoscut sau asociatii au

disparut; societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii (de pilda, daca

moneda in care s-a depus capitalul social s-a devalorizat completareacapitalului social este obligatorie pentru protejarea creditorilor societii).

Dizolvarea societatiise produce in 3 modalliti:

A.De plin drept: - cand s-a implinit termenul stabilit pentru durata societatii B. Dizolvarea prin voina asociailor : Asociatii in Adunarea GeneralExtraordinar pot hotara dizolvarea societatii cu o majoritate de dou treimidin cei cu drept de vot.

Hotararea de dizolvare nainte de termen a societatii se public inMonitorul Oficial si produce efecte fata de terti doar la 30 de zile de la

publicare.C. Dizolvarea societii pe cale judectoreasca :Actiunea in dizolvarea societatii este o actiune in realizare, nu in constatare.

Orice asociat poate cere, pentru motive temeinice, Tribunalului dizolvarea societatii.Prin motive temeinice se inteleg nentelegerile grave dintre asociati, care creeaza unblocaj care face imposibila desfasurarea activitatii. Hotrrea judecatoreasc sepublic in Monitorul oficial si se nscrie in Registrul Comertului la 15 zile de lamomentul n care a devenit irevocabila.


31/51

In cazul falimentului dizolvarea o dispune tribunalul investit cu procedurainsolvenei.

Efectele dizolvrii : se refer, pe de o parte la deschiderea proceduriilichidrii i, pe de alt parte, la interdicia unor operaiuni comerciale noi. Art. 233din Legea nr. 31/1990 stabilete clar c dizolvarea societii are ca efect

deschiderea procedurii lichidrii.

Lichidarea societatilor comerciale :

Reprezint a doua faz a procesului de ncetare a existentei unei societaticomerciale. Operatiile specifice lichidarii le efectueaza persoane anume investite lichidatorii.

Lichidarea const ntr-un ansamblu de operatiuni care au ca scop terminareaoperatiunilor comerciale incepute cu ocazia dizolvarii, ncasarea creantelor societatii,

transformarea in bani a bunurilor acesteia, plata datoriilor societatii si mprireaactivului net ntre asociati.Lichidarea se va desfura conform prevederilor legii nr.31/1990 si ale actului

constitutiv al societatii.Pn la terminarea lichidrii societatea si pastreaza personalitatea juridica dar

numai pentru operatiunile de lichidare.Nici organele societatii nu-si inceteaza activitatea pan la terminarea lichidarii .

Adunarea asociatilor numeste lichidatorii si fixeaza puterile acestora. Cenzoriisocieatii controleaza activitatea lichidatorilor. Lichidarea societatii se face in interesulasociatilor, pentru ca ei sa primeasca contravaloarea aportului lor social.

Dac in cazul falimentului primeaza interesele creditorilor, in cazul lichidriiprimeaza interesele asociailor.Lichidarea este o faz obligatorie a procesului de ncetare a activitatii unei

societati comerciale. Dupa dizolvare, urmeaza lichidarea sau fuziunea ori dizolvareasocietatii.

Principiile lichidrii sunt aadar : subzist personalitatea juridic a societiipe perioada lichidrii; lichidarea are loc n interesul acionarilor; lichidarea esteobligatorie, nu facultativ.

Odat dizolvat societatea intr n lichidare iar administratorii societii vor finlocuii de lichidatori. Acetia intr n funcie dup ndeplinirea condiiilor de

publicitate prevzute de lege (art.252 al. 2 din Legea nr.31/1990).Statutul juridic al lichidatorilor este fixat n OUG nr. 86/2006 privindorganizarea practicienilor n insolven. Ei sunt numii n termen de 30 de zile de ladizolvarea societii prin hotrrea adunrii asociailor. Au aceaai rspundere ca iadministratorii i i exercit atribuiile n baza unui mandat contractual. Lichidatoriipot fi persoane fizice sau juridice. Atribuiile lor eseniale vizeaz executarea ifinalizarea operaiunilor de comer ale societii; lichidarea i ncasarea creanelorsocietii; vnzarea prin licitaie a bunurilor mobile i imobile ale societii; s stea njudecat n litigii n numele societii.Atribuiile lichidatorilor vizeaz lichidarea


32/51

activului dar i a pasivului societii. Lichidarea activului presupune transformareabunurilor societii n bani; ncasarea creanelor societii pe cnd lichidarea pasivuluipresupune plata datoriilor societii ctre creditorii si.

Ultima etap faptic a lichidrii societii este reprezentat de repartizareaactivului net ntre acionari. Dup aceasta urmeaz operaiunea juridic de radiere asocietii din registrul comerului. Este obligatorie i trebuie cerut de comerciant n

termen de 15 zile de la ultimul act de lichidare (repartizarea activului net ntreasociai). Radierea o dispune tribunalul la cererea Oficiului Naional al RegistruluiComerului.

UNITATEA DE NVARE 8

Contractele privind activitatea comercial

8.1. Introducere :Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt principalele acte juridicen care sunt mbrcate raporturile comerciale : forma lor, clauzele lor, condiiile devaliditate.


- nelegerea i nsuirea noiunii de contract comercial, regimul acestorcontracte, regulile formrii i executrii lor;

- nsuirea i nelegerea noiunilor conexe : ofert, plat, acceptareaofertei, locul i momentul ncheierii contractului.




Actele juridice aferente exploatrii unei ntreprinderi economice (comerciale)au un anumit specific menit a le diferenia fa de actele juridice civile, ncheiatentreparticulari. Aceste acte, n spiritului noului Cod civil au fost denumite contracteprofesionale.

Definiia contractelor de tip civil comercial : Sunt contracte ncheiate ntreprofesioniti care exploateaz o ntreprindere economic avnd ca obiect producereai circulaia mrfurilor, executarea de lucrri i prestarea de servicii, n scopul


33/51

obinerii profitului. Aadar aceste contracte au urmtoarele trsturi : sunt relaiicomerciale derulate ntre profesioniti; au ca obiect activitatea de producere,circulaie a mrfurilor, executarea de lucrri i prestri servicii; sopul ncheierii lorconst n obinerea profitului (ele reprezint motorul economiei de pia).

Codul civil reglementeaz n mod unitar regimul juridic al contractelor.Contractele numite sunt reglementate unitar n Codul civil (art. 1650-2278) sau n

legi speciale iar n materia contractelor nenumite se aplic regulile generale descrisen art. 1166-1323 Cod civil sau analogia legii (se aplic regulile particulare alecontractului numit cel mai asemntor).

Reguli derogatorii care se aplic doar contractelor dintre profesioniti : art.1297 Cod civil, privitor la reprezentantul aparent al unei ntreprinderi; art. 1446 Codcivil care prezum solidaritatea ntre debitorii unei obligaii contractuale n exerciiulactivitii unei ntreprinderi; art. 1523 al. 2 lit. d din acelai cod prevede c debitorulse afl de drept n ntrziere dac nu a pltit o datorie asumat n exerciiul activitiiunei ntreprinderi; art. 2010 prevede c mandatul dintre dou persoane fizice datpentru acte de exercitare a unei activiti profesionale se prezum a fi cu titlu oneros.

Codul civil romn a instituit n articolul 1169 principiul libertiicontractuale : potrivit acestui principiu orice persoan are dreptul s ncheie oricecontract, cu orice partener i cu clauzele pe care prile le convin, cu condiia s nucontravin legii, ordinii publice i bunelor moravuri. Consecinele acestui principiusunt : orice contract se ncheie n mod valabil prin exprimarea acordului de voin (forma sris, ca i condiie ad validitatem este cerut doar cu titlu de excepie :cambia, cec-ul, biletul la ordin); libertatea probelor n litigiile referitoare lacontractele comerciale; libertatea soluionrii litigiului pe calea arbitrjului (pot fiinserate clauze contractuale cu acest coninut n contract).

Limitele libertii contractuale : contractele de adeziune contracte impuse

de comerciant n anumite domenii de activitate (ex. contractul de cltorie RATB sauCFR, etc.); contractele cu clauze interzise de lege prevzute n scopul ocrotiriiintereselor cumprtorilor prin Legea nr. 193/2000 prin aceat act normativ suntinterzise n contractele dintre comerciani i cumprtori clauzele abuzive (suntinterzise clauzele neclare, ambigui sau cele discrepante n favoarea comerciantului).

ncheierea contractelor comerciale : n principiu, orice contract este valabilncheiat atunci cnd s-a realizat acordul de voin valabil exprimat de ctre prilecontractante. Exist situaii n care legea impune ndeplinirea unei formaliti pentruncheierea contractului. Negocierea care premerge ncheierii conveniei comercialetrebuie fcut cu bun credin, adic cu voina real de a ncheia contractul. O

negociere fcut cu rea credin genereaz o rspundere civil delictual pentrueventualele prejudicii cauzate ( a se vedea prevederile art. 1357 Cod civil).a. Oferta de a contracta : Reprezint manifestarea de voin a ofertantului de

a se obliga ca, n cazul n care oferta este acceptat s ncheie convenia la care ofertaface referire. Oferta trebuie s fieprecis, complet i ferm.Poate s fie expressau tacit. Emitentul ofertei este persoana care are iniiativa ncheierii contractuluiindicnd coninutul lui. Destinatarul ofertei poate s fie o persoan determinat saupersoane generic determinate. Oferta fcut unor persoane nedeterminate valoreazca intenie de negociere, nu ca o ofert (art. 1189 Cod civil). Oferta produce efecte


34/51

din momentul ajungerii la destinaie. Revocarea ofertei nainte de expirareatermenului fixat n ea pentru ncheierea contractului sau, n cazul ofertei fr termen,nainte de mplinirea unui termen rezonabil, angajeaz rspunderea civil aofertantului pentru prejudiciul produs destinatarului ei. Oferta devine caduc n cazulrefuzului ei de ctre destinatar ori n cazul decesului sau incapacitii ofertantului.ntre ofert i promisiunea de a contracta exist o mare diferen : oferta este un act

unilateral, pe cnd promisiunea de a contracta este un antecontract, deci o convenie.b. Acceptarea ofertei : Orice act sau fapt al destinatarului care indic n modnendoielnic acordul su cu privire la ofert i care ajunge n termen la autorul eireprezint acceptarea ofertei. Acceptarea ofertei poate s constea ntr-un act juridicsau un fapt juridic; trebuie s exprime fr dubii acordul destinatarului cu privire laofert; trebuie s fie total, fr rezerve sau condiii i trebuie s ajung n termen laofertant.

Momentul i locul ncheierii contractului : Potrivit Codului civil daccontractul se ncheie ntre persoane prezente contractul se ncheie de ndat. Potrivitart. 1194 Cod civil oferta fr termen adresat unei persoane prezente rmne fr

efecte dac nu este acceptat de ndat. n cazul contractelor ncheiate ntre persoaneaflate la distan, conform art. 1186 Cod civil, contractul se consider ncheiat cndacceptarea ofertei a ajuns la ofertant, chiar dac el nu ia cunotin de ea din motiveneimputabile.

Locul ncheierii contractului este locul n care se afl ofertantul i unde ajungela el acceptarea ofertei. n funcie de acest loc se stabilete competena instanei ncaz de litigiu.

Principiile executrii obligaiilor contractuale n contractele comerciale : --principiul executrii n natur a obligaiilor (creditorul poate cere ntotdeauna cadebitorul s-i execute obligaia n natur, cu excepia situaiilor n care o asemenea

executare este imposibil); - principiul executrii ntocmai a obligaiilor (adicrespectarea cantitii, calitii, termenului i a tuturor celorlalte clauze contractuale); -principiul colaborrii la executarea obligaiilor.

Plata : reprezint forma de executare voluntar a obligaiei contractuale.Const n remiterea sumei de bani sau a oricrei alte prestaii-obiect a contractului.Subiectele plii sunt persoanele care pot face plata. Obligat la plat este debitorul dari plata fcut de un ter este considerat valabil. Dreptul de a primi plata l arecreditorul dar poate s o primeasc i un reprezentant al su. Locul plii este celstabilit n contract. Dac nu s-a stabilit un loc n convenie plata se va face ladomiciliul sau sediul creditorului. Dovada plii se poate face prin orice mijloc de

prob : nscris, martori, prezumii, mrturisire, expertiz. Potrivir art. 1550 din Codulcivil persoana care face plata are dreptul la chitan liberatorie, care este un nscrissub semntur privat.

Solidaritatea codebitorilor : Prin solidaritate ntre debitori se nelegesituaian care toi codebitorii dintr-un contract comercial sunt obligai la aceeai prestaie ifiecare n parte va putea fi inut pentru ntreaga prestaie iar plata efectuat de unuldintre ei i libereaz pe toi fa de creditor (art. 1443 Cod civil). n contractelecomerciale solidaritatea creditorilor se prezum prin lege (art. 1446 Cod civil).

Consecinele neexecutrii obligaiilor din contractele comerciale : Dac,


35/51

fr justificare debitorul nu-i execut obligaiile asumate n contract creditorulpoate, conform art. 1516 Cod civil s exercite urmtoarele drepturi :

a. s cear sau, dup caz, s treac la executarea silit a obligaiei;b. s obin rezoluiunea sau rezilierea contractului sau, dup caz, s reducerea

propriei obligaiicorelative;c. s cear obligarea creditorului la plata unor daune-interese;

d. s foloseasc orice mijloc prevzut de lege pentru realizarea dreptului su.

UNITATEA DE NVARE 9

Contractul de vnzare i contractul de furnizare

9.1 .Introducere :

Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt condiiile de validitate i

regimurile juridice a dou dintre cele mai importante contracte comerciale : cel devnzare i cel de furnizare.


- nelegerea i nsuirea noiunii de contract de vnzare, condiiile devaliditate, regimul acestui contract, regulile formrii i executrii lui;

- nsuirea i nelegerea noiunii i clauzelor contractului de furnizare.-




Contractul de vnzare : Operaiunile de vnzare-cumprare sunt cele maifrecvente operaiuni juridice din activitatea comercial. Reprezint instrumentelejuridice prin intermediul crora mrfurile circul de la productor la distribuitor iapoi la consumator. Fiind un contract extrem de des folosit att n rela iile dintreparticulari ct i ntre comerciani, vnzarea-cumprarea este reglementat n detaliu(este un contract numit) n Codul civil (n Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul I,articolele 1650-1762) ct i n legi speciale :legea privind Codul consumului nr.296/2004 i OG nr. 21/1992 privind protecia consumatorului.


36/51

Definiia vnzrii-cumprrii : Codul civil definete clar vnzarea cafiind ,, contractul prin care vnztorul transmite sau, dup caz, se oblig s transmitcumprtorului proprietatea unui bun n schimbul unui pre pe care cumprtorul seoblig s l plteasc,,.

Trsturile juridice ale vnzrii : este un contract sinalagmatic, adic genereaz obligaii reciproce i

interdependente pentru cele dou pri; este un contract cu titlu oneros, adic fiecare parte urmrete obinerea unui

folos; este un contract comutativ, n sensul c la momentul ncheierii lui exist

drepturi i obligaii certe ale prilor; este consensual, adic se formeaz prin simplul acord de voin al prilor; este un contract translativ de proprietate, principalul lui efect fiind

reprezentat de transferulproprietii de la vnztor la cumprtor.

Condiiile de validitate ale vnzrii comerciale :

Capacitatea de a ncheia vnzarea : potrivit art. 1652 Cod civil ,,potcumpra i vinde toi cei crora nu le este interzis prin lege,,. Deci capacitatea esteregula i interdicia este excepia. Incapaciti descrise de Codul civil : - incapacitateamandatarilor de a cumpra bunuri pe care sunt nsrcinai s le vnd (art. 1654 al. 1lit. a); - incapacitatea prinilor, a tutorelui, curatorului i administratorului provizoriude a cumpra bunurile persoanelor pe care le reprezint (art. 1654 al. 1 lit. b) incapacitatea funcionarilor publici, a judectorilor sindici, a practicienilor ninsolven, a executorilor judectoreti de a cumpra bunurile pe care leadministreaz sau execut (art.1654 al. 1 lit. c) incapacitatea magistrailor,

avocailor i personalului administrativ de la instane, barou i notariate de a cumpradrepturi litigioase de competena instanei judectoreti din circumscripia n care idesfoar activitatea (art. 1653); Incapacitatea de a vinde : - incapacitatea de a vindebunuri proprii n schimbul unor sume provenite din vnzarea sau exploatarea unuipatrimoniu pe care un funcionar public, un magistra, un printe sau un tutore ladministreaz;

Consimmntul prilor : orice vnzare reprezint manifestarea voineide a ncheia un contract. Vnzarea comercial presupune o just informare prealabil.

Informarea va viza n principal calitatea bunurilor achiziionate i condiiile de pre.Vnztorul are, conform art. 1671 Cod civil obligaia de a-l informa pe cumprtorobligaiile pe care s le ia asupra sa. n ceea ce privete obligaiile de informare nrelaiile cu consumatorii, sunt reglementate de OG nr. 21/1992 : consumatorii audreptul s fie informai complet asupra caracteristicilor eseniale ale produselor iserviciilor astfel c decizia de a le achiziiona sau nu s rspund nevoilor lor.Consimmntul se exprim cu ocazia ofertei i a acceptriiei. Oferta trebuie s fieprecis i ferm iar acceptarea trebuie s fie total, fr rezerve sau condiii. Attcererea ct i oferta trebuie s fie liber exprimate, neafectate de un viciu.


37/51

Obiectul contractului : Operaiunea de vnzare presupune, nesen, dou

obligaii : de predare a bunului (transmiterea proprietii) i de plat a preului.Fiecare obligaie poart asupra unei prestaii vnztorul pred bunul iarcumprtorul pltete preul.

Condiiile bunului vndut : bunul care face obiectul vnzrii trebuie s fie

un lucru corporal sau necorporal dar cu valoare patrimonial; trebuie s fie ncircuitul civil (adic vnzarea lui s nu fie interzis sau limitat prin lege. Nu pot fivndute bunurile care aparin tuturor : aerul, lumina, apa pluvial; bunurile care facparte din domeniul public al statului; bunurile sau activitile declarate prin legemonopol de stat; etc.); trebuie s existe sau s poat exista n viitor (riscul pieiriibunului este suportat de vnztor) vnzarea unui bun viitor este valabil iarcumprtorul dobndete proprietate cnd bunul a fost creat; trebuie s fie determinatsau determinabil; trebuie s fie licit; trebuie s fie proprietatea vnztorului.

Preul :trebuie s fie stabilit n bani, altfel contractul este de schimb sau dentreinere; s fie determinat sau determinabil (trebuie s fie stipulat n contract) fie

concret determinat- fie printr-o modalitate de determinare ulterioar, dar nu maitrziu de data plii- determinabil i fr s fie nevoie de o nou nelegere); s fiesincer i serios (s fie real, s reprezinte valoarea real a bunului).

Cauza contractului, adic motivul care a determinat prile s l ncheie.Trebuie s fie licit (conform cu legea i cu ordinea public) i moral (s nucontravin bunelor moravuri).

Efectele contractului :Efectul juridic esenial este reprezentat de transferulproprietii bunului obiect al vnzrii de la vnztor la cumprtor i a preului de lacumprtor la vnztor.

Obligaiile vnztorului : stransmit proprietatea bunului; s predea bunulvndut la termenul prevzut n contract; s garanteze contra eviciunii ( garaniaoferit de vnztor pentru linitita folosin a lucrului, c nu va fi mpiedicatcumprtorul de vnztor sau un ter); s garanteze contra viciilor bunului vndut; sgaranteze pentru buna funcionare a bunului vndut (exist garanii speciale fixate nOG nr. 21/1992 menite s ocroteasc interesele consumatorilor n raport cudistribuitorii de produse i servicii : termen de garanie; termen de valabilitate;remedierea deficienelor; nlocuirea produselor; restituirea preului).

Obligaiile cumprtorului : s plteasc preul convenit. Actualul cod civilaccept ,,actualizarea preului,, doar dac s-au ivit ,,mprejurri excepionale,,.; splteasc preul la data i la locul fixate n contract, n modalitatea fixat de pri ncontract (integral, n rate, etc.). n cazul neplii la termen a preului cumprtoruldatoreaz dobnzi penalizatoare, conform art. 1535 Cod civil; obligaia preluriibunului vndut la locul i data fixate n contract; obligaia de a suporta cheltuielilevnzrii.

Contractul de furnizare : ntreprinderea de furnituri este cunoscut cafiind activitatea sistematic a unui ntrepriztor de a asigura predarea unei cantiti


38/51

de bunuri sau prestarea unor servicii la anumite termene succesive n schimbul unuipre. Instrumentul juridic al acestei activiti este contractul de furnizare.Codul civil reglementeaz principiile generale ale contractului de furnizare narticolele 1766-1771.

Definiia contractului de furnizare : Este contractul prin care o partedenumit furnizor se oblig s transmit proprietatea asupra unei cantiti determinate

de bunuri i s le predea la unul sau mai multe termene ulterioare ncheieriicontractului ori n mod continuu, sau s presteze anumite servicii , la unul sau maimulte termene ulterioare sau n mod continuu, iar cealalt parte, denumit beneficiar,se oblig s preia bunurile sau s primeasc serviciile i s plteasc preul. Prile nacest contract sunt furnizorul i beneficiarul. Este un contract cu executaresuccesiv.

Caracterele juridice ale contractului de furnizare : este un contractsinalagmatic, oneros, cu executare succesiv i este consensual.

Condiiile sale de validitate sunt aceleai ca i cele ale contractului devnzare cumprare.

Efectele contractului de furnizare : Obligaiile furnizorului : s transferectre beneficiar proprietatea bunurilor; s predea bunurile beneficiarului; s-lgaranteze pe beneficiar contra viciilor bunurilor.Obligaiile beneficiarului se refer la preluarea bunurilor i la plata preului.

UNITATEA DE NVARE 10

Titlurile de credit

10.1 .Introducere :

Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege ce sunt titlurile de credit, care esterolul lor n viaa social economic, care sunt trsturile lor eseniale


- nelegerea i nsuirea noiunii de titluri de credit, rolul lor i felullor;

- nsuirea i nelegerea trsturilor eseniale ale fiecrui titlu de crediti a deosebirilor dintre ele.


39/51


-

timpul alocat este de 2 ore.


Noiunea titlurilor de credit :

Circulatia bunurilor de la

f 2 drept comercial zarie

Documents