UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

1. SOMAJUL DISPOZITII GENERALE1.1 NOTIUNI SI DEFINITIINotiunea de somaj isi are originile din cuvantul chomage din limba franceza, care la randul lui provine din limba greaca cauma adica caldura mare din cauza careia se intrerupe orice activitate, cea mai simpla traducere ar fi inactivitate.

1.1.1 Definirea somajuluiSomajul reprezinta un fenomen economic care se caracterizeaza prin oprirea fortata din activitate a unui numar mare de salariati si situatiile in care nu se pot angaja persoanele active din cauza lipsei locurilor de munca cauzate de o instabilitate intre cererea si oferta de munca.Principala cauza a dezvoltarii somajului o reprezinta neputinta ocuparii resurselor de munca datorita modului de functioare al pietei muncii. Datorita dezechilibrului pietei muncii somerii sunt incapabili sa ocupe un loc de munca din cauza unor factori precum: varsta, sexul, salariul, domiciliul, calificarea profesionala; ceea ce reprezinta o distorsionare a pietei muncii.1.2 FORMULE SI TIPOLOGIA SOMAJULUIEconomia imparte somajul in doua categorii. Somajul voluntar care este datorat fortei de munca nedoritoare sa lucreze, in marea majoritate ea se datoreaza detinerii de catre someri de resurse materiale neavand nevoie de un loc de munca. Somajul involuntar caracterizat prin dorinta de angajare a fortei de munca si insuficienta locurilor de munca. Acesta din urma este reprezentat de cresterea cererii pietei munci aducand o instabilitate pe piata muncii si tot odata marirea ratei somajului.Clasificarea somajului din punctul de vedere al duratei este impartita in somaj pe termen scurt si somaj pe termen lung. Somajul pe termen scurt reprezinta o perioada mai mica de un an in care se somerul neavand un loc de munca. Somajul pe termen lung este dat de durata mai mare de un an care devine o problema sociala datorita unui numar mare de persoane active somere, acest lucru fiind intr-o progresie constanta.1.2.1 Somajul frictionalTipul de somaj frictional se incadreaza in somajul de scurta durata, el fiind privit privit ca un lucru normal in piata muncii, creat din cauza miscarilor de persoane. Acest tip se incadreaza totodata si in somajul voluntar datorita somerilor care in general cauta mai multe slujbe insa poate fi generat si involuntar datorita mai multor factori: schimbarea domiciliului in urma casatoriei sau a divortului, intrarea din nou in munca a femeilor dupa ingrijirea copiilor, intrarea absolventilor in piata muncii. Datorita dinamicii economiei persoanele active sunt in cautarea unor noi posibilatati de angazare care garanteaza conditii mai bune, salarii mai mari reprezentand o miscare fireasca a fortei de munca.Factorii care genereaza somajul frictional se impart in:

a) Factori sezonieri, acestia difera in functie de vreme si de perioada din an el fiind intalnit in: agricultura, constructii, turism, etc;b) Factori geografici care influenteaza piata muncii in functie de zone si regiuni neavand o flexibitate mare asupra persoanelor active;

c) Factori discriminatori. Impotriva factului evolutiei econimice acest factor este cel mai des intalnit, el datorandu-se discriminarii asupra: nationalitatii, sexului, varstei, rasei etc.

1.2.2 Somajul structuralPrincipala cauza a aparitiei acestui somaj este datorata restructurarii economiei, lucru ce duce la nevoia de o noua calificare si dezvoltarea unor noi competente pentru forta de munca. Somajul structural apare datorita modificarilor teritoriale si structurale ale econimiei, evolutiei tehnoligice sau modificarea sistemului educational. Datorita acestor modificari apare un dezechilibru intre oferta de munca si cererea de munca. Acesta restructurare produce o crestere a locurilor de munca pentru un anumit nivel marind totodata si cererea de munca pe un alt nivel fara ca salariile sa fie flexibile lasand in urma un numar mare de persoane disponibilizate din cauza neadaptarii rapide la ofertele de munca.

O alta caracteristica a somajului structural este data de producatorii care urmaresc maximizare profitului prin marirea salariilor considerate ca fiind o crestere a productivitatii. Prin urmare aprare o dorinta din partea somerilor pentru obtinerea unor locuri de munca mai bine platite chiar daca au posibilitatea de a muncii in alte locuri acest fapt ducand la o asteptare a unui loc liber intr-un loc de munca mai bine platit. Rezultat a acestei maximizari a profitului apare somajul de asteptare.1.2.3 Somajul ciclic si tehnologicSomajul ciclic se realizeaza atunci cand oferta este mai mare decat cererea de bunuri si servicii din toate segmentele economiei. Consecinta este aceea ca exista o cerere mai mica de munca decat oferta. Impunerea politicilor economice pentru cresterea cererii de munca reprezinta o atitudine potrivita a guvernului reducand taxele si impozitele si crescand cheltuielile guvernamentale.Somajul tehnologic apare prin aducerea de noi inovatii inlocuin forta de munca prin robotizare, informatizare, mecanizare sau automatizare.

.

1.3 CAUZE SI EFECTE ALE SOMAJULUI

Tematica ocuparii fortei de munca si cea a somajului reprezinta o parte foarte importanta a echilibrului macroeconomic si un element critic al politicilor macrosociale si macroeconomice. Somajul se realizeaza in general la nivel microeconomic insa disponibilizarile sunt exprimate la nivel macroeconomic. Dimensiunea si evolutia somajului are nevoie atat de modificari si echilibruri macroeconomice cat si de fasonarea relatiilor de munca.

1.3.1 Efectele produse somerilor la nivel economic si socialSomajul are un efect direct asupra familiei somerilor. Din simplu motiv ca somajul reprezinta lipsa banilor, familia capata probleme si schimbari in modul de viata. Acest fenomen actioneaza direct in viata sociala a somerilor avand ca efect principal imposibilitatea de a realiza cheltuielile necesare sau obligatori ale somerilor cauzand micsorarea nivelului de trai.O influenta puternica o au tineri someri care de cele mai multe ori sunt conditionati de dezvoltarea aptitudinilor, a valorilor si de experienta de munca. Din cauza acestei conditionari tinerii sunt in general incapabili sa isi dezvolte aptitudinile si valorile care conduc la o crestere a productivitatii muncii si totodata obtinerea unei oferte de munca la un nivel mult mai ridicat decat cel de la inceput ceea ce rezulta ca somerii proaspat intrati in piata munci vor avea o perioada destul de lunga in inactivitate.Discriminarea sau deosebirea somerilor este foarte populara in majoritatea segmentelor din piata munci. O mare parte din lucratorii discriminati este reprezentata de batrani. Riscul persoanelor in varsta este cel de a se imbolnavi sau de a deveni incapabilile de munca fapt care determina oferta pietei de munca sa fie restrictiva acestora. Intrarea in somaj a persoanelor batrane influenteaza modul acestora fata posibilitatea regasirii unui loc de munca prin nivelul mai mic al salariului, un statut inferior fata de cel vechi sau uneori nereusirea angajarii.Impactul imediat al omajului cu indivizii este o pierdere de venit asociat cu munc. Pentru muncitorii care ar fi omeri pe perioade lungi de timp,astfel de pierderi pot duce la dezastru financiar. n acest caz, un omer trebuie s se bizuie pe o combinaie de economii, venitul altor membrii ai familiei, i beneficiile omajului prin sprijinul financiar al guvernului. Dac aceste surse de ajutor sunt epuizate, bunstarea public este eventual ajutorul social.

Exist i anumite consecine pozitive ale omajului:a) prin ceea ce presupune(muncitori disponibilizai),fenomenul creeaz o rezerv (mai mult sau mai puin sigur ) de persoane potenial dispuse s lucreze,n vederea acoperirii eventualei cereri suplimentare de for de munc;

b) principial, are loc creterea productivitii muncii dar mai ales a disciplinei i punctualitii celor angajai (de teama concedierii);c) ca factor psihologic presupunnd c,de obicei sunt disponibilizai cei mai puin pregtii sau cei slabi calificai apare ridicarea interesului pentru munc, dar mai ales sporirea competitivitii lucrtorilor existeni;d) recurgerea la a trimite anumite persoane n omaj permite pentru firme meninerea salariilor la cote relativ sczute.

1.3.2 Migratia si impactul ei asupra pietei munciiDeplasarea cu privire la schimbarea domiciliului si a muncii este datorata nivelului de saracie al Romaniei si al unor factori de atragere a fortei de munca in tarile de vest ale Europei.Dupa eliminarea comunismului din Romania fenomenul de migratie a capatat o expansiune ridicata datorita dorintei de trai mai bun. Incepand cu anul 2001, an in care au fost desfiintate in majoritatea tarilor europene vizele Romania a suferit o pierde importanta a fortei de munca vehiculandu-se o cifra care depaseste un milion de persoane. Marea majoritate a personanelor emigrente si-au indreptat atentia catre tari precum Germania, Ucraina, Spania, Italia, Canada si SUA. Cea mai importanta crestere a migratiei a fost reprezentata de eliminarea vizelor din spatial Schengen dupa data de 1 ianuarie 2002 provocand efecte negative asupra aderarii Romaniei la UE dar si evitarea unei crize econimice si sociale cu impact puternic asupra societatii.Un fapt ingrijorator este reprezentat de o crestere continua a emigrarii exerne a populatiei foarte bine pregatita si avand o calificare superioara, principalele categorii de persoane fiind: asistenti medicali, doctori, ingineri, specialist IT, arhitecti, economist. Acest efect provocand o scadere destul de importanta a persoanelor inalt calificate estimandu-se o diminnuare a fortei de munca aproximativ 25%.

1.4 RATA SOMAJULUI

Bcescu Marius, Bcescu Crbunaru Angelica op.cit,pag 725

Bodea Gabriela op.cit, pag83-84

2