EXPROPRIEREA

6.1. Notiunea si reglementarea

Exproprierea a fost definita ca fiind un mod originar de dobandire

a proprietatii constand in trecerea fortata in proprietate publica, prin

hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietate privata, cu

o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.87

Intr-o alta formulare, exproprierea a fost definita ca fiind o

institutie juridica de drept public care consta in achizitia fortata, cu titlu

oneros, pentru cauza de utilitate publica, in conditiile legii si sub control

judiciar, a unor bunuri imobile proprietate privata.88

Exproprierea este reglementata in art. 44 alin. 3 si 6 din

Constitutie, art. 481 Cod civil, Legea nr. 33/1994, Hotararea Guvernului

nr. 583/1994, Legea nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile

lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale89 si in

Normele metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin 838h78i

Hotararea Guvernului nr. 941/200490.

Interesul public poate duce nu doar la limitarea exercitiului unor

atribute ale dreptului de proprietate, dar si la pierderea acestuia cu

privire la bunuri imobile. Aceasta posibilitate este reglementata de

Constitutie care in art. 44 alin. 3 prevede ca „nimeni nu poate fi

expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit

legii, cu dreapta si prealabila despagubire”, precum si de art. 481 Cod

civil potrivit caruia „nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa,

87 Liviu Pop, op. cit., p. 49

88 Eugen Chelaru, Circulatia juridica a terenurilor, Editura All Beck,

Bucuresti, 1999, p. 334

89 Publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei” nr. 487/31.05.2004

90 Publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei” nr. 596/1.07.2004

90

afara numai pentru cauza de utilitate publica, si primind o dreapta si

prealabila despagubire” si, in sfarsit, in Legea nr. 33/199491 care

cuprinde dispozitii de natura sa asigure cadrul legal adecvat procedurilor

de expropriere si stabilire a despagubirilor, dar si apararea dreptului

de proprietate privata.

Legea nr. 33/1994 se completeaza cu Regulamentul privind procedura

de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetarii prealabile in

vederea declararii utilitatii publice pentru lucrari de interes national sau

de interes local.92

6.2. Principiile exproprierii

Exproprierea este guvernata de urmatoarele principii:

1. Existenta unei cauze de utilitate publica

Exproprierea se poate face numai pentru lucrari de utilitate

publica, care potrivit art. 5 din Legea nr. 33/1994 se declara pentru

lucrari de interes national sau de interes local.

Conform art. 6 din Legea nr. 33/1994 sunt de utilitate publica

lucrarile privind: prospectiunile si explorarile geologice; extractia si

prelucrarea substantelor minerale utile; instalatii pentru producerea

energiei electrice; caile de comunicatii, deschiderea, alinierea si largirea

strazilor; sistemele de alimentare cu energie electrica, telecomunicatii,

gaze, termoficare, apa, canalizare; instalatii pentru protectia mediului;

indiguiri si regularizari de rauri, lacuri de acumulare pentru surse de apa

si atenuarea viiturilor; derivatii de debite pentru alimentari cu apa si

pentru devierea viiturilor; statii hidrometeorologice, seismice si sisteme

de irigatii si desecari; lucrari de combatere a eroziunii de adancime;

cladirile si terenurile necesare constructiei de locuinte sociale si altor

obiective sociale de invatamant, sanatate, cultura, sport, protectie si

asistenta sociala, precum si de administratie publica si pentru

autoritatile judecatoresti; salvarea, protejarea si punerea in valoare a

monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a parcurilor

91 Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate

publica, publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei” nr. 139/2.06.1994

92 Regulamentul a fost adoptat prin Hotararea Guvernului

nr. 583/31.08.1994, publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei”

nr. 271/26.09.1994

91

nationale, rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii; prevenirea si

inlaturarea urmarilor dezastrelor naturale – cutremure, inundatii, alunecari

de terenuri; apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala.

2. Existenta unei despagubiri drepte si prealabile

Expropriatorul este obligat sa plateasca proprietarului bunului

expropriat sau titularilor altor drepturi reale cu privire la bunul

expropriat o compensare pentru pierderea suferita care trebuie sa fie

dreapta, adica sa acopere intreaga pierdere suferita de persoanele

afectate de masura exproprierii

In acest sens sunt dispozitiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, care

prevede ca despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si

din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptatite, iar

la calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta

vor tine seama de pretul cu care se vand, in mod obisnuit, imobilele de

acelasi fel in unitatea administrativ – teritoriala, la data intocmirii

raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau,

dupa caz, altor persoane indreptatite, luand in considerare si dovezile

prezentate de acestia.

Despagubirea trebuie sa fie si prealabila, caracter care reprezinta

o garantie importanta acordata persoanelor indreptatite la expropriere.93

3. Exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin

hotarare judecatoreasca

Instanta de judecata dispune cu privire la expropriere si stabileste

despagubirea pe care urmeaza sa o primeasca expropriatul.

6.3. Obiectul exproprierii

Obiectul exproprierii il constituie bunurile imobile proprietatea

persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ,

precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, municipiilor si

judetelor.

In enumerarea facuta de legiuitor in art. 2 din Legea nr. 33/1994

nu sunt incluse bunurile imobile proprietate de stat. In acest sens, Curtea

93 Valeriu Stoica, Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, in

revista „Dreptul” nr. 5/2004, p. 34

92

Constitutionala a decis ca exproprierea nu se poate referi la bunurile

aflate in proprietatea statului.94

6.4. Procedura exproprierii

Procedura exproprierii se desfasoara in trei etape reglementate

distinct in lege:

1. utilitatea publica si declararea ei;

2. masurile premergatoare exproprierii;

3. exproprierea si plata despagubirilor.

Pentru a se produce exproprierea este necesar sa fie intrunite, in

mod cumulativ, urmatoarele conditii95:

– existenta unei declaratii de utilitate publica;

– existenta unei publicitati speciale;

– existenta unei juste si prealabile despagubiri.

Conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 33/1994, utilitatea publica se

declara de catre Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre

consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti pentru

lucrarile de interes local.

Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei

cercetari prealabile si conditionat de inscrierea lucrarii in planurile

urbanistice si de amenajare a teritoriului, aprobate, conform legii, pentru

localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei.96

Pe baza rezultatelor cercetarii prealabile se adopta actul de

declarare a utilitatii publice, care se aduce la cunostinta publica prin

afisare la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala este situat

bunul imobil si prin publicare in Monitorul Oficial – pentru utilitatea

94 Curtea Constitutionala, Decizia nr. 115/21.05.1997, publicata in

„Monitorul Oficial al Romaniei” nr. 141/1997

95 Ion Dogaru, Teodor Sambrian, Drept civil roman, Tratat, Vol. II,

Teoria generala a drepturilor reale, Editura Europa, Craiova, 1996, p. 339-343

96 Corneliu Birsan, Maria Gaita, Mona Maria Pivniceru, op. cit.,

p. 33-36; Eugen Chelaru, Drept civil. Drepturile reale principale, p. 28-29;

Corneliu Birsan, op. cit., p. 63 – 65; Liviu Pop, op. cit., p. 51 – 53; Ion Dogaru,

Sevastian Cercel, op. cit., p. 85 – 86; Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu,

op. cit., p. 115

93

publica de interes national – sau in presa locala – pentru utilitatea

publica de interes local.

Dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul imobilului97 va

executa planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre

expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum si a ofertelor

de despagubire.

Propunerile de expropriere, impreuna cu procesul – verbal care

incheie cercetarea prealabila declararii utilitatii publice, se notifica

titularilor drepturilor reale asupra imobilelor, in termen de 15 zile de la

publicare, iar aceste persoane pot face intampinare impotriva actelor

respective in termen de 45 de zile de la primirea notificarii.

Intampinarile vor fi solutionate in termen de 30 de zile de o

comisie constituita prin hotarare a Guvernului pentru lucrarile de interes

national, prin decizia delegatiei permanente a consiliului judetean sau

prin dispozitia primarului municipiului Bucuresti pentru cele de interes

local.

Hotararea comisiei este comunicata partilor in termen de 15 zile

de la adoptarea, iar acestea o pot contesta la Curtea de apel in raza

careia se afla situat imobilul, in termen de 15 zile de la comunicare,

potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 544/2004.

Solutionarea cererii de expropriere este de competenta

tribunalului in a a carui raza este situat bunul imobil propus pentru

expropriere.

Instanta va verifica daca sunt intrunite toate conditiile cerute de

lege pentru expropriere si va stabili cuantumul despagubirilor si suma

cuvenita fiecarei parti.

Potrivit art. 26 din Legea nr. 33/1994, despagubirea se compune

din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului

sau celorlalte persoane indreptatite.

Pentru stabilirea despagubirilor instanta va constitui o comisie

compusa din trei experti: unul numit de instanta, unul desemnat de

expropriator si unul din partea persoanelor supuse exproprierii.

97 Expropriator, in intelesul Legii nr. 33/1994, este statul, prin

organismele desemnate de Guvern, pentru lucrarile de interes national, si

judetele, municipiile, orasele si comunele, pentru lucrarile de interes local,

conform art. 12 alin. 2 din lege

94

La calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si

instanta, vor tine seama de pretul cu care se vand, in mod obisnuit,

imobilele de acelasi fel in unitatea administrativ – teritoriala, la data

intocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse

proprietarului sau, dupa caz, altor persoane indreptatite, luand in

considerare si dovezile prezentate de acestia.

Primind rezultatul expertizei, instanta il va compara cu oferta si cu

pretentiile formulate de parti si va hotari, despagubirea acordata

neputand sa fie mai mica decat cea oferita de expropriator si nici mai

mare decat cea solicitata de expropriat sau de o alta persoana interesata.

6.5. Efectele exproprierii

Exproprierea produce urmatoarele efecte98:

– transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse

exproprierii in patrimoniul expropriatorului;

– imobilul expropriat trece in proprietatea publica liber de orice

sarcini;

– stingerea dezmembramintelor dreptului de proprietate: uzul,

uzufructul, abitatia si superficia;

– stingerea drepturilor personale dobandite de alte persoane

asupra imobilului expropriat, cum ar fi cum ar fi cele rezultate dintr-un

contract de locatiune sau un contract de comodat;

– subrogatia reala cu titlu particular: ipoteca si privilegiul

imobiliar se stramuta de drept asupra despagubirilor stabilite, iar odata

ce despagubirea a fost stabilita, creditorul ipotecar nu mai poate proceda

la executarea silita a imobilului respectiv.

Prin art. 35-37 din lege sunt reglementate doua drepturi in

favoarea proprietarului imobilului expropriat:

1.dreptul de a cere retrocedarea imobilului expropriat;

2. dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului.

98 Eugen Chelaru, Efectele juridice ale exproprierii pentru cauza de

utilitate publica, in „Dreptul” nr. 4/1998, p. 15-17, Flavius Baias, Bogdan

Dumitrache, Discutii pe marginea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea

pentru cauza de utilitate publica, in „Dreptul” nr. 4/1995, p. 27

95

Potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994, daca bunurile imobile

expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului

pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrarile nu au

fost incepute, fostii proprietari pot sa ceara retrocedarea lor, daca nu s-a

facut o noua declarare de utilitate publica.

Cererea de retrocedare se adreseaza tribunalului care, dupa ce

verifica temeiurile acesteia, poate sa dispuna retrocedarea.

Curtea Suprema de Justitie, prin decizia nr. VI din 29 septembrie

1999, pronuntata de Sectiile Unite99, a admis un recurs in interesul legii

si a decis ca in cazul cererilor de restituire a imobilelor expropriate

anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 33/1994, sunt aplicabile

dispozitiile Legii nr. 33/1994.

Retrocedare imobilului se face in schimbul unui pret, care se

stabileste ca si in situatia exproprierii, si nu poate sa fie mai mare decat

despagubirea actualizata.100

Art. 37 din Legea nr. 33/1994 prevede ca in cazul in care lucrarile

pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul

doreste instrainarea imobilului, expropriatul – fost proprietar – are un

drept prioritar la dobandire, la un pret care nu poate fi mai mare decat

despagubirea actualizata. In acest scop, expropriatorul se va adresa in

scris fostului proprietar, iar daca acesta nu opteaza pentru cumparare

sau daca nu raspunde expropriatorului in termen de 60 de zile de la

primirea notificarii, acesta din urma poate dispune de imobil.

99 Publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei”. nr. 636/27.12.1999

100 Marian Nicolae, Discutii cu privire la aplicarea in timp a art. 35 – 36

din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica,

in „Dreptul” nr. 11/2000, p. 25