INTRODUCERE

Tranziţia Republicii Moldova de la economia planificată la cea de piaţă, a impus

implementarea unui şir de reforme, care a dus la schimbări majore în toate domeniile, inclusiv în

sectorul financiar. În acest context, dinamica agregatelor monetare reflectă utilizarea de către BNM

a instrumentelor politicii monetare. În rezultat, fiecare agregat monetar îndeplineşte funcţii specifice

şi este relevant prin fluxurile reale pe care le intermediază instituţiile financiar-bancare ce îl

gestionează şi prin informaţiile pe care le poate furniza. Prin urmare, identificarea influenţelor pe

care deciziile de politică monetară le au asupra evoluţiei economiei naţionale este de maximă

importanţă în procesul de perfecţionare a instrumentelor de gestiune economică şi confirmă, în

opinia autorului actualitatea temei de cercetare.

Scopul studiului de caz constă în analiza interacţiunii dintre evoluţia structurii agregatului

monetar M3 în perioada a 9 luni ale anoului 2010 şi politica monetară, evaluarea impactului

acesteia asupra situaţiei financiare actuale, precum şi a tendinţelor şi a factorilor ce influenţează

corelaţia agregatului monetar M3 şi politica monetară.

Pentru realizarea scopului urmărit, au fost propuse următoarelel sarcini:

a) Determinarea rolului politicii monetare la aprecierea cantitativă a masei monetare;

b) Aprecierea evolutivă a politicii monetare promovate de BNM în perioada a 9 luni ale

anului 2010 în concordanţă cu rezultatul acesteia. Realizarea acestor sarcini este importantă atît

pentru aprecierea situaţiei actuale din economia naţională, cît şi pentru determinarea perspectivelor

de viitor din domeniu, precum şi a factorilor de influenţă respectivi.

Obiectul studiului de caz constituie politica monetară şi impactul ei asupra dinamicii

agregatului monetar M3 realizat prin intermediul deciziilor BNM.

Subiectul lucrării constă în analiza evolutivă a structurii agregatului monetar M3 pe

parcursul a 9 luni ale anului 2010, aprecierea tendinţelor, perspectivelor, precum şi a factorilor ce

determină aceste aspecte.

La realizarea studiului, au fost utilizate un şir de metode care sunt proprii atît domeniuliu

social-umanist cum ar fi observarea directă şi indirectă a realităţii economice, prin intermediul

informaţiei analizate cu ajutorul abstracţiei ştiinţifice, precum şi domeniului economic în particular:

inducţia şi deducţia.

Baza informaţională a cercetărilor o constituie publicaţiile şi datele statistice ale Băncii

Naţionale a Moldovei, Departamentului Statistică şi Sociologie, Ministerului Finanţelor, etc. 

Lucrarea a fost structurată în două capitole, incluzând şi alte elemente structurale, cum ar fi

introducerea, concluzii şi propuneri, bibliografia şi anexele.

Capitolul I – „Conceptul de masă monetară şi agregat monetar. Abordarea teoretică a

agregatului monetar M3.” – prezintă o sinteză teoretică asupra concepului de masă monetară şi

agregat monetar, precum şi interacţiunea dintre acestea.

Capitolul II – „Evoluţia structurii agregatului monetar M3 în Republica Moldova. Tendinţe,

factori, perspective.” – prezintă o analiză evolutivă şi structurală a agregatului monetar M3 pe

parcursul a primelor 9 luni ale anului 2010, precum şi o apreciere a acestei evoluţii prin prisma

factorilor de influenţă şi a rezultatului efectelor respective.

1. CONCEPTUL DE MASĂ MONETARĂ ŞI AGREGAT MONETAR.

ABORDAREA TEORETICĂ A AGREGATULUI MONETAR M3.

Orice economie naţională este caracterizată de existenţa şi funcţionarea unor pieţe

specializate, unde se întâlnesc şi se reglează, liber sau dirijat, cererea şi oferta de active financiare,

necesare creării de resurse pentru dezvoltarea producţiei de bunuri şi servicii. Pentru Republica

Moldova, tară ce tinde spre o economie de piaţă solidă, funcţionarea acestor pieţe este determinată

inclusiv de politica monetară, adoptată şi implementată de Banca Naţională a Republicii Moldova.

Politica monetară a BNM este îndreptată spre reglarea cererii şi ofertei de bani în economie

în scopul asigurării şi menţinerii stabilităţii sistemului financiar. Respectiv şi masa monetară este

influenţată de corelaţia dintre specificul pieţei monetar-valutare şi politica monetară.

Ca definiţie, masa monetară reprezintă un indicator care desemnează totalitatea mijloacelor

băneşti existente în economia unei ţări la un moment dat, sau ca medie pe o anumită perioadă.

Masa monetară este un indicator statistic, care se cuantifică pe baza bilantului centralizat al

intregului sistem bancar dintr-o tară, dupa deducerea operaţiilor duble dintre bănci.

Deţinătorii de monedă aparţin atît sectorului bancar, cît şi celui nebancar. Sectorul bancar al

economiei este reprezentat de băncile comerciale care deţin rezerve în moneda băncii centrale

(bilete şi depozite în cont curent), iar sectorul nebancar al economiei este constituit din agenţii

economici şi populaţie, care deţin bancnote, monedă metalică şi depozite în conturile curente la

bancile comerciale.

Rezultă că masa monetară este constituită dintr-un stoc de creanţe asupra bancilor, creanţe

aflate în posesia utilizatorilor de monedă.

Pentru a determina nivelul masei monetare se iau în considerare mijloacele bănesti existente

în conturile clienţilor, plus numerarul în circulaţie, respectiv, elementele din pasivul băncilor

comerciale şi cele ale băncii centrale.

În majoritatea ţărilor cu economie de piaţă în calitate de mecanism de reglare a masei

monetare sunt utilizate agregatele monetare. Agregate monetare reprezintă un indicatori ce

caracterizează mărimea şi structura masei monetare. Toate activele ce figurează într-un agregat

monetar au acelaşi nivel de lichiditate. Criteriul dupa care sunt incluse activele în agregatele

monetare este cel al lichidităţii, al uşurintei transformării în bani lichizi. Caracteristicele comune ale

agregatelor monetare stabilite de către autorităţile monetare, sunt bazate pe următoarele criterii

principale:

1) Eficienţa agregatelor monetare care se apreciază în funcţie de capacitatea acestora de a se

constitui în obiective intermediare ale politicii monetare. Acestea trebuie sa ofere informaţii

complexe şi să evidenţieze evoluţia comportamentului agenţilor economici.

2) Caracterul controlabil al agregatelor monetare ce exprimă influenţa pe care o poate exercita

autoritatea monetară atunci cînd se constată că evoluţia unui agrgat nu este corespunzătoare şi se

încearca corijarea acestuia.

3). Disponibilitatea statistică care desemnează calitatea agregatului monetar de a fi rapid disponibil

şi în măsură să permită autorităţilor monetare o reacţie rapidă. În general se recomandă agregate

mai strînse, mai uşor de calculat.

În Republica Moldova se folosesc următoarele patru agregate monetare:

M0 – mijloacele băneşti în numerar (bancnotele, monetele şi mijloacele băneşti în conturile

de decontare);

M1 – include agregatul M0 şi depunerile la vedere în băncile comerciale;

M2 - include agregatul M1 şi depunerile la termen în băncile comerciale;

M3– include agregatul M2 şi alte titluri;

M3 reprezentând masa monetară în circulaţie la un moment dat într-o economie, ce trebuie

să corespundă cerinţelor pieţei.

Literatura de specialitate defineşte agregatul monetar M3 ca formă de manifestare a masei

monetare aflată în circulaţie care cuprinde pe langă agregatul monetar M2 şi depozitele pe termen

lung şi de mare valoare şi acordurile de rascumpărare la termen. Acest agregat monetar reprezintă

forma cea mai cuprinzătoare a monedei aflată în circulaţie.

2. EVOLUŢIA STRUCTURII AGREGATULUI MONETAR M3 ÎN

REPUBLICA MOLDOVA. TENDINŢE, FACTORI, PERSPECTIVE.

La începutul anului 2010 economia Republicii Moldova a intrat în faza de recuperare, în

mare parte datorită stabilizării economice a principalilor parteneri comerciali. PIB s-a majorat cu

4.7 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. Cresterea cererii interne a determinat, pe de

o parte, majorarea consumului gospodariilor populatiei şi a importului cu 2.5 şi 1.3 la sută,

respectiv. Totodată, s-a restabilit cererea faţă de produsele autohtone, astfel inregistrîndu-se o

majorare a exporturilor cu 4.7 la sută faţă de trimestrul I, 2009. Valoarea adaugată din sectorul de

bunuri a consemnat o evoluţie pozitivă datorită cresterilor atît din industrie, cît şi din agricultură. De

asemenea, valoarea adăugată brută aferentă serviciilor a crescut datorită evoluţiilor pozitive din

comerţ, transporturi şi comunicaţii. Toate aceste procese alături de creşterea ratei şomajului şi

specificul politicii monetare au determinat aspectele masei monetare în general, precum şi a

structurii acesteia exprimate prin intermediul agregatelor monetare.

Privită prin prisma temei studiului de caz, situaţia economica prezintă o scădere cu 0,1 la

sută a agregatului monetar M3 în perioada ianuarie – martie 2010, inregistrînd o dinamică mai

favorabilă faţă de descresterea de 11.2 la sută în trimestrul I, 2009.

Reducerea agregatului monetar M3 în trimestrul I, 2010 se explică prin dinamica

descendentă a depozitelor în valută straină, recalculate în lei (graficul nr. 2), care în ianuarie –

martie 2010 s-au micşorat cu 2.3 la sută. În acelaşi timp, scăderea lor în dolari SUA a constituit 3.1

la sută – 29.6 mil. USD. Decelerarea procesului de atragere a depozitelor în valută străină pe

parcursul trimestrului I, 2010 a avut ca determinantă majoră reducerea ratelor dobanzilor aferente

acestor depozite. Respectiv, ponderea soldului depozitelor în valută straină în totalul depozitelor s-a

diminuat de la 48.7 la sută în trimestrul I, 2009 pînă la 47.5 la sută în trimestrul I, 2010.

Evoluţia lunară a agregatului M3 în primul trimestru al anului 2010 a cunoscut o creştere cu

88.2 mil. lei, sau cu 0.3 la sută în ianuarie (anexa x) faţă de decembrie 2009, şi a constituit 32772.5

mil. lei la sfarsitul lunii, în timp ce masa monetară M2, componentă structurală a agregatului

monetar M3, s-a micşorat cu 130.2 mil. lei, sau cu 0.6 la sută, pînă la 20811.8 mil. lei. Micsorarea

indicatorului M2 a fost determinata de diminuarea soldului numerarului în circulaţie cu 377.9 mil.

lei (4.3 la sută) şi a soldului instrumentelor pietei monetare – cu 0.1 mil. lei (9.7 la sută). Totodata,

soldul depozitelor în monedă naţională a crescut cu 247.8 mil. lei (2.0 la sută). Depozitele în valută

străină (recalculate în lei) s-au majorat cu 218.4 mil. lei (1.9 la sută). Exprimate în USD,

acestea au constituit 954.7 mil. USD, cu 0.2 mil. USD superior nivelului lunii precedente. Ponderea

depozitelor în valută străină, recalculate în lei, în volumul total al masei monetare (M3) s-a

majorat de la 35.9 la sută în luna decembrie 2009 pînă la 36.5 la sută în luna ianuarie 2010

(anexaa). În luna februarie, masa monetară M3 s-a redus cu 289.9 mil. lei, sau cu 0.9 la sută şi a

constituit 32482.7 mil. lei (anexa x), masa monetară M2 pe parcursul aceleiaşi perioadei

micşorîndu-se cu 298.4 mil. lei, sau cu 1.4 la sută, pînă la 20513.4 mil. lei. Micsorarea indicatorului

M2 a fost determinata de diminuarea soldului numerarului în circulaţie cu 140.6 mil. lei (1.7 la sută)

şi a soldului depozitelor în monedă naţională – cu 157.8 mil. lei (1.3 la sută). Depozitele în valută

străină (recalculate în ei) s-au majorat cu 8.5 mil. lei (0.1 la sută). Exprimate în USD, acestea au

constituit 934.8 mil. SD, cu 19.9 mil. USD inferior nivelului lunii precedente. Ponderea

depozitelor în valută străină, calculate în lei, în volumul total al masei monetare (M3) s-a majorat

de la 36.5 la sută în luna ianuarie 2010 pînă la 36.9 la sută în luna februarie 2010. Pe parcursul lunii

martie, masa monetară M3 a crescut cu 183.4 mil. lei, sau cu 0.6 la sută şi a constituit 32666.1 mil.

lei la sfarsitul lunii martie 2010 (anexa x), în timp ce compenenta M2 s-a majorat cu 679.7 mil. lei,

sau cu 3.3 la sută, pînă la 21193.1 mil. lei. Majorarea indicatorului M2 a fost determinata de

cresterea soldului numerarului în circulaţie cu 172.1 mil. lei (2.1 la sută) şi a celui al depozitelor în

monedă naţională – cu 507.6 mil. lei (4.2 la sută). Depozitele în valută străină (recalculate în lei)

s-au micsorat cu 496.3 mil. lei (4.1 la sută). Exprimate în USD, acestea au constituit 924.9 mil.

USD, cu 9.9 mil. USD inferior nivelului lunii precedente. Ponderea depozitelor în valută

străină, recalculate în lei, în volumul total al masei monetare (M3) s-a redus de la 36.9 la sută în

luna februarie 2010 pînă la 35.1 la sută în luna martie 2010.

În perioada aprilie - iunie 2010 masa monetară (M3) a crescut cu 0.9 la sută, inregistrînd o

dinamică mai favorabilă faţă de descreşterea de 3.3 la sută în trimestrul II, 2009. Creşterea

agregatului monetar M3 în trimestrul II, 2010 se explică prin dinamica ascendentă a depozitelor în

monedă naţională şi a banilor în circulaţie, dar fiind compensate parţial de dinamica descendentă a

depozitelor în valută straină (graficul nr. 2.7), care în aprilie - iunie 2010 s-au micşorat cu 2.8 la

sută.

Decelerarea continuă a procesului de atragere a depozitelor în valută straină pe parcursul

trimestrului II, 2010 a avut ca determinantă majoră reducerea ratelor dobînzilor aferente acestor

depozite. Respectiv, ponderea soldului depozitelor în valută straină în totalul depozitelor s-a

diminuat de la 50.2 la sută în trimestrul II, 2009 pînă la 46.2 la sută în trimestrul II, 2010. De

mentionat că, procesul dedolarizării reprezintă un semnal pozitiv pentru imbunatăţirea

mecanismului de transmisie monetară a politicii monetare.

În prima lună a trimestrului 2, masa monetară M3 a crescut cu 23.4 mil. lei, sau cu 0.1 la

sută şi a constituit 32689.5 mil. Lei (anexa x), în timp ce componenta M2 pe parcursul perioadei

gestionare s-a majorat cu 2.9 mil. lei, sau cu 0.01 la sută, pînă la 21195.9 mil. lei. Majorarea

indicatorului M2 a fost determinata de cresterea soldului numerarului în circulaţie cu 24.9 mil. lei

(0.3 la sută) şi a soldului instrumentelor monetare - cu 0.2 mil. lei. Totodata, soldul depozitelor în

monedă naţională s-a redus cu 22.2 mil. lei (0.2 la sută). Depozitele în valută straină (recalculate în

lei) s-au majorat cu 20.5 mil. lei (0.2 la sută). Exprimate în USD, acestea au constituit 912.7 mil.

USD, cu 12.2 mil. USD inferior nivelului lunii precedente. Ponderea depozitelor iî valută straină,

recalculate în lei, în volumul total al masei monetare (M3) în luna aprilie 2010 a constituit la 35.2 la

sută. În luna mai, masa monetară M3 s-a redus cu 130.1 mil. lei, sau cu 0.4 la sută şi a constituit

32559.4 mil. lei (anexa x), componenta M2 majorîndu-se cu 113.5 mil. lei, sau cu 0.5 la sută, pînă

la 21309.4 mil. lei. Majorarea indicatorului M2 a fost determinată de creşterea soldului depozitelor

în monedă naţională cu 157.1 mil. lei (1.2 la sută). Totodată, soldurile numerarului în circulaţie şi a

instrumentelor monetare s-au redus cu 43.4 mil. lei (0.5 la sută) şi 0.2 mil. lei, respectiv. Depozitele

în valută straină (recalculate în lei) s-au micşorat cu 243.6 mil. lei (2.1 la sută). Exprimate în USD,

acestea au constituit 876.6 mil. USD, fiind cu 36.1 mil. USD inferioare nivelului lunii precedente.

Ponderea depozitelor în valută străină, recalculate în lei, în volumul total al masei monetare (M3) s-

a redus de la 35.2 la sută în luna aprilie 2010 pînă la 34.6 la sută în luna mai 2010. În luna iunie,

masa monetară M3 a crescut cu 391.8 mil. lei, sau cu 1.2 la sută şi a constituit 32951.1 mil. lei

(anexa x), în tim ce M2 s-a majorat cu 492.8 mil. lei, sau cu 2.3 la sută, pînă la 21802.2 mil. lei.

Majorarea indicatorului M2 a fost determinată de creşterea soldului numerarului în circulaţie cu

328.6 mil. lei (3.9 la sută) şi a soldului depozitelor în monedă naţională – cu 164.9 mil. lei (1.3 la

sută). Totodată, soldul instrumentelor monetare s-a redus cu 0.7 mil. lei. Depozitele în valută straină

(recalculate în lei) s-au micşorat cu 101.0 mil. lei (0.9 la sută). Exprimate în USD, acestea au

constituit 868.3 mil. USD, fiind cu 8.3 mil. USD inferioare nivelului lunii precedente. Ponderea

depozitelor în valută străină, recalculate în lei, în volumul total al masei monetare (M3) s-a redus de

la 34.6 la sută în luna mai 2010 pînă la 33.8 la sută în luna iunie 2010.

Nr4 noiembrie 2010inca nu a aparut

În iulie 2010, masa monetară M3 a crescut cu 727.1 mil. lei, sau cu 2.2 la sută şi a constituit

33678.3 mil. lei în timp (anexa x), M2 s-a majorat cu 556.2 mil. lei, sau cu 2.6 la sută, pînă la

22358.4 mil. lei. Majorarea indicatorului M2 a fost determinată de creşterea soldului numerarului în

circulaţie cu 380.7 mil. lei (4.3 la sută) şi a soldului depozitelor în monedă naţională – cu 175.6 mil.

lei (1.4 la sută). Soldul depozitelor în valută straină (recalculate în lei) a crescut cu 170.9 mil. lei

(1.5 la sută). Exprimate în USD, acestea au sporit cu 54.3 mil. USD. Ponderea depozitelor în valută

străină, recalculate în lei, în volumul total al masei monetare (M3) a scăzut cu 0.2 puncte

procentuale în luna iulie 2010 faţă de perioada precedentă şi a constituit 33.6 la sută din volumul

total al eliberarilor. În luna august 2010 M3 a crescut cu 62.6 mil. lei, sau cu 0.2 la sută şi a

constituit 33740.9 mil. lei (anexa x), perioadă în care M2 s-a majorat cu 173.4 mil. lei, sau cu 0.8 la

sută, pînă la 22531.9 mil. lei. Majorarea indicatorului M2 a fost determinată de cresterea soldului

depozitelor în monedă naţională cu 172.6 mil. lei (1.3 la sută) şi a soldului numerarului în circulaţie

– cu 1.0 mil. lei (0.01 la sută). Totodată, soldul instrumentelor monetare s-a redus cu 0.2 mil. lei.

Soldul depozitelor în valută străină (recalculate în lei) s-a diminuat cu 110.8 mil. lei (1.0 la sută).

Exprimate în USD, acestea s-au micşorat cu 3.8 mil. USD. Ponderea depozitelor în valută străină,

recalculate în lei, în volumul total al masei monetare (M3) a scazut de la 33.6 la sută în luna iulie

2010 pînă la 33.2 la sută în luna august 2010. În septembrie 2010, masa monetară M3 a crescut cu

1023.7 mil. lei, sau cu 3.0 la sută şi a constituit 34764.6 mil. lei (anexa x), în timp ce M2 s-a

majorat cu 490.3 mil. lei, sau cu 2.2 la sută, pînă la 23022.2 mil. lei. Majorarea indicatorului M2 a

fost determinata de cresterea soldului depozitelor în monedă naţională cu 514.5 mil. lei (3.9 la sută).

Totodata, soldul numerarului în circulaţie s-a redus cu 24.2 mil. lei (0.3 la sută). Soldul depozitelor

în valută straină (recalculate în lei) s-a majorat cu 533.4 mil. lei (4.8 la sută). Exprimate în USD,

acestea au crescut cu 58.5 mil. USD. Ponderea depozitelor în valută străină, recalculate în lei, în

volumul total al masei monetare (M3) s-a majorat de la 33.2 la sută în luna august 2010 pînă la 33.8

la sută în luna septembrie 2010.

CONCLUZIE