extras - chamber of deputies · 2018-01-25 · propunerea agenției europene pentru produse chimice...

PARLAMENTUL EUROPEAN 2017 - 2018

EXTRAS

DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”

DIN PERIOADA DE SESIUNE

23 - 26 octombrie 2017

(Partea V)

RO Unită în diversitate RO

3

CUPRINS

P8_TA-PROV(2017)0386 ........................................................................................................ 5 ACORDUL EURO-MEDITERANEEAN PRIVIND SERVICIILE AERIENE DINTRE UE ȘI MAROC ***

P8_TA-PROV(2017)0395 ........................................................................................................ 7 REÎNNOIREA APROBĂRII SUBSTANȚEI ACTIVE GLIFOSAT

P8_TA-PROV(2017)0396 ...................................................................................................... 13 AUTORIZAREA PORUMBULUI MODIFICAT GENETIC 1507

P8_TA-PROV(2017)0397 ...................................................................................................... 21 SOIA MODIFICATĂ GENETIC 305423 × 40-3-2

P8_TA-PROV(2017)0398 ...................................................................................................... 29 RAPIȚA MODIFICATĂ GENETIC MON 88302 × MS8 × RF3

P8_TA-PROV(2017)0399 ...................................................................................................... 37 PROIECTUL DE BUGET RECTIFICATIV NR. 5/2017: FINANȚAREA FONDULUI EUROPEAN PENTRU

DEZVOLTARE DURABILĂ ȘI CREȘTEREA REZERVEI PENTRU AJUTOARE DE URGENȚĂ

P8_TA-PROV(2017)0401 ...................................................................................................... 41 DOCUMENT DE REFLECȚIE PRIVIND VIITORUL FINANȚELOR UE

P8_TA-PROV(2017)0408 ...................................................................................................... 47 BUGETUL GENERAL AL UNIUNII EUROPENE PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR 2018 - TOATE

SECȚIUNILE

5

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2017)0386

Acordul euro-mediteraneean privind serviciile aeriene dintre UE și Maroc

***

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la

proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului

euro-mediteraneean privind serviciile aeriene între Comunitatea Europeană și statele

sale membre, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (15653/2016 – C8-

0094/2017 – 2006/0048(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15653/2016),

– având în vedere Acordul euro-mediteraneean privind serviciile de transport aerian între

Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă

parte1,

– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 100

alineatul (2) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene (C8-0094/2017),

– având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din

Regulamentul său de procedură,

– având în vedere recomandarea Comisiei pentru transport și turism (A8-0303/2017),

1. aprobă încheierea acordului;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și

Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului

Maroc.

1 JO L 386, 29.12.2006, p. 57.

7



P8_TA-PROV(2017)0395

Reînnoirea aprobării substanței active glifosat

Rezoluţia Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de

regulament de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire a aprobării substanței active

glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului

European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de

modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 (D053565-

01 – 2017/2904(RSP))


– având în vedere proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire

a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE)

nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață

a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în

aplicare (UE) nr. 540/2011 (D053565-01),

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al

Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor

fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului2, în

special articolul 20 alineatul (1),

– având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al

Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor

și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al

exercitării competențelor de executare de către Comisie3,

– având în vedere articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului

European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor

generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța

Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare4,

– având în vedere concluziile evaluării inter pares a riscului utilizării ca pesticid a

substanței active glifosat ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară

2 JO L 309, 24.11.2009, p. 1. 3 JO L 55, 28.2.2011, p. 13. 4 JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

8

(EFSA)5,

– având în vedere avizul Comitetului pentru evaluarea riscurilor (CER) privind

propunerea Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de clasificare și

etichetare armonizată la nivelul UE a glifosatului6,

– având în vedere Rezoluția sa din 13 aprilie 2016 referitoare la proiectul de regulament

de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în

conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al

Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a

anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/20117,

– având în vedere inițiativa cetățenească europeană „Interzicerea glifosatului și protecția

oamenilor și mediului de pesticide toxice”8,

– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și

siguranță alimentară,

– având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât scopul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 este „de a asigura un nivel ridicat

de protecție atât a sănătății oamenilor și a animalelor, cât și a mediului și de a

îmbunătăți funcționarea pieței interne prin armonizarea normelor de introducere pe

piață a produselor fitosanitare, îmbunătățind, în același timp, producția agricolă”;

întrucât dispozițiile din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 se bazează pe principiul

precauției;

B. întrucât, în prezent, dintre toate erbicidele, erbicidul sistemic glifosat înregistrează cel

mai mare volum de producție global; întrucât, în lume, glifosatul este utilizat în

proporție de 76 % în agricultură; întrucât această substanță este folosită, de asemenea,

pe scară largă, în silvicultură, în zonele urbane și în grădinărit; întrucât 72 % din

volumul total de glifosat aplicat la nivel mondial între 1974 și 2014 a fost stropit doar

în ultimii 10 ani;

C. întrucât populația, în ansamblul său, este expusă glifosatului în special prin faptul că

locuințele se află în apropierea zonelor tratate, prin utilizarea casnică și prin

alimentație; întrucât expunerea la glifosat este în creștere în paralel cu mărirea

volumului total de glifosat utilizat; întrucât impactul glifosatului și al coformulanților

săi cei mai frecvenți asupra sănătății umane trebuie monitorizat periodic; întrucât

prezența glifosatului și/sau a reziduurilor sale a fost detectată în apă, sol, alimente și

băuturi, în bunurile necomestibile, precum și în corpul uman (de exemplu, în urină);

D. întrucât, în Raportul pe 2014 al Uniunii Europene privind reziduurile de pesticide din

produsele alimentare publicat la 26 octombrie 2016, EFSA a indicat faptul că statele

membre au prelevat un număr limitat de probe de rapiță și de soia, chiar dacă aceste

culturi sunt susceptibile de a fi tratate cu glifosat și, prin urmare, poate fi așteptată

existența unor reziduuri; întrucât, potrivit EFSA, nu sunt disponibile informații cu 5 http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302 6 https://echa.europa.eu/documents/10162/2d3a87cc-5ca1-31d6-8967-9f124f1ab7ae 7 Texte adoptate, P8_TA(2016)0119. 8 ECI(2017)000002.

http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302

https://echa.europa.eu/documents/10162/2d3a87cc-5ca1-31d6-8967-9f124f1ab7ae

9

privire la reziduurile de glifosat în produsele de origine animală; întrucât EFSA a

considerat că rezultatele nu sunt foarte solide din punct de vedere statistic;

E. întrucât, în 2015, EFSA a recomandat statelor membre să își mărească numărul de

analize privind prezența glifosatului și a reziduurilor conexe (de exemplu,

trimetilsulfoniu) în produsele pentru care utilizarea glifosatului a fost autorizată și în

cazul cărora este de așteptat să existe reziduuri cuantificabile; întrucât, în special,

numărul de eșantioane de soia, porumb și rapiță ar trebui să crească; întrucât statele

membre sunt, de asemenea, încurajate să dezvolte și/sau să pună în aplicare metodele

analitice existente pentru a controla metaboliții legați de glifosat și să partajeze

rezultatele cu EFSA;

F. întrucât glifosatul este un erbicid neselectiv care distruge toată vegetația; întrucât

acțiunea glifosatului constă în intervenția în așa-numita cale shikimate, care este

prezentă și la alge, bacterii și ciuperci; întrucât s-a dovedit că expunerile subletale ale

Escherichia coli și Salmonella enterica serotipul Typhimurium la preparatele

comerciale de glifosat determină o reacție modificată la antibiotice;

G. întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, o substanță activă poate

fi aprobată numai dacă aceasta nu este sau nu urmează a fi clasificată drept agent

cancerigen din categoria 1A sau 1B, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului

(CE) nr. 1272/2008, cu excepția cazului în care expunerea persoanelor la substanță este

neglijabilă sau în cazul în care sănătatea plantelor este amenințată de un pericol grav,

care nu poate fi combătut prin intermediul altor mijloace disponibile;

H. întrucât, în martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul

Cancerului (IARC) a clasificat glifosatul drept „substanță probabil cancerigenă pentru

oameni” (grupa 2A), pe baza unor „dovezi limitate” de cancer la oameni (reieșind din

cazuri reale de expunere), „probe suficiente” de cancer la animalele de laborator

(reieșind din studii cu glifosat „pur”) și „dovezi solide” în urma analizei unor informații

referitoare la carcinogenicitate (genotoxicitate și stres oxidativ), atât pentru glifosatul

„pur”, cât și pentru preparatele de glifosat; întrucât criteriile utilizate de IARC pentru

grupa 2A sunt similare celor pentru categoria 1B din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

I. întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a finalizat o evaluare inter pares a glifosatului și a

concluzionat că „este puțin probabil ca glifosatul să prezinte un pericol carcinogen

pentru oameni și dovezile nu justifică clasificarea sa printre substanțele cu potențial

cancerigen în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”; întrucât, în martie

2017, Comitetul pentru evaluarea riscurilor (CER) al ECHA a concluzionat în

unanimitate că nu există probe care să ateste o legătură între glifosat și cancerul la

oameni, pe baza informațiilor disponibile, și că glifosatul nu ar trebui clasificat drept o

substanță care provoacă daune genetice (mutagen) sau afectează reproducerea;

J. întrucât, la o Reuniune comună privind reziduurile de pesticide (JMPR) organizată de

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și de Organizația Mondială a

Sănătății (OMS) în mai 2016, Grupul de experți FAO privind reziduurile de pesticide

din produsele alimentare și mediu și Grupul principal de evaluare al OMS privind

reziduurile de pesticide au concluzionat că „este puțin probabil ca glifosatul să fie

genotoxic la nivelul anticipat de expunere prin alimentație” și „este puțin probabil să

reprezinte un risc cancerigen pentru oameni în urma expunerii prin alimentație”;

10

K. întrucât, în cadrul unui litigiu în SUA formulat de reclamanți care susțin că au dezvoltat

limfomul non-Hodgkin ca urmare a expunerii la glifosat, instanța a divulgat documente

interne ale Monsanto, proprietarul și producătorul Roundup, un produs a cărui substanță

activă este glifosatul; întrucât corespondența prezentată ridică semne de întrebare cu

privire la credibilitatea anumitor studii, unele sponsorizate de Monsanto, altele, după

toate aparențele, independente, care s-au numărat printre elementele de probă utilizate

de EFSA și ECHA pentru evaluarea gradului de siguranță a glifosatului; întrucât, în

acest sens, transparența și disponibilitatea publică a studiilor științifice, precum și a

datelor primare pe care se bazează aceste studii, sunt de cea mai mare importanță;

L. întrucât, în afară de concluzia sa cu privire la caracterul cancerigen al glifosatului,

ECHA afirmă în concluzie că glifosatul provoacă leziuni oculare grave și este toxic

pentru mediul acvatic, cu efecte pe termen lung;

M. întrucât, înainte ca o prelungire tehnică de 18 luni să fie acordată pentru glifosat la 29

iunie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție la 13 aprilie 2016 prin care solicita

Comisiei să reînnoiască aprobarea glifosatului pentru o perioadă de șapte ani, dar

sublinia, de asemenea, că Comisia nu ar trebui să îl aprobe pentru nicio utilizare

neprofesională, pentru utilizările sale în parcurile publice, pe terenurile de joacă și în

grădinile publice, sau în apropierea acestora, sau pentru orice utilizări agricole în cazul

în care sistemele de gestionare integrată a dăunătorilor sunt suficiente pentru

combaterea adecvată a buruienilor; întrucât, în aceeași rezoluție, i s-a solicitat, de

asemenea, Comisiei să creeze programe de formare și autorizații de utilizare pentru

profesioniști, să ofere informații mai bune privind utilizarea glifosatului și să impună

limite stricte privind utilizarea înainte de recoltare a produselor care conțin substanța

activă glifosat, pentru a preveni utilizarea incorectă a acestei substanțe și a limita

riscurile potențiale asociate cu aceasta;

N. întrucât rezoluția Parlamentului din 13 aprilie 2016 a solicitat, de asemenea, Comisiei și

EFSA să prezinte imediat toate dovezile științifice care au stat la baza clasificării

pozitive a glifosatului și a reautorizării propuse, având în vedere interesul public

superior care justifică divulgarea; întrucât acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent;

O. întrucât inițiativa cetățenească europeană (ICE), menționată la considerentul 13 al

proiectului de măsură de punere în aplicare, care a adunat mai mult de un milion de

semnături ale cetățenilor europeni în mai puțin de un an, se referă în mod specific nu

numai la glifosat într-unul dintre cele trei obiective, ci solicită în mod explicit în titlu

„interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și mediului de pesticide toxice”;

întrucât Comisia a primit aceste informații la 6 octombrie 2017 și i se cere să răspundă

până la 8 ianuarie 2018;

P. întrucât, în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, orice

decizie de aprobare a unei substanțe active trebuie să se facă pe baza raportului de

reexaminare al EFSA, a altor factori legitimi pentru subiectul în cauză și a principiului

precauției;

Q. întrucât proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei, elaborat pe baza unei

evaluări științifice efectuate de Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor

(BfR), EFSA și ECHA, propune autorizarea glifosatului până la 15 decembrie 2027,

adică pentru o perioadă de 10 ani; întrucât acesta s-ar aplica de la 16 decembrie 2017;

11

R. întrucât dispozițiile specifice menționate în anexa I din proiectul de regulament de

punere în aplicare de reînnoire a aprobării substanței active glifosat nu sunt obligatorii

la nivelul Uniunii, dar transferă responsabilitatea statelor membre;

S. întrucât, în Rezoluția sa din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de

origine biologică9, Parlamentul a subliniat necesitatea revizuirii Regulamentului (CE)

nr. 1107/2009 în scopul de a stimula dezvoltarea, autorizarea și introducerea pe piața

Uniunii a pesticidelor cu risc redus de origine biologică, și a solicitat Comisiei să

prezinte, înainte de sfârșitul anului 2018, o propunere legislativă specifică de

modificare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, în afara revizuirii generale legate de

inițiativa REFIT, în vederea stabilirii unei proceduri rapide de evaluare, autorizare și

înregistrare pentru pesticidele cu risc redus de origine biologică;

T. întrucât a fost anunțată publicarea unei comunicări a Comisiei privind viitorul politicii

agricole comune (PAC) înainte de finele anului 2017 și de propunerile de buget pentru

mai 2018,

1. consideră că proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei nu reușește să

asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale și a mediului, nu aplică

principiul precauției și depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul

(CE) nr. 1107/2009;

2. solicită Comisiei să își retragă proiectul de regulament de punere în aplicare și să

prezinte un nou proiect de regulament de punere în aplicare, în conformitate cu

cerințele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, și anume unul care să includă

nu numai avizul EFSA, ci și alți factori legitimi, precum și principiul precauției;

3. invită Comisia și statele membre să nu aprobe utilizarea neprofesională a glifosatului, și

nici utilizarea sa în parcurile publice, pe terenurile de joacă sau în grădinile publice, sau

în apropierea acestora, după 15 decembrie 2017;

4. invită Comisia și statele membre, în special, să nu aprobe nicio utilizare a glifosatului

în agricultură după 15 decembrie 2017, în cazul în care sistemele de gestionare

integrată a dăunătorilor sunt suficiente pentru combaterea adecvată a buruienilor;

5. invită Comisia și statele membre să nu autorizeze utilizarea glifosatului pentru

desicarea înainte de recoltare cu efect de la 16 decembrie 2017;

6. invită Comisia să adopte măsurile necesare pentru eliminarea treptată a substanței

active glifosat în Uniunea Europeană până la 15 decembrie 2022 cel târziu, asigurându-

se că nu este autorizată utilizarea glifosatului după data respectivă, care include orice

eventuală perioadă de prelungire sau perioada menționată la articolul 32 din

Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

7. salută excluderea propusă a polioxietilenaminei din componența produselor fitosanitare

care conțin glifosat; invită Comisia și statele membre să își intensifice activitatea de

întocmire a unei liste a coformulanților care nu au fost incluși ca produse fitosanitare;

8. invită Comisia și statele membre să se asigure că evaluarea științifică a pesticidelor în

9 Texte adoptate, P8_TA(2017)0042.

12

vederea aprobării de către autoritățile UE de reglementare se bazează exclusiv pe studii

evaluate inter pares, independente și publicate, efectuate la cererea unor autorități

publice competente; consideră că procedura REFIT prevăzută de Regulamentul (CE)

nr. 1107/2009 ar putea fi utilizată în acest scop; consideră, de asemenea, că EFSA și

ECHA ar trebui să beneficieze de suficiente resurse pentru a-și mări capacitatea, pentru

a permite comandarea unor studii științifice independente și pentru a se garanta în

continuare că sunt respectate cele mai înalte standarde științifice și că sănătatea și

siguranța cetățenilor UE sunt protejate;

9. invită Comisia și statele membre să asigure un nivel suficient de testare și monitorizare

a reziduurilor de glifosat din hrana pentru animale, produsele alimentare și băuturile

produse sau importate în Uniune, pentru a rezolva actuala lacună de date subliniată de

EFSA;

10. invită Comisia și statele membre să finanțeze cercetarea și inovarea pentru a găsi soluții

alternative sustenabile și rentabile în ceea ce privește produsele de combatere a

dăunătorilor cu scopul de a garanta un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și

animale și a mediului;

11. invită Comisia și statele membre să propună măsuri tranzitorii adecvate pentru sectorul

agricol și să publice un document de orientare care să prezinte toate posibilele

alternative mai sigure, cu risc scăzut, pentru a ajuta sectorul agricol în perioada de

eliminare treptată a substanței active glifosat și pentru a mobiliza toate resursele deja

disponibile pentru sectorul agricol în contextul actualei PAC;

12. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și

Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

13



P8_TA-PROV(2017)0396

Autorizarea porumbului modificat genetic 1507


decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru

introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb

modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003

al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele

modificate genetic (D052754 – 2017/2905(RSP))


– având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a

introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb

modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003

al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele

modificate genetic (D052754),


Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate

genetic10, în special articolul 11 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (3),

– având în vedere votul din data de 14 septembrie 2017 al Comitetului permanent pentru

lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE)

nr. 1829/2003, care nu a emis niciun aviz,





– având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

(EFSA) la 19 ianuarie 2005 și publicat la 3 martie 200512,


10 JO L 268, 18.10.2003, p. 1. 11 JO L 55, 28.2.2011, p. 13. 12 http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/182

14

(EFSA) la 30 noiembrie 2016 și publicat la 12 ianuarie 201713,

– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și

principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al

exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085,

COD(2017)0035),

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării

13 https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4659

https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4659

15

organismelor modificate14 genetic, în special Rezoluția sa din 6 octombrie 2016 privind

14– Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind

introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).

– Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (Texte adoptate, P8_TA(2015)0456).

– Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0040).

– Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0039).

– Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0038).

– Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0271).

– Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0272).

– Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0388).

– Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0389).

– Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0386).

– Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).

16

„introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507”,




A. întrucât, la data de 27 februarie 2015, Pioneer Overseas Corporation și Dow

AgroSciences Ltd. au trimis Comisiei, în conformitate cu articolele 11 și 23 din

Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, o cerere comună de reînnoire a autorizației de

introducere pe piață a produselor alimentare și a hranei pentru animale care conțin,

– Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în

aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0390).

– Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA (2017)0123).

– Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0215).

– Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2017)0214).

– Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0341).

– Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0377).

– Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în

aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin,

sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-44406-6 în temeiul

Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului

privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0378).

17

constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507; întrucât domeniul de

aplicare al cererii de reînnoire acoperă, de asemenea, produse care nu se încadrează în

categoria produselor alimentare și a hranei pentru animale care conțin, constau în sau

sunt produse din porumb modificat genetic 1507;

B. întrucât, la 30 noiembrie 2016, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

(EFSA) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul

(CE) nr. 1829/2003, care a fost publicat la 12 ianuarie 2017;

C. întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 specifică faptul că produsele alimentare sau

furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a

sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia

trebuie să țină seama de toate dispozițiile aplicabile din dreptul Uniunii și de alți factori

legitimi care prezintă relevanță pentru chestiunea în cauză;

D. întrucât porumbul modificat genetic 1507 exprimă proteina Cry1F, care este o proteină

Bt (derivată din Bacillus thuringiensis subsp. Kurstaki), care conferă rezistență la

sfredelitorul european al porumbului (Ostrinia nubilalis) și la o serie de alte lepidoptere

dăunătoare, printre care sfredelitorul roz (Sesamia spp), Spodoptera frugiperda, buha

ipsilon (Agrotis ipsilon) și sfredelitorul sud-vestic (Diatraea grandiosella), precum și

proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu;

E. întrucât, în cazul plantelor modificate genetic care exprimă proteine Bt, substanța toxică

cu rol de insecticid este prezentă în fiecare celulă a plantei pe toată durata vieții

acesteia, inclusiv în părțile consumate de oameni și animale; întrucât în urma unor

experimente care s-au concentrat asupra hrănirii animalelor s-a constatat că plantele

modificate genetic care exprimă proteine Bt pot avea efecte toxice15; întrucât s-a

demonstrat că toxina Bt pe care o exprimă plantele modificate genetic diferă

semnificativ de toxina Bt produsă în mod natural16;

F. întrucât procedura de acordare a autorizației pentru cultivarea porumbului 1507 în

Uniune nu a fost încă finalizată; întrucât Parlamentul s-a opus acordării unei astfel de

autorizații din cauza unor preocupări legate, printre altele, de o posibilă evoluție a

rezistenței lepidopterelor dăunătoare vizate la proteina Cry1F, care ar putea face

necesară modificarea practicilor de combatere a organismelor dăunătoare17;

G. întrucât statele membre au prezentat multe observații critice în timpul perioadei de

consultare de trei luni prevăzute în cadrul procedurii de evaluare a riscurilor puse în

aplicare de EFSA pentru autorizarea inițială; întrucât cele mai importante observații

15 A se vedea, spre exemplu, El-Shamei ZS, Gab-Alla AA, Shatta AA, Moussa EA,

Rayan AM, „Histopathological Changes in Some Organs of Male Rats Fed on Genetically Modified Corn” (Ajeeb YG). J Am Sci. 2012; 8(9):1127-1123. https://www.researchgate.net/publication/235256452_Histopathological_Changes_in_Some_Organs_of_Male_Rats_Fed_on_Genetically_Modified_Corn_Ajeeb_YG

16 Székács A, Darvas B. „Comparative aspects of Cry toxin usage in insect control”. In: Ishaaya I, Palli SR, Horowitz AR, eds. „Advanced Technologies for Managing Insect Pests”. Dordrecht, Netherlands: Springer; 2012:195-230. https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-94-007-4497-4_10

17 – Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).

https://www.researchgate.net/publication/235256452_Histopathological_Changes_in_Some_Organs_of_Male_Rats_Fed_on_Genetically_Modified_Corn_Ajeeb_YG

https://www.researchgate.net/publication/235256452_Histopathological_Changes_in_Some_Organs_of_Male_Rats_Fed_on_Genetically_Modified_Corn_Ajeeb_YG

https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-94-007-4497-4_10

18

critice se referă la faptul că documentația este insuficientă pentru a realiza o evaluare a

riscurilor, că planul de monitorizare nu este în conformitate cu prevederile anexei VII la

Directiva 2001/18/CE, precum și la caracterul necorespunzător al datelor și al

evaluărilor riscurilor prezentate de solicitant18;

H. întrucât statele membre au prezentat numeroase observații critice în timpul perioadei de

consultare de trei luni prevăzute în cadrul procedurii de evaluare a riscurilor aplicate de

EFSA în contextul reînnoirii autorizației19; întrucât cele mai importante observații

critice se referă la faptul că propunerea de plan de monitorizare nu este considerată

adecvată pentru a aborda aspectele relevante legate de monitorizarea mediului după

introducerea pe piață a porumbului modificat genetic 1057 și nu poate fi considerată

suficient de elaborată pentru monitorizarea expunerii potențiale a mediului la porumbul

modificat genetic 1507, la faptul că procesul de monitorizare pus în aplicare de către

notificator nu a generat date fiabile care să confirme concluzia procedurii de evaluare a

riscurilor potrivit căreia efectele asupra sănătății umane și animale ar fi neglijabile și la

faptul că elementele de probă necesare pentru a demonstra un istoric al utilizării în

condiții de siguranță a proteinei PAT, conform prevederilor Regulamentului (UE)

nr. 503/2013 de punere în aplicare al Comisiei, nu sunt documentate în mod

corespunzător de către notificator;

I. întrucât persistența proteinelor Cry eliberate în mediul înconjurător în urma utilizării

porumbului modificat genetic 1507 în hrana pentru animale nu a fost monitorizată,

chiar dacă proteinele Cry pot persista în sol timp de mai multe luni, păstrându-și

proprietățile insecticide, după cum s-a constatat în cazul toxinei Cry1Ab20;

J. întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și se încadrează, prin

urmare, la criteriile de excludere din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al

Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe

piață a produselor de uz fitosanitar; întrucât autorizația glufosinatului expiră la 31 iulie

2018;

K. întrucât utilizarea unor erbicide complementare face parte din practicile agricole

curente de cultivare a plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, poate fi de așteptat

ca reziduurile de pulverizare să fie întotdeauna prezente în recoltă, acestea fiind

componente inevitabile; întrucât s-a demonstrat că culturile modificate genetic tolerante

la erbicide duc la o utilizare mai intensă a erbicidelor complementare decât culturile

echivalente tradiționale21;

L. întrucât nu au fost evaluate reziduurile rămase în urma pulverizării cu glufosinat;

întrucât, prin urmare, nu se poate trage concluzia că porumbul modificat genetic 1507

poate fi utilizat în condiții de siguranță în alimente și furaje;

18 http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/

questionLoader?question=EFSA-Q-2004-08 19 Anexa F - Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului GMO

http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2015-00342

20 Anexa F – Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului GMO http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2015-00342, p. 7.

21 https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs00267-015-0589-7







https://link.springer.com/article/10.1007/s00267-015-0589-7

19

M. întrucât porumbul 1507 este autorizat pentru cultivare în Argentina, Brazilia, Canada,

Columbia, Honduras, Japonia, Panama, Paraguay, Filipine, Africa de Sud, Statele Unite

ale Americii și Uruguay; întrucât un recent studiu științific evaluat inter pares a

constatat că insectele vizate care dezvoltă rezistență la proteinele Cry constituie o

„amenințare majoră la adresa sustenabilității tehnologiei Bt”22; întrucât s-au observat

buruieni rezistente la glufosinat începând din 2009;

N. întrucât, în urma votului său din 14 septembrie 2017, Comitetul permanent pentru


nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz; întrucât 12 state membre au votat împotrivă, în

timp ce 12 state membre, care reprezintă 38,75 % din populația Uniunii, au votat

pentru, iar patru state membre s-au abținut;

O. întrucât, în mai multe rânduri, Comisia și-a exprimat regretul cu privire la faptul că, de

la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au

fost adoptate de Comisie fără sprijinul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și

sănătatea animală și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei

decizii finale, care constituie de fapt o excepție în cadrul întregii procedurii, a devenit o

regulă în procesul decizional cu privire la autorizațiile pentru produsele alimentare și

furajele modificate genetic; întrucât și Președintele Comisiei, dl Juncker, și-a exprimat

regretul față de această practică, pe care o consideră nedemocratică23;

P. întrucât Parlamentul a respins la 28 octombrie 2015, în primă lectură24, propunerea

legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a

invitat Comisia să o retragă și să propună una nouă;

Q. întrucât la considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 se prevede că, în

măsura posibilului, Comisia va acționa astfel încât să evite să se opună unei poziții

predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel împotriva caracterului

adecvat al unui act de punere în aplicare, în special cu privire la problemele sensibile

precum sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și mediul,

R. întrucât Comisia nu a depus, în cadrul propunerii sale de modificare a Regulamentului

(UE) nr. 182/2011, eforturi suficiente pentru a aborda lipsa de democrație în procesul

de autorizare a OMG-urilor;

S. întrucât legitimitatea democratică poate fi garantată numai dacă se prevede, cel puțin,

ca atunci când nu este emis un aviz de către Comitetul permanent pentru lanțul

alimentar și sănătatea animală, propunerea Comisiei să fie retrasă; întrucât această

procedură există deja pentru alte comitete permanente,

1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește

competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2. consideră că decizia de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul

22 https://drive.google.com/file/d/0B7H5dHXeodSCc2RjYmwzaUIyZWs/view 23 De exemplu, în Declarația de deschidere a sesiunii plenare a Parlamentului European,

inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014) sau în discursul privind starea Uniunii în 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).

24 JO C 355, 20.10.2017, p. 165.

https://drive.google.com/file/d/0B7H5dHXeodSCc2RjYmwzaUIyZWs/view

20

Uniunii, deoarece nu este compatibilă cu obiectivul Regulamentului (CE) nr.

1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul

(CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului25, constă în asigurarea

unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății

umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale

consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic,

asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;

3. solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4. solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de

autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de

autorizare va fi fost revizuită pentru a corecta deficiențele procedurii curente, care s-a

dovedit neadecvată;

5. solicită legiuitorilor responsabili să avanseze de urgență în lucrările privind propunerea

Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și să garanteze, printre

altele, că, în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea

animală nu emite niciun aviz în ceea ce privește aprobarea OMG-urilor destinate

cultivării sau consumului alimentar și hranei pentru animale, Comisia își va retrage

propunerea;

6. solicită Comisiei să nu autorizeze plantele modificat genetic tolerante la erbicide (HT

GMP) fără o evaluare completă a reziduurilor de pulverizare cu erbicide

complementare și a formulelor lor comerciale utilizate în țările în care sunt cultivate;

7. solicită Comisiei să dezvolte strategii în materie de evaluare a riscurilor pentru sănătate

și de toxicologie, precum și de monitorizare după introducerea pe piață, care să vizeze

întregul lanț alimentar și furajer;

8. invită Comisia să integreze pe deplin evaluarea riscurilor generate de utilizarea de

erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor prezentate de

plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată

genetic este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată ca produs alimentar

sau furaj;



25 JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

21



P8_TA-PROV(2017)0397

Soia modificată genetic 305423 × 40-3-2


decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a

produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic 305423

x 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6) în temeiul Regulamentului (CE) nr.

1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și

furajele modificate genetic (D052752 – 2017/2906(RSP))



introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia

modificată genetic 305423 x 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6) în temeiul

Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind

produsele alimentare și furajele modificate genetic (D052752),












(EFSA) la 14 iulie 2016 și publicat la 18 august 201628,





26 JO L 268, 18.10.2003, p. 1. 27 JO L 55, 28.2.2011, p. 13. 28 https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4566


22

COD(2017)0035),


organismelor modificate genetic29,

29. - Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind

introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).

- Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (Texte adoptate, P8_TA(2015)0456).

- Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0040).

- Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0039).

- Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0038).

- Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0271).

- Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0272).

- Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0388).

- Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0389).

- Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0386).

- Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).

23




A. întrucât, la 20 septembrie 2007, Pioneer Overseas Corporation a prezentat autorității

naționale competente din Țările de Jos o cerere pentru introducerea pe piață a

produselor alimentare, ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, sunt

constituite sau fabricate din soia modificată genetic 305423 x 40-3-2, în conformitate

cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea,

de asemenea, la introducerea pe piață a produselor care sunt constituite din soia

modificată genetic 305423 x 40-3-2 sau care o conțin și care sunt destinate acelorași

utilizări ca orice altă soia, în afara consumului uman și animal, cu excepția cultivării;

- Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0390). - Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA (2017)0123). - Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0215). - Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2017)0214). - Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0341). - Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0377).

- Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-44406-6 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0378).

24

B. întrucât, la 14 iulie 2016, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a

emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE)

nr. 1829/2003, care a fost publicat la 18 august 2016;

C. întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 specifică faptul că produsele alimentare sau

furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a

sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia

trebuie să țină seama de toate dispozițiile aplicabile din dreptul Uniunii și de alți factori

legitimi care prezintă relevanță pentru chestiunea în cauză;

D. întrucât una dintre plantele parentale, soiul de soia 305423, a fost modificată genetic, cu

intenția de a schimba compoziția uleiului în plante și pentru a le face rezistente la

erbicide inhibatoare pe bază de acetolactat sintază (ALS), printre care se numără

familiile chimice reprezentate de imidazolinonă, sulfoniluree, triazolopirimidină,

pirimidinil(tio)benzoat și sulfonilaminocarboniltriazolinonă; întrucât o altă plantă

parentală, soia 40-3-2, include gena EPSPS pentru a o face rezistentă la erbicidele pe

bază de glifosat; întrucât aceste soiuri de soia modificate genetic au fost combinate

pentru a crea un așa-numit eveniment de acumulare rezistent la două erbicide, a cărui

compoziția în ulei este modificată;

E. întrucât statele membre au prezentat multe observații critice în timpul perioadei de

consultare de trei luni30; întrucât comentariile cele mai critice se referă la faptul că nu

este posibil să se dea aviz favorabil, din perspectiva consumului uman sau animal, cu

privire la profilul de siguranță al produselor derivate din soiurile de soia care transportă

evenimentele de transformare 305423 și 40-3-2, că nu este posibil să se tragă concluzii

privind caracterul alergen al acestei soia acumulate, că „datele și elementele de

comparare adecvate disponibile nu sunt suficiente pentru a evalua interacțiunile

potențiale între liniile parentale și pentru detectarea efectelor neintenționate în

evenimentele de transformare cu acumulare de gene în comparație cu liniile parentale”

și că „evaluarea riscurilor legate de soia 305423 x 40-3-2 nu poate fi finalizată pe baza

datelor furnizate”;

F. întrucât solicitantul a furnizat un studiu toxicologic de 90 de zile care a fost respins de

către EFSA, din cauza calității sale insuficiente; întrucât, în consecință, evaluarea

riscurilor nu conține un astfel de studiu, fapt care a fost criticat de o serie de autorități

competente din statele membre; întrucât această lacună de date este inacceptabilă,

având în vedere în special faptul că orientările EFSA din 2006 necesită un astfel de

studiu31;

G. întrucât, pe baza unui număr de lacune în ceea ce privește datele (inclusiv lipsa de

evaluare a efectelor neintenționate rezultate în urma modificării genetice în cauză, lipsa

de evaluare a efectelor toxice și absența unei evaluări a reziduurilor de pulverizare cu

erbicide complementare), un studiu independent concluzionează că evaluarea riscului

nu poate fi încheiată și că, prin urmare, cererea ar trebui respinsă32;

H. întrucât utilizarea unor erbicide complementare face parte din practicile agricole de

30 Anexa G - Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului științific pentru

OMG-uri: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-

2013-01002 31 Idem. 32. https://www.testbiotech.org/sites/default/files/TBT%20Background%20Soybean%20305

423%20x%2040-3-2.pdf



https://www.testbiotech.org/sites/default/files/TBT%20Background%20Soybean%20305423%20x%2040-3-2.pdf


25

cultivare a plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, poate fi de așteptat ca

reziduurile de pulverizare să fie întotdeauna prezente în recoltă, acestea fiind

componente inevitabile; întrucât s-a demonstrat că culturile modificate genetic tolerante

la erbicide duc la o utilizare mai intensă a erbicidelor complementare decât culturile

echivalente tradiționale33;

I. întrucât autorizarea actuală a glifosatului expiră, cel târziu, la 31 decembrie 2017;

întrucât există în continuare întrebări legate de proprietățile cancerigene ale

glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin

probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru

Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei

substanțe; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul

Cancerului (IARC) din cadrul OMS a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial

cancerigen pentru oameni;

J. întrucât, potrivit grupului de experți EFSA privind pesticidele, formularea de concluzii

cu privire la siguranța reziduurilor din culturile modificate genetic stropite cu preparate

de glifosat nu poate fi stabilită pe baza datelor furnizate până în prezent34; întrucât

aditivii și amestecurile lor folosiți în produsele comerciale pentru pulverizarea

glifosatului pot prezenta o toxicitate mai mare decât substanța activă pură35; întrucât o

serie de studii au demonstrat că preparatele pe bază de glifosat pot avea efect de

perturbatori endocrini36;

K. întrucât soia de import modificată genetic este folosită pe scară largă în Uniune ca

furaj; întrucât un studiu științific evaluat inter pares a constatat o posibilă legătură între

glifosatul conținut în furajele cu care au fost alimentate scroafe gestante și creșterea

incidenței anomaliilor congenitale grave la purceii lor37;

L. întrucât nu există o evaluare cuprinzătoare a riscurilor legate de reziduurile provenind

din pulverizarea de inhibitori pe bază de ALS ca erbicide complementare pe plantele de

soia modificate genetic; întrucât, dimpotrivă, lacune majore privind datele au fost

identificate de grupul de lucru EFSA privind pesticidele în cazul tifensulfuronului, care

este una dintre substanțele active care acționează ca un inhibitor pe bază de ALS38;

M. întrucât nu au fost evaluate reziduurile rămase în urma pulverizării cu erbicide

complementare; întrucât, prin urmare, nu se poate trage concluzia că soia modificată

genetic 305423 x 40-3-2 stropită cu glifosat și erbicide inhibatoare pe bază de ALS

poate fi utilizată în condiții de siguranță în alimente și furaje;

33 https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs00267-015-0589-7 34 Concluziile EFSA în urma examinării inter pares a riscului legat de utilizarea ca

pesticid a substanței active glifosat. Buletinul EFSA 2015, 13 (11):4302

http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2015.4302/epdf 35 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3955666 36 https://www.testbiotech.org/sites/default/files/TBT%20Background%20Soybean

%20305423%20x%2040-3-2.pdf 37 https://www.omicsonline.org/open-access/detection-of-glyphosate-in-malformed-piglets-

2161-0525.1000230.php?aid=27562 38 „Efectul potențial de dereglare a sistemului endocrin al tifensulfuronului-metil a fost

identificat ca fiind o problemă care nu a putut fi finalizată și o zonă critică de îngrijorare”. Concluzie privind revizuirea inter pares a substanței active tifensulfuron-metil. Buletinul EFSA 13 (7):4201, p. 2: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2015.4302/epdf


http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2015.4302/epdf

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3955666



https://www.omicsonline.org/open-access/detection-of-glyphosate-in-malformed-piglets-2161-0525.1000230.php?aid=27562



26

N. întrucât autorizarea importului în Uniune de soia 305423 x 40-3-2 va conduce fără

îndoială la o creștere a cultivării sale în țări terțe și la o creștere corespunzătoare a

utilizării erbicidelor complementare;

O. întrucât soia 305423 x 40-3-2 este cultivată în Argentina, Canada și Japonia; întrucât

efectele devastatoare ale utilizării glifosatului asupra sănătății în Argentina au fost bine

documentate;

P. întrucât Uniunea Europeană a aderat la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale

ONU, care includ un angajament de a reduce în mod substanțial numărul de decese și

boli cauzate de produsele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului,

apei și a solului până în 2030 (ODD 3, obiectivul 3.9)39; întrucât Uniunea s-a angajat să

conducă o politică coerența politicilor în favoarea dezvoltării care vizează să

minimizeze contradicțiile și să creeze sinergii între diversele politici ale Uniunii,

inclusiv în domenii precum comerțul, mediul și agricultura, pentru a aduce beneficii

țărilor în curs de dezvoltare și a crește eficacitatea cooperării pentru dezvoltare;

Q. întrucât dezvoltarea culturilor modificate genetic tolerante la diverse erbicide selective

se datorează în principal evoluției rapide a rezistenței buruienilor la glifosat în țările

care s-au bazat în mare măsură pe culturi modificate genetic; întrucât în publicațiile

științifice au fost documentate peste 20 de soiuri diferite de buruieni rezistente la

glifosat40;

R. întrucât, în urma votului său din 14 septembrie 2017, Comitetul permanent pentru


nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz; întrucât 14 state membre au votat împotrivă, în

timp ce doar 10 state membre, care reprezintă 38,43 % din populația Uniunii, au votat

pentru, iar trei state membre s-au abținut;

S. întrucât, în mai multe rânduri, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a

Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, aceasta a adoptat decizii de autorizare fără

sprijinul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și că

returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care

constituie de fapt o excepție în cadrul întregii proceduri, a devenit o regulă în procesul

decizional cu privire la produsele alimentare și furajele modificate genetic; întrucât și

Președintele Comisiei, dl Juncker, și-a exprimat regretul față de această practică, pe

care a catalogat-o drept nedemocratică41;

T. întrucât Parlamentul a respins la 28 octombrie 2015, în primă lectură42, propunerea



U. întrucât la considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 se prevede că, în

măsura posibilului, Comisia va acționa, pe cât posibil, astfel încât să evite să se opună

unei poziții predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel împotriva

caracterului adecvat al unui act de punere în aplicare, în special cu privire la problemele

39 https://sustainabledevelopment.un.org/sdg3 40. https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-94-007-7796-5_12 41 De exemplu, în Declarația de deschidere a sesiunii plenare a Parlamentului European,

inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene, (Strasbourg, 15 iulie 2014) sau în discursul privind starea Uniunii în 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).

42 JO C 355, 20.10.2017, p. 165.

https://sustainabledevelopment.un.org/sdg3


27

sensibile precum sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și mediul;

V. întrucât propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 182/2011 nu

este suficientă în ceea ce privește abordarea lipsei de democrație în procesul de

autorizare a OMG-urilor;

W. întrucât legitimitatea democratică poate fi garantată numai dacă se prevede, cel puțin,

ca atunci când nu este emis un aviz de către Comitetul permanent pentru lanțul

alimentar și sănătatea animală, propunerea Comisiei să fie retrasă; întrucât această

procedură există deja pentru alte comisii permanente;

1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de

executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu

dreptul Uniunii și că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care,

în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al

Parlamentului European și al Consiliului43, constă în asigurarea unei baze prin care să se

garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții

animalelor, a mediului și ale intereselor consumatorilor în ceea ce privește produsele

alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a

pieței interne;


4. solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare

a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost

revizuită pentru a corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit a fi inadecvată;

5. solicită legiuitorilor responsabili să avanseze în lucrările privind propunerea Comisiei de

modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, ca o măsură de urgență, și să asigure, inter

alia, că, în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu

emite niciun aviz în ceea ce privește aprobarea OMG-urilor destinate cultivării sau produselor

alimentare și furajelor, Comisia va retrage propunerea;

6. solicită Comisiei să nu autorizeze plantele modificate genetic tolerante la erbicide (HT BPF)

fără o evaluare completă a efectelor cumulative specifice ale reziduurilor de pulverizare cu

combinarea erbicidelor complementare și a preparatelor lor comerciale utilizate în țările în

care sunt cultivate;

7. invită Comisia să solicite efectuarea unor teste mult mai detaliate pentru a stabili riscurile de

sănătate provocate de evenimentele de transformare cu acumulare de gene, cum ar fi soia

305423 x 40-3-2;

8. solicită Comisiei să dezvolte strategii în materie de evaluare a riscurilor pentru sănătate și de

toxicologie, precum și de monitorizare după introducerea pe piață, care să vizeze întregul lanț

alimentar și furajer;

9. invită Comisia să integreze pe deplin evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide

complementare și a reziduurilor acestora în evaluarea riscurilor pentru plantele modificat

genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic este destinată să fie

cultivată în Uniune sau să fie importată ca produs alimentar sau furaj;

43 JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

28



29



P8_TA-PROV(2017)0398

Rapița modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3


decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a

produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic

MON 88302 x Ms8 x Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON

88302 x Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 x Rf3 (MON-883Ø2-9 ×

ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului

European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic

(D052753 – 2017/2907(RSP))



introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță

modificată genetic MON 88302 x Ms8 x Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 ×

ACS-BNØØ3-6), MON 88302 x Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON

88302 x Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr.

1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și

furajele modificate genetic (D052753),












(EFSA) la 1 martie 2017 și publicat la 10 aprilie 201746,

44 JO L 268, 18.10.2003, p. 1. 45 JO L 55, 28.2.2011, p. 13. 46 https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4767


30





COD(2017)0035),


organismelor modificate genetic47,

47 – Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului

privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110). – Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (Texte adoptate, P8_TA(2015)0456). – Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0040). – Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0039). – Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0038). – Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0271). – Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0272). – Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (P8_TA(2016)0388). – Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0389). – Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0386). – Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).

31




A. întrucât, la 3 decembrie 2013, Monsanto Europe S.A. și Bayer CropScience N.V. au

prezentat autorității naționale competente din Țările de Jos o cerere pentru introducerea

pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, sunt

constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 x Ms8 x Rf3, în

conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât

cererea se referea, de asemenea, la introducerea pe piață a rapiței modificate genetic

MON 88302 x Ms8 x Rf3 în produse care constau în sau conțin acest soi de rapiță și

care sunt destinate altor utilizări decât consumul uman și animal, ca orice alt tip de

– Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0390). – Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA (2017)0123). – Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0215). – Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2017)0214). – Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0341). – Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0377). – Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-44406-6 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0378).

32

rapiță, cu excepția cultivării; întrucât cererea vizează, pentru aceste utilizări, toate

combinațiile dintre evenimentele unice de modificare genetică ce determină rapița

MON 88302 x Ms8 x Rf3;

B. întrucât, la 1 martie 2017, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)

a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE)

nr. 1829/2003, care a fost publicat la 10 aprilie 2017;

C. întrucât în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 se precizează faptul că produsele

alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra

sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei

sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile aplicabile din dreptul Uniunii și

de alți factori justificați care sunt pertinenți pentru chestiunea în cauză;

D. întrucât rapița bazată pe combinația a trei evenimente a fost obținută prin încrucișare

tradițională pentru a se combina trei evenimente separate induse în rapiță: MON 88302,

care exprimă proteina 5-enolpiruvilsikimat-3-fosfat sintază (CP4 EPSPS) ce conferă

toleranță la substanțele erbicide pe bază de glifosat, MS8, care exprimă proteinele

barnază și fosfinotricin acetiltransferază (PAT), și RF3, care exprimă proteinele barstar

și PAT ce asigură toleranța la substanțele erbicide pe bază de glufosinat de amoniu și

efectul heterozis (vigoarea hibridă);

E. întrucât statele membre au prezentat multe observații critice în timpul perioadei de

consultare de trei luni; întrucât în observațiile de ordin general cele mai critice se

menționează, printre altele, faptul că datele prezentate nu vin în sprijinul unei evaluări

cuprinzătoare și solide a posibilelor interacțiuni dintre evenimentele individuale

conținute în rapița modificată genetic MON 88302 x Ms8 x Rf3, evaluare obligatorie

conform orientărilor EFSA; că, având în vedere seriile de studii și concepția studiilor,

nu se poate trage o concluzie definitivă în ceea ce privește efectele pe termen lung (în

special în legătură cu produsele alimentare), efectele asupra reproducerii și asupra

dezvoltării; că informațiile (datele și analiza lor) prezentate cu privire la evaluarea,

compoziția și toxicologia fenotipică sunt insuficiente și că, pentru a demonstra

caracterul inofensiv al rapiței modificate genetic MON 88302 x Ms8 x Rf3, sunt

necesare studii suplimentare48;

F. întrucât, printre preocupările majore se află lipsa unui studiu bazat pe alimentarea

șobolanilor timp de 90 de zile, lipsa unei evaluări a reziduurilor de substanțe erbicide

complementare pe produsele alimentare și furajele importate, posibilele lor efecte

negative asupra sănătății și caracterul neadecvat al planului de monitorizare a mediului;

G. întrucât, având în vedere lipsa unui raport privind toxicitatea subcronică la șobolani

după o alimentație de 90 de zile, Agenția Națională Franceză pentru Securitatea

Sanitară a Alimentației, a Mediului și a Muncii a respins prompt cererea de introducere

pe piață a rapiței modificate genetic MON 88302 x Ms8 x Rf349;

H. întrucât, potrivit unui studiu independent, avizul emis de EFSA ar trebui respins din

cauza unor probleme majore și lacune considerabile și, prin urmare, nu ar trebui

autorizat importul în Uniune de semințe viabile ce conțin combinația de evenimente

48 Anexa G - Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului GMO:

http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-

2013-01002 49 Idem.



33

MON 88302 x MS8 x RF350;

I. întrucât utilizarea unor erbicide complementare face parte din practicile agricole

obișnuite de cultivare a plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, poate fi de

așteptat ca reziduurile de pulverizare să fie prezente în recoltă în toate cazurile, acestea

fiind componente inevitabile; întrucât s-a demonstrat că culturile modificate genetic

tolerante la erbicide duc la o utilizare mai intensă a erbicidelor complementare decât

culturile echivalente tradiționale51;

J. întrucât autorizația actuală a glifosatului expiră la 31 decembrie 2017; întrucât există în

continuare nelămuriri legate de proprietățile cancerigene ale glifosatului; întrucât, în

noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie

cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a

ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe; întrucât, în schimb,

Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) din cadrul

OMS a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial cancerigen pentru oameni;

K. întrucât, potrivit comitetului EFSA pentru pesticide, pe baza datelor prezentate până în

prezent nu poate fi trasă nicio concluzie cu privire la caracterul inofensiv al reziduurilor

rămase în urma pulverizării culturilor modificate genetic cu compuși ai glifosatului52;

întrucât aditivii și amestecurile din care aceștia fac parte și care sunt folosite în

produsele comerciale pentru pulverizarea glifosatului pot fi mai toxice decât substanța

activă pură53; întrucât o serie de studii au demonstrat că produsele pe bază de glifosat

pot avea efect de perturbare endocrină54;

L. întrucât rapița de import modificată genetic este folosită la scară largă în Uniune ca

furaj; întrucât un studiu științific evaluat inter pares a constatat o posibilă legătură între

glifosatul conținut în furajele cu care au fost alimentate scroafe gestante și creșterea

incidenței anomaliilor congenitale grave la purceii lor55;

M. întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și se încadrează, prin

urmare, la criteriile de excludere din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al

Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe

piață a produselor de uz fitosanitar56; întrucât autorizația glufosinatului expiră la 31

iulie 201857;

N. întrucât autoritatea competentă dintr-un stat membru a scos în evidență caracterul

incoerent al autorizației de import al acestui tip de rapiță modificată genetic, tolerantă la

50https://www.testbiotech.org/sites/default/files/TBT%20comment%20MON80332%20x%20MS8%

20x%20RF3_v2.pdf 51 https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs00267-015-0589-7 52 EFSA conclusion on the peer review of the pesticide risk assessment of the active

substance ethofumesate (Concluzia EFSA în urma examinării inter pares a riscului legat de utilizarea ca pesticid a substanței active glifosat). Buletinul EFSA 2015, 13 (11):4302 http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2015.4302/epdf

53 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3955666 54

https://www.testbiotech.org/sites/default/files/TBT%20Background%20Soybean%20305423%20

x%2040-3-2.pdf 55 https://www.omicsonline.org/open-access/detection-of-glyphosate-in-malformed-piglets-2161-

0525.1000230.php?aid=27562 56 JO L 309, 24.11.2009, p. 1. 57 JO L 67, 12.3.2015, p. 6.

https://www.testbiotech.org/sites/default/files/TBT%20comment%20MON80332%20x%20MS8%20x%20RF3_v2.pdf

https://www.testbiotech.org/sites/default/files/TBT%20comment%20MON80332%20x%20MS8%20x%20RF3_v2.pdf



https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3955666





34

glufosinat, deoarece este puțin probabil să fie prelungită autorizația de utilizare în

Uniune a glufosinatului din cauza toxicității acestuia pentru reproducere58;

O. întrucât nu au fost evaluate reziduurile rămase în urma pulverizării cu erbicide

complementare; întrucât, prin urmare, nu se poate trage concluzia că acest tip de rapiță

modificată genetic, stropită cu glifosat și glufosinat, poate fi utilizată în condiții de

siguranță în alimente și furaje;

P. întrucât, de asemenea, autoritățile competente din multe state membre și-au exprimat

îngrijorarea cu privire la riscul ca acest tip de rapiță modificată genetic să se implanteze

în Uniune ca plantă sălbatică, îndeosebi de-a lungul traseelor de transportare a bunurilor

importate, și au scos în evidență lacune în planul de monitorizare în acest sens;

Q. întrucât un stat membru a formulat următoarele observații: „Glifosatul este utilizat în

mod obișnuit pentru combaterea buruienilor de-a lungul căilor ferate și al drumurilor

din Uniune. Gradul ridicat de toleranță la glifosat al MON88302 x Ms8 x Rf3 poate

duce la un avantaj selectiv în aceste împrejurări. Pentru evaluarea probabilității ca

această cultură să se dezvolte în populații permanente în Europa, trebuie luate în

considerare efectele acestui avantaj selectiv asupra persistenței și a capacității sale de

răspândire necontrolată, având în vedere îndeosebi capacitatea rapiței de a supraviețui

în stocul de semințe”;

R. întrucât, potrivit unui studiu realizat în Austria în 2011, o serie de studii internaționale

constată că semințele împrăștiate accidental în timpul transportului reprezintă un factor

important în dezvoltarea de populații sălbatice de rapiță modificată genetic în habitatele

adiacente drumurilor; de asemenea, este bine-cunoscută problema răspândirii masive a

populațiilor sălbatice de rapiță modificată genetic în țările în care este cultivat acest tip

de rapiță, dar și în țările în care sunt importate semințe de acest soi pentru a fi

transportate ulterior la instalațiile de extracție a uleiului; în plus, importul mai multor

tipuri de rapiță modificată genetic tolerante la erbicide poate duce la apariția de

populații sălbatice rezistente la mai multe substanțe (combinarea de gene), ceea ce

poate provoca sau agrava problemele legate de gestionarea cu ajutorul erbicidelor a

habitatelor adiacente drumurilor59;

S. întrucât dezvoltarea culturilor modificate genetic tolerante la diverse erbicide selective

se datorează în principal evoluției rapide a rezistenței buruienilor la glifosat în țările

care s-au bazat în mare măsură pe culturi modificate genetic; întrucât în publicațiile

științifice au fost documentate peste 20 de soiuri diferite de buruieni rezistente la

glifosat60; întrucât s-au observat buruieni rezistente la glufosinat începând din 2009;

T. întrucât, în urma votului său din 14 septembrie 2017, Comitetul permanent pentru


nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz; întrucât 14 state membre au votat împotriva

proiectului de act de punere în aplicare, în timp ce doar 9 state membre, care reprezintă

36,48% din populația Uniunii, au votat pentru, iar cinci state membre s-au abținut;

58 Anexa G - Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului GMO:

http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2013-

01002 59

https://www.bmgf.gv.at/cms/home/attachments/3/0/9/CH1060/CMS1215778250501/osrimpor

tban_gt73,ms8xrf3_2011_(nicht_zu_versenden_).pdf, p. 4. 60 https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-94-007-7796-5_12



https://www.bmgf.gv.at/cms/home/attachments/3/0/9/CH1060/CMS1215778250501/osrimportban_gt73,ms8xrf3_2011_(nicht_zu_versenden_).pdf

https://www.bmgf.gv.at/cms/home/attachments/3/0/9/CH1060/CMS1215778250501/osrimportban_gt73,ms8xrf3_2011_(nicht_zu_versenden_).pdf


35

U. întrucât Comisia și-a exprimat în mai multe rânduri regretul cu privire la faptul că, de la

intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, aceasta a adoptat decizii de

autorizare fără sprijinul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea

animală și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale,

care constituie de fapt o excepție în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit o normă în

procesul de autorizare a produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât

și Președintele Comisiei, dl Juncker, și-a exprimat regretul față de această practică, pe

care o consideră nedemocratică61;

V. întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură62 propunerea



W. întrucât la considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 se prevede că, în

măsura posibilului, Comisia va acționa astfel încât să evite să se opună unei poziții

predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel în ceea ce privește

adecvarea unui act de punere în aplicare, în special cu privire la probleme sensibile

precum sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și protecția mediului;

X. întrucât propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 182/2011 nu

abordează în măsură suficientă caracterul nedemocratic al procesului de autorizare a

OMG-urilor;

Y. întrucât legitimitatea democratică poate fi garantată numai atunci când, cel puțin,

propunerea Comisiei este retrasă în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul

alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz; întrucât această procedură există

deja pentru alte comitete permanente,

1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește

competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în

conformitate cu dreptul Uniunii în măsura în care nu este compatibil cu obiectivul

Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale

prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al

Consiliului63, constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de

protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor

de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele

modificate genetic, asigurându-se în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;


4. solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de

autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de

autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-

a dovedit neadecvată;

5. solicită legiuitorilor responsabili să avanseze de urgență în lucrările privind propunerea

Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și să garanteze, printre

61 De exemplu, în Declarația de deschidere a sesiunii plenare a Parlamentului European,

inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014), sau în discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).

62 JO C 355, 20.10.2017, p. 165. 63 JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

36

altele, că, în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea

animală nu emite niciun aviz în ceea ce privește aprobarea OMG-urilor destinate

cultivării sau consumului alimentar și hranei pentru animale, Comisia își va retrage

propunerea;

6. solicită Comisiei să nu autorizeze plante modificat genetic rezistente la combinații de

erbicide, cum este cazul rapiței MON 88302 x Ms8 x Rf3, fără o evaluare completă a

efectelor cumulate specifice ale reziduurilor de pulverizare cu combinații de erbicide

complementare și cu formule comerciale ale acestora, utilizate în țările în care sunt

cultivate;

7. invită Comisia să solicite efectuarea unor teste mult mai detaliate pentru a determina

riscurile de sănătate provocate de evenimentele de transformare combinate, cum ar fi

rapița MON 88302 x Ms8 x Rf3;

8. solicită Comisiei să dezvolte strategii în materie de evaluare a riscurilor pentru sănătate

și de monitorizare toxicologică și ulterioară introducerii pe piață, care să vizeze întregul

lanț alimentar și furajer;

9. invită Comisia să integreze pe deplin evaluarea riscurilor generate de utilizarea de

erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor prezentate de

plantele modificat genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată

genetic este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată ca produs alimentar

sau furaj;

10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,


37



P8_TA-PROV(2017)0399

Proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017: finanțarea Fondului european

pentru dezvoltare durabilă și creșterea rezervei pentru ajutoare de urgență

Rezoluţia Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la poziția

Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017 al Uniunii Europene pentru

exercițiul financiar 2017 privind finanțarea Fondului european pentru dezvoltare

durabilă (FEDD) și creșterea rezervei pentru ajutoare de urgență ca urmare a revizuirii

Regulamentului privind cadrul financiar multianual (12441/2017 – C8-0351/2017 –

2017/2135(BUD))


– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a

Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European

și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului

general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al

Consiliului64, în special articolul 41,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017,

adoptat definitiv la 1 decembrie 201665,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2

decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-

202066 („Regulamentul privind CFM”),

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2017/1123 al Consiliului din 20 iunie

2017 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a

cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-202067,

– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul

European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni

64 JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 65 JO L 51, 28.2.2017. 66 JO L 347, 20.12.2013, p. 884. 67 JO L 163, 24.6.2017, p. 1.

38

bugetare și buna gestiune financiară68,

– având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind

sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene69,

– având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017 adoptat de Comisie la 28 iulie

2017 (COM(2017)0485),

– având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017 adoptată de

Consiliu la 10 octombrie 2017 și transmisă Parlamentului European la 11 octombrie

2017 (12441/2017 - C8-0351/2017),

– având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0301/2017),

A. întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017 vizează să asigure finanțarea Fondului

european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) ca urmare a adoptării temeiului juridic

aferent și să țină seama, în bugetul general pe 2017, de rezultatul revizuirii la jumătatea

perioadei a Regulamentului privind CFM în ceea ce privește creșterea cuantumului

anual al rezervei pentru ajutoare de urgență de la 280 de milioane EUR la 300 de

milioane EUR în prețuri din 2011;

B. întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017 prevede 275 de milioane EUR în

credite de angajament și de plată pentru FEDD, care urmează să fie acoperite integral

printr-o mobilizare a Instrumentului de flexibilitate, având în vedere absența unei marje

în cadrul plafonului angajamentelor de la rubrica 4 (Europa globală);

C. întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017 prevede, în același timp, reducerea cu

275 de milioane EUR a creditelor de plată ale Fondului pentru azil, migrație și integrare

(FAMI) în cadrul rubricii 3 (Securitate și cetățenie), din cauza unei subutilizări

preconizate, cauzată de adoptarea cu întârziere a temeiurilor juridice și de întârzierile în

ceea ce privește programarea;

D. întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017 prevede, de asemenea, o sumă

suplimentară de 22,8 milioane EUR (în prețuri curente) pentru rezerva pentru ajutoare

de urgență în credite de angajament care reflectă revizuirea la jumătatea perioadei a

Regulamentului privind CFM;

E. întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017 este însoțit de o propunere de decizie

privind mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru a asigura finanțarea FEDD

(COM(2017)0480) în valoare de 275 de milioane EUR în credite de angajament și de

plată în cadrul rubricii 4;

F. întrucât, în cadrul procedurii bugetare 2017, Parlamentul European și Consiliul au

invitat Comisia să solicite creditele necesare pentru finanțarea FEDD în cadrul unui

buget rectificativ de îndată ce temeiul juridic este adoptat și s-au angajat să trateze rapid

proiectul de buget rectificativ pentru 2017 prezentat de Comisie,

1. ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017 prezentat de Comisie;

2. salută adoptarea și intrarea în vigoare la timp a Regulamentului (UE) 2017/160170

privind FEDD și solicită executarea sa rapidă, cu respectarea integrală a normelor și

priorităților stabilite de legiuitor și acordând o atenție deosebită dispozițiilor sale

68 JO C 373, 20.12.2013, p. 1. 69 JO L 168, 7.6.2014, p. 105. 70 JO L 249, 27.9.2017, p. 1.

39

privind responsabilitatea;

3. salută faptul că revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual permite

finanțarea FEDD prin consolidarea Instrumentului de flexibilitate, sporind în același

timp rezerva pentru ajutoare de urgență;

4. regretă nivelul redus de execuție a FAMI și a Fondului pentru securitate internă (FSI)

de către statele membre; reamintește că un transfer bugetar (DEC 18/2017) reduce deja

creditele de plată în cadrul rubricii 3 (Securitate și cetățenie) cu 284 de milioane EUR,

utilizând FAMI și FSI ca sursă pentru majorările din cadrul altei rubrici; solicită statelor

membre să își respecte acordurile politice și să facă tot posibilul, în limitele

competențelor lor, pentru a reflecta importanța acestei priorități a Uniunii;

5. aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 5/2017;

6. încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului

rectificativ nr. 5/2017 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene;


Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale.

41



P8_TA-PROV(2017)0401

Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE

Rezoluţia Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la documentul de

reflecție privind viitorul finanțelor UE (2017/2742(RSP))


– având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene (TFUE),



202071, în special articolul 2,



bugetare și buna gestiune financiară72,

– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii

postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea

Comisiei73,

– având în vedere documentul de reflecție al Comisiei privind viitorul finanțelor UE, din

28 iunie 2017,

– având în vedere declarația Comisiei din 4 iulie 2017 referitoare la documentul de

reflecție privind viitorul finanțelor UE,

– având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară

pentru zona euro74,

– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru bugete,

– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

71 JO L 347, 20.12.2013, p. 884. 72 JO C 373, 20.12.2013, p. 1. 73 Texte adoptate, P8_TA(2016)0309. 74 Texte adoptate, P8_TA(2017)0050.

42

1. are convingerea că o dezbatere privind viitorul finanțării Uniunii Europene nu poate

avea loc fără a ține seama de lecțiile învățate pe parcursul cadrelor financiare

multianuale (CFM) anterioare, în special în decursul CFM 2014-2020; relevă

deficiențele grave ale actualului CFM, care a fost întins la maximum pentru a furniza

Uniunii resursele necesare pentru a face față unui număr de crize grave și de noi

provocări și pentru a-și finanța noile priorități politice; insistă asupra faptului că nivelul

scăzut al fondurilor disponibile în actualul CFM s-a dovedit a fi insuficient pentru a

răspunde necesităților reale și ambițiilor politice ale Uniunii;

2. salută prezentarea de către Comisie a documentului său de reflecție privind viitorul

finanțelor UE; ia act de faptul că Comisia transpune în termeni bugetari cele cinci

scenarii privind modelul viitor al Uniunii Europene, astfel cum sunt prezentate în

Cartea sa albă privind viitorul Europei din martie 2017, abordând, în același timp, o

serie de caracteristici și principii de bază ale bugetului UE; este de acord cu

metodologia propusă și salută declarația Comisiei că viitorul CFM trebuie să aibă la

bază o viziune clară asupra priorităților Europei; are convingerea că acest document

stabilește o structură clară pentru desfășurarea discuțiilor și constituie un punct de

plecare pentru o dezbatere politică deosebit de utilă cu privire la orientarea, scopul și

nivelul bugetului UE, în lumina obiectivelor fundamentale și a provocărilor viitoare ale

Uniunii; invită statele membre să consulte cetățenii și să își asume un rol activ și

constructiv în prezentarea viziunii lor asupra viitorului bugetului UE;

3. regretă, cu toate acestea, faptul că patru dintre cele cinci scenarii prezentate

(„Continuând pe același drum”, „Mai puțin, împreună”, „Cei care doresc mai mult

realizează mai mult ” și „Transformare radicală”) echivalează cu o scădere efectivă a

ambițiilor Uniunii și prevăd reducerea anvergurii principalelor două politici pe termen

lung ale UE și care reprezintă elemente fundamentale ale proiectului european

consacrat în tratate, și anume politica agricolă comună și politica de coeziune; insistă

asupra poziției sale de lungă durată potrivit căreia prioritățile politice suplimentare ar

trebui să fie susținute prin resurse financiare suplimentare și nu ar trebui să fie finanțate

în detrimentul politicilor existente ale UE; consideră că cel de-al cincilea scenariu

(„Mult mai mult, împreună”) constituie punct de pornire pozitiv și constructiv pentru

dezbaterea în curs care se concentrează asupra viitorului finanțelor UE și, prin urmare,

asupra viitorului model al Uniunii Europene; încurajează Comisia să elaboreze un

scenariu care să ia în considerare recomandările Parlamentului, pentru a răspunde la

provocările actuale și viitoare, precum și pentru a defini noul set de priorități;

4. reamintește că, potrivit articolului 311 din TFUE, Uniunea își asigură mijloacele

necesare pentru atingerea obiectivelor sale; consideră că deficiențele actualului CFM,

amploarea noilor priorități și impactul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană

constituie elemente care conduc la aceeași concluzie: este necesar să se desființeze

plafonul de cheltuieli de 1 % din venitul național brut al UE (VNB) și, prin urmare, să

se majoreze în mod semnificativ bugetul Uniunii pentru a răspunde provocărilor care ne

așteaptă; se opune, în acest context, oricărei scăderi nominale a volumului bugetului

UE în următorul CFM și consideră, prin urmare, că următorul CFM ar trebui să fie

stabilit la nivelul de cel puțin 1,23 % din VNB-ul UE; se exprimă în favoarea unei

discuții între statele membre cu privire la această chestiune;

5. regretă faptul că bugetul UE este finanțat în principal din contribuțiile naționale bazate

pe VNB, și nu din resurse proprii veritabile, astfel cum se prevede în tratatele UE; își

reafirmă angajamentul față de o reformă veritabilă a sistemului de resurse proprii al

43

UE, care să fie ghidată de principiile simplității, echității și transparenței și care să

respecte recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii; subliniază că

orice astfel de sistem ar trebui să includă un pachet echilibrat de noi resurse proprii ale

UE, menit să sprijine obiectivele politice ale UE și care ar trebui să fie introdus

progresiv pentru ca finanțele UE să devină mai echitabile și mai stabile; subliniază, în

plus, că retragerea Regatului Unit din Uniune creează posibilitatea de a elimina toate

corecțiile aplicate; se așteaptă ca, în acest sens, Comisia să prezinte propuneri

legislative ambițioase și subliniază faptul că, în cadrul negocierilor viitoare, atât

componenta de venituri, cât și cea de cheltuieli din următorul CFM vor fi tratate ca un

pachet unic;

6. are convingerea că, în afara cazului în care Consiliul hotărăște să majoreze în mod

semnificativ nivelul contribuțiilor naționale la bugetul UE, introducerea unor noi

resurse proprii ale UE rămâne singura opțiune pentru finanțarea corespunzătoare a

următorului CFM, la un nivel care să corespundă necesităților reale și ambițiilor

politice ale Uniunii; se așteaptă, prin urmare, ca Consiliul să adopte o poziție politică cu

privire la acest subiect, întrucât blocarea de facto a oricărei reforme a sistemului de

resurse proprii al UE nu mai poate avea loc; reamintește, în acest sens, că raportul

Grupului la nivel înalt privind resursele proprii a fost adoptat în unanimitate de către

toți membrii grupului, inclusiv de membrii numiți de Consiliu;

7. salută intenția Comisiei de a concepe viitorul buget al UE pe baza principiilor valorii

adăugate la nivelul UE, accentului pus pe performanță, responsabilității și sporirii

flexibilității, într-un cadru stabil și prin simplificarea normelor, după cum s-a arătat în

documentul de reflecție;

8. subliniază, în acest context, importanța unei evaluări aprofundate a eficienței și a

eficacității politicilor, programelor și instrumentelor actuale ale UE; așteaptă, în acest

sens, rezultatele analizei în curs a cheltuielilor și dorește ca acestea să fie luate în

considerare la stabilirea CFM post-2020; subliniază, în special, necesitatea de a asigura

nivelul de reușită al programelor UE suprasolicitate, pe de o parte, și, pe de altă parte,

de a stabili motivele pentru care alte programe sunt subutilizate; consideră că este

important să se realizeze sinergii între bugetul UE și bugetele naționale și să se asigure

mijloacele de a monitoriza nivelul și performanța cheltuielilor la nivel național și la

nivelul UE;

9. recunoaște că efortul de identificare a valorii adăugate la nivel european constituie un

aspect esențial care trebuie abordat și este de acord cu faptul că bugetul Uniunii ar

trebui să servească, printre altele, ca instrument pentru îndeplinirea obiectivelor

tratatului și furnizarea de bunuri publice europene; subliniază, cu toate acestea,

caracterul multidimensional al conceptului de valoare adăugată europeană și multiplele

interpretări ale acestuia și se declară împotriva oricărei tentative de a utiliza definiția

acestui concept pentru a pune la îndoială relevanța politicilor și programelor UE pe

considerații economice pur cantitative sau pe termen scurt; consideră că există o

valoare adăugată clară atunci când o acțiune are loc la nivel european, deoarece:

– acțiunea ajunge mai departe decât ar putea să o facă eforturile naționale, regionale

sau locale (efect de propagare),

– se stimulează acțiuni la nivel național, regional sau local pentru îndeplinirea

obiectivelor Tratatului UE, care altfel nu s-ar putea realiza,

44

– se sprijină acțiuni care pot fi finanțate numai prin punerea în comun a resurselor

la nivelul UE, din cauza nevoilor de finanțare foarte ridicate, sau

– contribuie la crearea și la sprijinirea păcii și stabilității în vecinătatea UE și

dincolo de aceasta;

încurajează Comisia să dezvolte în continuare conceptul de valoare adăugată la nivel

european, ținând, în același timp, seama de caracteristicile teritoriale; invită Comisia să

propună indicatori de performanță corespunzători în acest scop;

10. consideră că structura următorului CFM ar trebui să sporească lizibilitatea și

inteligibilitatea bugetului UE pentru cetățeni și să facă posibilă o prezentare mai clară a

tuturor domeniilor de cheltuieli ale UE; reamintește totodată că este necesar să se

faciliteze atât continuitatea procesului de planificare, cât și flexibilitatea în cadrul

rubricilor; consideră că structura generală a CFM ar trebui să reflecte dezbaterea

politică cu privire la principalii piloni și direcții ale cheltuielilor UE, printre care se

numără dezvoltarea durabilă, creșterea și inovarea, schimbările climatice, solidaritatea,

securitatea și apărarea; este convins, prin urmare, că actualele rubrici ale CFM trebuie

să fie ajustate;

11. consideră că bugetul UE trebuie să fie transparent și democratic; reamintește

angajamentul său ferm față de principiul unității bugetului UE și își exprimă rezervele

cu privire la necesitatea și la valoarea adăugată a creării de instrumente suplimentare în

afara CFM; își reiterează poziția constantă potrivit căreia Fondul european de

dezvoltare ar trebui să fie integrat în bugetul Uniunii, alături de alte instrumente ce

funcționează în prezent în afara CFM; subliniază că o astfel de integrare ar trebui să

aibă drept rezultat adăugarea pachetelor financiare pentru instrumentele respective

peste actualele plafoane ale CFM, pentru a nu periclita finanțarea altor politici și

programe ale UE;

12. subliniază faptul că, după epuizarea tuturor marjelor disponibile, autoritatea bugetară a

aprobat mobilizarea substanțială a mecanismelor de flexibilitate și a instrumentelor

speciale prevăzute în Regulamentul CFM, pentru a asigura creditele suplimentare

necesare pentru a răspunde situațiilor de criză sau pentru a finanța noi priorități politice

în cadrul actualului CFM; subliniază faptul că, pe parcursul revizuirii la jumătatea

perioadei a CFM, au fost eliminate o serie de obstacole din calea mecanismelor de

flexibilitate ale CFM, pentru a spori flexibilitatea cadrului financiar actual;

13. subliniază, în acest context, că următorul CFM ar trebui să asigure în mod direct nivelul

corespunzător de flexibilitate pentru a permite Uniunii să reacționeze la evenimente

neprevăzute și să-și finanțeze prioritățile politice aflate în continuă evoluție; consideră,

prin urmare, că dispozițiile referitoare la flexibilitatea CFM ar trebui să permită

reportarea, fără nicio restricție, a tuturor marjelor nealocate și a creditelor dezangajate

către exercițiile financiare viitoare, precum și mobilizarea acestora de către autoritatea

bugetară, pentru orice scop considerat necesar, în contextul procedurii bugetare anuale;

solicită, în plus, consolidarea semnificativă a instrumentelor speciale din CFM, care ar

trebui să fie contabilizate peste plafoanele existente ale CFM, atât în ceea ce privește

creditele de angajament, cât și în ceea ce privește creditele de plată, precum și crearea

unei rezerve separate pentru situațiile de criză, care ar trebui să permită mobilizarea

imediată a resurselor în situații de urgență;

45

14. pledează pentru o simplificare reală și tangibilă a normelor de punere în aplicare pentru

beneficiari și pentru reducerea sarcinii administrative; încurajează Comisia ca, în acest

context, să identifice și să elimine suprapunerile dintre instrumentele oferite de bugetul

UE care urmăresc obiective similare și care servesc unor tipuri de acțiuni similare; este

de părere, cu toate acestea, că o astfel de simplificare nu ar trebui să ducă la înlocuirea

granturilor cu instrumente financiare și nu ar trebuie să conducă la sectorializarea

programelor și politicilor UE, ci să garanteze o abordare transversală, care să se bazeze

pe complementaritate; solicită armonizarea cuprinzătoare a normelor cu scopul de a

crea un set unic de norme pentru toate instrumentele UE;

15. recunoaște potențialul instrumentelor financiare ca formă de finanțare complementară

în raport cu subvențiile și cu granturile; atrage totuși atenția asupra faptului că acestea

nu sunt adecvate pentru toate tipurile de acțiuni și în toate domeniile de politică,

deoarece nu toate politicile sunt integral orientate spre piață; invită Comisia să

simplifice normele aplicabile utilizării instrumentelor financiare și să încurajeze

posibilitatea combinării diferitelor tipuri de resurse de care dispune UE, prin norme

armonizate și prin crearea de sinergii și evitarea oricărei forme de concurență între

diferite tipuri de finanțare; își exprimă îngrijorarea cu privire la opțiunea unui fond unic

care să integreze instrumentele financiare de la nivelul UE, să furnizeze împrumuturi,

garanții și instrumente de partajare a riscului pentru diferite segmente ale politicilor,

astfel cum a fost prezentată, în acest context, în documentul de reflecție și intenționează

să examineze atent această propunere;

16. își reiterează poziția conform căreia durata CFM ar trebui să fie aliniată atât la ciclul

politic al Parlamentului, cât și la cel al Comisiei, și să asigure posibilitatea programării

pe termen lung; subliniază, în acest context, că durata CFM ar trebui să țină seama pe

deplin de necesitatea de a avea previzibilitate pe termen lung privind executarea

programelor în gestiune partajată din cadrul fondurilor structurale și de investiții

europene (fondurile ESI), care nu pot funcționa fără stabilitatea asigurată de un

angajament de cel puțin șapte ani; propune, prin urmare, ca următorul CFM să fie

convenit pentru o perioadă de 5 + 5 ani, cu o revizuire obligatorie la mijlocul perioadei;

17. ia act de anunțul făcut de Președintele Comisiei în discursul său privind starea Uniunii

cu privire la o linie bugetară specifică pentru zona euro; invită Comisia să prezinte

informații suplimentare și mai detaliate în această privință; reamintește că, în Rezoluția

Parlamentului din 16 februarie 2017, se solicită o capacitate bugetară specifică pentru

zona euro, care ar trebui să facă parte din bugetul UE peste plafoanele actuale prevăzute

de CFM și care să fie finanțată de zona euro și de alți membri participanți printr-o sursă

de venituri, care ar trebui, la rândul său, să fie convenită între statele membre

participante și care să fie considerată venituri alocate și garanții;

18. așteaptă ca, până în mai 2018, Comisia să își prezinte propunerile atât cu privire la

viitorul CFM, cât și cu privire la sistemul de resurse proprii; își exprimă intenția de a

prezenta, în timp util, o poziție proprie cu privire la toate aspectele relevante în acest

context și se așteaptă ca opiniile Parlamentului să fie pe deplin integrate în propunerile

viitoare ale Comisiei;

19. își exprimă disponibilitatea de a se angaja într-un dialog structurat cu Comisia și cu

Consiliul, cu scopul de a ajunge la un acord final cu privire la viitorul CFM înainte de

încheierea actualei legislaturi; este convins de faptul că adoptarea cât mai rapidă a

Regulamentului privind CFM va permite adoptarea ulterioară a tuturor actelor

46

legislative sectoriale în timp util, pentru ca noile programe să fie operaționale la

începutul viitoarei perioade de programare; subliniază efectele negative ale lansării cu

întârziere a programelor corespunzătoare din actualul CFM; îndeamnă Consiliul

European ca, în acest context, să utilizeze așa-numita clauză „pasarelă” prevăzută la

articolul 312 alineatul (2) din TFUE, care prevede pentru CFM votul cu majoritate

calificată în cadrul Consiliului;


Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și guvernelor și

parlamentelor statelor membre.

47



P8_TA-PROV(2017)0408

Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 -

toate secțiunile

Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2017 referitoare la poziția

Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul

financiar 2018 (11815/2017 – C8-0313/2017 – 2017/2044(BUD))


– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a

Energiei Atomice,

– având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind

sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene75,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European

și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului

general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al

Consiliului76,



202077 („Regulamentul privind CFM”),



bugetare și buna gestiune financiară78 (AII din 2 decembrie 2013),

– având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2017 referitoare la orientările generale

pentru pregătirea bugetului79,

75 JO L 168, 7.6.2014, p. 105. 76 JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 77 JO L 347, 20.12.2013, p. 884. 78 JO C 373, 20.12.2013, p. 1. 79 Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0085.

48

– având în vedere Rezoluția sa din 5 aprilie 2017 referitoare la estimarea bugetului de

venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 201880,

– având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul

financiar 2018, adoptat de Comisie la 29 iunie 2017 (COM(2017)0400),

– având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru

exercițiul financiar 2018 adoptată de Consiliu la 4 septembrie 2017 și transmisă

Parlamentului European la 13 septembrie 2017 (11815/2017 – C8-0313/2017),

– având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2017 referitoare la mandatul pentru trilogul

privind proiectul de buget 201881,

– având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate

(A8-0299/2017),

Secțiunea III

Prezentare generală

1. subliniază că bugetul pe 2018 în lectura Parlamentului reflectă pe deplin prioritățile

politice adoptate de o majoritate covârșitoare în rezoluțiile sale sus-menționate, și

anume în Rezoluția din 15 martie 2017 și în Rezoluția din 5 iulie 2017; reamintește că

creșterea economică durabilă, crearea de locuri de muncă, în special ocuparea forței de

muncă în rândul tinerilor, securitatea și schimbările climatice se află în centrul acestor

priorități;

2. evidențiază faptul că Uniunea se confruntă în continuare cu numeroase provocări și își

exprimă convingerea că, în paralel cu menținerea disciplinei bugetare, trebuie să fie

mobilizate resursele financiare necesare de la bugetul Uniunii, pentru a răspunde

priorităților politice și a-i permite Uniunii să ofere soluții concrete și să răspundă în

mod eficace la aceste provocări; subliniază că cheltuielile Uniunii ar trebui să se bazeze

pe principiul valorii adăugate europene și să respecte principiul subsidiarității;

3. își reafirmă angajamentul față de finanțarea politicilor Uniunii care promovează

ocuparea forței de muncă și creșterea economică în toate regiunile sale prin intermediul

investițiilor în cercetare, educație, infrastructură, IMM-uri și ocuparea forței de muncă,

în special în rândul tinerilor; consideră că, având în vedere reducerile propuse de

Consiliu la subrubrica 1a, este dificil de înțeles cum ar putea Uniunea să realizeze

progrese în aceste domenii; decide, în schimb, să consolideze și mai mult programele

de cercetare și inovare care au o rată de execuție foarte ridicată și care, din cauza

numărului prea mare de cereri de finanțare, se confruntă cu o rată de succes deosebit de

scăzută a solicitărilor de finanțare;

4. menține angajamentul față de responsabilitățile pe care Parlamentul și le-a asumat în

cursul negocierilor privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), și

anume de a reduce la minimum impactul reducerilor legate de FEIS asupra programului

80 Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0114. 81 Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0302.

49

Orizont 2020 și a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în cadrul

procedurii bugetare anuale; propune, prin urmare, să se compenseze aceste reduceri

prin restabilirea profilului anual inițial al celor două programe, pentru a le permite să își

îndeplinească integral obiectivele convenite în cursul procesului de adoptare a

legislației relevante;

5. își exprimă sprijinul politic pentru instituirea unui Corp european de solidaritate (CES)

și salută propunerea legislativă prezentată în acest sens de către Comisie; consideră

totuși că, în așteptarea unei decizii privind finanțarea CES și a adoptării regulamentului

aferent prin intermediul procedurii legislative ordinare, în bugetul pe 2018 nu ar trebui

înscrise dispoziții financiare în acest scop; insistă, prin urmare, asupra faptului că

creditele și redistribuirile relevante introduse de Comisie în proiectul de buget 2018

(PB) ar trebui, pentru moment, anulate, deoarece decizia privind bugetul pe 2018 nu ar

trebui să aducă atingere sub nicio formă rezultatului negocierilor legislative; își menține

în totalitate angajamentul asumat referitor la integrarea deciziei privind finanțarea CES

în bugetul exercițiului următor, prin adoptarea neîntârziată a unui buget rectificativ, în

cazul în care negocierile privind regulamentul relevant nu sunt încheiate până la

sfârșitul procedurii bugetare 2018;

6. este preocupat de faptul că șomajul în rândul tinerilor se menține la niveluri fără

precedent și este convins că, pentru a nu pune în pericol viitorul unei întregi generații

de tineri europeni, sunt necesare acțiuni suplimentare; decide, prin urmare, să

consolideze Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) peste

nivelul propus de Comisie pentru 2018; subliniază că o astfel de consolidare ar trebui

considerată ca suplimentară față de nivelul total al creditelor alocate, care a fost aprobat

din punct de vedere politic pentru YEI în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a

CFM, și nu ca o simplă alocare anticipată a creditelor în bugetul pe 2018;

7. reamintește faptul că politica de coeziune joacă un rol primordial în realizarea

convergenței economice și sociale în Uniune și, prin urmare, în asigurarea dezvoltării și

a creșterii economice; subliniază că, în 2018, programele politicii de coeziune ar trebui

să recupereze întârzierile și să atingă viteza de croazieră; subliniază angajamentul

Parlamentului de a asigura credite adecvate pentru aceste programe, care reprezintă una

dintre politicile fundamentale ale Uniunii; este totuși preocupat de întârzierile

inacceptabile legate de implementarea programelor operaționale la nivel național; invită

statele membre să asigure încheierea procesului de desemnare a autorităților de

management, de audit și de certificare, precum și accelerarea implementării; solicită, de

asemenea, Comisiei să simplifice și mai mult procedurile aferente;

8. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la instabilitatea și incertitudinea aflate în

creștere atât în interiorul, cât și în afara Uniunii; insistă asupra necesității de reînnoire a

accentului pus pe nevoia de a reechilibra abordarea Uniunii cu privire la coeziune,

integrare, pace, drepturile omului și dezvoltarea sustenabilă; solicită Comisiei și statelor

membre să își unească și să-și sporească eforturile de menținere a păcii și prevenire a

conflictelor și în viitor; reamintește că la nivel mondial Acordul din Vinerea Mare a

constituit o sursă de inspirație, dar recunoaște în același timp provocările fără precedent

și presiunile apărute în urma referendumului din Regatul Unit din 2016; invită Comisia

și statele membre să își consolideze sprijinul pentru reconciliere pentru a asigura pacea

și stabilitatea în Irlanda.

50

9. consideră că, deși în momentul de față pare să se fi depășit vârful crizei migrației și a

refugiaților, Uniunea trebuie să fie pregătită să răspundă în cazul unor viitoare

evenimente neprevăzute în acest context și să urmărească o abordare mai proactivă în

domeniul migrației; îndeamnă, prin urmare, Comisia să verifice în permanență dacă

nivelul alocărilor de la rubrica 3 este adecvat și să utilizeze pe deplin toate

instrumentele disponibile în actualul CFM pentru a răspunde în timp util la orice

eveniment neprevăzut care ar putea necesita o finanțare suplimentară; reamintește că,

deși Uniunea a reușit să instituie anumite mecanisme pentru a face față acestei situații,

până în prezent în 2017 peste o sută de mii de refugiați și de migranți au mai sosit în

Europa pe mare, potrivit UNHCR; decide, prin urmare, să consolideze într-un mod

limitat, Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă,

precum și agențiile cu responsabilități în materie de azil, cum ar fi Biroul European de

Sprijin pentru Azil (EASO), care trebuie să dispună de resurse financiare și umane

adecvate; constată, încă o dată, că plafonul de la rubrica 3 nu este nici pe departe

suficient pentru a putea asigura fonduri adecvate pentru dimensiunea internă a crizei

migrației și refugiaților sau alte programe prioritare, cum ar fi cele din domeniul

culturii și al cetățeniei;

10. subliniază faptul că fondurile disponibile în cadrul rubricii 3 au fost în mare parte

mobilizate în ultimii ani pentru a răspunde crizei refugiaților și a migrației și că aceste

acțiuni ar trebui să continue atât timp cât este necesar; observă, cu toate acestea, că

finanțarea furnizată până în prezent este insuficientă; din acest motiv, decide să

consolideze agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne care, din cauza

creșterii volumului de muncă și a numărului de sarcini suplimentare, s-au confruntat în

ultimii ani cu lipsa personalului și a finanțării;

11. subliniază că, având în vedere recentele preocupări legate de securitate apărute pe

întreg teritoriul Uniunii, finanțarea de la rubrica 3 ar trebui, de asemenea, să acorde

atenție măsurilor care vor duce la creșterea nivelului de securitate a cetățenilor Uniunii;

12. reiterează faptul că o parte esențială a soluției la criza migrației și a refugiaților, precum

și la preocupările legate de securitate ale cetățenilor Uniunii rezidă în abordarea

cauzelor profunde ale migrației și în alocarea unor mijloace financiare suficiente pentru

instrumentele de acțiune externă ce vizează abordarea unor aspecte cum ar fi sărăcia,

lipsa locurilor de muncă, educația și oportunitățile economice, instabilitatea, conflictele

și schimbările climatice, care reprezintă una dintre cauzele subiacente ale fluxurilor

migratorii crescânde; este de părere că Uniunea ar trebui să utilizeze optim mijloacele

financiare de la rubrica 4, care s-au dovedit a fi insuficiente pentru a aborda și toate

provocările externe, având în vedere faptul că resursele sunt în mod evident insuficiente

și ar trebui majorate într-un mod mai organic;

13. regretă că Parlamentul nu a fost informat în mod suficient, pe parcursul procesului de

elaborare a poziției sale, cu privire la impactul bugetar al unei eventuale decizii politice

de prelungire a Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT); își reiterează poziția

de principiu, conform căreia nu trebuie finanțate inițiative noi în detrimentul proiectelor

externe existente ale UE; solicită, prin urmare, Comisiei ca, în cazul în care se decide

prelungirea IRT, să propună finanțarea acestuia prin noi mijloace și să implice mai

multe ONG-uri locale în punerea sa în aplicare; constată că plafonul de la rubrica 4 nu

este nici pe departe suficient pentru a se putea asigura o reacție durabilă și eficace la

provocările externe actuale, inclusiv la cele privind migrația și refugiații;

51

14. reamintește că bugetul Uniunii trebuie să sprijine atingerea obiectivelor Acordului de la

Paris și propriile obiective climatice pe termen lung ale Uniunii, atingând obiectivul de

a aloca 20 % din buget acțiunilor pentru combaterea schimbărilor climatice în cadrul

CFM 2014-2020; regretă faptul că Comisia nu a prezentat propuneri concrete și realiste

pentru a realiza aceste obiective; prin urmare, propune majorarea peste nivelul din PB a

creditelor destinate acțiunilor legate de schimbările climatice; observă, cu toate acestea,

că majorările respective nu sunt suficiente și solicită Comisiei să prezinte toate

propunerile necesare pentru a atinge obiectivele în viitoarele proiecte de buget;

constată, în acest context, că 8,2 % din totalul creditelor de angajament propuse în PB

sunt legate de protecția biodiversității; subliniază că o creștere anuală de 0,1 %

contrastează cu declinul îngrijorător și accelerat al speciilor și habitatelor;

15. apreciază faptul că noua abordare privind „bugetul axat pe rezultate” a fost, pentru

prima oară, integrată de către Comisie în procedura sa internă de întocmire a bugetului,

pentru a putea reexamina cheltuielile pe baza experienței acumulate în trecut și a

identifica posibilități de ajustare;

16. reinstituie reducerile propuse de Consiliu în privința PB; pune la îndoială fiabilitatea

raționamentului aflat la baza reducerilor propuse, de exemplu a reducerilor aplicate

programului Orizont 2020 și MIE, două programe afectate deja de redistribuirile către

FEIS, precum și a reducerilor aplicate politicilor externe; contestă, în orice caz, intenția

declarată a Consiliului de a viza linii bugetare cu o rată de execuție sau capacitate de

absorbție scăzută, întrucât această intenție nu se justifică în lumina cifrelor privind

punerea efectivă în aplicare și ignoră diferitele moduri de punere în aplicare ale

anumitor programe;

17. concluzionează că, pentru a asigura finanțarea adecvată a tuturor nevoilor urgente și

pentru a ține seama de marjele extrem de limitate ale CFM în 2018, toate mecanismele

de flexibilitate disponibile în cadrul Regulamentului privind CFM vor trebui să fie

mobilizate; se așteaptă ca Consiliul să împărtășească această abordare și să se ajungă

ușor la un acord în faza de conciliere, ceea ce ar permite Uniunii să se ridice la nivelul

așteptărilor și să facă față provocărilor viitoare; subliniază că abaterea în fiecare

exercițiu bugetar de la programarea inițială realizată în contextul CFM actual pledează

în favoarea unei ajustări ascendente a plafoanelor din CFM de după 2020;

18. stabilește nivelul global al creditelor pentru 2018 la 162 597 930 901 EUR în credite de

angajament și la 146 712 004 932 EUR în credite de plată;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

19. respinge reducerea nejustificată de 750 de milioane EUR impusă de Consiliu la

subrubrica 1a, care reprezintă aproape două treimi din totalul reducerilor aplicate de

Consiliu în ceea ce privește angajamentele în cadrul rubricilor CFM; remarcă faptul că

astfel de reduceri contrazic prioritățile politice declarate ale Consiliului;

20. insistă că, pentru o creștere economică sustenabilă și crearea de locuri de muncă în

Uniune, este esențial să se promoveze investițiile în cercetare, inovare, educație,

infrastructură și MIMM-uri; avertizează că aceste reduceri propuse de Consiliu ar pune

în pericol programele cu o valoare adăugată europeană reală și un impact direct asupra

creării de locuri de muncă și a creșterii, cum ar fi Orizont 2020 și MIE; subliniază, în

special, faptul că asigurarea finanțării suficiente a programului Orizont 2020 este

52

esențială pentru a permite dezvoltarea cercetării și a inovării, asumarea unui rol de lider

în digitalizare și sprijinirea IMM-urilor în Europa; reamintește că acest program a

demonstrat o puternică valoare adăugată europeană, în condițiile în care 83 % dintre

proiectele finanțate prin programul Orizont 2020 nu ar fi continuat fără sprijinul acordat

de Uniune; reiterează importanța pe care o are instrumentul de finanțare MIE pentru

finalizarea rețelei TEN-T și pentru realizarea spațiului european unic al transporturilor;

în consecință, decide să anuleze toate reducerile aplicate de Consiliu și, în plus, să

restabilească profilul inițial al liniilor bugetare aferente programului Orizont 2020 și

MIE, care au fost reduse pentru dotarea Fondului de garantare al FEIS;

21. subliniază, în plus, necesitatea de a consolida atât componentele dedicate educației și

formării, cât și componenta pentru tineret a programului Erasmus+, ca parte a

investițiilor strategice în tineretul european;

22. subliniază că asigurarea unui sprijin financiar suficient de solid pentru

microîntreprinderi, antreprenori și IMM-uri ar trebui să fie prioritatea fundamentală a

Uniunii, deoarece acestea reprezintă principala sursă de locuri de muncă în Europa;

subliniază că asigurarea unui acces corespunzător la finanțare este esențială pentru a

menține competitivitatea IMM-urilor și pentru a le ajuta să facă față provocărilor legate

de accesul la piața internă, precum și la piața mondială;

23. decide, prin urmare, să consolideze peste limitele stabilite de PB și peste nivelurile de

finanțare stabilite în profilurile programelor înainte de reducerile aplicate în favoarea

FEIS și a CES acele programe care sunt esențiale pentru stimularea creșterii economice

și a creării de locuri de muncă și care reflectă prioritățile convenite ale Uniunii, mai

precis Erasmus+, Orizont 2020 (Marie Curie, Consiliul European pentru Cercetare,

Instrumentul pentru IMM-uri), COSME și EaSI (Progress și Eures); solicită Comisiei

să asigure o finanțare suficientă pentru liniile bugetare aferente WIFI4EU și să își

respecte angajamentul privind investițiile între 2017 și 2020;

24. salută includerea liniei bugetare „Evenimente anuale speciale” în bugetul 2018, care va

permite dezvoltarea unui sentiment de apartenență la Europa în rândul cetățenilor;

observă că evenimentele anuale speciale trebuie să aducă în mod clar o valoare

adăugată cetățenilor europeni în toate statele membre;

25. subliniază că este important să se stimuleze cooperarea în cercetarea din domeniul

apărării în Europa pentru eliminarea deficitelor de capacități esențiale, într-un moment

în care evoluțiile și incertitudinile internaționale impun tot mai mult Europei să își

intensifice eforturile în domeniul apărării; sprijină majorarea alocării pentru acțiunea

pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării; solicită crearea unui program de

cercetare în domeniul apărării cu un buget dedicat în următorul cadru financiar

multianual, dar își reiterează poziția de lungă durată că noile inițiative trebuie finanțate

prin credite noi și nu în detrimentul programelor existente ale Uniunii; subliniază, în

plus, necesitatea de a îmbunătăți competitivitatea și inovarea în cadrul industriei

europene de apărare;

26. este de opinie că ar trebui să se aloce mai multe resurse în cadrul bugetului pe 2018

pentru a efectua o analiză cuprinzătoare și obiectivă a riscurilor pe care le prezintă țările

terțe din punctul de vedere al deficiențelor lor strategice în ceea ce privește combaterea

53

spălării de bani și a finanțării terorismului, pe baza criteriilor definite la articolul 9 din

Directiva (UE) 2015/84982, și pentru a întocmi o listă a jurisdicțiilor „cu risc ridicat”;

27. invită Comisia să asigure un nivel adecvat al creditelor, care să permită Laboratorului

de referință al Uniunii Europene să găsească alternative la experimentele pe animale

(EURLECVAM) pentru a-și îndeplini efectiv sarcinile enumerate în anexa VII la

Directiva 2010/63/UE83, în special în ceea ce privește coordonarea și promovarea

dezvoltării și utilizării de alternative la experimentele pe animale, inclusiv în domeniul

cercetării fundamentale și aplicate și în cel al testării în scopul reglementării;

28. prin urmare, decide să majoreze nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1a

peste nivelul din PB cu 143,9 milioane EUR (fără a include creditele alocate pentru a

compensa reducerile aplicate în vederea finanțării FEIS și a CES, proiectele-pilot și

acțiunile pregătitoare), această sumă urmând să fie finanțată din marja disponibilă,

precum și printr-o nouă mobilizare a marjei globale pentru angajamente;

Subrubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială

29. dezaprobă reducerile propuse de Consiliu la subrubrica 1b, în valoare de

240 de milioane EUR în credite de plată, care sunt aplicate inclusiv liniilor de sprijin, și

decide să le anuleze, până la prezentarea previziunilor actualizate de către Comisie;

30. constată cu îngrijorare crescândă faptul că întârzierile inacceptabile în punerea în

aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene au subminat eficacitatea

acestora, punând presiuni asupra autorităților de management și a beneficiarilor;

evidențiază încă o dată riscurile pe care le implică întârzierile actuale în ceea ce

privește acumularea de facturi neplătite în a doua jumătate a actualului CFM și la

începutul următoarei perioade de programare financiară; își reiterează cu fermitate

apelul său către statele membre, îndemnându-le să se consulte cu Comisia și să îi

solicite acesteia să le ofere asistență în abordarea întârzierilor în desemnarea

autorităților de management, de certificare și de audit; își exprimă, în plus, îngrijorarea

cu privire la tendința de subevaluare și la lipsa de precizie a estimărilor statelor

membre;

31. reamintește că ratele șomajului în rândul tinerilor rămân inacceptabil de ridicate în

Uniunea Europeană; subliniază că, pentru a soluționa această problemă, este important

să se asigure o finanțare adecvată a sistemelor aferente Garanției pentru tineret prin

intermediul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) și al

FSE; salută acordul cu privire la necesitatea de a furniza noi surse de finanțare pentru

YEI și la includerea unor credite corespunzătoare în PB 2018; consideră, cu toate

acestea, că, având în vedere provocările și riscurile pe care le presupune șomajul în

rândul tinerilor, YEI ar trebui să beneficieze de o majorare a creditelor alocate și, prin

82 Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai

2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

83 Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 septembrie 2010

privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (JO L 276, 20.10.2010, p. 33).

54

urmare, hotărăște să majoreze nivelul creditelor de angajament alocate YEI până la

600 de milioane EUR în 2018; în plus, consideră că acțiunile de formare profesională

destinate tinerilor, în special uceniciile, ar trebui să fie eligibile pentru finanțare în

cadrul politicii de coeziune;

32. salută noul pachet financiar de 142,8 milioane EUR care a fost creat pentru a facilita

punerea în aplicare a Programului de sprijin pentru reforme structurale în perioada

2017-2020;

Rubrica 2 – Creștere economică durabilă: resurse naturale

33. reamintește că propunerea Comisiei de majorare a creditelor pentru finanțarea nevoilor

Fondului european de garantare agricolă (FEGA) este motivată, în mare măsură, de

reducerea considerabilă a nivelului veniturilor alocate preconizate a fi disponibile în

2018; ia act de reducerile în valoare de 275 de milioane EUR propuse de Consiliu, dar

consideră că scrisoarea rectificativă a Comisiei ar trebui să reprezinte în continuare

fundamentul oricărei revizuiri fiabile a creditelor destinate FEGA și decide, prin

urmare, să reinstituie nivelurile de finanțare prevăzute în PB până la examinarea

respectivei scrisori rectificative în cadrul procedurii de conciliere;

34. subliniază faptul că programele de stocare s-au dovedit eficace în perioadele de criză și

că o reducere a resurselor financiare alocate în cadrul procesului de planificare s-ar

dovedi contraproductivă;

35. subliniază faptul că o parte a soluției de abordare a șomajului în rândul tinerilor constă

în sprijinirea corespunzătoare a tinerilor din zonele rurale; propune, prin urmare, o

majorare cu 50 de milioane EUR peste nivelul din PB pentru plățile efectuate în

beneficiul tinerilor fermieri; subliniază necesitatea de a înlesni accesul tinerilor la

meseriile din sectorul pescuitului cu ajutorul Fondului european pentru pescuit și

afaceri maritime și al altor mijloace de finanțare ale Uniunii;

36. decide, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și cu angajamentele sale

internaționale în materie de combatere a schimbărilor climatice, să propună o majorare

cu 21,2 milioane EUR peste nivelul din PB a creditelor destinate acțiunilor legate de

climă; reiterează faptul că Curtea de Conturi Europeană (CCE) și ECOFIN au constatat

că bugetul Uniunii nu este în conformitate cu obiectivele sale în materie de climă;

37. reamintește că banii contribuabililor nu ar trebui folosiți pentru a sprijini reproducerea

sau creșterea taurilor destinați luptelor; consideră că reproducerea sau creșterea

animalelor în acest scop nu ar trebui să fie eligibilă pentru plățile de bază și solicită

Comisiei să prezinte o propunere în vederea modificării legislației actuale în această

privință;

38. majorează, prin urmare, creditele de angajament cu 78,1 milioane EUR, lăsând astfel o

marjă de 619,7 milioane EUR sub plafonul pentru creditele de angajament de la rubrica

2, după deducerea creditelor alocate proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare;

39. subliniază cu regret faptul că dezastrele îi afectează în general pe cei care dispun de mai

puține mijloace pentru a se proteja, fie că este vorba de persoane sau de state; consideră

că reacția la dezastrele naturale sau provocate de om ar trebui să fie cât mai rapidă cu

putință, astfel încât daunele să fie minime și oamenii și bunurile să poată fi salvate;

55

atrage atenția asupra necesității unei creșteri suplimentare a fondurilor, în special în

liniile bugetare legate de Prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz

de dezastre în interiorul Uniunii, ținând seama, în special, de incendiile din Spania și

Portugalia (având ca rezultat pierderea tragică de vieți omenești), care au un impact

dramatic și substanțial asupra cetățenilor;

40. atrage atenția asupra factorilor care amenință numeroase ecosisteme forestiere, cum ar

fi, printre altele, răspândirea speciilor alogene invazive, organismele dăunătoare

(precum nematodul de pin și altele) și incendiile forestiere; consideră că ar trebui

canalizate resurse financiare suficiente prin programele și măsurile de sprijin

comunitar, pentru a se evalua situația ecologică și fitosanitară a pădurilor și pentru a

sprijini măsurile de reabilitare a acestora, inclusiv reîmpădurirea; observă că aceste

resurse sunt deosebit de importante și reprezintă o urgență pentru unele state membre,

ca de pildă Portugalia și Spania, în urma incendiilor succesive care le-au afectat recent

teritoriul național;

Rubrica 3 - Securitate și cetățenie

41. subliniază că, pentru Parlament, abordarea aspectelor legate de migrație și de securitate

trebuie să rămână priorități de prim rang ale Uniunii și își reiterează convingerea că

plafonul de la rubrica 3 s-a dovedit a nu fi nici pe departe suficient pentru a putea

asigura un nivel adecvat de finanțare a dimensiunii interne a acestor provocări;

42. ia act de faptul că, deși numărul de migranți care au pătruns pe teritoriul Uniunii pe

rutele din centrul și estul Mării Mediterane a scăzut în primele nouă luni ale anului

2017, presiunea asupra rutei vest-mediteraneene persistă; observă că peste o sută de mii

de migranți și refugiați au intrat în Europa pe mare în primele nouă luni ale anului

2017, peste 75 % sosind în Italia, iar restul fiind împărțiți între Grecia, Cipru și Spania;

consideră că este necesară o finanțare majorată pentru a acoperi pe deplin nevoile

Uniunii în domeniul migrației, în special prin Fondul pentru azil, migrație și integrare

cu scopul de a sprijini statele membre să îmbunătățească măsurile și practicile de

integrare a persoanelor care au nevoie de protecție internațională, în special a minorilor

neînsoțiți, și, dacă este necesar, să efectueze operațiuni de returnare a celor care nu au

dreptul la protecție, respectând pe deplin principiul nereturnării; în acest context insistă,

de asemenea, asupra faptului că EASO trebuie să fie dotată cu resurse financiare și

umane adecvate pentru a permite agenției să își îndeplinească sarcinile ce i-au fost

atribuite;

43. se pronunță în favoarea creării unei linii bugetare noi destinate unui fond european

pentru căutare și salvare, cu scopul de a sprijini statele membre să își îndeplinească

obligațiile care le revin în temeiul dreptului maritim internațional; solicită Comisiei să

prezinte o propunere legislativă privind înființarea unui astfel de fond european pentru

căutare și salvare;

44. este convins că, pentru a aborda în mod eficace problemele de securitate cu care se

confruntă cetățenii Uniunii, bugetul Fondului pentru securitate internă trebuie să fie

suplimentat pentru a asigura faptul că statele membre sunt mai bine pregătite în lupta

împotriva terorismului, a criminalității organizate transfrontaliere, a radicalizării și a

criminalității informatice; subliniază, în special, că trebuie prevăzute resurse suficiente

pentru consolidarea infrastructurilor de securitate și promovarea schimbului de

informații între agențiile de aplicare a legii și autoritățile naționale, inclusiv prin

56

îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații, garantând, în același timp,

respectarea drepturilor și libertăților individuale;

45. subliniază rolul esențial jucat de agențiile Uniunii din domeniul justiției și al afacerilor

interne în abordarea problemelor stringente ale cetățenilor Uniunii; decide, prin urmare,

să majoreze creditele bugetare și efectivul de personal al Europol, inclusiv să creeze 7

posturi pentru noua unitate operațională denumită Unitatea operațională a Agenției

Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru

copiii dispăruți, precum și să consolideze Unitatea de cooperare judiciară a Uniunii

Europene (Eurojust), EASO și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de

Aplicare a Legii (CEPOL); reamintește contribuția acestor agenții la consolidarea

cooperării dintre statele membre în domeniu;

46. solicită Comisiei ca, în funcție de progresele efective realizate în cadrul negocierilor

interinstituționale în curs, să furnizeze informații actualizate cu privire la implicațiile

financiare, pentru exercițiul 2018, ale propunerilor legislative în curs ce intră în

domeniul de aplicare a Agendei europene privind migrația, în special în ceea ce

privește reforma sistemului de la Dublin, sistemul de intrare/ieșire, sistemul european

de informații și de autorizare privind călătoriile și EASO, pentru a putea ține seama de

aceste implicații în etapa de conciliere;

47. regretă reducerile arbitrare de peste 30 de milioane EUR în credite de angajament

impuse de Consiliu în cazul a numeroase programe din domeniul culturii, cetățeniei,

justiției, sănătății publice, drepturilor consumatorilor și protecției civile, fără a ține

seama de ratele de execuție excelente ale acestor programe și de faptul că nivelul

finanțării este deja insuficient, numeroase proiecte de foarte bună calitate rămânând

astfel nefinanțate; reinstituie la nivelul din PB toate liniile bugetare reduse de Consiliu

și propune majorări suplimentare la liniile relevante;

48. își reiterează convingerea că este timpul să se consolideze finanțarea pentru programele

importante ale Uniunii în domeniile culturii și cetățeniei, îndeosebi Europa creativă și

Europa pentru cetățeni, care au un rol esențial în sprijinirea industriilor culturale și

creative, precum și cetățenia participativă, în special având în vedere alegerile europene

din 2019; reiterează faptul că toate instituțiile trebuie să respecte acordul politic

convenit privind finanțarea în 2018 a Anului european al patrimoniului cultural, oferind

suficiente credite pentru finanțarea sa prin intermediul subprogramului „Cultura” al

programului „Europa creativă” , în lipsa unei linii bugetare separate pentru Anul

european al patrimoniului cultural; îi cere Comisiei să reexamineze inițiativele din

cadrul liniei bugetare „acțiuni multimedia” pentru a fi siguri că bugetul permite efectiv

să se susțină o acoperire mediatică independentă de înaltă calitate a afacerilor Uniunii;

49. își exprimă sprijinul față de creșterea transparenței și a vizibilității în ceea ce privește

obiectivul Daphne al programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”, ca instrument

esențial al Uniunii pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor,

tinerilor, femeilor, persoanelor LGBTI și a altor grupuri vulnerabile; sprijină înființarea

unui centru european de monitorizare a violenței bazate pe gen în cadrul Institutului

European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați;

50. decide să majoreze creditele de angajament de la rubrica 3 cu 108,8 milioane EUR

peste PB, cu excepția creditelor alocate proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare, și

57

propune ca această majorare să se realizeze printr-o mobilizare suplimentară a

Instrumentului de flexibilitate;

Rubrica 4 – Europa globală

51. subliniază, încă o dată, faptul că domeniul acțiunii externe a Uniunii se confruntă cu

nevoi de finanțare tot mai stringente, care depășesc cu mult volumul actual al rubricii 4;

consideră că și în anii care vor urma va fi necesar să se abordeze în mod dinamic

mobilizarea bugetului Uniunii pentru a răspunde la provocarea reprezentată de

migrație; subliniază că o creștere anuală ad-hoc, cum este cea din 2017, nu poate să fie

considerată suficientă, date fiind multiplele provocări complexe cu care se confruntă

Uniunea și nevoia urgentă de a consolida prezența Uniunii pe plan extern în actualul

context mondial globalizat;

52. consideră că ar trebui să se acorde prioritate țărilor aflate în imediata vecinătate a

Uniunii, precum și măsurilor prin care se pot aborda principalele probleme cu care se

confruntă acestea, și anume criza migrației și a refugiaților și problemele umanitare

aferente din vecinătatea sudică, precum și agresiunea Rusiei în țările din vecinătatea

estică; consideră că stabilitatea și prosperitatea în vecinătatea Uniunii sunt benefice atât

pentru regiunile în cauză, cât și pentru Uniune în ansamblul său; își reiterează

solicitarea de a crește sprijinul pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu,

Autoritatea Palestiniană și UNRWA pentru a răspunde nevoilor în creștere, cu scopul

de a atinge obiectivul declarat al Uniunii de promovare a dezvoltării și a stabilității în

regiune și de a sprijini capacitatea de rezistență a palestinienilor; reafirmă că susținerea

țărilor care implementează acorduri de asociere cu Uniunea este esențială pentru a

facilita reformele politice și economice, dar atrage atenția că această susținere ar trebui

acordată numai dacă țările respective îndeplinesc criteriile de eligibilitate, mai ales în

ceea ce privește statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice; prin urmare,

decide să majoreze resursele pentru Instrumentul european de vecinătate (IEV),

Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) și pentru asistența macrofinanciară

(AMF);

53. subliniază importanța rolului pe care Europa îl joacă la nivel mondial în eradicarea

sărăciei și asigurarea dezvoltării celor mai defavorizate regiuni, în concordanță cu

obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; prin urmare, alocă resurse financiare

suplimentare pentru Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și ajutorul

umanitar; reamintește că, întrucât o proporție semnificativă a migranților care

traversează Marea Mediterană provin din Africa Subsahariană, sprijinul Uniunii în

această regiune este esențial pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației;

54. se opune reducerii drastice a contribuțiilor financiare din partea instrumentelor

financiare externe (IEV, IPA, IP și ICD) la programul Erasmus+, în ciuda faptului că

programele de schimburi între tineri pot fi considerate una dintre cele mai reușite

investiții pe termen lung în diplomația culturală și în înțelegerea reciprocă și decide,

prin urmare, să majoreze aceste contribuții;

55. având în vedere înrăutățirea îngrijorătoare a situației în ceea ce privește democrația,

statul de drept și drepturile omului, decide să reducă sprijinul acordat reformelor

politice în Turcia; decide să înscrie în rezervă o parte din creditele disponibile, care

urmează a fi eliberate atunci când Turcia realizează îmbunătățiri măsurabile în

domeniile statului de drept, democrației, drepturilor omului și libertății presei, în acest

58

caz fondurile fiind redirecționate către organizațiile societății civile, pentru a le permite

să adopte măsuri de sprijinire a acestor obiective;

56. este de părere că, pentru a combate în mod adecvat campaniile de dezinformare,

precum și pentru a promova o imagine obiectivă a Uniunii în afara granițelor sale, este

nevoie de mijloace financiare suplimentare; solicită, prin urmare, să se consolideze

finanțarea destinată contracarării campaniilor de dezinformare și atacurilor cibernetice;

decide, prin urmare, să majoreze resursele pentru acțiunile de comunicare strategică

care urmează să fie desfășurate în țările din vecinătate, precum și în Balcanii de Vest;

reamintește importanța investițiilor în vizibilitatea acțiunii externe a Uniunii pentru a

spori impactul finanțării în acest domeniu și pentru a consolida diplomația publică a

Uniunii în conformitate cu ambițiile Strategiei globale;

57. consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată

comunității turco-cipriote pentru a aduce o contribuție decisivă la continuarea și

intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, la bunăstarea

maroniților care doresc să se relocheze și a tuturor persoanelor aflate în enclave, așa

cum s-a convenit în cadrul celui de al 3-lea Acord de la Viena, și a sprijini Comisia

tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită, promovând astfel încrederea

între cele două comunități și reconcilierea acestora;

58. subliniază că tendința Comisiei de a recurge la mecanisme bugetare secundare precum

fondurile fiduciare și alte instrumente similare nu s-a dovedit a fi întotdeauna un

succes; este preocupat că constituirea de instrumente financiare în afara bugetului

Uniunii ar putea să amenințe unitatea sa și să eludeze procedura bugetară și totodată să

submineze gestionarea transparentă a bugetului și să limiteze dreptul Parlamentului de a

exercita un control eficace asupra cheltuielilor; consideră, prin urmare, că instrumentele

externe care au apărut în ultimii ani trebuie să fie incluse în bugetul Uniunii, astfel încât

Parlamentul să poată exercita un control deplin asupra utilizării acestor instrumente; ia

act de faptul că, până la sfârșitul lunii septembrie 2017, a fost angajată în bugetul pe

2017 o sumă totală de 795,4 milioane EUR pentru fondurile fiduciare ale UE; solicită

Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului suma pe care intenționează

să o angajeze în 2018 pentru fondurile fiduciare; își reiterează îngrijorarea cu privire la

faptul că contribuțiile statelor membre la aceste fonduri tind să nu fie pe măsura

promisiunilor lor; ia act de Raportul special nr. 11/2017 al CCE privind Fondul fiduciar

Bêkou al UE pentru Republica Centrafricană; este preocupat de deficiențele identificate

de CCE, cum ar fi lipsa evaluării nevoilor globale și mecanismele disfuncționale de

coordonare cu alți donatori; își exprimă intenția de a evalua valoarea adăugată a

fondurilor fiduciare ale UE ca instrument de politică externă a Uniunii;

59. reamintește că, în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul privind CFM, toate

cheltuielile și veniturile Uniunii și Euratom sunt înscrise în bugetul general al Uniunii

Europene, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul financiar; solicită Comisiei

să mențină unitatea bugetului și să o considere un principiu director atunci când

lansează noi inițiative;

60. subliniază importanța misiunilor de observare a alegerilor pentru întărirea instituțiilor

democratice și instaurarea încrederii publice în procesele electorale, care în schimb

promovează consolidarea păcii și stabilitatea; subliniază necesitatea de a asigura resurse

financiare suficiente pentru atingerea acestui obiectiv;

59

61. subliniază că fondurile ICD nu trebuie redirecționate pentru a finanța noua inițiativă de

consolidare a capacităților pentru securitate și dezvoltare (CBSD) din cadrul IcSP;

deplânge propunerea din PB de a redistribui fonduri ICD în valoare de

7,5 milioane EUR către CBSD și subliniază nevoia urgentă de a găsi soluții alternative

pentru a acoperi această lacună;

62. își reiterează solicitarea ca linia bugetară pentru reprezentanții speciali ai UE să fie

transferată, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar, din bugetul PESC către

bugetul administrativ al SEAE, pentru a consolida și mai mult activitățile diplomatice

ale Uniunii;

63. decide, prin urmare, să anuleze aproape toate reducerile impuse de Consiliu și să

consolideze fondurile alocate rubricii 4 cu 299,7 milioane EUR în credite de

angajament peste nivelul din PB (sumă ce nu include creditele alocate proiectelor-pilot

și acțiunilor pregătitoare, transferul reprezentanților speciali ai UE și reducerile

adoptate deja);

Rubrica 5 – Administrație; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru

cercetare

64. consideră că reducerile propuse de Consiliu nu reflectă nevoile reale, punând astfel în

pericol cheltuielile administrative, care au fost deja raționalizate în mod semnificativ;

reinstituie, așadar, la nivelul din PB toate cheltuielile administrative ale Comisiei,

inclusiv cheltuielile de la rubricile 1-4 pentru sprijin administrativ și pentru cercetare;

65. decide, în conformitate cu concluziile „Avizului comun al serviciilor juridice ale

Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind trei aspecte ale relației dintre

OLAF și comitetul de supraveghere al acestuia”, din 12 septembrie 2016, să înscrie în

rezervă 10 % din creditele alocate Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF)

până în momentul în care Comitetului de supraveghere i se asigură accesul la dosarele

cazurilor OLAF, aprobând totodată o ușoară majorare a bugetului OLAF, în

conformitate cu responsabilitățile sale sporite;

66. observă că, la începutul anului 2017, OLAF a anchetat un caz grav de fraudă vamală în

Regatul Unit, care a fost cauzat de subevaluarea produselor importate și care a generat

o pierdere de venituri de aproape 2 miliarde EUR la bugetul Uniunii în perioada 2013-

2016; este îngrijorat că frauda nu a încetat până în prezent și că se înregistrează în

continuare pierderi la bugetul Uniunii; solicită Comisiei să țină seama de reacția lentă a

administrației din Regatul Unit la recomandările sale în acest sens în cadrul

negocierilor aferente Brexitului; solicită statelor membre care au obiectat față de cadrul

juridic al Uniunii referitor la încălcările dispozițiilor vamale și la sancțiunile aferente să

își revizuiască poziția pentru a permite o soluționare rapidă a acestei probleme;

Agențiile descentralizate

67. sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor;

consideră, prin urmare, că orice reducere suplimentară propusă de Consiliu ar pune în

pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să-și îndeplinească sarcinile ce

le-au fost atribuite; consideră că noile posturi aprobate în poziția sa sunt necesare

pentru a îndeplini sarcini suplimentare ca urmare a noilor evoluții politice și a noii

60

legislații; își reiterează angajamentul de a menține resursele și, dacă este necesar, de a

furniza resurse suplimentare pentru a asigura buna funcționare a agențiilor;

68. în contextul provocărilor cu care se confruntă în continuare Uniunea în ceea ce privește

migrația și securitatea și având în vedere necesitatea unui răspuns coordonat la nivel

european, decide să majoreze creditele alocate Europol, Eurojust, CEPOL, EASO și

Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA);

69. reamintește faptul că este important ca Uniunea să se axeze pe competitivitatea pentru

creștere economică și locuri de muncă; reamintește faptul că dezvoltarea deplină și

punerea în aplicare de către Uniune a proiectelor sale Galileo și EGNOS, pentru care

Agenția GNSS European (GSA) este parțial responsabilă, constituie o prioritate

strategică pentru Uniune; reamintește că GSA se confruntă cu un deficit de resurse în

domeniul securității cibernetice și al serviciului public reglementat și decide, prin

urmare, să majoreze nivelul creditelor alocate acesteia;

70. consideră că Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul

Energiei (ACER) are nevoie de credite și de resurse umane suplimentare pentru a-și

îndeplini misiunea extinsă legată de transpunerea în practică a codurilor de rețea pentru

energie electrică și gaze și a orientărilor aferente, precum și de monitorizarea

transpunerii;

71. reamintește îndeosebi că Agenția Europeană de Mediu (AEM) ajută Uniunea să ia

decizii în cunoștință de cauză cu privire la îmbunătățirea mediului, integrarea

considerentelor de mediu în politicile economice și realizarea tranziției către

durabilitate și că, în contextul politicii Uniunii privind clima și energia pentru 2030,

Comisia a propus o activitate nouă pentru AEM în domeniul guvernanței uniunii

energetice fără a suplimenta deloc schema de personal în acest scop;

72. subliniază că, deși în prezent resursele bugetare și numărul de posturi alocate Agenției

Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă par să fie adecvate, în viitor

vor trebui monitorizate cu atenție nevoile agenției în ceea ce privește resursele

operaționale și personalul;

73. salută includerea unor resurse adecvate prevăzute în bugetul pe 2018 pentru a susține

autoritățile europene de supraveghere (AES); subliniază că rolul AES este esențial

pentru a promova punerea în aplicare consecventă a legislației Uniunii și o mai bună

coordonare între autoritățile naționale și pentru a asigura stabilitate financiară, piețe

financiare mai bine integrate, protecția consumatorilor și convergența în materie de

supraveghere; subliniază că, în interesul unei utilizări prudente a bugetelor lor, AES

trebuie, în permanență, să se limiteze strict la sarcinile și la mandatul care le-au fost

încredințate de legiuitorul Uniunii;

74. reiterează faptul că, astfel cum a fost convenit în cadrul AII din 2 decembrie 2013, 2018

este ultimul an de punere în aplicare a reducerii cu 5 % a personalului și de redistribuire

a personalului din agenții; își reiterează opoziția față de orice continuare a unei abordări

globale privind resursele agenției după 2018; își reafirmă deschiderea față de

îmbunătățirea eficienței între agenții prin intensificarea cooperării administrative sau

chiar prin fuziuni, acolo unde este cazul, și prin partajarea anumitor funcții cu Comisia

sau cu o altă agenție; salută, în acest sens, inițiativa de a coordona în continuare

activitățile agenției prin intermediul Secretariatului permanent al rețelei agențiilor UE

61

(denumit în prezent Oficiul comun de sprijin) și sprijină înscrierea unui post

suplimentar în organigrama Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară ale cărui

costuri vor fi mutualizate din bugetele existente ale agențiilor Uniunii și care va fi

detașat la oficiul respectiv;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

75. decide să adopte un pachet de compromis care conține un număr limitat de proiecte-

pilot și acțiuni pregătitoare, pe baza unei analize atente a PP și a AP propuse, plecând

de la ratele de succes ale celor existente și excluzând inițiativele pentru care există deja

un temei juridic, luând pe deplin în considerare analiza Comisiei privind fezabilitatea

proiectelor și ținând seama și de disponibilitatea unor marje reduse, precum și de

plafoanele PP și AP;

76. subliniază, prin urmare, eforturile depuse de Parlamentul European în acest sens și

solicită Comisiei să dea dovadă de bunăvoință la punerea în aplicare a PP-AP adoptate

la sfârșitul procedurii bugetare, indiferent de evaluarea sa privind capacitatea de punere

în aplicare, la fel ca în cazul oricărei decizii a Parlamentului European și a Consiliului;

Instrumente speciale

77. reamintește utilitatea unor instrumente speciale pentru a asigura o marjă de flexibilitate

în ciuda plafoanelor foarte strânse prevăzute de actualul CFM și salută îmbunătățirile

aduse de revizuirea la jumătatea perioadei a Regulamentului privind CFM; solicită să se

utilizeze la maximum posibilitățile oferite de Instrumentul de flexibilitate, de marja

globală pentru angajamente și de marja pentru situații neprevăzute pentru a finanța

gama largă de noi provocări și responsabilități suplimentare cărora trebuie să le facă

față bugetul Uniunii;

78. solicită majorarea rezervei pentru ajutoare de urgență și a Fondului de solidaritate al

Uniunii Europene (FSUE) având în vedere dezastrele tragice survenite în ultima vreme,

și anume incendiile și seceta extremă din Portugalia și din Spania;

79. reamintește, de asemenea, importanța Fondului european de ajustare la globalizare

(FEG), a rezervei pentru ajutoare de urgență și a Fondului de solidaritate al UE (FSUE);

sprijină intenția Comisiei de a face posibilă o mobilizare mai rapidă a FSUE prin

plasarea majorității creditelor care îi sunt alocate într-o rezervă în bugetul Uniunii, care

se adaugă la sumele deja înscrise în buget pentru plata avansurilor; regretă reducerea

propusă de Consiliu în această privință și decide să reinstituie parțial nivelul creditelor

din PB, cu excepția sumei care a fost alocată anticipat în 2017 prin intermediul

bugetului rectificativ nr. 4/2017 și a mobilizării FSUE pentru Italia; solicită extinderea

domeniului de aplicare a FSUE pentru a oferi asistență victimelor actelor de terorism și

familiilor acestora;

Plăți

80. își exprimă îngrijorarea cu privire la actuala tendință de subutilizare a creditelor de

plată constatată în ansamblul bugetului Uniunii, nu numai la subrubrica 1b, ci și la

rubricile 3 și 4, în ciuda nevoii de a face față apariției unor noi provocări și instituirii

unor mecanisme de finanțare flexibile; reamintește că în ultimii doi ani nivelul plăților

din bugetul Uniunii a fost redus considerabil, această reducere fiind asociată cu un nivel

62

ridicat al excedentului bugetar; își exprimă, prin urmare, îngrijorarea cu privire la marja

fără precedent de 10 miliarde EUR rămasă sub plafonul de plăți în actualul PB, ceea ce

reflectă o tendință de subutilizare a creditelor, care ar putea conduce la o presiune acută

asupra plăților la finalul actualului CFM;

81. insistă asupra necesității de a se reinstitui la nivelul din PB creditele de plată de la toate

liniile reduse de Consiliu și de a se majora creditele de plată în mod punctual, în special

la liniile în cadrul cărora au fost modificate creditele de angajament;

Alte secțiuni

82. regretă practica utilizată de Consiliu în repetate rânduri, care constă în creșterea

reducerii forfetare standard pentru instituțiile Uniunii; consideră că această practică are

un puternic efect perturbator asupra bugetelor instituțiilor ale căror rate de reducere

sunt precise în mod tradițional; consideră că această abordare nu constituie nici o

reducere punctuală, nici un exemplu de bună gestiune financiară; reinstituie, prin

urmare, rata de reducere la nivelul din PB;

Secțiunea I – Parlamentul European

83. menține nivelul global al bugetului său pentru 2018, astfel cum a fost adoptat în

Rezoluția sa sus-menționată din 5 aprilie 2017, care însumează 1 953 483 373 EUR;

include ajustări tehnice neutre din punct de vedere bugetar, pentru a ține seama de o

serie de informații actualizate care nu erau disponibile la începutul acestui an;

84. constată că nivelul bugetului estimat pentru 2018 corespunde unui procent de 18,88 %,

fiind mai mic decât cel din 2017 (19,25 %) și cel mai mic procent din cadrul rubricii 5

înregistrat în ultimii cincisprezece ani; cu toate acestea, insistă că dorința de a reduce

cât mai mult posibil cheltuielile Parlamentului European nu ar trebui să rezulte într-o

reducere a capacității Parlamentului de a-și desfășura activitatea legislativă obișnuită;

85. reamintește prioritățile Parlamentului European pentru următorul exercițiu financiar, și

anume consolidarea măsurilor de securitate adoptate deja și creșterea rezistenței

Parlamentului în fața atacurilor cibernetice; îmbunătățirea transparenței propriei

proceduri bugetare interne a Parlamentului; precum și direcționarea resurselor din

bugetul Parlamentului către îndeplinirea funcțiilor sale esențiale legate de legiferare,

activitatea sa în calitate de componentă a autorității bugetare, reprezentarea cetățenilor

și controlul activității altor instituții;

86. salută crearea grupului de lucru al Biroului Parlamentului privind indemnizația pentru

cheltuieli generale; subliniază așteptările legate de o mai mare transparență în ceea ce

privește indemnizația pentru cheltuieli generale și necesitatea de a lucra la definirea

unor norme mai precise privind responsabilitatea pentru cheltuielile autorizate în cadrul

acestei indemnizații, fără a cauza Parlamentului costuri suplimentare;

87. invită Biroul să opereze următoarele modificări concrete în legătură cu indemnizația

pentru cheltuieli generale:

- indemnizația pentru cheltuieli generale trebuie gestionată în toate cazurile printr-

un cont bancar separat,

63

- deputații trebuie să păstreze toate chitanțele aferente indemnizației pentru

cheltuieli generale,

- sumele necheltuite din indemnizația pentru cheltuieli generale trebuie să fie

restituite la sfârșitul mandatului;

88. reduce schema de personal a Secretariatului său General pe 2018 cu 60 de posturi

(obiectivul privind reducerea cu 1 % a personalului), în conformitate cu acordul din 14

noiembrie 2015 convenit cu Consiliul referitor la bugetul general al Uniunii Europene

pentru exercițiul financiar 2016; reamintește că cele 35 de posturi acordate

Parlamentului European în 2016 erau legate de noile activități de consolidare a

securității și, astfel, au fost scutite de aplicarea măsurilor impuse în vederea reducerii

personalului, astfel cum s-a confirmat la adoptarea bugetului rectificativ nr. 3/2016 și a

bugetului general pentru 201784; solicită Comisiei să își adapteze tabelele de

monitorizare în consecință, pentru a furniza Parlamentului European și Consiliului

informații corecte în toate etapele procedurii;

89. salută schimbul de opinii cu privire la politica imobiliară a Parlamentului, care a avut

loc la 11 iulie 2017 și la care au participat Comisia pentru bugete, Secretarul General și

vicepreședinții responsabili pentru politica imobiliară a Parlamentului; consideră că

acest dialog ar trebui să fie un proces continuu, în special în perspectiva viitoarelor

discuții care vor fi inițiate de Birou privind renovarea clădirii Paul Henri-Spaak;

90. își reiterează poziția, astfel cum a fost formulată în rezoluția sa sus-menționată din 5

aprilie 2017, cu privire la faptul că mecanismele de control utilizate în cazul partidelor

politice europene și al fundațiilor politice europene pot fi îmbunătățite în continuare; ia

act, în acest sens, de propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE,

Euratom) nr. 1141/201485 și salută orice efort de îmbunătățire a gradului de

responsabilitate și a transparenței în efectuarea cheltuielilor;

91. reamintește analiza ECA din 2014 care estima costurile dispersiei geografice a

Parlamentului la 114 milioane EUR pe an; în plus, ia act de constatarea prezentată în

Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii

Europene86 că 78 % din toate misiunile personalului statutar al Parlamentului reprezintă

rezultatul direct al dispersiei geografice a instituției; subliniază că raportul estimează,

de asemenea, impactul asupra mediului al dispersiei geografice între 11 000 și 19 000

tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de dispersie și

solicită, prin urmare, o foaie de parcurs spre un sediu unic și o reducere a liniilor

bugetare relevante;

Secțiunea IV – Curtea de Justiție

92. reinstituie la nivelul din PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu, care sunt

esențiale pentru funcționarea Curții, și restabilește nivelul de finanțare prevăzut de

estimări pentru două posturi bugetare, pentru a spori capacitatea Curții de a face față

unei cereri din ce în ce mai ridicate în domeniul serviciilor de traducere;

84 Texte adoptate, P8_TA(2016)0401 / P8_TA(2016)0411. 85 COM(2017)0481. 86 Texte adoptate, P7_TA(2013)0498.

64

93. pune la îndoială veridicitatea declarației unilaterale a Consiliului și a anexei conexe în

ceea ce privește reducerea cu 5 % a personalului, incluse în poziția Consiliului privind

PB pe 2018, conform cărora Curtea trebuie să reducă încă 19 posturi din schema sa de

personal; subliniază că cele 19 posturi în cauză reprezintă cele 12 și 7 posturi acordate

în mod justificat de Parlament și Consiliu în cursul procedurilor bugetare pe 2015 și,

respectiv, 2016, deoarece au apărut nevoi suplimentare, și insistă deci ca cele 19 posturi

să nu fie din nou eliminate, deoarece Curtea a realizat deja în mod corespunzător

obiectivul de reducere a personalului cu 5 % prin eliminarea a 98 de posturi în perioada

2013-2017;

Secțiunea V – Curtea de Conturi

94. reinstituie la nivelul PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu, pentru a-i permite

Curții de Conturi să își pună în aplicare programul de lucru și să prezinte rapoartele de

audit planificate;

95. instituie o rezervă la postul „Consultări, studii și monitorizări cu caracter limitat”, în

așteptarea rezultatului negocierilor în curs privind revizuirea Regulamentului financiar,

precum și a revizuirii care va intra în vigoare în 2018;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

96. reinstituie la nivelul PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu;

97. majorează peste nivelul PB două linii bugetare prin care se finanțează activitatea

grupurilor consultative interne în acordurile comerciale;

Secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

98. reinstituie la nivelul PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu;

99. majorează peste nivelul PB o serie de linii bugetare în conformitate cu estimările

Comitetului Regiunilor;

Secțiunea VIII – Ombudsmanul European

100. salută rezultatele demersurilor întreprinse de Ombudsman pentru a realiza economii în

bugetul său prin sporirea eficienței în comparație cu anul precedent;

Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

101. își exprimă surprinderea în legătură cu decizia Consiliului de a reduce bugetul

Autorității Europene pentru Protecția Datelor, având în vedere sarcinile suplimentare

care îi sunt conferite instituției de Parlamentul European și de Consiliu; reinstituie,

așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu pentru a-i permite Autorității Europene

pentru Protecția Datelor să-și îndeplinească obligațiile și angajamentele;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

102. reinstituie toate liniile bugetare reduse de Consiliu;

65

103. instituie un post bugetar pentru capacitatea de comunicare strategică, în conformitate cu

concluziile Consiliului European din martie 2015, și decide să acorde SEAE personalul

și instrumentele necesare pentru a reacționa la dezinformarea propagată de țări terțe și

actori nestatali;

104. decide, în plus, să transfere linia bugetară pentru reprezentanții speciali ai UE de la

capitolul bugetar PESC către bugetul SEAE pentru a spori coerența acțiunii externe a

Uniunii;

105. decide să pună la dispoziție un cuantum suplimentar față de estimările bugetare ale SEAE

pentru stagiarii din cadrul delegațiilor Uniunii, ca răspuns la constatările din ancheta

Ombudsmanului European privind stagiile neremunerate87;

o

o o

106. ia act de declarația unilaterală a Franței și a Luxemburgului anexată la poziția

Consiliului privind proiectul de buget pentru exercițiul financiar 2018, astfel cum a fost

adoptată la 4 septembrie 2017; reamintește că, la trilogul bugetar de primăvară din 27

martie 2017, reprezentanții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei au

convenit asupra calendarului pragmatic privind desfășurarea procedurii bugetare,

inclusiv asupra datelor privind perioada de conciliere; reamintește că Consiliul Afaceri

Generale a aprobat acest calendar pragmatic la reuniunea sa din 25 aprilie 2017, în

deplină cunoaștere a calendarului perioadelor de sesiune ale Parlamentului din 2017;

constată, prin urmare, că procedura bugetară se desfășoară în conformitate cu

calendarul pragmatic convenit între cele trei instituții;

107. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu

amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții

și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

87 Ombudsmanul European, 454.2014/PMC.

extras - chamber of deputies · 2018-01-25 · propunerea agenției europene pentru produse chimice...

Documents