Laborator Medico-Legal

• Expertize biocriminalistice pe corpurile delicte, precum expertiza petelor de sange, de sperma si a firului de par;

• Expertize antropologice

• Expertiza filiatiei: - metode serologice, HLA sau ADN;

• Expertize toxicologice

Expertizele biocriminalistice• sunt examinate serologic in vederea identificarii prezentei urmelor biologice:

• arme (cutit, bate),

• materiale textile (imbracaminte, lenjerie intima, asternuturi),

• kit-uri de recoltare probe biologice in agresiunile sexuale,

• probe biologice sau diferite obiecte colectate de la locul fapte

Examenul serologic al sangelui si petelor de sange

Obiective:

I. prezenta sangelui

II. specia careia ii apartine sangele

III. in cazul in care sangele este uman, asocierea cu un anumit individ

- Teste de orientare- fenoftaleina/ leucomalahit/ luminol (foto)

Algoritm de analiză

1. Identificarea petelor (La fața locului sau pe cadavru, haine)

2. Identificarea modelului de distribuție

3. Dovedirea faptului că este sânge (3a),uman (3b)

4. Identificarea particularităților serologice (grup)

5. Determinarea regiunii anatomice de unde a provenit sângele

6. Determinarea sexului

7. Analiză genetică

locul unde s-au gasit urmele,

forma sub care se prezinta (picaturi, balti, jeturi), dimensiuni

dupa forma se poate aprecia distanta de la care s-a produs sangerare in raport cu suportul respectiv:

forme unice <1m,

forme multiple , imprastiate >1m,

directia sangerarii –dupa inclinatia axului mare

Culoare

culoarea ramane rosie la intuneric timp de 2-3 saptamani,

in lumina difuza 7-8 zile,

la soare vireaza in brun in 1-2 zile

Modele de picături de sânge• Active/proiectate – în apariția modelului intervine cel puțin o

forță externă

• Pete de transfer/contact

• Alterate – picături de sânge coagulat, diluat, uscat, difuzat, ingerat de insecte, etc.

5

Pattern al picăturilor de sânge ce sugerează faptul căvictima s-a mișcat dupa incident (trecere din decubitdorsal în decubit lateral) -> decesul nu a fostinstantaneu

Omucidere prin lovituri multiple cu ciocanul în pat. Înainte de a muri a reușit să ajungă pe podea-Sânge coagulat -> a stat un timp în pat inconștient-Sângele coagulat lasă o dâră spre dr -> victima era în viață când a coborât din pat-Agresorul a încercat să curețe patul cu o mătură-Dr sus – urme de mătură pe cearșaf-Dr jos - mătura

Sus - Identificarea armei crimei. Jos – identificarea sângelui victimei pe hainele sau încălțăminte agresorului

Patternul de distribuire a picăturilor de sânge în împușcare (back și forward spatter)

• Determinate de prăbușirea cavității temporare produse de glonț

Back Spatter

• Picături de sânge ce se deplasează în sensul opus glonțului, de la orificiul de intrare

• Dimensiunile modelului depind de:

• Tipul de armă

• Muniție

• Particularitățile anatomice ale orificiului de intrare

• Utile deoarece:

• Găsite pe mâna victimei – sugerează sinuciderea

• Găsite pe mâna/hainele agresorului – identificăcriminalul

sinucidere cu o armă de calibru mare

sinucidere cu pistol

Forward Spatter• Picături de sânge ce se deplasează în același sens

cu glonțul, de la orificiul de ieșire al acestuia

• Dimensiunile modelului depind de:

• Calibrul armei

• Distanța de la gura armei până la orificiul de intrare

• Caracteristicile orificiului de ieșire

• Elemente de interpunere (haine, păr, etc)

• Utilă deoarece:

• Identifică poziția victimei îm momentul tragerii

Împușcare cu armă cu alice (sinucidere), cu forward spatter pe tavan și peperete).

Centrul forward spatter-ului –tavan. Direcția de tragere – spre superior

Reacții care dovedesc că respectiva pată este de sânge

• Reacții de probabilitate-Adler, Kastel Meyer

• Reacții de certitudine

• Probe morfologice (examinare frotiu la MO)

• Probe microcristalografice-pentru sange vechi alterat

• Probe spectrofotometrice

Reacții care dovedesc proveniența umană a probelor

- Serologice (Ag-Ac)

- Genetice

• Determinarea sexului

- Analize cromozomiale

- Analize de genetică moleculară

Teste de confirmare:

• FOB (fecal occult blood test) - Ac anti hemoglobină umană

RSID (Rapid stain identification) blood – detectează glicoforina A umană

Determinarea regiunii anatomice de unde a provenit sângele

• Sânge arterial – roșu aprins

• Sânge venos - roșu negricios

• Sânge pulmonar – aerat

• Sânge menstrual – cu fragmente de mucoasă endometrială

• Sânge din sist digestiv – în zaț de cafea

1. Teste prezumptive/de orientare

• Examinare vizuala

• suport textil - culoare alb-gãlbuie, cu aspect mat, scrobitcu marginile bine delimitate

• suport neabsorbant - formeazã o peliculã scuamoasã, albicioasã.

• examinare suprafete mari

• iluminarea cu UV

• suporturi de culoare inchisa

• lumina de 450nm si examinare cu ochelari portocalii, cand pata de sperma prezinta fluorescenta.

• testul fosfatazei acide

• enzima prezenta in lichidul seminal in concentratiifoarte mari

Examenul serologic al spermei si petelor de sperma• pe corpul si imbracamintea victimei, asternuturi, mobila, covoare.

• tampoanele vaginale, anale sau/si orale.

2. Teste de confirmare

• Examinarea microscopica• morfologia spermatozoidului uman este unica.

• Antigen specific prostatic p30 • + chiar si in cazul barbatilor vasectomizati sau azospermici

Identificarea petelor de saliva

• la nivelul plagilor muscate, partea adeziva a timbrelor si plicurilor, suprafetefolosite pentru baut, resturi de alimente.

• dificil de detectat vizual,

• localizare: UV sau surse de lumina alternativa - fluorescenta acestor pete.

• se prefera efectuarea directa a examinarii genetice (celulelor epiteliale ale mucoasei bucale)

Examinarea medico-legala a firelor de par

• Obiective

• specia

• compararea cu fire de par de la suspect

• Etape:

• examinarea morfologica (macro si microscopica)

• examinarea genetica

Determinarea apartenentei individuale se compara urmatoarele aspecte morfologice in firul de par cercetat

cat si in cel de referinta (de la suspect):culoarea, lungimea, diametrul si ondularea firuluidimensiunea, forma, densitatea si distributia pigmentilormodificarile cosmeticemodificari produse de boli sau deficiente alimentareprezenta/absenta afectiunilor dermatologiceforma sectiunii tijei.

Examinarea morfologica-nu poate determina cu certitudine apartenenta firului de par-poate arata ca doua fire de par prezinta suficiente similaritatiastfel incat acestea sa provina de la aceeasi persoana sau caprezinta diferente semnificative astfel incat nu pot proveni dela acelasi individ-are loc inaintea examenului genetic: ieftina si mai rapida.-potrivire microscopica intre firul de par al suspectului cu celgasit la locul faptei – se continua cu analiza genetica:-celule ale foliculului pilos care adera de radacina paruluiatunci atunci exista posibilitatea de a se extrage din acesteasuficient ADN nuclear-desi exista posibilitatea sa se extraga ADN din tija paruluiaceasta metoda este rar utilizata in practica deoarece ADN-ulastfel extras este mitocondrial si are o valoare probatorie maiscazuta decat a ADN-ului nuclear.

Antropologie medico-legalaLaborator

Scopurile EML Antropologice

• Identificare victimei (sau cel putin realizarea unui profil biologic (inaltime, sex, varsta, rasa, patologii osoase)

• Identificarea intervalului postmortem (functie de caracteristicileramasitelor si ale mediului in care au fost gasite)

• Aducerea de informatii cu privire la contextul in care s-a produsdecesul

Subspecialitati ale Antro ML

• Taphonomia – studiul modificarilor postmortem ale cadavruluideterminate de mediu• Descompunere

• Deplasari (vant, apa, animale)

• Modificari conservatoare (mumificare, inghetare)

• Modificari distructive determinate de fauna

• Osteologie medico-legala

• Odontologie medico-legala

• Entomologie medico-legala

Vechime

• >50-100 ani -> antropologie istorica -> piese muzeu

• <50 ani -> antropologie medico-legala -> utila identificareaantropologica medico-legala

Datarea

SUNT OASE ?

SUNT OASE DE OM?

CARE ESTE SEXUL?

CE STATURA AVEA?

CE VARSTA AVEA?

DE CAT TIMP ESTE MORT?

CARE ESTE CAUZA MORTII?

Metodologie

1. Sunt oase?• dg dif cu “oase false”, alte

corpuri asemanatoare

2. Sunt oase de om sau de animal?• Dg dificile

• La copii

• La tarsiene/metatarsiene cu ursi

Fig. 1.Mâna copil (vârsta 7 ani), decedat cu 2 luni Fig. 2. Oase de origine animală (labă de urs)

anterior descoperirii resturilor cadaverice

Uman?

Femur de sugar (dreapta) și de găină (stânga)

Mână de om (stânga) și labă de urs (dreapta) bear paw

Determinarea sexului

Stabilirea sexuluiCraniul masculin, spre deosebire de cel feminin are:

• dimensiuni mai mari

• proeminente mai bine reliefate (in sp occipitale si mandibulare)

• orificiile bazei craniului – diametru mai mare

• procesele mastoide mai largi (sprijina craniul; spre deosebire, celefeminine nu ajung la planul format de mandibula si occipital, astfelca craniul are tendinta sa se rostogoleasca)

• fose temporale mai adanci

• calota mai putin boltita (glabela si arcadele sprancenoas depasescradacina nasului)

• grosimea parietalelor mai mare spre medial (la femei e lateral)

• partile scuamoase ale frontalului si occipitlului mai groase

• solzul occipitalului mai gros decat cel al frontalului (invers la femei)

• vertexul mai bombat

• fruntea inclinata cu unghiul frontonazal mai adancit (femeie-fruntea verticala)

• viscerocraniu mai lung• orbitele dreptunghiulare, inserate mai jos• apertura nazala – mai inalta, ingusta si cu margini mai

ascutite; oasele nazale sunt mai mari si se proiecteaza maimult anterior decat cele feminine.

• tavanul orbitei si fosa lacrimala mai adanci• bose frontale proeminente (daca se identifica cel mai

probabil persoana este de sex masculin)• mandibula in forma de V (la femei e in forma de U)• menton patrulater (la femei rotund sau ovalar)• volum cranian mai mare (in medie cu 200 ml)• marginea supraorbitala – mai pronuntata• fruntea – inalta la barbati, aspect infantil la femei• dinti – mai mari decat la femei, molarii au de obicei 4

cuspide la femei; la barbati frecvent molarul inferior I are 5 cuspide

Testul degetului – degetul mare si introduce in marea incizura ischiatica; daca degetul mare poate

intra si iesi liber din incizura, eventual sa faca si miscari laterale pelvisul este feminin; daca degetul

mare nu se poate misca liber inainte-inapoi in marea incizura ischiatica – masculin.

Unghiul infrapubian – degele 1 si 2 se pun in unghi drept si pubisul se aduce intre ele; daca

unghiul infrapubian intra fara probleme intre cele doua degete – masculin, daca nu – feminin

Stabilirea varstei

• eruptia dentara

• Tocirea dintilor

• Suturi

• Excrescente osoase (>45-50 ani)

• Variatiile canalului medular al humerusului (se inalta cu inaintarea in varsta)

Determinarea vârstei la care a decedat

Stabilirea taliei

• definitiva la 22 - 25 ani; intre 40 si 60 de ani scade cu 2-3 cm.

• utile – oasele lungi, lungimea lor fiind direct corelabila cu talia. Ex:• humerus – cca 20% din talie

• femur – cca 27% din talie

• tibie – cca 22% din talie

Stabilirea rasei

• Utilitate crescuta:• Forma aperturii nazale

• Forma palatului

• Prezenta de oase wormiene in suturile craniene

• Forma arcadelor zigomatice

Grade de certitudine in identificare

• Posibilitate – profilul obtinut sustine apartenenta sa la o anumitapersoana

• Probabilitate – exista dovezi circumstantiale care sa sustinaapartenenta profilului obtinut la o anumita persoana (ex. Buletinde Identitate)

• Certitudine: teste obiective care sa dovedeasca apartenentaprofilului obtinut la o anumita persoana (profil dentar, ADN, etc)

Identification

Expertiza medico-legala a filiatiei

Filiaţia = raportul de descendenţă biologică rezultat din şirul continuu al naşterilor

• directă şi imediată (se referă la copil şi fiecare din părinţii săi)

• indirectă şi îndepărtată (se referă la o persoană şi antecedenţii îndepărtaţi – bunici, străbunici, pe linie paternă și maternă)

Baza juridica a problemelor legate de filiatie este legiferata de CodulFamiliei

• Baza legala a testelor privind cercetarea filiatiei

Expertiza medico-legala serologica a filiatiei se efectueaza, înconformitate cu art. 31, alin. 1 din Ordinul pentru aprobarea Normelor proceduraleprivind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legalenr.1134/C/25.05.2000 al Ministerului Justitiei si nr. 255/4.04.2000 al MinisteruluiSanatatii (publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 459/19.09.2000), la

Solicitare scrisa din partea instantelor de judecata;

Solicitare scrisa a partilor ,cu completarea, de comun acord, a uneicereri tip; pentru minori sau persoanele fara capacitate de exercitiuacordul trebuie dat de catre tutorele legal. În cazul custodiei comune a minorilor ambii parinti trebuie sa îsi exprime în scris acordul;

• testele de paternitate efectuate in cadrul oficial al INML au valoare in justitie, fie ca sunt efectuate la solicitarea expresa a instantei de judecata sau la cererea partilor.

Este solicitată în:

• cauze civile: stabilirea filiaţiei faţă de tată

stabilirea filiaţiei faţă de mamă

• cauze penale: incest, viol care au avut ca urmare sarcina și naşterea, pruncucidere, infanticid, adopții ilegale

Etape de investigare succesive:

• examinare serologică- vârsta minorului trebuie sa fie mai mare de 3 luni si jumatate.

• profil AND- Nu exista restrictii legate de varsta la care se poate face o testareADN, aceste testari putandu-se efectua imediat dupa nasterea copilului.

Examenele se fac la cei trei membrii: mama, presupusul tată, copil

1. Stabilirea filiaţiei faţă de mama (Codul Familiei – Art. 50-52)

• solicitată în cazurile în care copilul nu are certificat de naştere(nerecunoscut / nedeclarat / neînregistrat) sau în cazul în care copilul afost pierdut / abandonat sau schimbat în materninate / furat

• acțiunea este introdusă de copil în numele sau împotriva mamei

2.Filiația față de tatătăgada paternităţii pentru copilul născut în interiorul căsătoriei- acţiune iniţiată de tată împotriva copilului în termen de 6 luni din

momentul în care tatăl a luat cunoştinţă de naşterea copilului

stabilirea paternităţii copilului născut în afara căsătoriei

• acţiune iniţiată de mamă în numele copilului, împotriva tatălui, în termen de 1 an de la naşterea copilului

• Testele serologice difera in functie de complexitatea marker-ilor evidentiati pe suprafata celulelorsanguine (antigene), astfel:

Primul examen serologic studiaza un numar restrâns de markeri eritrocitari si serici si anumesistemele. Are un grad de discriminare redus; ABO, MN, factorul D al sistemului Rhesus si sistemulhaptoglobinc

Examenul serologic complex cerceteaza un numar mai mare de markeri serologici si anume: sistemulABO, cu determinarea subgrupei unde este cazul, sistemul MNSs, sistemul Rhesus- factorii C, c, D, E, e si Cw acolo unde este cazul, sistemul haptoglobinic, factorul P1 al sistemului Pp si factorul Kell al sistemului Kell- Cellano. Are un grad de discriminare net superior fata de primul examen serologic, de aproximativ 67%.

Ø când nu se evidentiaza elemente de excludere ale barbatului în cauza fata de copil, se calculeaza procentul de probabilitate de paternitate, care variaza functie de frecventa antigenelorsistemelor efectuate in populatie.

Ø Procentul de probabilitate calculat in limita sistemelor efectuate poate ajunge pina la 90 %.

Examenul Sistemului HLA cls. I studiaza markeri limfocitari (celule albe ale sangelui). Este cel maicomplex (polimorf) sistem din lumea vie, ceea ce ii confera un inalt grad de discriminare (92%) iarîmpreuna cu sistemul ABO si Rhesus aduce un grad de discriminare de pina la 95%.

Ø când nu se evidentiaza elemente de excludere ale barbatului în cauza fata de copil, se calculeaza procentul de probabilitate de paternitate care poate ajunge pina la 98,9%.

Expertiza medico-legala de cercetarea a filiatiei prin examen ADN se efectueaza in conformitate cu art.31 din Ordinul privind Aprobarea Normelor Procedurale privind efectuarea expertizelor nr.1134/C/2000 a Ministerului Justitiei (publicat in Monitorul Oficial 459/2000) si Ordinul nr.254/2000 a Ministerului Sanatatii (publicat in Monitorul Oficial 258/2000) la solicitarea Instantelor de Judecata si/sau la cererea persoanelor fizice, in cadrul laboratoarelor specializate apatinand Institutelor Medico-Legale.

Procedura de prelevare a probelor biologice pentru testarea ADN

Probele biologice utilizate pentru testareaADN sunt reprezentate de esantioane de saliva

Prelevarea se face cu ajutorul unor tampoanede vata sterile prin stergerea fetei interne aobrazului.

•

• secventa genetica a copilului provine din secventa genetica a mamei si a tatalui biologic;

• se compara rezultatele electroforetice ale secventei copilului cu cele ale secventei mamei: acele fractiuni electroforetice din secventa copilului care nu se regasesc in secventa mamei sale trebuie sa se regaseasca in secventa tatalui daca acesta este tatal biologic: probabilitate de paternitate - 99,99%.

Teste de filiatieFiliatie- Copilul trebuie sa primeasca o gena de la mama

si una de la tata

- Pentru a dovedi cu un grad extrem de ridicat desemnificatie statistica inrudirea sunt necesari10-16 loci (STR) distincti

- Teoretic 1-2 mutatii pot sa apara la copii; peste3 incompatibilitati -> utilizat empiric ca si dg deexcludere a filiatiei

- Cazul din dr -> filiatie cu 3 mutatii la copil(pentru determinarea filiatiei au fost utilizati 30loci diferiti)

• Situatii speciale in care se solicita cercetarea paternitatii

Testarea prenatala a paternitatii

Testarea paternitatii cand prezumtivul tata biologic nu este disponibilfiind decedat, disparut, domiciliaza intr-o alta tara, etc.

GENETICA MEDICO-LEGALARezultatul unei testari ADN formulat in cadrul unei expertize medico-legale constituie unmijloc de proba in procesele civile si penale.

Probe biologice ce pot fi utilizate• Sânge – necesită cantități ceva mai mari, majoritatea elementelor celulare fiind

anucleate (hematii);

• Mușchi scheletic – se recomandă prelevarea la sala de autopsie, pe lângă sânge;

• Secreție vaginală – recomandabil prelevarea a 3 probe în tuburi din plastic;

• Pete de sânge/spermă – diametrul minim recomandat – 0,5-1 cm;

• Fire de păr – minim 10-20 cu rădăcină (fără nu sunt utile pentru analiza STR);

• Alte fragmente de organe – rezultate variabile; dacă sunt proaspete nu pun probleme de obținere a materialului genetic dar putrefacția și invazia bacterianădetermină hidroliza atipică a ADN ce duce la erori de interpretare a rezultatelor.

• Unghii, salivă, urină – poate fi obținut material genetic suficient pentru analiză;

• Pulpa dentară – utilă în cazul în care au acționat factori de mediu extremi (ex.tempfoarte ridicate) ce au determinat distrugeri tisulare masive.

• Testarile ADN se efectueaza utilizand kituri de reactivi omologateinternational pentru identificarile de persoane si echipamente deanaliza genetica automate omologate pentru domeniul geneticiijudiciare.

• Toate protocoalele de testare ADN utilizate in LG-INML au fost validateurmand recomandarile Societatii Internationale de Genetica Judiciara.Cresterea gradului de automatizare in prelucrarea profilelor ADNminimizeaza riscul erorilor de ordin tehnic. Marja de eroare pentruechipamentele de analiza genetica existente in LG-INML este practicneglijabila, incadrandu-se din acest punct de vedere in standardele deanaliza recomandate si acceptate la nivel international.

Examinarea toxicologicamedico-legala

Examinarea toxicologica medico-legala

• Se efectueaza pentru determinarea prezentei drogurilor (precumalcoolul, stupefiante) si a substantelor active (medicamente, etc.)

• Se recolteaza de la persoana in viata cu trusa standard de recoltarepentru alcool/droguri. Se sigileaza. Se aduce la institutia medico-legala cea mai apropiata. Se inregistreaza si se duce la laboratorul de toxicologie unde se efectueaza analiza.

• Se recolteaza de la persoana decedata produse biologice reprezentatede sange, urina, ficat, rinichi, stomac.

• In laboratorul de toxicologie probele biologice/sangele de la cadavruparcurg doua etape: o etapa de prelucrare a materialului cadaveric denumit extractie si o a doua etapa in care acest produs biologic esteintrodus intr-un aparat pentru analiza fazei de extractie.

• Probele de la persoana in viata nu necesita extractie ci doar separare in ser si folosirea serului sau din contra a sangelui total (doua metodeposibile)

• Daca este pentru alcool se foloseste fie:• Un echipament clasic denumit Cordebar care permite o analiza prin evaporare a

alcoolului• Gazcromatografie cu headspace.

• Daca este pentru droguri stupefiante se folosesc mai multe posibilitati:• Gazcromatografie (INML)• Cromatografie in lichid cu presiune ridicata HPLC (INML)• Imunoanaliza (INML)

• Avantaje: se solicita analiza toxicologica pentru droguri, stupefiante, alcool, ori de cate ori este suspectata o intoxicatie. Pentru a determinacauza medicala a mortii in unele caauri examenul toxicologic estesingurul concludent

• Dezavantaje: • Costuri

• Limitele detectiei (depind de tehnologia echipamentelor, vechimea probelorbiologice)

• Recunoasterea si acceptabilitatea metodei daca este noua

Este important ca laboratoarele de toxicologiesa efectueze teste interlaboratoare si acreditarisi recunoasteri astfel incat valoarea testelor sianalizelor sa nu fie puse in discutie.

Utilizarea si interpretarea rezultatelor Kit-urilor rapide (imunoassay) pentru despistarea substantelor psihoactive

• Metode preliminare de screening ale unei detectii toxicologice complete, cu siguranta stiintifica, utilizabila in scop probator

• Ofera doar trierea initiala a probelor ce vor fi supuse unor metode analitice intrumentale pentru certificarea rezultatelor in etapele ulterioare, obligatorii atunci cand analizele toxicologice sunt parte integranta a unui proces de cercetare/judecata

Limitele metodelor rapide

• Limitate doar la cateva tipuri de probe biologice

• Vizeaza doar categoriile majore de substante psihoactive

• Nu identifica substanta ci doar clasa din care apartine

• Nu identifica sau sunt limitate in a identifica metaboliti ai substantelorpsihoactive

• Ofera doar informatii calitative – nu permit interpretri valide din punct de vedere toxicologic

• Susceptibile la eori generate de conditii de recoltare

• Imposibilitatea reproductibilitatii testarii si a prezervarii probei biologice/tesuturi

Va multumesc!