EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE 2

SHIPexaminarea cu lichide penetrante

Cod:NTPC-402Revizia0Editia1

CUPRINS

1. SCOP..pag. 2

2. DOMENIU ...pag. 2

3. DEFINITII.pag. 2

4. DOCUMENTE DE REFERINTA.. ...pag. 4

5. RESPONSABILITATI.pag. 4

6. CONDITII GENERALE pag. 4

7. INREGISTRARE, ARHIVARE DOCUMENTE.pag. 9

8. ANEXE..pag. 9

1. SCOP

Aceasta procedura stabileste metodologia de examinare nedistructiva cu lichide penetrante, in vederea depistarii discontinuitatilor deschise la suprafata materialelor sau a sudurilor.

2. DOMENIU

Aceasta procedura descrie tehnica de examinare precum si evaluarea indicatiilor obtinute in urma controlului cu lichide penetrante, efectuat materialelor metalice (feroase si neferoase) neporoase, folosite la fabricatia navelor.

3. DEFINITII, abrevieri3.1. Blocuri Comparator (P1 si P2)

Blocuri confectionate din otel, aluminiu sau alt material, cu defecte artificiale (fisuri), utilizate la compararea directa a proprietatilor lichidelor penetrante in diferite conditii de examinare.

3.2. Contrast

Diferenta de stralucire sau culoare dintre indicatie si fond.

3.3. Curatire

Operatiunea de indepartare a impuritatilor organice sau/si anorganice de pe suprafata de controlat.

3.4. Degresare

Operatiunea de indepartare a uleiurilor si grasimilor de pe suprafata de controlat, prin dizolvare cu solventi organici.

3.5. Developant

Suspensie de pulbere absorbanta intr-un vehicul volatil, care se aplica dupa indepartarea penetrantului, cu scopul de a extrage penetrantul din discontinuitati si de a forma un fond contrast, pentru o mai buna vizualizare a indicatiilor.

3.6. Discontinuitate

Intrerupere intentionata sau neintentionata in structura fizica sau in configuratia suprafetelor unei piese.

3.7. Evaluare

Apreciere a indicatiilor, cu scopul de stabili daca se incadreaza sau nu, in limitele de acceptare.

3.8. Fluorescenta

Proprietatea unei substante de a emite radiatii vizibile, in timpul expunerii la radiatii ultraviolete.

3.9. Fond

Aspectul suprafetei de controlat, in contrast cu indicatiile aparute.

3.10. Indicatie relevanta

Indicatie de discontinuitate, care este provocata de existenta unui defect si care necesita interpretare.

3.11. Indicatie, nerelevanta

Indicatie falsa, provocata de alte cauze decat existenta unui defect.

3.12. Inspectie

Examinare vizuala, efectuata dupa terminarea procesului de aplicare a lichidelor penetrante pe suprafata de controlat.

3.13. Interpretare

Apreciere a indicatiilor de pe suprafata, cu scopul de a stabili daca sunt indicatii relevante sau nerelevante.

3.14. Lumina vizibila (alba)

Radiatie electromagnetica, in domeniul lungimii de unda de 400-700 nanometri.

3.15. Lumina UV (neagra)

Radiatie electromagnetica, in apropierea domeniului ultraviolet al lungimii de unda (330-390 nanometri)

3.16. Penetrant, indepartabil cu apa

Penetrant cu continut de agent emulgator, care poate fi indepartat prin spalare cu apa.

3.17. Penetrant, dublu-rol (vizibil si fluorescent)

Penetrant care produce atat indicatii fluorescente cat si indicatii vizibile prin contrast de culoare.

3.18. Post-curatire

Indepartarea de pe suprafata controlata a materialelor folosite. dupa terminarea examinarii cu lichide penetrante.

3.19. Spalare

Proces de indepartare de pe suprafata examinata a lichidului penetrant, prin spalare cu apa sau alti solventi.

3.20. Spalare excesiva

Spalare prea energica sau/si prelungita a excesului de penetrant, care determina inlaturarea penetrantului din unele discontinuitati.

3.21. Timp de developare

Timpul scurs intre aplicarea developantului si examinarea vizuala a suprafetei.

3.22. Timp de penetrare

Timpul total in care penetrantul este in contact cu suprafata de examinat (inclusiv timpul de aplicare si de scurgere a penetrantului).

3.23. Timp de uscare

Timpul necesar uscarii suprafetei, dupa spalarea penetrantului sau aplicarea developantului.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA4.1. ASTM SE-165, Articolul 24

4.2. ASME Sectiunea V, T-600/ T-650, Articolul 6

4.3. Procedura de instruire si autorizare a personalului care efectueaza control nedistructiv, cod NTPA-404

5. RESPONSABILITATI

5.1. Seful Laboratorului Control Nedistructiv cu Ultrasunete este responsabil cu elaborarea, implementarea si revizia acestei proceduri.

5.2. Operatorii certificati Nivel II, care efectueaza controlul NDE, sunt responsabili cu evaluarea indicatiilor si intocmirea raportului de examinare.

5.3. Operatorii certificati Nivel I, sunt responsabili cu pregatirea suprafetei si efectuarea controlului numai in prezenta si sub indrumarea unui operator certificat Nivel II.

6. CONDITII GENERALE

6.1. Calificarea personalului

Personalul care efectueaza examinari cu lichide penetrante are calificarea de operator Nivel II si este certificat conform Standardelor D.M.H.I. si Procedurii interne de instruire si autorizare a personalului care efectueaza control nedistructiv cod NTPA-404.

6.2. Metode aplicabile

Alegerea metodei si a tehnicii de examinare, depinde de conditiile in care se desfasoara examinarea si de tipul lichidelor penetrante utilizate.

Metodele de examinare cu lichide penetrante sunt urmatoarele:

(1) Examinarea cu lichide penetrante fluorescente ( vizibile numai la lumina UV)

(2) Examinarea cu lichide penetrante colorate (contrast rosu, vizibile la lumina naturala)

6.3. Materiale si echipamente

(1) Lichidele penetrante sunt utilizate conform prescriptiilor producatorului, pentru a evita incompatibilitatea chimica sau reactia acestora cu materialul examinat.

(2) Echipamentul de masurare si verificare folosit trebuie sa aiba Certificat de calibrare, emis de producator sau Buletin de verificare, emis de Institutul National de Metrologie-Bucuresti.

(3) Lichidele penetrante constand in penetrant fluorescent sau contrast culoare, degresant solvent si developant, trebuie sa aiba Certificat de Conformitate cu descrierea produsului, specificatii tehnice, termen de valabilitate si masuri de securitate in utilizarea produselor, eliberat de Producator.

(4) La examinarea cu lichide penetrante se utilizeaza urmatoarele materiale:

ARDROX OVERCHECK P6R- penetrant cu dubla proprietate: contrast culoare rosu, pentru examinari in lumina naturala si contrast culoare negru pentru examinari in lumina neagra (UV).

ARDROX 9D1B- developant in vehicul volatil, utilizabil la ambele tipuri de penetrant (rosu sau fluorescent).

ARDROX 9PR5- solvent degresant, pentru curatirea initiala sau finala a suprafetei examinate.

(5) La examinarea cu lichide penetrante se utilizeaza urmatorul echipament de masurare si verificare:

Lampa de lumina ultravioleta, tip ARDROX 1025- pentru examinarile efectuate cu lichide penetrante fluorescente.

Instrument digital pentru masurarea intensitatii luminii, tip RADIOMETER ARDROX DLM 1000- cu senzor pentru lumina neagra, in domeniul intensitatii cuprins intre 0-19990 uw/cm (domeniul spectral 320-380 nm) si senzor pentru lumina alba, in domeniul intensitatii cuprins intre 0-1999 Lux (domeniul spectral 380-700 nm).

Blocuri de testare, tip CRT-P2, pentru compararea directa a performantelor penetrantului, in conditii speciale de utilizare. Termometru tip TESTO 900, pentru verificarea temperaturii piesei examinate si a mediului ambiant.6.4. Masuri de protectie individuala

(1) Substantele utilizate in examinarea cu lichide penetrante, sunt ambalate sub forma de recipiente sub presiune.Acestea contin acetone si substante tensioactive care sunt daunatoare sanatatii si totodata sunt extrem de inflamabile.

(2) Operatorii sunt obligati sa respecte urmatoarele masuri de precautie:

Sa evite contactul solventilor cu pielea si ochii, prin purtarea manusilor si a ochelarilor de protectie.

Sa pastreze si sa utilizeze substantele departe de surse de foc.

Sa evite inhalarea vaporilor, prin ventilarea corespunzatoare a spatiului in care se desfasoara examinarea, sau prin purtarea mastii de gaze.

Sa evite privirea directa la becul lampii UV, cand aceasta este in functionare.

In cazul examinarii cu lumina UV, sa utilizeze echipamentul de protectie corespunzator, pentru a evita arsurile cutanate si/sau afectiuni oculare.

6.5. Procedura de examinare

6.5.1. Temperatura

(1) Temperatura standard, atat a suprafetei piesei examinate cat si a lichidelor penetrante, este intre 16-52 0 C.

(2) Inaintea inceperii examinarii, temperatura piesei si a mediului ambiant se masoara cu termometrul tip TESTO 900.

6.5.2. Pregatirea suprafetei (curatirea)

(1) Inaintea aplicarii penetrantului, suprafata de examinat si zona adiacenta se curata de praf, flux si/sau stropi de sudura, vopsea, ulei, vaselina sau alte impuritati care pot impiedica patrunderea penetrantului.

(2) Daca este necesar, curatarea se face manual sau mecanic, prin periere, pentru indepartarea impuritatilor care adera la suprafata, cum ar fi: carbon, rugina, cruste.

(3) Curatirea cu solventi organici sau degresant, se face pentru a dizova impuritati cum ar fi: pelicule uleioase, lacuri, vaselina, vopsea si alte materii organice.

(4) Uscarea suprafetei dupa curatare, se face prin evaporare naturala la temperatura mediului ambiant.

6.5.3. Aplicarea penetrantului

(1) Aplicarea penetrantului se face prin pulverizare, asfel incat toata suprafata de examinat sa fie acoperita cu un strat suficient, uniform distribuit.

(2) Dupa aplicare, excesul de penetrant este lasat sa se scurga de pe suprafata.

(3) Pentru a patrunde in eventualele discontinuitati, durata timpului de penetrare este de minim 7 minute si maxim 30 minute.

(4) Timpul de penetrare prelungit, afecteaza caracteristicile penetrantului, fapt care se observa prin dificultatea spalarii acestuia de pe suprafata, situatie in care se procedeaza la reaplicarea penetrantului pentru timpul stabilit initial.(A se vedea timpul recomandat de producator)

6.5.4. Indepartarea excesului de penetrant

(1) Penetrantul se indeparteaza de pe suprafata prin spalare manuala, folosind o carpa moale (care nu lasa scame), inmuiata in apa si bine stoarsa.

(2) Operatia se repeta pana cand majoritatea urmelor de penetrant sunt indepartate.

(3) Temperatura apei pentru spalare este de 16-43 0 C.

(4) In cazul penetrantilor fluorescenti, spalarea se va face in lumina UV, pentru a vedea daca penetrantul este indepartat corespunzator.

(5) Spalarea excesiva determina inlaturarea penetrantului din discontinuitati.

6.5.5. Uscarea suprafetei

Uscarea suprafetei dupa spalare, se face prin evaporare naturala la temperatura mediului ambiant.

6.5.6. Aplicarea developantului

(1) Developantul se aplica prin pulverizare, dupa indepartarea penetrantului si uscarea suprafetei.

(2) Developantul se aplica intr-un strat subtire, uniform distribuit pe toata suprafata de examinat.

(3) Timpul de developare incepe imediat dupa aplicarea developantului si se termina in momentul in care developantul este uscat.

(4) Durata timpului de developare, inainte de inspectie, este de maxim 30 minute.

6.5.7. Inspectia vizuala

(1) La examinarea cu lichide penetrante contrast rosu, inspectia vizuala a suprafetei se efectueaza in urmatoarele conditii :

(1.1.) Dupa expirarea timpului de developare stabilit.

(1.2.) Pentru o mai buna apreciere a indicatiilor, suprafata examinata este observata incepand cu momentul aplicarii developantului.

(1.3.) Intensitatea luminii albe (naturala sau artificiala) necesara pentru asigurarea sensibilitatii pe tot parcursul inspectiei, este de 32.5 Foot-candles (350 Lux)

(2) La examinarea cu lichide penetrante fluorescente, inspectia suprafetei se face in urmatoarele conditii:

(2.1.) Intensitatea luminii albe (naturala sau artificiala) in ambient este de maxim 3 Foot-candles

(2.2.) Intensitatea luminii negre (UV) pe suprafata examinata este minim 800(W/cm 2

(2.3.) Intensitatea luminii se verifica inainte de inceperea inspectiei, cu Radiometer DLM-1000.

(2.4.) Lampa UV se porneste cu cel putin 5 minute inainte de utilizare si masurarea intensitatii luminii.

(2.5.) Operatorul care efectueaza inspectia, trebuie sa stea in conditiile de iluminat stabilite, cu cel putin 5 minute inainte de inceperea inspectiei, pentru acomodarea ochilor.

6.5.8. Post-curatirea

(1) Post-curatirea este necesara in situatia in care reziduurile de lichid penetrant sau developant impiedica desfasurarea proceselor de prelucrare ulterioare sau functionarea normala a ansamblului din care suprafata examinata face parte.

(2) Daca este necesara, post-curatirea se face imediat dupa inspectie, prin spalare cu apa sau cu solvent.

6.5.9. Evaluarea indicatiilor

(1) Urmele de la prelucrarea mecanica a suprafetei, produc indicatii false sau nerelevante. Acestea nu vor face obiectul evaluarii ulterioare.

(2) Discontinuitatile mecanice produc indicatii relevante prin actiunea penetrantului, care iese din discontinuitati si se imprima in pelicula de developant.

(3) Suprafetele intinse, pigmentate sau fluorescente, care pot masca indicatii de la discontinuitati, sunt considerate neacceptabile. Aceste suprafete se curata si se reexamineaza.

(4) Indicatiile relevante, care rezulta din discontinuitati mecanice, sunt :

(4.1.) Indicatii liniare, la care lungimea este de trei ori mai mare decat latimea

(4.2.) Indicatii rotunde, care au forma circulara sau eliptica

6.5.10. Criterii de acceptare

(1) Indicatiile la care una dintre dimensiuni este mai mare de 2 mm, sunt considerate indicatii relevante.

(2) Urmatoarele indicatii sunt neacceptabile :

(2.1.) Indicatiile liniare cu dimensiunea mai mare de 2 mm

(2.2.) Indicatiile rotunde cu dimensiuni mai mari de 5 mm

(2.3.) Patru sau mai multe indicatii dispuse in linie, cu distanta intre ele mai mica de 2 mm.

(2.4.) Zece sau mai multe indicatii rotunde, mai mari de 3 mm2, dispuse pe o suprafata a carei dimensiune majora nu depaseste 150 mm, selectata in cea mai reprezentativa zona, d.p.d.v. al numarului indicatiilor.

(3) Criteriile de acceptare a defectelor din suduri, in faza de fabricatie, sunt urmatoarele:

(3.1.) Se accepta mici indicatii intermitente in cordonul de sudura, daca adancimea lor nu depaseste 1.2 mm.

(3.2.) Fisurile si delaminarile sunt neacceptabile.

(3.3.) Porii uniform repartizati sunt acceptati, daca suprafata afectata nu depaseste 2% din suprafata totala a sudurii.

6.6. Limitarea procedurii standard

In situatia in care examinarea se face in conditii de temperatura mai mare sau mai mica decat temperatura standard (16-520C), este necesara limitarea procedurii pentru temperatura propusa. Pentru limitarea procedurii se utilizeaza blocurile comparator P1 si P2.

6.6.1. Limitarea procedurii pentru examinarea la o temperatura mai mica de 160C

(1) Procedura propusa se aplica blocului comparator P1, care, impreuna cu lichidele penetrante sunt tinute in prealabil la temperatura propusa.(2) Procedura standard, mai sus mentionata, se aplica blocului comparator P2, in domeniul de temperatura standard.(3) Se compara indicatiile provenite de la fisuri, intre cele doua blocuri P1 si P2.(4) Daca indicatiile obtinute la blocul comparator P1 sunt identice cu cele de pe blocul comparator P2, procedura se considera calificata si se aplica in cazul in care examinarea se efectueaza la temperatura stabilita, fiind valabila pana la temperatura standard de 160C. 7. INREGISTRARE, ARHIVARE DOCUMENTE

(1) Toate informatiile care privesc procesul de examinare cu lichide penetrante, precum si rezultatele obtinute, sunt specificate in Raportul de Examinare cu Lichide Penetrante- cod formular NTF402 -care se distribuie partilor interesate.

(2) Originalul Raportului de Examinare cu Lichide Penetrante, se inregistreaza si se pastreaza in arhiva Laboratorului NDT - UT pe o perioada de 2 ani, cu exceptia termenelor specificate prin contract si/sau Regulilor aditionale ale Societatilor de clasificare.

8. ANEXA

(1) Raport de Examinare cu Lichide Penetrante, cod NTF402

(2) Schema procesului de examinare cu lichide penetrante

(3) Instructiuni de operare Lampa UV ARDROX 1025

(4) Date tehnice RADIOMETER DLM-1000

(5) Certificat de conformitate- lichide penetrante ARDROX

SHIP SA. Pagina 1 din 9

d