evolutia elevilor pe traiectoria dezvolt riiã · pdf filepoliţistă/spionaj 2....

Editura SuceavaGeorge Tofan,2016

EVOLUTIA ELEVILORPE TRAIECTORIA DEZVOLT RIIÃPERSONALE ÎN TIMPUL SCOLARIT TIIÃ, ,

Daniela DungeanuCristina LucaciMihaela Ciubotariu

,

DEZVOLTARE PERSONALĂ – set de chestionare, teste, exerciții

1

Mihaela Ciubotariu Cristina Lucaci Daniela Dungeanu

Evoluţia elevilor

pe traiectoria dezvoltării personale în timpul

școlarității

Modele de teste, chestionare, sondaje de opinie, întrebări pentru focus grup

Editura George Tofan, Suceava

2016


2

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CIUBOTARIU, MIHAELA Evoluţia elevilor pe traiectoria dezvoltării personale în timpul şcolarităţii : modele de teste, chestionare, sondaje de opinie, întrebări pentru focus grup / Mihaela Ciubotariu, Cristina Lucaci, Daniela Dungeanu. - Suceava : Editura George Tofan, 2016 Conţine bibliografie ISBN 978-606-625-213-3

I. Lucaci, Cristina II. Dungeanu, Daniela

37.048

Coperta: Isabela Tabarcea


3

I. AUTOCUNOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ


4

Chestionar de cunoaștere a elevului

Modalitatea de completare a chestionarului:

• La întrebările urmate de o listă de răspunsuri încercuieşte cifra corespunzătoare răspunsului

tău. Dacă alegi răspunsul Altele, şi anume…, precizează, folosind cuvintele tale.

• La întrebările urmate de o linie punctată, completează răspunsul folosind cuvintele tale.

Care sunt domeniile de cel mai mare interes pentru tine în legătură cu care cauţi informaţii sau

programe în mass media (pe internet, la radio, tv, în presă etc.). Din lista de mai jos încercuieşte

cel mult trei variante de răspuns !

1. Muzică

2. Sport

3. Paranormal (horoscop, astrologie, OZN-uri etc.)

4. Modă (vestimentaţie, cosmetice, gadget-uri etc.)

5. Filme artistice

6. Ştiinţă şi tehnică

7. Viaţa vedetelor

8. Umor, divertisment, jocuri

9. Literatură, artă

10. Dragoste, prietenie

11. Erotism, sexualitate

12. Religie, spiritualitate

13. Altceva, şi anume ………………......................................................

B. Care sunt preferinţele tale în materie de filme, muzică, literatură? Alege cel mult trei

răspunsuri pentru fiecare dintre punctele a, b, c !

a) Filme:

1. Acţiune 2. Dragoste 3. Aventuri 4. Documentare

5. Istorice 6. Comedii 7. S.F. 8. Altceva şi anume............


5

b) Muzică:

1. Modernă (rock, rap, uşoară etc.) 2. Jazz 3. Populară

4. Manele 5. Clasică 6. Altceva, şi anume ………….......

c) Literatură:

1. Poliţistă/spionaj 2. Dragoste 3. Aventuri 4. SF

5. Istorică 6. Poezie 7. Altceva, şi anume ..........................

C. Se întâmplă ca o temă despre care ai învăţat la şcoală să te intereseze atât de mult încât să

cauţi pe internet informaţii suplimentare, nesolicitate de profesor ?

1. Adesea

2. Uneori

3. Rareori

4. Niciodată

D. Cu cine îţi pregăteşti temele de obicei ?

1. Singur

2. Cu unul sau mai mulţi prieteni

3. Cu cineva din familie

4. Cu cineva specializat (un profesor/meditator/pedagog din afterschool)

5. Altcineva, şi anume ……………................

E. Cine constituie pentru tine un model de reuşită în viaţă ?

…………………………………………………………………………………………...........

F. După opinia ta, ce însemnă pentru tine să reuşeşti în viaţă ? Alege cel mult trei răspunsuri !

1. Să reuşesc în profesia aleasă, să mă realizez în carieră

2. Să am mulţi bani cu care să-mi pot îndeplini orice dorinţă

3. Să-mi întemeiez o familie în care să domnească dragostea şi armonia

4. Să devin o persoană publică admirată (om de afaceri, lider politic etc.)

5. Să ajung o vedetă (în modă, muzică, cinematografie, sport etc.)

6. Nu ştiu, nu m-am gândit

7. Altceva, şi anume ……………….…………………………............................................


6

G. Ce este important pentru tine? Alege cel mult trei răspunsuri!

1. Să fiu un om moral, de caracter

2. Să fiu atrăgător, sexy

3. Să fiu descurcăreţ, să mă orientez în orice situaţie

4. Să fiu apreciat de profesori

5. Să fiu apreciat de colegi

6. Să fiu original

7. Să îmi fac mulţi prieteni

8. Să-i mulţumesc pe părinţi

9. Să fiu bine educat, cultivat

10. Nu ştiu

11. Altceva, şi anume …………..…………............................................................................

H. Ce faci când te întâlneşti cu prietenii? Alege cel mult trei răspunsuri!

1. Ne jucăm afară

2. Ne jucăm pe calculator

3. Discutăm probleme legate de viaţa noastră

4. Ieşim în oraş (la film, la mall,la club, etc.)

5. Facem o petrecere la unul dintre noi

6. Facem sport

7. Mergem la un spectacol (teatru, concert etc.)

8. Altceva, şi anume ……………………………………………….......................................

I. Ce te nemulţumeşte cel mai tare la şcoala ta? Alege cel mult trei răspunsuri!

1. Programul prea lung, încărcat

2. Relaţiile dintre elevi şi unii profesori

3. Relaţiile cu unii copii mai mari decât mine

4. Relaţiile cu unii copii din clasa mea sau din clasele paralele

5. Profesorii prea exigenţi

6. Lipsa disciplinei din clasă/şcoală

7. Regulile prea stricte impuse de şcoală elevilor

8. Nerespectarea regulilor de către toţi

9. Ceea ce se predă la şcoală


7

10. Altceva, şi anume………………………...............................................................................

11. Nu mă nemulţumeşte nimic

12. Nu ştiu

J. Ce ţi-ar plăcea să se facă la tine în şcoală şi nu se face sau nu se face suficient? Alege cel mult

trei variante de răspuns!

1. Sport

2. Activităţi de voluntariat

3. Proiecte

4. Ajutor individualizat (de tipul consultațiilor)

5. Cercuri pentru cei cu talent într-un anumit domeniu. Exemplifică .....................................

6. Activităţi de recreere

7. Altceva, şi anume …………………………...........................................................................

8. Nu ştiu

K. Care sunt principalele probleme cu care te confrunţi la şcoală? Alege cel mult trei răspunsuri!

1. Prea multe teme pentru acasă

2. Prea multă materie de învăţat

3. Manuale prea dificil de parcurs

4. Lipsa de disciplină din şcoală

5. Lipsa de disciplină din clasă

6. Lipsa de seriozitate şi interes din partea unor cadre didactice

7. Persecutarea din partea colegilor

8. Persecutarea din partea unor profesori

9. Neglijarea din partea unor profesori

10. Climatul de lucru ostil, neprietenos

11. Agresiunea verbală dintre elevi

12. Agresiunea fizică dintre elevi

13. Altceva, şi anume ……………....................................................…………………….....….

14. Nu există probleme pentru mine

15. Nu ştiu


8

L. Cum te relaxezi de obicei la şcoală ? Alege cel mult trei răspunsuri !

1. Ies cu prietenii în pauză, mă plimb, mă mişc

2. Vorbesc cu prietenii

3. Fac sport în curtea şcolii

4. Vorbesc sau mă joc pe telefon

5. Mă joc cu colegii

6.Ascult muzică

7. Altfel, şi anume ……………….....……………………..........................................................

8. Nu ştiu

M. Cum te relaxezi de obicei în afara şcolii ? Alege cel mult trei răspunsuri !

1. Stau cu familia

2. Mă plimb

3. Mă întâlnesc cu prietenii

4. Fac sport

5. Vorbesc la telefon

6. Comunic pe Facebook, Messenger sau alte reţele de socializare

7. Mă joc pe calculator

8. Caut informaţii, citesc ce mă interesează pe internet

9. Ascult muzică

10. Mă uit la televizor

11. Citesc cărţi

12. Îmi urmez o pasiune, un hobby. Care ? ...............................................................................

13. Fac diferite treburi în gospodărie

14. Altfel, şi anume ………........................................................……………………….....…..

15. Nu ştiu

Numele și prenumele .................................................

Sursă: http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/08/Cultura-elevilor-si-invatarea.pdf


9

Scala de apreciere a elevului

1. A. Este foarte atent la lecţii. (5p)

B. Atenţia lui lasă de dorit. (1p)

C. Este destul de atent la lecţii. (3p)

2. A. Prezintă dificultăţi în reţinerea materialului de învăţat. (1p)

B. Reţine foarte bine ceea ce învaţă. (5p)

C. Reţine o bună parte din ceea ce învaţă. (3p)

3. A. Uneori dă semne de oboseală la efortul intelectual. (3p)

B. Este rezistent la eforturile mintale. (5p)

C. Oboseşte uşor la efortul intelectual. (1p)

4. A. Nu are spirit de observaţie corespunzător. (1p)

B. Are un foarte bun spirit de observaţie. (5p)

C. Are un spirit de observaţie corespunzător. (3p)

5. A. Rezultatele lui şcolare sunt în conformitate cu posibilităţile sale. (5p)

B. Depune supra efort pentru a obţine aceste rezultate. (3p)

C. Nu obţine rezultate la înălţimea posibilităţilor sale. (1p)

6. A. În obţinerea rezultatelor se bazează mai mult pe memorie. (1p)

B. În obţinerea rezultatelor se bazează mai mult pe gândire. (3p)

C. În obţinerea rezultatelor se bazează atât pe memorie cât şi pe gândire. (5p)

7. A. Are o bogată cultură generală. (5p)

B. Nu are o cultură generală corespunzătoare. (3p)

C. Are o cultură generală mediocră. (1p)

8. A. Manifestă un slab interes pentru studiu. (1p)

B. Dovedeşte foarte mult interes pentru studiu. (5p)

C. Interesul pentru studiu îi este mulţumitor. (3p)

9. A. Are preocupări deosebite pentru aplicaţiile practice în domeniile care-l interesează. (5p)

B. Preocupările lui pentru aplicaţiile practice sunt corespunzătoare. (3p)

C. Nu manifestă preocupări pentru aplicaţiile practice. (1p)

10. A. Se mulţumeşte cu pregătirea pentru lecţii în domeniile care-l interesează. (1p)

B. Are şi unele preocupări suplimentare în acele domenii. (3p)

C. Manifestă preocupări deosebite în pregătirea şi în afara lecţiilor în acele domenii. (5p)


10

Etalon general:

superior = 85 – 105 p,

mijlociu superior = 65 – 84 p,

mijlociu inferior = 30 – 64 p,

inferior = 21 – 29 p.

Analiza factorilor şi aprecierilor: scala evidenţiază 4 factori:

1. capacitatea de efort intelectual şi atenţie – itemii 1, 3, 4;

2. bagaj informaţional şi stil de muncă – itemii 6, 7;

3. randamentul activităţii – itemii 2, 5;

4. interese şi înclinaţii – itemii 8, 9, 10.

Se calculează suma punctelor obţinute la itemii indicaţi pentru fiecare factor şi se împarte la

numărul de itemi (ex: 5 + 3 +3 = 11, 11 : 3 = 3,66). Punctajul astfel obţinut se raportează la

etalonul factorial (pentru fiecare factor în parte):

- nivel superior = 4 – 5 p,

- nivel mijlociu superior = 2,5 – 3,99 p,

- nivel mijlociu inferior = 1,5 – 2,4

- nivel inferior = 1 – 1,49 p.


11

Chestionar pentru identificarea setului de valori personale

Acest chestionar permite identificarea setului de valori personale care nu sunt evidențiate în mod explicit în comportamentul cotidian al persoanei sau pe care aceasta nu le „proclamă” în mod explicit. Este importantă stabilirea acestui set, pentru fiecare chestionat în parte, deoarece, așa cum se știe, chiar dacă unele valori sunt în mod unanim acceptate de către o colectivitate/societate, ele sunt, de cele mai multe ori, percepute subiectiv de fiecare. Astfel, fiecare dintre noi are propria-i „definiție” pentru succes, recunoaștere, dragoste etc.

În al doilea rând, răspunsurile la acest chestionar și identificarea celor două – trei valori care caracterizează personalitatea fiecărui individ pot constitui puncte de plecare pentru discuții, dezbateri despre relațiile și concordanța dintre valorile personale și valorile organizaționale (înțelegând, în acest context, prin organizație, atât clasa/școala, familia sau grupul de prieteni, cât și societatea).

Categoriile la care se obține cel mai mare punctaj definesc cel mai bine persoana respondentă. După calculul scorului individual se poate continua cu o dezbatere despre semnificația fiecărui tip de valoare și cum se reflectă aceasta în comportamentul elevului în școală și în afara ei. Punctajul maxim care se poate obține la o categorie este 12.

Sursa chestionarului: Proiectul Informare şi Consilierea Carierei-ICC, Danemarca, 1999/2001, Şerban Iosifescu, „Instrumente de autoevaluare”, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003


12

În coloana I marcați cu un X afirmațiile pe care le considerați adevărate.

I II

A

1 Viaţa constă din lucruri drepte și lucruri nedrepte.

2 Conceptele de “bine” și “rău” nu au nici un înţeles dacă nu cunoaștem contextul.

3 În mod normal, procedez așa cum mi se pare corect la momentul respectiv.

4 Un lucru este corect dacă toată lumea crede că este așa.

5 Mă simt mai bine atunci când fac parte dintr-o comunitate cu un sistem de valori propriu.

6 Mi se pare corect să existe un respect firesc pentru cei care conduc.

7 Un rezultat bun este adesea mai important decât modul în care a fost obţinut.

8 Nu îmi pot permite întotdeauna să mă gândesc care este modul corect de a acționa.

B

1 Pe termen lung, voi fi răsplătit pentru ceea ce fac.

2 De cele mai multe ori se pot găsi soluţii pentru rezolvarea unei probleme.

3 Mi se pare important să mă respect și să fiu respectat.

4 Nu sunt importante recompensele personale dacă există colaborare.

5 Este aproape un câștig în sine să fii implicat în procesul de globalizare.

6 Este un câștig în sine să simţi siguranţa pe care ţi-o dă apartenenţa la un grup social.

7 Voi fi răsplătit pentru binele pe care-l fac.

8 Faptul că îmi merge bine în viaţă este o răsplată.

C

1 Frica de pedeapsă poate determina uneori oamenii să facă lucruri bune.

2 Cred că libertatea personală a fiecăruia poate genera comportamentul social cel mai acceptabil.


13

3 Adesea oamenii trebuie să fie forţaţi pentru a se comporta într-un anumit fel.

4 În mod normal se poate cădea de acord asupra unui comportament potrivit.

5 Comportamentul meu este determinat de conștientizarea opiniilor mele despre viaţă.

6 Dacă vreau să mă simt în siguranţă, trebuie să urmez instrucţiunile celor aflaţi la conducere.

7 Fac ceea ce sunt obligat să fac.

8 Fac tot ceea ce este necesar pentru a supravieţui.

D

1 Cred că ocup locul care mi se cuvine în viaţă.

2 Toată lumea are resursele necesare pentru a-și construi propria viaţă.

3 Iau ce pot de la viaţă.

4 La dezvoltarea mea contribuie cel mai mult relaţiile pe care le am cu ceilalţi.

5 Mă dezvolt prin înţelegerea contextului în care mă aflu.

6 Respectul și statutul pe care le voi avea în viaţă corespund concepţiei mele despre viaţă.

7 În viaţă, vreau să-mi creez un loc al meu.

8 Viaţa este o junglă și trebuie să lupţi pentru a supravieţui.

E

1 Lupt pentru ceea ce este drept și mă revolt împotriva nedreptăţilor.

2 Mă străduiesc să înţeleg evenimentele în contextul lor.

3 Lupt pentru a-mi satisface trebuinţele.

4 Lupt pentru a ajunge la relaţii bune cu ceilalţi.

5 Lupt pentru protejarea și „supravieţuirea” Pământului.

6 Lupt pentru grupul social din care fac parte.

7 Lupt pentru a obţine o bucată din tot ce are această lume de oferit.

8 Lupt pentru viaţa mea.


14

F

1 Deciziile trebuie luate de către cei care au autoritatea să o facă.

2 Mulţi oameni au capacitatea de a hotărî pentru ei înșiși.

3 Cel care ia decizii trebuie să fie persoana cea mai puternică în grup.

4 În fiecare grup, deciziile sunt o răspundere a echipei.

5 Deciziile sunt luate de către conducători cu abilităţi înnăscute.

6 Deciziile trebuie luate de cei cu cele mai mari experienţe de viaţă.

7 Ajung să ia decizii cei care au reușit să-i înlăture pe ceilalţi.

8 Eu hotărăsc pentru mine.

G

1 Oamenii trebuie să fie responsabili pentru acţiunile lor.

2 Este mai important să înveţi din greșeli decât să cauţi vinovatul.

3 Oamenii își asumă responsabilitatea numai dacă vor avea de suferit nefăcând acest lucru.

4 Dacă se ajunge la armonie, responsabilitatea nu este atât de importantă.

5 Atunci când îmi asum responsabilităţi, ele înseamnă ceva pentru mine.

6 Îmi asum responsabilitatea pe care mi-o atribuie șefii.

7 Îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce fac și suport consecinţele lor.

8 În general, sunt singurul răspunzător pentru acţiunile mele.

H

1 Cu timpul voi primi ceea ce merit.

2 Nu există nici un rezultat sigur pentru ceea ce fac.

3 Dacă nu obţin acum, s-ar putea să nu obţin niciodată.

4 În timp voi primi mai puţin de la comunitate decât ceea ce investesc.

5 Cu timpul vom învăţa cum să trăim împreună pe Pământ.

6 Nu este atât de important ceea ce obţin, atâta vreme cât locul meu este în altă parte.


15

7 Obţin rezultate doar în urma a ceea ce fac singur.

8 Obţin cu greu mai mult decât dreptul de a trai acceptabil.

I

1 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă regulilor și procedurilor.

2 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă înţelegerii ansamblului.

3 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă conducătorilor ce au puterea de a răzbate.

4 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă relaţiilor reciproce de lucru.

5 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă stabilirii unor relații cu ceilalţi.

6 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă tradiţiilor și obiceiurilor.

7 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă obiectivelor și planificării.

8 Organizaţia cu cele mai bune rezultate este cea care acordă o mare importanţă dezvoltării spiritului de luptă.

J

1 Cei mai mulţi dintre prietenii mei au aceleași valori ca și mine.

2 Mă fascinează diversitatea diferențelor dintre valorile prietenilor mei.

3 Am o mulţime de prieteni, dar numai puţini îmi sunt apropiaţi.

4 Prietenii mei sunt prieteni pentru o viaţă.

5 Consider că eu și prietenii mei suntem parte a unei reţele.

6 Prietenii mei formează un grup căruia îi aparţin.

7 Majoritatea prietenilor mei îmi sunt și colegi.

8 Nu există nimeni în care să am încredere totală.

K

1 În viaţă este bine să înveţi devreme diferenţa dintre bine și rău.

2 Învăţ cel mai bine pornind de la propriile mele premise.

3 Învăţ din rezultatele imediate ale acţiunilor mele.

4 Învăţ prin interacţiunea cu membrii altor grupuri.


16

5 Învăţ prin meditaţie și intuiţie.

6 Învăţ din exemple și copiindu-i pe alţii.

7 Învăţ cel mai bine dacă există și puţină competiţie.

8 Învăţ din greșelile pe care le fac și sancțiunile pe care le primesc.

L

1 Prefer să-mi petrec vacanţele în locuri civilizate.

2 A călători înseamnă a experimenta lucruri noi.

3 Când călătoresc mă conduc după instinct.

4 Vacanţele reprezintă șansa de a întâlni o mulţime de oameni noi și de a-mi face noi prieteni.

5 Când călătoresc mă simt cetăţean al lumii.

6 A călători este minunat, dar numai atunci când vizitezi locuri în care te simţi în siguranţă.

7 Mi se pare important să întâlnesc oameni cu care pot stabili o bună colaborare.

8 Mi se pare important să înţeleg rolul grupului meu/organizaţiei mele în societate.

În tabelul de mai jos treceți în a treia coloană numărul de X-uri corespunzător fiecărui număr din coloana II. Ex.: ați numărat 4 X-uri asociate cifrei 6 din coloana II, treceți 4 în dreptul valorii Siguranță din tabelul de mai jos.

Numărul din coloana I Tipul/categoria de valori Punctaj 1 Ordine 2 Învățare 3 Individualism 4 Sociabilitate 5 Apartenența la un grup 6 Siguranță 7 Succes profesional 8 Supraviețuire


17

Încercaţi să vă cunoaşteţi singuri CARACTERUL

Răspundeţi prin DA sau NU la următoarele întrebări:

A 1. Aveţi simţul umorului ?

2. Sunteţi sincer(ă) cu pritenii dvs. şi aveţi încredere în ei ?

3. Puteţi să tăceţi o oră şi mai bine ?

4. Împrumutaţi cu plăcere lucrurile dvs. personale ?

5. Aveţi mulţi prieteni?

B 1. Ştiţi să vă distraţi musafirii ?

2. Sunteţi punctual(ă) ?

3. Reuşiţi să faceţi economii ?

4. Vă place stilul sobru de îmbrăcăminte ?

5. Consideraţi că este necesară disciplina interioară ?

C 1. Vă manifestaţi în public antipatia faţă de o anumită persoană ?

2. Sunteţi impulsiv(ă) ?

3. Aveţi spirit de iniţiativă ?

4. Vă place să fiţi centrul atenţiei în societate ?

5. Aţi observat că alţii vă imită ?

D 1. Folosiţi cuvinte care vă şochează interlocutorii ?

2. Obişnuiţi să vă lăudaţi în ajunul unui examen că sunteţi perfect stăpân(ă) pe materie ?

3. Vă place să faceţi morală, observaţii ?

4. Vă simţiţi tentat(ă) să faceţi pe originalul(a), pentru a vă uimi prietenii ?

5. Vă place să ironizaţi părerile altora ?

E 1. Preferaţi profesiile de jocheu, actor, crainic TV celor de inginer, laborant, bibliograf ?

2. Într-o societate de oameni necunoscuţi vă simţiţi în largul dvs. ?

3. În orele libere vă place să faceţi sport în loc să staţi liniştit acasă şi să citiţi o carte ?

4. Sunteţi capabil(ă) să păstraţi un secret ?

5. Vă place atmosfera de sărbătoare ?

F 1. În corespondenţa dvs. respectaţi cu stricteţe regulile de ortografie ?

2. Vă pregătiţi din vreme pentru discuţiile de duminică ?

3. Ştiţi să ţineţi evidenţa cheltuielilor ?

4. Vă place să faceţi ordine ?

5. Sunteţi ceea ce se numeşte „prăpăstios” ?


18

Interpretarea răspunsurilor:

Dacă la majoritatea întrebărilor din grupă (A, B, C, D, E sau F) ați răspuns cu „DA”,

notaţi cifra 1, iar dacă predomină răspunsul „NU”, notaţi cu 0. Se formează astfel două

combinaţii de câte 3 cifre, prima din grupele A, B, C şi a doua din grupele D, E, F.

Făcând raportul între răspunsurile afirmative şi cele negative, obţineţi imaginea

schematică a caracterului dumneavoastră. Combinaţia obţinută de la primele 3 grupe (A, B, C)

arată – în linii mari – cum păreţi celor din jur, iar combinaţia obţinută de la grupele D, E, F

ilustrează cum sunteţi în realitate.

Cum păreţi celor din jur:

100. Sunteţi considerat, adesea, un om pe care nu te poţi bizui, deşi în realitate sunteţi

doar puţin artificial. Sunteţi vesel şi comunicativ şi se întâmplă să faceţi mai puţin decât

promiteţi. Vă lăsaţi uşor antrenat de prieteni şi de aceea păreţi influenţabil, dar în chestiunile

importante ştiţi să vă apăraţi punctul de vedere.

101. Faceţi impresia unui dezgheţat, uneori chiar politicos. Tinzând spre originalitate,

contraziceţi pe alţii şi uneori pe dvs. înşivă, afirmând, la un moment dat, ceea ce alteori n-aţi

afirmat. Păreţi nepăsător, nepunctual, dar, dacă vreţi, ştiţi să fiţi harnic şi energic. Vă lipseşte

ceea ce se numeşte echilibru.

110. Aveţi toate motivele să vă bucuraţi, deoarece plăceţi celor din jur. Sunteţi

comunicativ, serios, respectaţi opinia altora, vă sprijiniţi prietenii la nevoie. Dar nu-i uşor să vă

câştige cineva prietenia.

111. Vă place să-i dominaţi pe cei din jur, dar acest lucru îl simt doar familia şi prietenii.

Faţă de ceilalţi vă stăpâniţi. Emiţând o părere nu vă gândiţi la impresia pe care o va face asupra

celor din jur. Aceştia vă evită uneori din teama de a nu vă jigni.

000. Sunteţi o fire închisă şi rezervată. Nimeni nu vă cunoaşte gândurile. Sunteţi greu de

înţeles.

001. Nu-i exclus să se spună despre dvs.: „Ce om imposibil !”. Vă enervaţi interlocutorii,

nu le îngăduiţi să-şi spună părerea, impunând-o pe a dvs. şi nu faceţi concesii.

010. Oamenii ca dvs. sunt în anii de şcoală silitori, corecţi, disciplinaţi şi respectuoşi,

întotdeauna cu note bune. Cât priveşte prietenii, unii vă consideră înfumurat, alţii vă iubesc şi

sunt bucuroşi să se numere printre apropiaţii dvs. Nu sunteţi nici prea vorbăreţ, nici lăudăros;

sunteţi întotdeauna calm şi sigur pe dvs.

011. Sunteţi considerat un om căruia totdeauna i se pare că e nedreptăţit. Vă certaţi pentru

fleacuri. Vi se întâmplă să fiţi bine dispus foarte rar. Păreţi supărăcios şi bănuitor.


19

Cum sunteţi în realitate:

000. Vă simţiţi atras de tot ceea ce este nou, aveţi o imaginaţie bogată, vă oboseşte

monotonia. Puţini sunt cei care vă cunosc caracterul adevărat; cu toate că păreţi mulţumit de

soartă, în realitate sunteţi dornic de viaţă bogată în evenimente obişnuite.

001. Sunteţi mai curând timid. Constatarea devine evidentă când aveţi de-a face cu

oameni pe care-i cunoaşteţi mai puţin. Sunteţi cel adevărat numai în cercul familiei şi al

prietenilor. Prezenţa necunoscuţilor vă stinghereşte, dar căutaţi să vă ascundeţi jena. Sunteţi

conştincios şi muncitor, aveţi multe idei şi intenţii bune dar modestia vă face să rămâneţi în

umbră.

010. Sunteţi foarte sociabil, vă place să discutaţi şi vă înconjuraţi de prieteni. Nu puteţi

suferi singurătatea nici chiar atunci când trebuie să lucraţi ceva important. Spiritul de

contradicţie vă îndeamnă să faceţi lucrurile altfel decât alţii, dar nu întotdeauna urmaţi acest

îndemn, de foarte multe ori vă stăpâniţi.

011. Sunteţi rezervat, dar nu timid, vesel, respectuos. V-aţi obişnuit să fiţi lăudat, căci

aceasta se întâmplă adesea. Aţi dori să fiţi pe placul celor din jur, dar nu faceţi eforturi în acest

scop. Simţiţi nevoia de a fi în societatea unor prieteni. Vă place să ajutaţi oamenii. Vi se poate

reproşa uneori că sunteţi cu capul în nori.

100. Sunteţi înclinat să emiteţi şi să apăraţi cu înverşunare păreri paradoxale; de aceea,

unii nu vă agrează. Se întâmplă ca şi prietenii să nu vă înţeleagă. Dar nu vă pasă. Păcat !

101. Suntem nevoiţi să vă spunem câteva adevăruri neplăcute... Aveţi un caracter dificil,

sunteţi foarte încăpăţânat, nu suportaţi glumele la adresa dvs., criticaţi adesea atitudinea altora şi

vă impuneţi punctul de vedere cu dârzenie. Vă înfuriaţi dacă nu vi se dă ascultare, de aceea aveţi

prieteni puţini.

110. Ştiţi că sunteţi un original şi vă place să faceţi senzaţie. Dacă vi se dă un sfat

procedaţi exact împotriva lui pentru a vedea ce se întâmplă. Pe dvs. vă amuză, pe alţii în schimb

îi irită. Numai prietenii cei mai apropiaţi ştiu că de fapt nu sunteţi atât de încrezut cum păreţi.

111. Sunteţi energic, vă simţiţi pretutindeni în largul dvs., sunteţi comunicativ, dar

societatea prietenilor vă satisface numai dacă deţineţi rolul principal. Vă place să faceţi pe arbitrul în

dispute şi să organizaţi jocuri. Cei din jur vă cunosc autoritatea pentru că în raţionamentele dvs.

există mult bun simţ, dar tendinţele dvs. mobilizatoare sunt uneori obositoare.


20

Chestionar pentru cunoaşterea propriului TEMPERAMENT

Răspundeţi cât mai repede şi mai sincer, cu DA sau NU, la următoarele întrebări:

1. Vă place să fiţi în compania altora ?

2. Evitaţi să cumpăraţi obiecte care nu sunt solide, rezistente, chiar dacă sunt frumoase ?

3. Vi se schimbă des dispoziţia ?

4. Vorbiţi foarte repede în timpul discuţiilor ?

5. V-ar plăcea o activitate care să solicite la maximum capacităţile, forţele ?

6. Aveţi obiceiul să duceţi vorba ?

7. Vă consideraţi o persoană veselă, care ştie să se bucure ?

8. Aveţi obiceiul să purtaţi o anumită îmbrăcăminte pentru că e greu să o schimbaţi ?

9. Simţiţi nevoia de a fi alături de oamenii care să vă înţeleagă, să vă consoleze ?

10. Scrieţi rapid ?

11. Preferaţi ca în loc să vă odihniţi, să vă căutaţi mereu de lucru ?

12. Vi se întâmplă să nu îndepliniţi obligaţiile ?

13. Aveţi mulţi prieteni foarte buni ?

14. Vă e greu să întrerupeţi o activitate şi să vă apucaţi de altceva ?

15. Vă simţiţi adesea vinovat ?

16. Obişnuiţi să mergeţi foarte repede, indiferent dacă vă grăbiţi sau nu ?

17. O problemă grea vă chinuie până o rezolvaţi ?

18. Vi se întâmplă uneori să vă concentraţi mai greu decât de obicei ?

19. Găsiţi uşor limbaj comun cu persoane necunoscute ?

20. Vă gândiţi adesea dinainte cum vă veţi comporta la o întâlnire ?

21. Vă enervaţi uşor, vă deranjează glumele care se fac pe seama dvs. ?

22. În timpul unei discuţii obişnuiţi să gesticulaţi energic ?

23. Dimineaţa vă treziţi proaspăt şi odihnit ?

24. Aveţi uneori gânduri pe care aţi vrea să nu le ştie nimeni ?

25. Vă place să glumiţi pe seama altora ?

26. Vă controlaţi gândurile înainte de a le comunica altora ?

27. Aveţi adesea coşmaruri ?

28. Memoraţi cu uşurinţă ?

29. Vă e greu să staţi doar şi câteva ore fără să faceţi ceva ?

30. V-aţi enervat atât de tare încât v-aţi pierdut controlul ?


21

31. Într-un grup puteţi înviora o atmosferă plictisitoare ?

32. O hotărâre, chiar neimportantă vă cere multă gândire ?

33. Vi se spune adesea că prea puneţi totul la inimă ?

34. Vă plac jocurile care vă solicită reflexele ?

35. Dacă ceva nu vă iese mult timp, vă străduiţi să faceţi treaba respectivă ?

36. Aţi avut uneori sentimente de iritare faţă de părinţi ?

37. Vă consideraţi o persoană deschisă, sociabilă ?

38. Vă e greu să vă apucaţi de treabă nouă ?

39. Vă nelinişteşte sentimentul că sunteţi mai puţin valoros decât alţii ?

40. Vă e greu să lucraţi cu oameni lenţi ?

41. În timpul zilei, puteţi să vă ocupaţi mai mult timp de acelaşi lucru fără să obosiţi ?

42. Aveţi deprinderi „proaste” de care vreţi să scăpaţi ?

43. Credeţi că sunteţi un „om fără griji” ?

44. Consideraţi că vă sunt prieteni doar cei a căror simpatie aţi verificat-o îndelung ?

45. Puteţi fi enervat uşor ?

46. În timpul unei discuţii, găsiţi adesea răspunsul potrivit ?

47. Vă puteţi impune să faceţi acelaşi lucru mult timp, fără să fiţi distrus ?

48. Vi se întâmplă să vorbiţi despre lucruri la care nu vă pricepeţi ?

Se acordă câte un punct pentru răspunsurile DA şi NU conform grilei următoare. Suma obţinută

se înmulţeşte cu coeficientul indicat. Apoi se face suma punctelor pentru fiecare trăsătură în

parte (exemplu: 1 = DA, 7 = DA, 13 = DA, 19 = NU, 25 = DA, 37 = DA ⇒5*(-3) = - 15)

DEZVOLTARE PERSONALĂ – culegere de chestionare, teste, exerciții

22

Trăsătură

temperamentală Răspuns DA Coeficient Răspuns NU Coeficient

Extroversie

1;17;13;19 - - -

25;31;37 -3 - -

4,43 -2 2 -1

Rigiditate

8;26;32 -3 - -

2; 14, 20; 38 - - -

44 -2 19;46 -1

Hiperreactivitate

emoțională

15; 21; 33 - - -

39; 45 -3 - -

3; 9 -2 - -

27 -1 - -

Timpul reacției

4, 16; 28 - - -

10; 22; 34; 40 -3 - -

46 -2 - -

17; 29, 37 -1 - -

Activism

5; 11; 17; 23 - - -

29; 35; 41; 47 -3 38 -1

10 -1 - -

Sinceritate

30; 36; 42; 48 3 - -

6; 12 2 - -

18; 24; 25 1 23 -1

Etalon pentru sinceritate

0-7 scăzută

8-12 medie

13-20 bună


23

Calități temperamentale

E R HE TR A

22-26

f.ridicată

16-23

f.ridicată

18-20

f.ridicată

20-22

f.rapid

24-26

f.ridicată

17-21

ridicată

12-15

ridicată

14-17

ridicată

14-19

rapid

21-23

ridicat

12-16

medie

7-11

medie

8-12

medie

9-13

moderat

14-20

mediu

11-7

introversie înaltă

6-3

plasticitate înaltă

7-4

echilibru

emoțional

8-5

lent

13-9

scăzut

6-0

introversiune

f. ridicată

2-0

plasticitate f.

ridicată

3-0

f. echilibrat

emoțional

4-0

f. lent

8-0

f. scăzut


24

Metoda aprecierii obiective a personalităţii – Gh. Zapan

Metodă psihosocială de investigare a grupului școlar

Reprezintă un chestionar menit să evalueze gradul de intercunoaştere a membrilor

grupului; metoda poate fi aplicată în două variante.

1. Se propune grupului evaluarea clasamentului (primii 30%, ultimii 30% şi 30% media)

membrilor grupului în cadrul unei activităţi (teza la matematică, lucrare de control, probă

sportivă etc.).

Numiţi primii clasaţi ..............................................................................................................

Numiţi ultimii clasaţi ..............................................................................................................

Numiţi grupul de mijloc .........................................................................................................

Se cere fiecărui membru să se autoevalueze prin plasarea în una din cele 3 grupe.

Corectarea chestionarului constă în întocmirea unui tabel în care pe orizontală şi pe verticală se

scrie numele elevilor, iar în căsuţele rezultate se înscrie aprecierea obţinută:

(+) pentru situarea în primii 30%

(-) pentru situarea în ultimii 30%

(0) pentru situarea în medie

A.P. I.M. E.V. O.I. etc.

A.P. 0 + + 0 -

I.M. + + - 0 -

E.V. + 0 + + -

O.I. 0 + - 0 -

etc. - - - -

Pe orizontală se notează aprecierile exprimate de fiecare membru, iar pe verticală se

înregistrează cele primite (ex.: A.P. se consideră pe sine printre cei medii, pe I.M. în primii 30%,

la fel pe E.V., iar pe O.I. printre cei medii).

Se calculează pe verticală media algebrică a aprecierilor primite, ca apreciere obiectivă.

Se compară clasificarea individuală cu cea obiectivă (tabelul poate fi realizat pe tablă).


25

2. Se propune o activitate şi li se cere membrilor grupului să anticipeze clasificarea posibilităţii

de execuţie a fiecărui membru al grupului (în scris). Se trece la executarea activităţii şi la

stabilirea clasificării reale pe baza rezultatelor obţinute. Se compară estimarea anticipativă cu

clasificarea reală.

Proba se poate aplica şi pentru evaluarea diferitelor trăsături de personalitate:

TRĂSĂTURI POZITIVE ŞI NEGATIVE DE PERSONALITATE

(evaluate prin metoda aprecierii obiective)

POZITIVE NEGATIVE

modestie obiectivitate îngâmfat subiectiv

sociabilitate spirit critic izolat necritic

respect spirit autocritic lipsit de respect neautocritic

sinceritate iniţiativă nesincer fără iniţiativă

optimism prestigiu pesimist lipsit de prestigiu

corectitudine independenţă incorect dependent

responsabilitate echilibru iresponsabil neechilibrat

perseverenţă dominanţă neperseverent supus

generozitate spirit cooperativ egoist necooperativ

consecvenţă calm inconsecvent impulsiv

hărnicie curaj leneş fricos

Alţi factori determinanţi ai personalităţii: inteligenţa, creativitatea, capacitatea de

autocunoaştere, capacitatea de intercunoaştere, voinţa, aptitudinile organizatorice, de conducere,

aptitudini speciale (artistice, sportive, tehnice, etc), capacitatea de comunicare şi relaţionare.

În această variantă proba poate fi folosită şi ca exerciţiu de întocmire a unei caracterizări,

cu menţiunea că în acest caz portretul îl va realiza un elev sau fiecare elev pentru alt coleg.


26

Obiectivele și interesele mele în viață

- Focus grup -

Când vă gândiți la cariera viitoare și modul de viață pe care vi-l doriți, care dintre aceste

aspecte primează și de ce ?

Provocarea: implicarea în sarcini şi proiecte stimulative şi solicitante

Competivitatea: antrenarea în activităţi ale căror rezultate sunt frecvent comparate cu ale

celorlalţi

Binefacerea: participarea la construirea unei lumi mai bune

Faima: o maximă evidenţiere şi renume

Fericirea familială: concentrare asupra relaţiei cu familia, asupra timpului şi atenţiei acordate

copiilor, părinţilor, partenerului

Siguranţa financiară: salariul sau beneficiile care sunt satisfăcătoare

Prietenia: prietenii stabile şi pline de afecţiune, mulţumire şi stare de bine

Sănătatea: funcţionarea optimă a organismului, minţii şi spiritului

Integritatea: onestitate personală strictă, aderarea fermă la un cod moral

Munca în echipă: lucraţi îndeaproape cu ceilalţi, avînd scopuri commune

Protecţia: apărarea împotriva fricii, anxietăţii sau pericolului

Perfecţionarea personală: testarea propriilor aptitudini, demonstrarea abilităţilor, dobîndirea

noilor competenţe

Autoexprimarea: capacitatea de a comunica idei personale, sentimente

Realizarea/împlinirea: obţinerea de rezultate semnificative

Avansarea: înaintarea continuă spre oportunităţi noi din ce în ce mai mari

Autonomia: abilitatea de a vă alege proiectele, de a vă stabili propriul ritm, program, reguli lucru

Apartenenţa la un grup: unde vă aduceţi propria contribuţie

Echilibrul: menţinerea unui echilibru între locul de muncă şi viaţa personală


27

Eu cu mine. Autoevaluare și autoprezentare

- Focus grup -

Metoda: Învățare bazată pe întrebări

• Cînd te-ai născut ? Unde ?

• Unde ai copilărit ? Ce amintiri plăcute păstrezi ?

• Unde înveţi ? Ce ai realizat deosebit pînă la această vîrstă ?

• Ce vei face: vei lucra, vei studia sau vei face altceva ?

• Care va fi domeniul în care vei lucra sau studia ?

• Care vor fi persoanele care te vor sprijini ?

• Cum îţi vei petrece timpul liber ?

• Ce ai vrea să realizezi în această etapă a vieţii ?

• Ce te-ar face fericit/fericită ?

• Cum ai vrea să-ţi trăieşti bătrâneţea ?

• Cu ce ai vrea să te ocupi la această vârstă ?

Familia contemporană

Metoda: Taxonomia lui Bloom.

Aplicabilitate – orele de limbi străine

1. Pasul 1: Cunoaștere – Într-o fotografie identificați membrii unei familii.

2. Pasul 2: Înțelegere – Folosindu-vă de o fotografie a propriei familii explicați colegilor care

sunt membrii ei.

3. Pasul 3: Aplicarea – Vorbiți colegilor despre fiecare membru în parte din familia voastră.

(nume, vârstă, pasiuni etc.)

4. Pasul 4: Analiza – Comparați familia voastră cu familia celui mai bun prieten. (asemănări și

deosebiri între membri, relațiile familiale etc.)

5. Pasul 5: Sinteza – Imaginați-vă cum va arăta familia voastră peste 20 de ani.

6. Pasul 6: Evaluarea – Argumentați importanța familiei în viața fiecărui om.


28

Emoțiile și gestionarea lor – activitatea 1

CHESTIONAR DE AUTOCUNOAŞTERE

Tu cum procedezi de obicei? Alege, cu sinceritate, răspunsul corect:

1. Un coleg te deranjează când scrii şi îţi murdărește caietul.

a) Îl împingi de lângă banca ta.

b) Strigi la el, îl insulţi.

c) Îi murdăreşti şi tu caietul.

d) Îi accepţi scuzele şi încerci să cureţi caietul.

2. Din greşeală un coleg te loveşte când trece pe lângă banca ta.

a) Te ridici şi îl loveşti şi tu.

b) Îi strigi să se uite pe unde merge.

c) Îl ameninţi cu bătaia.

d) Eşti civilizat, îl rogi să fie mai atent.

3. Dărâmi o haină din cuier şi proprietarul îţi face observaţie.

a) Îl împingi şi alergi în continuare.

b) Te întorci şi îl jigneşti.

c) Râzi şi îi spui că nu eşti tu de vină.

d) Îţi ceri scuze şi pui haina la loc.

4. Ţi se face observaţie fără să fii vinovat.

a) Îl loveşti pe cel care te acuză.

b) Te înfurii şi insulţi.

c) Inventezi şi tu o acuzaţie pentru celălalt.

d) Explici calm că nu eşti vinovat.


29

Interpretare:

Dacă răspunsurile tale sunt în majoritate:

a - O persoană furioasă este ocolită de ceilalţi. În nici un caz să nu recurgi la violenţă.

b - Când cineva îţi spune ceva ce nu-ţi convine nu te grăbi să-l insulţi. Tonul ridicat, de ceartă,

de scandal nu rezolvă nimic.

c - Recunoaşte când ai greşit. Nu da vina pe cineva nevinovat.

d - Scuzele pot pune capăt unei situaţii neplăcute.

Emoțiile și gestionarea lor – activitatea 2

Citiți textul:

Clopoţelul anunţă începutul recreaţiei. Victor și Andrei aleargă spre terenul de sport.

Într-un colţ al terenului se află o minge de fotbal. Ajung amândoi în acelaşi timp, dar, furioşi,

încep să se certe pentru că fiecare vrea mingea numai pentru el.

- Eu am ajuns primul la minge ! Eu vreau să mă joc cu ea ! zice Victor.

- Nu–i adevărat ! Eu am fost primul ! Dă-mi mingea ! Eu vreau să mă joc cu ea !

Fiecare doreşte să se joace numai el cu mingea.

• Găsiţi două cuvinte (acţiuni) care se referă la situaţia creată între cei doi băieţi.

• De ce sunt furioşi Victor și Andrei ?

• Cine are dreptate ?

• Cu ce fapte ale celor doi copii nu sunteţi de acord ?

• La ce situaţie gravă s-ar putea ajunge ?

• Găsiţi două soluţii de rezolvare a conflictului dintre cei doi copii.


30

Eu cu mine - autoevaluare și autoprezentare

A. Scrie 3 calități personale care te reprezintă :

-

-

-

B. Scrie 3 însușiri negative pe care ai vrea

să le schimbi la tine :

-

-

-

C. Scrie 3 lucruri pe care le faci cel mai bine :

-

-

-

D. Scrie 3 cuvinte care ți-ar plăcea să fie

spuse despre tine:

-

-

-

Prenumele ...


31

Punctele tari și punctele mele slabe

1. Mă simt mândru atunci când...

2. Mă simt marginalizat și singur atunci când...

3. Mă enervez atunci când...

4. Mă simt fericit atunci când...

5. Indiferent cât de mult încerc, niciodată...

6. Singurul lucru care îmi place într-adevăr este ...

7. Punctele mele tari sunt:

-

-

-

8. Punctele mele slabe sunt:

-

-

-


32


33

II. COMUNICARE ȘI RELAȚIONARE INTERPERSONALĂ


34

Diversitatea etnică și rasială în școala ta și în comunitate

- focus grup -

1. Începeți prin a vă examina pe voi înșivă. Căutați să vă înconjurați de persoane care vă

seamănă, care au aceleași interese și aptitudini ?

2. Aceste alegeri înseamnă că nu sunteți toleranți cu ceilalți ?

3. Care este situația în școala ta ? Elevii se împrietenesc în funcție de etnie, rasă, gen,

religie sau inerese deosebite ?

4. Ar trebui ca profesorii să intervină în aceste situații ?

5. Care ar fi soluțiile pentru integrarea persoanelor marginalizate ?

Relații autentice

- focus grup -

1. Când spui familie, la cine te gândești ?

2. Pe ce se bazează întemeierea unei familii ?

3. Care sunt sentimentele dintre membrii unei familii ?

4. Care este rolul părinților într-o familie ?

5. Care este rolul și importanța copiilor într-o familie ?

6. Cum se împart sarcinile într-o familie ?

7. În care tipuri de familii copiii au uneori de îndeplinit foarte multe sarcini ?

8. În ce tip de familii copiilor nu li se cere să îndeplinească aproape nicio sarcină ?


35

Studiu de caz

Ioana este elevă în clasa a IV-a. De când era la grădiniță, tatal ei a plecat în străinătate

pentru a-și putea cumpăra o casă. Acolo a cunoscut o altă femeie. Și-a refăcut viața, după ce a

discutat cu mama Ioanei. Aceasta, rămânând fără niciun sprijin financiar a hotărât să plece și

ea în străinătate, dar, înainte de aceasta, a dat-o pe Ioana în plasament unei familii iubitoare.

Mai târziu, această familie a vrut să o adopte, iar mama Ioanei și-a dat consimțământul. De

câteva luni tatăl Ioanei a divorțat de a doua soție, s-a împăcat cu mama Ioanei, care, între

timp, a aflat că nu va mai putea avea alți copii. Au venit în țară și vor să-și recupereze fetița.

Au realizat că toți banii agonisiți și toată bogăția nu reușesc să umple cel mai mare gol din

sufletul lor. Familia adoptivă nu vrea să cedeze, iar legea lasă totul la alegerea Ioanei.

• Ce sunt copiii instituționalizați sau adoptați ?

• Cum ar putea Ioana să ia o decizie ?

• Cum credeți că ați acționa dacă ați fi în locul Ioanei ?

Un blog al Consiliului Elevilor

- focus grup –

Sebastian, un elev al școlii voastre vrea să propună Consiliului Elevilor realizarea unui

blog pentru comunitatea școlară. Răspundeți la aceste întrebări pentru a-l ajuta să-și conceapă

cât mai bine propunerea.

1. De ce ar trebui Consiliul Elevilor să realizeze o comunitate online ?

2. Cum ar putea ajuta un blog la realizarea obiectivelor școlare și la îmbunătățirea vieții

școlare ? Identificați 5 avantaje.

3. La ce nevoi ale elevilor ar putea răspunde un blog ?

4. Cum ar putea acest blog să ajute administrația școlii ?

5. În ce fel ar putea fi util părinților acest blog ?

6. Care sunt costurile realizării unui blog ? Implică multe cheltuieli ?

7. Cum va fi promovat blogul printre elevi ? Printre părinți ? În comunitatea locală ?

8. Care sunt aspectele negative ce pot fi asociate cu acest blog ?

9. Cine ar stabili regulile și limitele pe acest blog ?

10. Cum ar putea fi sanctionați cei care nu respectă regulile acestui blog ? (de exemplu

limbaj, decență etc.)


36

Conflictele și violența școlară

– focus grup –

1. Care sunt cauzele apariției conflictelor și violenței ?

• Prietenii-factor de risc sau de protecţie, în funcţie de calitatea prieteniei.

• Relaţiile din familie care influenţează natura relaţiilor stabilite cu colegii.

• Factori familiali legaţi de riscul comportării violente la şcoală:

- lipsa afecţiunii în familie;

- violenţa fizică şi violenţa psihică în familie;

- absenţa regulilor şi a controlului raţional din partea părinţilor.

• Influenţa culturii, societăţii, sistemului politic.

• Diferenţele culturale, etnice, religioase etc.

2. Identifică un comportament care generează conflict văzut la un părinte al tău şi pe

care constaţi că-l ai şi se manifestă involuntar.

3. Identifică un comportament agresiv la colegii tăi în care te poţi recunoaşte.

4. Aminteşte-ţi o scenă ce cuprinde aspecte de agresivitate din copilăria ta. Ce-ai simţit?

5. Care este părerea ta despre aceste afirmații?

• Băieţii cu comportament violent au părinţi autoritari, care aplică pedepse;

• Victimele au o stimă de sine scăzută şi părinţi autoritari;

• S-a identificat o relaţie între victimele băieţi şi protecţia exagerată din partea mamelor;

• S-a identificat o relaţie între victimele fete şi senzaţia acestora că sunt respinse de

mame;

• Copiii care au sentiment mare de insecuritate prezintă riscul de a fi implicaţi într-o

relaţie bazată pe violenţă.

6. Joc de rol:

Redaţi un scenariu cu care v-aţi confruntat sau imaginaţi-vă un conflict, construind

apoi rolurile: elevi, cadre didactice, părinţi etc.

7. Care ar fi caracteristicile individuale ale copiilor - victime ale agresiunii?

� Stimă de sine scăzută

� Timiditate


37

� Îşi fac greu prieteni

� Comunicare dificilă

8. Care ar fi caracteristicile individuale ale copiilor agresori ?

� Impulsivi

� Autocontrol scăzut

� Rezistenţă scăzută la frustrare

� Deficienţe cognitive semnificative în ceea ce priveşte interpretarea evenimentelor

sociale;

� Există diferenţe între capacităţile sociale şi cognitive la băieţi şi la fete (fetele sunt mai

bine protejate de actele violente)

� Buni strategi

� Simt durerea celorlalţi, dar au o capacitate limitată de empatie

9. Care ar fi soluțiile pentru rezolvarea situațiilor conflictuale?

- Și victimele, și agresorii au nevoie de sprijin şi intervenţie din partea părinţilor şi

comunităţii şcolare.

- Identificarea problemelor la nivel familial.

- Copilul trebuie conştientizat faţă de „ceea ce este violenţa, hărţuirea şi

comportamentul agresiv”.

- Modelarea comportamentală pozitivă.

- Construirea stimei de sine la școală și acasă.

- Schimbarea comportamentului în cadrul familiei.

- Predarea respectului pentru ceilalți prin exemplificare personală

- Facilitarea descărcării emoţionale prin discuţii individuale și de grup.


38

Diferenţe individuale de automonitorizare

Deşi cu toţii ne exteriorizăm sinele, există mari diferenţe între modurile de manifestare

ale indivizilor. Unii oameni sunt mai grijulii decât alţii în ceea ce priveşte imaginea lor

publică. De asemenea, unii oameni sunt mai înclinaţi spre exteriorizarea strategică, pe când

alţii preferă autoverificarea. În 1987, Mark Snyder afirmă că aceste diferenţe sunt legate de o

trăsătură de personalitate pe care el o numeşte autosupraveghere sau automonitorizare, pe

care o definește ca tendinţa de reglare a propriului comportament astfel încât să fie satisfăcute

solicitările situaţiilor sociale. Indivizii cu grad înalt de automonitorizare par să posede un

repertoriu de Eu-ri din care îl aleg pe cel mai potrivit situaţiei. Sensibili faţă de considerentele

exteriorizării strategice, ei sunt dispuşi şi capabili să îşi modifice comportamentul de la o

situaţie la alta. Indivizii cu grad scăzut de automonitorizare sunt, prin natura lor, înclinaţi spre

autoverificare, părând mai puţin preocupaţi de respectarea convenienţelor sociale.

CHESTIONAR DE STABILIRE A GRADULUI DE

AUTOMONITORIZARE

Sunteţi o persoană cu grad înalt sau scăzut de automonitorizare ?

La fiecare propoziţie din următoarele 18 răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F).

1. Îmi este greu să imit comportamentul altor persoane.

2. La petreceri sau în societate nu încerc să fac ori să spun lucruri care să fie pe placul

altora.

3. Nu pot să susţin decât idei în care cred.

4. Pot să improvizez discursuri chiar şi asupra unor subiecte de care nu am habar.

5. Cred că fac un adevărat spectacol ca să-i impresionez ori să-i distrez pe ceilalţi.

6. Cred că aş fi un bun actor.

7. Într-un grup de oameni sunt rareori în centrul atenţiei.

8. În situaţii diferite şi în prezenţa unor inşi diferiţi, mă port adesea ca nişte persoane

diferite.

9. Nu ştiu prea bine cum să-i fac pe ceilalţi să mă placă.

10. Nu sunt totdeauna cel ce par a fi.


39

11. Nu mi-aş schimba opiniile sau modul de comportare ca să plac cuiva ori ca să obţin

nişte favoruri.

12. Sunt considerat un interlocutor amuzant.

13. N-am fost niciodată bun la jocuri de gen mimă sau şarade.

14. Îmi este greu să îmi schimb comportamentul pentru a mă acomoda cu diferite persoane

şi situaţii.

15. La o petrecere îi las pe alţii să întreţină atmosfera.

16. Mă simt puţin stânjenit în compania altora şi nu mă comport aşa cum ar trebui.

17. Pot privi pe cineva în ochi şi să mint convingător (pentru o cauză dreaptă).

18. Îi pot păcăli pe oameni, purtându-mă cu ei amical, deşi în realitate îmi displac.

Acordaţi-vă un punct dacă aţi răspuns A la itemii 4, 5, 6, 8, 10, 12, 17 şi 18. Apoi acordaţi-vă

un punct dacă aţi răspuns F la itemii 1, 2, 3, 7, 9, 11, 13, 14, 15 şi 16. Faceţi suma punctelor.

Totalul reprezintă scorul dvs. de automonitorizare. Un scor cuprins între 10 și 11 este

considerat un scor mediu. (Snyder şi Gangestad, 1986)


40

Chestionar de identificare a stilului de decizie

În chestionarul de mai jos bifați afirmațiile pe care le considerați adevărate pentru

comportamentul vostru în procesul de luare a unei decizii.

1. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.

3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.

4. Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.

5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.

6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.

7. Iau decizii într-un mod logic şi sistematic.

8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.

9. De obicei iau decizii foarte rapid.

10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.

11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.

12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.

13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile mele.

14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.

15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.

16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.

17. Amân să iau decizii cât de mult pot.

18. Iau rapid decizii.

19. Dacă am sprijinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.

20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.


41

Grila de apreciere a răspunsurilor

STILUL DECIZIONAL ITEMII CORESPUNZĂTORI

STILULUI DECIZONAL

Stilul raţional 4, 7, 13, 20

Stilul dependent 2, 5, 10, 19

Stilul evitativ 6, 11, 14, 17

Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16

Stilul spontan 8, 9, 15, 18

Caracteristici definitorii ale stilurilor decizionale

STILUL

DECIZIONAL CARACTERISITICI EXEMPLE

Stilul raţional

� Utilizează o abordare logică şi organizată

în luarea de decizii;

� Elaborează planuri minuţioase pentru

punerea în practică a deciziei luate;

„Am luat decizia după

ce am cântărit bine

toate alternativele.”

Stilul dependent

� Se bazează sfaturile, sprijinul şi îndrumarea

din partea altora în luarea de decizii;

� Consideră că ajutorul celor apropiaţi este

indispensabil în luarea deciziei;

„Ceilalţi ştiu cel mai

bine ce e potrivit

pentru mine.”

Stilul evitativ � Amână şi /sau evită luarea unei decizii;

„Acum nu e momentul

potrivit să iau această

decizie.”

Stilul intuitiv

� Se centrează pe intuiţii şi impresii în luarea

unei decizii;

� Nu caută dovezi pentru argumentarea unei

decizii;

„Am făcut aşa pentru

că am simţit eu că e

mai bine.”

Stilul spontan � Iau decizii sub impulsul momentului, rapid

şi fără prea multe deliberări.

„Am luat decizia rapid

şi fără să mă gândesc

prea mult.”


42


43

III. PLANIFICAREA CARIEREI


44

Teoria inteligențelor multiple – H. Gardner

Chestionar de determinare a tipului predominant de inteligență

Marchează cu X propozițiile care sunt adevărate pentru tine, pe coloana liberă din stânga:

1 Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti sau scrie.

6 Oamenii vin la mine să ceară sfaturi, atât la locul de muncă cât și acasă.

7 Petrec timp în mod regulat meditând, reflectând și gândindu-mă la problemele

importante ale vieții.

8 Îmi place să fiu înconjurat de plante.

6 Când am o problemă, caut ajutorul altcuiva mai degrabă decât să încerc s-o

rezolv singur.

3 Prefer cărțile cu ilustrații multe.

5 Am o voce plăcută.

6 Prefer sporturile de echipă celor care se practică individual.

4 Trebuie să exersez pentru a-mi forma o deprindere; nu ajunge să citesc sau să

urmăresc o demonstrație.

5 Aud întotdeauna o notă falsă.

2 Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate,

cuantificate.

8 Adesea mă joc cu animalele.

4 Cred că am o coordonare motrică bună.

5 Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăț ceva nou.

1 Cărțile sunt foarte importante pentru mine.

7 Am participat la sesiuni și seminarii de consiliere și dezvoltare personală ca să

aflu mai multe despre mine însumi.

3 Când închid ochii, văd adesea imagini clare.

6 Am cel puțin trei prieteni apropiați.

1 Rețin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât de la TV sau din

filme.

2 Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalți.

7 Țin un jurnal în care consemnez evenimentele din viața mea interioară.

1 Îmi plac jocurile ca: Scrabble, integrame etc.


45

5 Știu multe melodii.

7 Sunt patron sau cel puțin m-am gândit serios să încep o afacere proprie.

6 Prefer să-mi petrec serile cu prietenii în loc să stau singur.

3 Pot să-mi imaginez ușor cum ar arăta ceva văzut de sus.

5 Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu acuratețe.

4 Fac sport/activități sportive în mod regulat.

1 Îmi place să mă distrez pe mine și pe alții, cu rime sau cu jocuri de cuvinte.

6 Mă consider lider (alții mi-au spus că sunt lider).

3 Sunt sensibil la culori.

4 Mi-e greu să stau nemișcat mai mult timp.

2 Pot să socotesc în minte cu ușurință.

8 Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după importanța lor.

7 Consider că am voința puternică și că sunt independent.

2 Matematica și științele au fost materiile mele preferate în școală.

5 Pot să țin ritmul cu un instrument de percuție simplu când se cântă un cântec.

3 Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video pentru a

înregistra ceea ce văd în jur.

1 Ceilalți îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le folosesc când

scriu sau când vorbesc.

8 Îmi place să port haine din materiale naturale.

7 Sunt realist în privința punctelor mele tari și slabe (datorită feedback-ului primit

din diverse surse.

4 Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb, fac jogging sau desfășor o activitate

fizică.

6 Prefer să joc Monopoly sau bridge decât să fac pasiențe sau să joc alte jocuri de

unul singur.

5 Ascult frecvent muzică la radio, casetofon, etc.

3 Visez mult noaptea.

1 Ca elev, am învățat mai ușor la engleză, științe sociale și istorie decât la

matematică și științe.

7 Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure, decât într-o stațiune

modernă cu multă lume în jur.

4 Îmi place să cos, să țes, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte activități manuale.


46

5 Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând.

3 Mă orientez ușor în locuri necunoscute.

1 Când conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decât la peisaj.

8 Mă simt bine în pădure.

2 Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logică.

4 Simt nevoia să ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele.

3 Îmi place să desenez sau să mâzgălesc.

6 Îmi place să-i învăț pe alții (indivizi sau grupuri) ceea ce știu eu să fac.

6 Îmi place să mă implic în activități legate de munca mea, biserică sau

comunitate care presupun prezența unui număr mare de oameni.

2 Îmi place să fac experimente (ex. Ce-ar fi dacă aș dubla cantitatea de apă pe

care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare zi ?)

7 Pot să răspund la atacuri cu argumente.

5 Cânt la un instrument muzical.

3 La școală geometria mi s-a părut mai ușoară decât algebra.

2 Mintea mea caută structuri, regularități, secvențe logice în jur.

1 Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru, sau a fost apreciat de

ceilalți.

8 Weekend-ul ideal este o ieșire în natură.

6 Mă simt bine în mijlocul mulțimii.

2 Cred că aproape orice are o explicație rațională.

7 Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora.

4 Prefer să-mi petrec timpul liber în natură.

2 Mă interesează progresele în știință.

8 Sunt foarte bun bucătar.

3 Îmi place să mă joc cu jocuri de puzzle, labirint și alte jocuri vizuale.

4 Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când vorbesc cu

alții.

5 Viața mea ar fi mai săracă dacă nu ar fi muzica.

2 Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez în cuvinte

sau imagini.

1 Conversația mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am auzit.

7 Am câteva scopuri importante în viață, la care mă gândesc în mod regulat.


47

8 În camera mea trebuie să fie o floare.

4 Îmi place Montagne russe și alte experiențe fizice asemănătoare.

Însumați de câte ori aveți fiecare număr și treceți cifra în dreptul numărului corespunzător.

Scorurile cele mai ridicate indică inteligențele dumneavoastră predominante.

1 .......... / 2 .......... / 3 .......... / 4 .......... / 5 .......... / 6 .......... / 7 .......... / 8 .......... /

Pentru acest test inteligențele au fost numerotate în felul următor:

1. verbală/lingvistică

2. matematică/logică

3. vizuală/spațială

4. corporală/ kinestezică

5. ritmică /muzicală

6. interpersonală

7. intrapersonală

8. naturalistă

1. Inteligenţa verbală/lingvistică:

- A gândi în cuvinte şi a folosi limba pentru a exprima şi a înţelege realităţi complexe.

- Sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile limbii

- A reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele.

Este inteligenţa cea mai des folosită în comunicare. Copiii cu inteligenţă lingvistică

învaţă repede şi corect limba maternă, învaţă uşor limbi străine, citesc, folosesc metafora,

dezvoltă abilităţi lingvistice şi îşi aleg, mai târziu, cariera în funcţie de capacităţile lingvistice.

Inteligența verbală reflectă capacitatea unui individ de a se exprima și de a comunica, într-un

context cultural dat. Este inteligența specifică scriitorilor și celor care au capacitatea de a

învăța relativ ușor o limbă străină. De asemenea, este inteligența celui care se exprimă clar și

poate transmite cunoștințe într-un proces de învățare.

2. Inteligenţa matematică/logică

- a gândi la cauză şi efect, a înţelege relaţiile dintre acţiuni, obiecte idei;

- abilitatea de a calcula, evalua propoziţii şi de a efectua operaţii matematice şi logice

complexe;


48

- implică abilităţi de gândire deductivă şi inductivă, precum şi capacităţi critice şi

creative de rezolvare a problemelor.

Oamenii cu inteligenţă logică/matematică devin de obicei contabili, matematicieni,

chimişti, fizicieni. Inteligența logico-matematică este specifică celor care sunt buni la

matematică, logică, fizică, chimie și care realizează diferite activități în domeniul științelor

exacte sau al științelor inginerești. De asemenea, această inteligență este specifică

economiștilor și managerilor, deoarece deciziile pe care ei trebuie să le ia necesită un bun

suport logic și matematic.

3. Inteligenţa spaţială/vizuală

- a gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală;

- abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte

ale existenţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei.

Inteligența spațială este necesară celor care trebuie să gândească dinamica activității

lor în spațiu, să recreeze experiențe vizuale anterioare. De asemenea, este specifică pictorilor,

arhitecților grădinarilor, care proiectează și realizează construcții spațiale. Ei trebuie să vadă

în spațiu, să își imagineze cum vor arăta construcțiile lor atunci când le proiectează.

Matematicienii buni ca Einstein dovedesc inteligenţe logico/matematice şi spaţiale.

4. Inteligenţa corporală/kinestezică

- a gândi în mişcări şi a folosi corpul în moduri abile şi complicate;

- implică simţul timing-ului şi al coordonării întregului corp în executarea mişcărilor, cât

şi în manipularea obiectelor.

Pot fi abilităţi motorii de fineţe sau de amplitudine. Inteligența kinestezică este

specifică celor care își folosesc corpul la realizarea unor activități, cum sunt dansatorii,

balerinii și sportivii. Relația minte-trup devine instrumentul prin care se exprimă sau prin care

contribuie la realizarea unei acțiuni.

5. Inteligenţa muzicală/ritmică

- a gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime;

- a fi sensibil la ton, la intensitate, înălţimea şi timbrul sunetului;

- abilitatea de a recunoaşte, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea.

- implică ascultarea activă şi presupune o legătură puternică între muzică şi emoţii.


49

Inteligența muzicală este specifică celor care au sensibilitate față de sunete sau care

realizează combinații complexe de sunete. Este o inteligență specifică artiștilor (muzicieni,

dansatori, coregrafi), precum și compozitorilor, indiferent de domeniul muzical în care

activează.

6. Inteligenţa interpersonală

- a gândi despre alte persoane şi a le înţelege,;

- a fi capabil de empatie, de a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor

de gândire, fiind sensibile la motivele, intenţiile şi stările lor, implică o interacţiune eficientă

cu una sau mai multe persoane din familie, cu prieteni sau colegi.

Inteligența interpersonală reflectă capacitatea de a evalua starea de spirit a celorlalți,

precum și abilitatea de răspuns și adaptare la solicitări. Implică spirit de observație și empatie.

Este o formă de inteligență necesară în domeniul relațiilor publice. Cei cu inteligenţă

interpersonală ajung să fie conducători, psihologi sau buni vânzători, se pricep la motivare,

manipulare. Ei înţeleg modul de funcţionare al oamenilor. Un profesor bun nu poate să nu

aibă şi această inteligenţă.

7. Inteligenţa intrapersonală

- a gândi despre sine şi a se înţelege;

- a fi conştient de punctele tari şi de cele slabe, a planifica eficient atingerea

obiectivelor personale;

- implică monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi emoţiilor.

Este vorba de cunoaşterea de sine şi de luarea deciziilor pe baza cunoaşterii propriilor calităţi

şi defecte. Inteligența intrapersonală reflectă capacitatea de a întelege ce se întâmplă în

universul nostru psihologic, posibilitatea de a avea o imagine de sine corectă. Reflectă, de

asemenea, capacitatea de autodisciplină, de cunoaștere a punctelor forte și a limitelor. Este

necesară psihologilor, precum și medicilor care se specializează mai mult pe psihicul uman.

8. Inteligenţa naturalistă

- a înţelege lumea naturală, incluzând în acest domeniu interesul pentru plante, animale şi

studiile ştiinţifice;

- abilitatea de a recunoaşte şi de a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice;

- a interacţiona eficient cu creaturi vii şi de a discerne scheme legate de viaţă şi forţele

naturii.


50

Inteligența naturalistă sau ambientală este specifică pentru cei care lucrează în natură

și trebuie să distingă între diferitele specii de animale sau plante. Această formă de inteligență

este specifică exploratorilor, ecologiștilor. Celelalte tipuri de inteligenţă nu pot defini

personalităţi precum cea a lui Darwin sau abilităţile de care dau dovadă biologii, astronomii şi

ecologii. Ei nu operează cu simboluri, scheme sau operaţii matematice, ci mai degrabă

organizează tiparele observate în mod diferit decât celelalte ştiinţe Hard. În această categorie

se includ şi maeştrii bucătari.

9. Inteligenţa existenţială

Gardner este convins că este vorba de o modalitate de cunoaştere, dar nu a stabilit localizarea

ei pe creier. De aceea, această inteligenţă nu este complet definită încă. O astfel de inteligenţă

o au filosofii, cei care îşi pun întrebări despre sensul fericirii, despre începutul universului

etc.probabil că şi spiritualitatea aparţine acestui tip de inteligenţă.


51

IDENTIFICAREA INTERESELOR OCUPAȚIONALE

- Chestionar – varianta 1

ACTIVITĂŢI

Bifează pe coloana lui ,,DA” activităţile care ţi-ar plăcea sa le faci. Pe coloana lui ,,NU” ,

marchează acele activităţi care îţi displac sau îţi sunt indiferente.

R

DA ACTIVITĂȚI NU

• să repar obiecte electrice

• să confecționez obiecte din lemn

• să cresc animale într-o fermă

• să urmez un curs de desen tehnic

• să fiu ghid la vânătoare sau pescuit

TOTAL DA:

I

DA ACTIVITĂȚI

NU

• să citesc cărţi sau reviste ştiinţifice

• să lucrez cu instrumente de laborator şi substanţe chimice

• să citesc despre subiecte deosebite din pură curiozitate

• să lucrez la un proiect ştiinţific

• să aplic matematica în probleme practice

TOTAL DA:


52

A

DA ACTIVITĂȚI NU

• să joc într-o piesă de teatru

• să cânt într-o formaţie

• să urmez un curs de artă

• să scriu sau să citesc poezie

• să fac design vestimentar

TOTAL DA:

S

DA ACTIVITĂȚI NU

• să lucrez pentru Crucea Roşie

• să am grijă de copii

• să predau într-o şcoală

• să ajut persoanele cu handicap

• să-i ajut pe alţii în problemele lor personale

TOTAL DA:

E

DA ACTIVITĂȚI NU

• să vând ceva

• să-i influenţez pe alţii

• să învăţ strategii pentru succesul în afaceri

• să pornesc propria afacere

• să supraveghez munca altora

TOTAL DA:


53

C

DA ACTIVITĂȚI NU

• să redactez diferite documente

• să ţin evidenţe detaliate ale chetuielilor

• să urmez un curs de afaceri

• să urmez un curs de contabilitate

• să fac operare pe calculator

TOTAL DA:

OCUPAŢII

Bifează pe coloana lui ,,DA” ocupațiile care te interesează și te atrag. Pe coloana lui ,,NU” ,

marchează acele ocupații care îţi displac sau îţi sunt indiferente.

R

DA OCUPAȚII NU

• pompier

• zoolog

• şofer de camion

• mecanic de locomotivă

• controlor

TOTAL DA:


54

I

DA OCUPAȚII NU

• meetorolog

• chimist

• redactor la o revistă

• cercetător

• biolog

TOTAL DA:

A

DA OCUPAȚII NU

• poet

• actor

• cântăreț

• creator de desene animate

• scriitor

TOTAL DA:

S

DA OCUPAȚII NU

• profesor

• psiholog

• director al unei tabere de tineret

• asistent social

• director de școală

TOTAL DA:


55

E

DA OCUPAȚII NU

• director al unei firme de publicitate

• crainic radio-TV

• director al unui restaurant

• ghid turistic

• procuror

TOTAL DA:

C

DA OCUPAȚII NU

• contabil

• inspector bancar

• casier

• expert în taxe și impozite

• operator calculator

TOTAL DA:

CUM SĂ-ŢI ORGANIZEZI RĂSPUNSURILE ?

Numără de câte ori ai marcat DA pe fiecare coloană. Scrie pe ultimele linii ale fiecărui tabel

numărul obţinut la fiecare grup. Centralizează aceste numere în tabelul de mai jos. Pe ultima

linie (SCORURI TOTALE) înscrie suma numerelor de la ACTIVITĂȚI și OCUPAȚII.

R I A S E C

ACTIVITĂŢI

OCUPAŢII

SCORURI TOTALE


56

Determină-ți codul ocupațional personal înscriind în celulele de mai jos literele

corespunzătoare celor mai mari prime 3 scoruri, în ordine descrescătoare. Dacă scorurile sunt

egale, pune ambele litere în aceeaşi celulă.

CODUL PERSONAL

Interpretarea rezultatului:

TIPUL REALIST (R) se caracterizează prin tendinţa de a se îndrepta spre acele activităţi care

presupun manipularea obiectelor şi instrumentelor. Posedă aptitudini manuale, mecanice sau

tehnice şi este satisfăcut de acele medii profesionale care necesită un nivel optim de

dezvoltare a acestor aptitudini.

TIPUL INVESTIGATIV (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare, investigare sub

diverse forme şi în cele mai diferite domenii (biologic, fizic, social, cultural). Are, de obicei,

abilităţi matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur pentru rezolvarea de probleme.

TIPUL ARTISTIC (A) manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care presupun

o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexprimare. Persoanele de acest tip sunt

înzestrate cu abilităţi artistice şi imaginaţie.

TIPUL SOCIAL (S) este interesat de activităţi care implică relaţionare interpersonală. Preferă

să ajute oamenii să-şi rezolve problemele sau să-i înveţe diverse lucruri, decât să realizeze

activităţi care necesită manipularea unor unelte sau maşini.

TIPUL ÎNTREPRINZĂTOR (E) preferă să lucreze în echipă, însă, în primul rând, cu scopul

de a conduce, a ocupa rolul de lider. Evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care implică o

muncă dificilă. Are abilităţi oratorice şi manageriale.

TIPUL CONVENŢIONAL (C) se îndreaptă spre activităţi care se caracterizează prin

manipulare sistematică şi ordonată a unor obiecte într-un cadru definit. Are abilităţi

secretariale şi matematice, ceea ce îl face potrivit pentru activităţi administrative. Reuşeşte să

se adapteze cu dificultate la situaţiile cu grad ridicat de ambiguitate şi care nu au descrise

cerinţe clare.


57

IDENTIFICAREA INTERESELOR OCUPAȚIONALE

- Chestionar și activitate în echipă – varianta 2

EXERCIȚIUL 1: Identificarea primelor trei clase de interese ocupaționale

Pe baza fişei de lucru de mai jos, li se cere elevilor să îşi exprime preferinţa pentru

anumite activităţi pe o scală de la 1 la 5 (1 – nu mă interesează deloc, 5 - mă interesează cel

mai mult). La fiecare secţiune se calculează un scor total, pe baza căruia elevii îşi pot face

ierarhia intereselor (primele trei cu scorul cel mai mare).

Exerciţiul 2: Corespondenţa dintre interese şi domenii ocupaţionale în care aceste

interese pot fi valorificate

După identificarea primelor trei clase de interese ocupaționale de către fiecare elev, se

pot forma grupe în funcţie de tipul de interese. Se acordă elevilor 10 minute în care să

investigheze ocupaţiile aferente tipului lor de interese şi să selecteze două sau trei ocupaţii pe

care ar dori să le exploreze. Ocupațiile aferente tipurilor de interese comune vor fi selectate

din Hexagonul intereselor al lui Holland. Li se cere elevilor să găsească câteva modalităţi

prin care pot obţine mai multe informaţii despre ocupaţiile selectate.

Discuţii:

În ce măsură ocupaţiile selectate se potrivesc cu interesele personale ?

Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din alternativele oferite ?


58

Secțiune Interese Punctaj Scor secțiune

Interese de tip realist

(R)

Munca să presupună lucrul direct cu obiecte, mecanisme, circuite, instalaţii.

Să îmi folosesc forţa fizică în timpul rezolvării sarcinilor.

Să ştiu exact ce am de făcut.

Vreau să văd rezultatele muncii mele.

Să muncesc în aer liber.

Interese de tip

investigativ (I)

Să îmi pot organiza singur activitatea.

Să fiu apreciat pentru ceea ce ştiu să fac.

Să găsesc modalităţi noi prin care îmi pot realiza munca.

Să mi se ceară un nivel ridicat de competenţă (academică sau practică) în activităţile profesionale.

Să mi se dea sarcini de lucru noi şi complexe.

Interese de tip artistic

(A)

Să îmi organizez munca aşa cum doresc eu.

Să fiu liber să-mi exprim părerile.

Să fiu implicat în studierea sau crearea de frumos.

Să creez noi idei, programe sau structuri.

Să am control asupra vieţii mele şi a stilului meu de viaţă.

Interese de tip social

(S)

Să fiu implicat direct în ajutorarea celorlalţi.

Să cunosc oameni noi.

Să muncesc în echipă.

Să am oportunităţi pentru autodezvoltare.

Să lucrez cu persoane care au aceleaşi convingeri ca şi mine.

Interese de tip

intreprinzător (E)

Să avansez rapid pe post.

Să vând lucruri sau servicii.

Să am un nivel ridicat de viaţă şi un statut profesional ridicat.

Să am puterea să influenţez activităţile celorlalţi.

Să impresionez, să am respectul celorlalţi.

Interese de tip

convențional (C)

Să respect anumite responsabilităţi şi norme clare.

Să fiu foarte atent la detalii.

Să am un loc de muncă sigur.

Să primesc sarcini de muncă clare.

Să am un program de muncă fix şi o muncă predictibilă.


59

HEXAGONUL INTERESELOR AL LUI HOLLAND

Interesele mele:

1.

2.

3.

Trei ocupaţii despre care aş vrea să obţin mai multe informaţii:

1)..........................................................

2)..........................................................

3)..........................................................

CONVENŢIONAL INVESTIGATIV

ARTISTIC

SOCIAL

inginer constructor, miner, mecanic

auto, pădurar, depanator radio-tv,

tehnician dentar, electrician, bijutier,

instalator, maşinist, lăcătuş, pilot de

avion, tâmplar

contabil, secretar, casier,

stenodactilograf, funcționar

public, expert financiar, poștaș,

vânzător, recepționer, ospătar

economist, medic, chmist,

antropolog, astronom, fizician,

laborant, psihiatru, psiholog,

cercetător, farmacist, operator PC,

geolog, matematician, statistician,

meteorolog, biolog, horticultor, oceanograf,

radiolog, stomatolog, radiolog, chirurg,

proiectant, biochimist, biofizician

analist financiar, agent comercial,

agent de asigurări, bancher, avocat,

procuror, judecător, crainic radio-

tv, jurnalist, mic întreprinzător,

analist de sistem, manager

dansator, filosof, profesor de literatură/arte,

regizor, actor, jurnalist, reporter, muzician,

dirijor, designer, decorator, creator modă,

arhitect, artist, fotograf, compozitor,

manager publicitar, fotomodel,

moderator TV, scriitor psihoterapeut,

fizioterapeut, consilier şcolar,

asistent social, profesor, sociolog,

asistent medical, infirmier,

ministru, bibliotecar, istoric,

medic specialist, consultant

resurse umane, director de

servicii sociale, preot

REALIST

ÎNTREPRINZĂTOR


60

PLAN PERSONAL DE DEZVOLTARE A CARIEREI

„Viitorul nu este rezultatul alegerilor între căi alternative din prezent, ci un loc care a fost

creat – creat întâi de minte şi voinţă şi apoi în realitate. Viitorul nu este un loc către care

mergem, ci un loc pe care îl creăm. Calea către viitor nu trebuie găsită, ci creată, iar acţiunile

noastre schimbă atât destinaţia, cât şi persoana.”

Planul de carieră este un proiect teoretic pe care individul şi-l face în legătură cu

viitoarea sa evoluţie profesională, ţinând cont de caracteristicile sale personale (fizice,

intelectuale, psihice, de educaţie), de obstacolele şi de facilităţile pe care le va avea.

1. Întrebări inițiale:

Aveţi vreun plan de carieră ?

Care este scopul final al acestuia ?

Ce etape veţi parcurge pentru a-l atinge ?

Ce îmi place sa fac? Ce mă interesează să fac? (Interese)

Ce este important pentru mine? (Valori)

Ce știu sa fac bine? Ce urmează să știu să fac? (Aptitudini)

2. Realizați individual un plan virtual de carieră. (Poate fi imaginat ca un traseu ce

conţine mai multe borne – probleme, întrebări – şi popasuri – soluţii, momente de

reflecţie)

Planul trebuie să conţină obiective pe termen scurt, obiective pe termen lung, etape şi

paşi de urmat.

Pentru parcurgerea fiecărui pas al traseului elevii vor fi ajutaţi să-şi clarifice problemele,

utilizând următoarele întrebări:

• Care este prima ta oprire ?

• Care este primul lucru pe care-l vei cerceta ?

• Cum vei ajunge la el ?

• De cât timp vei avea nevoie ?

• Ce obstacole vezi înainte, după ce vei trece de prima ta oprire ?

• Ce strategii vei folosi pentru a te asigura că va fi un succes ?

Întrebări cheie care se pun când se face un proiect personal :

• Aveți în minte un obiectiv sau mai multe obiective precise ?


61

• Au fost explorate şi aranjate în funcţie de priorităţi şi alte căi ? Întotdeauna trebuie

să existe şi un plan de rezervă, o alternativă. Dacă un plan nu merge bine, nu vă

veți simţi frustrat pentru că nu aveți altul de rezervă.

• Ţineți cont de posibilele bariere ? Aveți acces la informaţii care vă pot fi de folos?

• Ați reflectat asupra obiectivelor alese şi a capacităţii de a atinge aceste obiective?

• Acordați importanţă semnificativă planului de acţiuni aferente (intermediare,

concrete)?

• Sunteți conştienţi de alternativele pe care le aveți în cazul că planul nu va merge ?

Când nu merge bine un plan?

• Când apar prea multe detalii în planificare sau, dimpotrivă, când se acţionează

impulsiv fără a da atenţie detaliilor, resurselor, barierelor.

• Când planul este impus de altcineva.

• Când persoana nu a reflectat suficient asupra implicaţiilor planului asupra propriei

persoane.

• Când există prea multe idei nerealiste.

• Când sunt neglijate informaţiile obiective.

3. Planul de carieră

POPAS 6 – Menţinerea locului de muncă ↑

BORNA 6 – Nu pot să-mi păstrez locul de muncă ↑

POPAS 5 – Căutarea unui loc de muncă ↑

BORNA 5 – Nu pot găsi un loc de muncă ↑

POPAS 4 – Completarea pregătirii ↑

BORNA 4 – Nu am aptitudinile necesare ↑

POPAS 3 – Explorarea carierei ↑

BORNA 3 – Nu ştiu ce vreau să fac ↑

POPAS 2 – Informaţii despre piaţa locurilor de muncă ↑

BORNA 2 – Nu am un loc de muncă ↑

POPAS 1 – Consiliere în vederea carierei ↑

BORNA 1 – Am foarte multe probleme în viaţă


62


63

IV. MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI ȘI AL ÎNVĂȚĂRII


64

Teste pentru cunoaşterea motivaţiei elevilor pentru învăţătură

Test nr.1

Obiectiv: identificarea distribuţiei, selectivităţii, intensităţii motivaţiei pentru diferite obiecte.

Care din obiectele studiate îţi plac mai mult?

Completează tabelul de mai jos cu obiectele pe care le studiezi și pune X în celula

corespunzătoare din dreptul fiecărei discipline.

Obiectul de

învățământ

Intensitatea preferinței

f.mult mult puțin indiferent deloc

Test nr. 2

Obiectiv: cunoașterea factorilor care generează interesul elevilor la un obiect.

Ce te atrage mai mult la disciplina....?

Punctează fiecare afirmație din prima coloană cu un punctaj de la 1 la 5, conform scării de

mai jos:

1 – nu sunt deloc de acord cu afirmația

2 – sunt foarte puțin de acord cu afirmația

3 – sunt parțial de acord cu afirmația

4 – sunt în mare măsură de acord cu afirmația

5 – sunt total de acord cu afirmația

Îmi place pentru că... Punctaj

Este ușor

Îmi ia puțin timp pentru învățat

Profesorul explică clar, pe înțelesul meu

Profesorul aduce completări interesante

Profesorul este apropiat de noi


65

Profesorul este calm, nu se enervează

Profesorul îmi inpsiră respect

Profesorul îmi inspiră teamă

Conținuturile mi se par interesante

Conținuturile îmi vor folosi în viitor

Părinții mă obligă să învăț la acest obiect

Pot obține rezultate bune cu ușurință

Nu știu de ce îmi place

Test nr. 3

Obiectiv: identificarea piedicilor întâmpinate de elev în activitatea de învățare.

Ce crezi că te împiedică să înveți mai bine?

Ierarhizează factorii descriși în următoarele propoziții așa cum îi consideri tu că intervin în

învățarea ta, acordând „1” celui care consideri că îți influențează cel mai mult învățarea, „2”

următorului ș.a.m.d.

Nu pot învăța mai bine pentru că... Nr. propus

Nu am condiții acasă (liniște, loc...)

Nu am voință

Nu mă ajută suficient profesorul în clasă

Nu înțeleg explicațiile din clasă

Înțeleg greu ce citesc singur

Mă iau mereu cu joaca, cu distracțiile

Nu am un regim de muncă ordonat

Nu-mi place să învăț

Mi se dau multe teme de făcut acasă

Atât pot eu să învăț

Din alte motive...


66

Cum învăţăm ?

1. Vă faceţi un orar pentru ceea ce aveţi de învăţat în fiecare zi ?

2. Vă respectaţi orarul întocmit ?

3. Aveţi un loc fix pentru învăţat ?

4. La începutul semestrului, săptămânii, vă vine greu să învăţaţi ?

5. Vă terminaţi întotdeauna lecţiile în timpul propus ?

6. Participaţi activ la lecţiile din clasă ?

7. Dacă nu înţelegeţi, întrebaţi profesorul ?

8. Vă analizaţi din când în când greutăţile pe care le aveţi ?

9. Obişnuiţi să citiţi mai întâi toată lecţia pentru a vă forma o impresie generală ?

10. Obişnuiţi să citiţi tabelele, graficele dintr-o lecţie ?

11. Cuvintele necunoscute le căutaţi în dicţionar ?

12. Credeţi că în învăţare, cel mai important este să memorezi ?

13. Obişnuiţi să luaţi notiţe în formă prescurtată sau continuă ?

14. La lecţii încercaţi să scrieţi tot ce auziţi ?

15. Păstraţi la un loc toate notiţele de la un obiect ?

16. Folosiţi ceea ce aţi învăţat la un obiect pentru a înţelege şi alte obiecte ?

17. Când aveţi de memorat, încercaţi s-o faceţi dintr-o dată ?

18. Vă e greu să scrieţi ceea ce ştiţi ?

19. La o lucrare, test neaşteptat luaţi notă mică ?

20. Staţi până târziu să învăţaţi, înaintea unei lucrări ?

Pentru cei cu rezultate bune la învăţătură rezultatele aşteptate sunt:

1. Da 5. Da 9. Da 13. Da 17. Nu

2. Da 6. Da 10. Nu 14. Nu 18. Nu

3. Da 7. Da 11. Da 15. Da 19. Nu

4. Nu 8. Da 12. Nu 16. Da 20. Nu


67

Câteva reguli care asigură succesul în învăţare:

• Grupaţi obiectele de studiu care se aseamănă (matematică, fizică, chimie, biologie,

limba română, istorie, educaţie civică etc.) pentru că vă solicită aceleaşi capacităţi şi

învăţarea va fi mai uşoară.

• Dacă orarul nu vă permite gruparea de mai sus, faceţi mici pauze (5 – 10 minute) când

treceţi de la un obiect la altul.

• Dacă simţiţi că nu vă puteţi concentra, încercaţi să învăţaţi pe bucăţi mici. Faceţi câte

o mică pauză (priviţi pe geam, ascultaţi o melodie), la 20 minute de învăţare.

• Dacă gândurile vă fug în timp ce învăţaţi, obligaţi-vă să notaţi în timp ce studiaţi.

Pentru prevenirea oboselii, se recomandă:

� alternarea perioadelor de învăţare cu cele de odihnă, de preferat activă;

� valorificarea orelor de vârf fiziologic (5, 11, 16, 20, 24) şi evitarea celor de cădere (2,

9, 14, 18, 22);

� evitarea scurtării perioadei de somn; iniţial vă va permite un avans, dar după 4-5 ore se

va instala o oboseală şi mai accentuată;

� evitarea învăţatului noaptea (între 24-2) deoarece a doua zi gradul de oboseală va

creşte;

� alimentaţia raţională şi echilibrată (proteine, glucide, vitamine);

� asigurarea ambianţei fizice corespunzătoare (lumină, căldură, aerisire);

� alternarea unor perioade de 40-50 minute de efort cu 5-10 minute de pauză;

� prelucrarea informaţiilor de învăţat (conspecte, scheme, planuri, sublinieri).


68

FOCUS GRUP – METODĂ DE ÎNVĂȚARE

Focus Group is a modern method that offers solutions to various problems in different fields.

Participants at this activity can express their opinion and answer the same question in turn. There are

no rules and no wrong answers with this method. Focus Group is not a debate, so no point of view will

be disagreed. During this activity the participants will not receive answers to their questions. It is the

exchange of ideas and not the agreement that is meant to be emphasized.

Ce este un focus grup? Focus grup este o metodă sociologică modernă care oferă soluții la

probleme diferite, din domenii diferite.

Cine paticipă la focus grup? Numărul ideal de participanți este de 6-12 persoane, dar în

anumite contexte pot participa mai multe persoane. Participanții pot proveni din medii

diverse: educațional, social, cultural etc.

Care sunt regulile de desfășurare a unui focus grup? Participanții la un focus grup vor

răspunde pe rând la aceleași întrebări, adresate de un moderator/coordonator al activității.

Focus grup nu este o dezbatere, deci nu va fi contrat nici un punct de vedere al participanților

și nu se va răspunde la întrebările acestora. În focus grup nu se urmărește consensul, ci

schimbul de idei, prin urmare opiniile participanților, aparțin doar acestora și nu pot fi

considerate eronate. Răspunsul fiecărui participant la focus grup se încadrează într-o limită de

timp ( 2-3 minute ).

Avantajele utilizării unui focus grup, în cadrul cursurilor, sunt multiple: participanții la

un focus grup pot deveni parteneri în învățare; se exersează învățarea prin descoperire și se

renunță la predarea tradițională; sala de clasă poate fi organizată într-o manieră modernă, spre

exemplu mobilierul poate fi dispus în cerc; focus grup poate fi exersat și în alte spații decât

sala de clasă, CDI sau bibliotecă; se renunță la sindromul profesorului care știe tot; se pot

genera idei foarte creative; este o metodă care poate stimula respectarea proprietății

intelectuale a individului; este o metodă inovativă.

Un focus grup poate avea și dezavantaje: este o metodă care presupune resurse mari de timp,

pentru proiectare și exersare; unii participanți pot fi foarte timizi în expunerea propriilor idei;

alți participanți pot dezvolta reflexul de a copia ideile expuse de un antevorbitor sau au

tendința de converti focus grup într-o dezbatere; este o metodă destinată mai mult liceenilor,

care au achiziții rezonabile de valori, atitudini, competențe sau cunoștințe dintr-un anumit

domeniu.


69

Proiectarea unui focus grup / durata: 3 ore

Scop: Elevii vor deprinde abilităţi necesare realizării unui focus grup și vor simula un focus grup

Nr.crt. Obiective de referinţă

Conţinuturile de bază pe capitole/secvenţe de pregătire teoretică sau practică

Metodele de formare

Mijloacele de instruire,

materialele de învăţare

Criterii de evaluare

1. Înţelegerea conceptului de focus grup

Definiţia conceptului focus grup • metodă sociologică modernă ; • oferă soluţii la probleme diferite din arii vaste ;

Prelegere a instructorului Dezbatere de grup urmată de discuţie liberă

Slide-uri

Numărul și relevanţa exemplelor

2.

Identificarea regulilor de realizare a unui focus grup și a procesului de realizare a unui focus grup

I.Reguli • cine participă ? • unde? • când ?

II. Procesul de realizare • lansarea temei focusului ; • răspunsurile participanţilor ; • identificarea soluţiilor ; • analizarea soluţiilor.

Prelegere a instructorului Dezbatere de grup cu exemple de experienţe personale

Slide-uri Film Materiale cu exemple de intrebări adresate în diferite focusuri

Numărul și relevanţa exemplelor

3. Exersarea unui focus grup

Se organizează un grup de 6 voluntari Se simulează un focus grup conform regulilor amintite (Exemplu de temă : Ce perspective au emigranții tineri din România ? I. Prezentarea participanților. II. Cum vedeți viitorul social al tinerilor din România ? III. Care sunt punctele forte ale României, ca țară europeană ? IV. Care sunt punctele slabe ale României, ca țară europeană ? V. Indicați o măsură care trebuie luată, în cadrul sistemului educațional din România, pentru a îmbunătăți viața tânărului absolvent de liceu/facultate.

Prelegere a instructorului Exerciţii de grup

Flipchart Materiale cu exemple de soluţii obţinute în diferite focusuri

Numărul și relevanţa direcţiilor prezentate Numărul de criterii (nevoi) la care răspund participanţii Direcţiile de urmărit selectate


70

Mind map/Harta minții

Mind map este o metodă de învățare care constă în reprezentarea vizuală a unei probleme. Mind

map te ajută să structurezi mai bine informațiile, să le analizezi mai bine, să înțelegi o problemă

și să generezi noi idei. Mind map este o cale de a exprima complexitatea și unicitatea

personalității tale. Iată câteva sfaturi pentru a construi un mind map:

• Utilizează cuvinte cheie sau, acolo unde este posibil, desene sau imagini;

• Începe să desenezi din centrul paginii pre exterior;

• Pune în centrul paginii o imagine clară/desen/expresie etc. care să descrie tema generală a

„hărții”;

• Creează sub-teme;

• Evidențiază cuvintele cheie;

• Utilizează caractere mici pentru scriere. Acestea sunt mai ușor de memorat, prin

comparație cu cele mari;

• Utilizează culori pentru a descrie teme, asociații și pentru a da sens lucrurilor din hartă;

• Orice rămâne în exteriorul hărții, rămâne și în exteriorul minții tale;

• Utilizează săgeți, icon-uri sau orice alt mijloc vizual care să te ajute să arăți legăturile

dintre diferite elemente;

• Nu rămâne blocat doar într-o singură zonă a „hărții”; dacă nu mai ai soluții pentru o zonă

a hărții, mergi spre o alta;

• Notează ideile în ordinea în care apar, ori de câte ori se potrivesc;

• Impune limite „hărții” tale; dacă ai tendința de a te extinde în afara foii de hârtie, nu

începe o altă pagină; adăugați/lipiți mai multă hârtie lângă foaia de bază.


71

1. Exemplu de mind map.

Sursa: Foundation for Women Entrepreneurs Malta – 2015

2. Construiește un mind map. Utilizează ca punct de plecare următorul site:

https://www.text2mindmap.com/


72

Exerciții de dezvoltare a gândirii creative

Activități de echipă

1. Explicați ce este o floare unei persoane care nu a văzut niciodată una.

2. Cum ar fi diferit un meci de fotbal dacă mingea ar fi sub forma unui cub ?

3. Imaginati-vă că parinții ar trebui să treacă un test înainte de a li se permite să devină părinți.

Scrieți 6 întrebări care ar trebui să fie în acest test.

4. Dacă ar fi să introduci o nouă materie care să fie studiată în școală, care ar fi ea și de ce ?

5. Scrieți, lucrând în perechi, un articol de ziar pornind de la următoarele elemente:

Titlu: Tocmai am sărit de pe Empire State Building

Elemente ce trebuie să se regăsească în text:

- M-am hotărât să nu mă sinucid

- Am bătut în geam

- Deprimat

- Am luat liftul

- O scară la etajul 85

- 300 de metri mai jos

- Lucra din greu în biroul său

- Mi-am turnat o băutură tare

- A deschis Bill Stackam

- Plasă de siguranță

a. Comparați articolele cu celelalte grupe.

b. Comparați cu articolul original apărut in ziarul The Guardian care are la bază o poveste

reală.

I’VE JUST JUMPED OFF THE EMPIRE STATE BUILDING

John Helms, a young artist found himself all alone in New York City at Christmas time. He had

no money and was so depressed that he decided to kill himself.

Helms, aged 26, took a lift to the top of the Empire State Building. For a few moments he looked

over the safety fence, then he said a short prayer before throwing himself off.

A short time later he awoke to find himself on a ledge on the 85th floor, blown there by strong

winds. He took a look at the cars crawling along Fifth avenue about 300 metres below and

decided not to commit suicide after all.


73

He knocked on the window, which was opened by Bill Stackman who had been hard at work in

his office. ‘I couldn’t believe my eyes, said Bill. ‘You don’t see a lot of guys coming in through

the window of the 85th floor. I poured myself a stiff drink and one for him too ...’

So the story had a happy ending. When the story was reported on the radio hundreds of families

called Helms to offer him a home for the holidays.

6. Citiți următorul text:

Spargerea misterioasă

Într-o noapte, doi oameni au dat o spargere într-unul din cele mai mari magazine din oraş.

Râdeau răutăcios când au intrat în magazin, iar peste vreo două ore, când au ieşit, râdeau la

fel - chiar dacă nu furaseră nimic. Ceea ce au făcut ei a fost mult mai subtil şi răuvoitor, poate

chiar mai păgubitor pentru magazin decât un furt obişnuit.

Cei doi s-au dus prin magazin şi au schimbat etichetele cu preţuri. Au luat eticheta de pe o

bicicletă şi au pus-o pe o rachetă de tenis. S-au dus la etaj şi au luat eticheta de pe o pereche de

şosete, apoi au coborât la parter şi au lipit-o pe o cămaşă. Au schimbat preţul de pe o minge de

plastic cu eticheta de pe o minge de piele. Aşa au făcut cu fiecare etichetă din magazin, apoi au

plecat.

Activitate:

a. Ce credeţi că s-a întâmplat a doua zi când s-a deschis magazinul ? Redactați o continuare

a poveștii.

Continuarea reală:

A doua zi de dimineaţă magazinul s-a deschis ca de obicei. Casierii erau la locurile lor.

Marfa era aşezată ordonat pe rafturi. Clienţii intrau şi ieşeau din magazin, cumpărând ce aveau

nevoie. Găseau ce le trebuia, plăteau şi plecau. A fost nevoie de vreo două ore – timp destul de

lung - ca să observe cineva că fuseseră schimbate toate etichetele cu preţuri. Câţiva cumpărători

norocoşi au făcut cea mai bună achiziţie din viaţa lor. Alţii au plătit dublu sau triplu pentru

marfa cumpărată.

b. Ce ați fi făcut dacă ați fi constatat că ați plătit mai puțin/mai mult decât valoarea

produsului cumpărat ?


74

Modalități creative de învățare/rezolvare de probleme

Tema 1: Ploaia acidă

Metoda: Învățarea bazată pe întrebări și documentare

Folosind Internetul căutați să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cauzele ploii acide

- Ce este ploaia acidă ?

- Ce substanțe duc la formarea ploii acide ?

- De unde provin aceste substanțe ?

- Cum se formează ploaia acidă ?

- Cum ajunge ploaia acidă în orașul tău ?

- Cum călătorește ploaia acidă atât de departe de sursa ei ?

2. Acizi și baze

- Ce este PH-ul ?

- La ce PH este un acid periculos ?

- Care este PH-ul ploii normale ?

- Care este PH-ul ploii acide ?

3. Efectele ploii acide asupra plantelor și animalelor

- Ce efecte are ploaia acidă asupra pomilor și solului ?

- Ce efecte are asupra animalelor ?

- Cum afectează solul acid alimentele ?

4. Efectele ploii acide asupra râurilor și lacurilor

- Ce se întâmplă când lacurile și pânza freatică devin acide ?

- Când este un lac considerat ”mort” ?

- Cum afectează apa acidă alimentele ?

5. Efectele asupra oamenilor

- Ploaia acidă ne afectează sănătatea ?

- Poate fi dăunătoare ?


75

- Poate afecta mediul în care trăim, casele, drumurile, podurile ?

6. Concluziile

- Ce se poate face în privința acestei probleme ?

- Care sunt soluțiile găsite de oamenii de știință ?

- Ce putem face, fiecare, personal ?

Tema 2: Lumea contemporană

Metoda: Rezolvarea creativă a unei probleme

1. Alegeți o problemă a lumii contemporane. Sugestii: Infracționalitatea crescută,

Poluarea, Specii pe cale de dispariție, Rasism, Terorismul, Intoleranța religioasă,

Șomajul etc.

2. Enunțați problema sub forma unui titlu de articol de ziar.

3. Răspundeți la întrebarea: În ce fel ar fi lumea mai bună dacă problema ar fi rezolvată ?

4. Explicați problema astfel încât un copil de 4 ani să o înțeleagă.

5. Creați o reclamă pentru popularizarea problemei.

6. Găsiți cea mai stupidă rezolvare la această problemă.

7. Încercați sa vă imaginați ce soluții ar găsi la problema propusă o personalitate/celebritate

a lumii contemporane.

8. Găsiți soluții potrivite pentru rezolvarea problemei.

9. Prezentați proiectul și supuneți-l dezbaterii colegilor.


76


77

V. STIL DE VIAȚĂ PROACTIV ȘI GESTIONAREA

VIITORULUI


78

Atitudinea faţă de viitor a părinţilor şi adolescenţilor – valori şi perspective

- Chestionar aplicat părinţilor şi elevilor -

Date personale

Sex: □ M □ F

Vârsta: ... ani

Mediul de locuire: □ urban □ rural

Studii (cu specificarea oraşului în care s-au absolvit studiile cele mai înalte):

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Mediul profesional:

- stabil (o singură meserie în ultimii 20 de ani);

- flexibil (mai multe meserii în ultimii 20 de ani) .

În al doilea caz, vă rugăm să notaţi toate meseriile pe care le-aţi avut în decursul ultimilor ani,

care au depăşit un an, fără a menţiona perioada sau durata):

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Instrucţiuni

Mai jos sunt o serie de afirmaţii. Bifaţi cifra pe care o consideraţi potrivită, pentru fiecare din

cele trei situaţii de la fiecare întrebare. Datele sunt confindenţiale şi vor fi folosite doar pentru un

studiu. E importanmt să răspundeţi la fiecare întrebare.

1 - deloc,

2 - într-o mică măsură;

3 - în oarecare măsură;

4 – mediu;

5 - în mare măsură;

6 - în cea mai mare măsură;

7 - în totalitate.


79

1. Să fii o persoană bogată, care să-şi permită ceea ce-şi doreşte.

A. Cât de important e acest scop pentru dumneavoastră ?

1 2 3 4 5 6 7

B. Care e posibilitatea ca acest scop să fie atins de copiii dumneavoastră ?

1 2 3 4 5 6 7

C. În ce măsură v-aţi atins acest scop până acum ?

1 2 3 4 5 6 7

2. Să lucrezi în domeniul pentru care te-ai pregătit.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

3. Să fii recunoscut şi respectat de cei din jur.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


80

4. Să ai o situaţie financiară confortabilă.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

5. Să ai posibilitatea de avansare în carieră, pe măsura meritelor şi performanţelor.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

6. Să simţi că duci o viaţă plină de sens, împlinită, să fii mulţumit de viaţa ta.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


81

7. Să ai un cont de economii, să ai nişte bani economisiţi sau investiţi.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

8. Să poţi să-i ajuţi pe cei care, la un moment dat, apelează la tine şi au nevoie.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

9. Să te dezvolți şi să te perfecţionezi pe plan profesional.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


82

10. Să fii proprietarul unui imobil (casă, apartament).


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

11. Să ai un serviciu care să recompenseze munca în plus, orele suplimentare.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

12. Să fii sănătos, în condiţie bună, să ai un tonus bun.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


83

13. Să-ţi permiţi vacanţe şi concedii relaxante, după un an de muncă.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

14. Să faci o meserie care îţi place şi care îţi aduce permanent satisfacţii.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

15. Să fii proprietarul unei maşini, să ai toate utilităţile electronice şi electrocasnice.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


84

16. Să faci meseria pentru care ai abilităţile şi cunoştinţele necesare.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

17. Să ai posibilitatea de decizie la serviciu.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

18. Să ştii şi să simţi că în jurul tău sunt persoane care te iubesc şi pe care le iubeşti.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


85

19. Să-ţi permiţi să-ţi schimbi maşina/mobila/aparatura când consideri că acestea nu mai

fac faţă cerinţelor tale.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

20. Să simţi că tu eşti cel care decide ce face cu propria viaţă.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

21. Să te cunoască şi să te respecte lumea.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


86

22. Să ai prieteni buni pe care să poți conta.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

23. Să poți participa la activităţi în folosul comunităţii.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7

24. Să faci acte de voluntariat/de caritate.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


87

25. Să fii realizat din punct de vedere financiar.


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


1 2 3 4 5 6 7


88

Atitudinea față de consumul de droguri

- CHESTIONAR -

Activităţi preferate în timpul liber:

� folosirea internetului (rețele de socializare, chat, muzică, jocuri etc.);

� distracţia în oraş, discotecă/club/petreceri etc.);

� alte hobby-uri (cântat, desenat etc.);

� practicarea unor sporturi sau participarea la evenimente sportive.

Procentual cat de multe cunoştinţe despre consumul de droguri și consecinţele acestor estimezi

că ai: ________%

1. Enumeraţi câteva substanţe care sunt considerate droguri legale:

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

2. Enumeraţi câteva substanţe care sunt considerate droguri ilegale (ilicite):

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

3. De unde aţi aflat toate aceste informaţii despre droguri ?

________________________________________________________________________

4. Consideraţi că există vreun pericol dacă încercaţi o singură dată droguri, din curiozitate ?

� DA

� NU


89

5. Aţi consumat vreodată vreun tip de drog legal ?

� DA

� NU

Dacă DA, care ? _________________________________

La ce vârstă ați consumat prima oară ? _________________________________

Dar droguri ilegale ?

� DA

� NU

Dacă DA, care ?______________________

La ce vârstă ați consumat prima oară ?_______________________

Daca DA,

� l-am consumat la comun, împărţit, într-un grup de prieteni

� le-am luat la îndemnul unui prieten care deja consumase

� mi le-a dat un prieten, amic

� le-am cumpărat de la farmacie

� le-am încercat la o petrecere

6. În care din următoarele locuri ştii/ai auzit că ai putea cumpăra mai uşor droguri dacă ai vrea ?

� de la școală sau din apropierea școlii

� din carterul unde locuiesc

� din club/bar

� de la o petrecere

� de la o cunoștință a unui prieten

� de la un prieten

� de pe internet

� de la farmacie


90

7. V-a oferit vreodată cineva droguri și v-a îndemnat să consumați ?

� DA

� NU

Ce fel de droguri ?____________________________

Unde ?____________________________

8. Aceste droguri v-au fost oferite:

� gratis

� contra cost

� atât gratis, cat și contra cost

9. Ce crezi că îi determină pe unii tineri să încerce/consume droguri ilicite ?

� dorinţa de senzaţii tari

� curiozitatea, tentaţia

� anturajul, prietenii

� nivelul educaţional şi cultural redus

� lipsa informaţiilor/informații false despre efectele consumului

� climatul familial (aşa fac unii membri ai familiei)

� plictiseala/singurătatea

� teribilismul

� creşterea performanțelor sportive

� vor să se simtă bine

� imitarea modelelor (mass-media, filme etc)

� obligaţi de cineva

� altele__________________________________________________________________


91

10. Ce crezi că îi determină pe unii tineri să NU încerce sau să NU consume droguri ilicite ?

Ierarhizați aceste motive pe o scară de la 1 la 10, în care 10 e motivul cel mai important, iar 1 cel

mai puțin important.

� anturaj/prieteni cu principii sănătoase

� conştientizarea pericolului consumului și cunoașterea consecințelor

� teama de dependenţă/de a nu se mai putea lăsa

� rezistenţă la influenţa anturajului

� frica/respectul faţă de părinţi

� nivelul cultural şi educaţional

� preţul drogurilor (sunt prea scumpe)

� stil de viață sănătos (sport, dietă etc.)

� pedeapsa legală pentru consum și distribuție

� campaniile din mass-media


92

Aspirații în viață

Fiecare dintre noi și-a stabilit anumite țeluri, obiective în viață. Acele țeluri pe care

oamenii speră să le atingă în cursul întregii lor vieți. În acest chestionar, sunt prezentate mai

multe obiective și, pentru fiecare dintre ele, trebuie să răspundeți la aceleași trei întrebări:

a) Cât de important este acest obiectiv pentru tine ?

b) Cât este de probabil să îți atingi acest țel în viitor ?

c) Cât de mult din acest obiectiv ți-ai îndeplinit deja în viață ?

Te rugăm să folosești puncte de la 1 la 7 de pe următoarea scală pentru a răspunde la cele trei

întrebări, pentru fiecare din obiective:

Deloc Mediu Foarte

1 2 3 4 5 6 7

Obiectiv Item Întrebare Punctaj

Să fiu înstărit.

1. Cât de important este pentru tine obiectivul ?

2. Cât este de probabil să îl îndeplinești în viitor ?

3. Cât de mult din acest obiectiv ai îndeplinit deja ?

Să învăț lucruri noi.




Să devin celebru.




Să am prieteni buni pe

care să pot conta.




Să îmi ascund cu succes

semnele îmbătrânirii.




Să muncesc pentru o

societate mai bună.




93


Să fiu sănătos din punct

de vedere fizic.




Să am multe proprietăți

scumpe.




La sfârșit, când voi privi

în urmă, să fi avut o

viață împlinită.




Să fiu admirat de mulți

oameni.




Să îmi împart viața cu

cineva pe care îl/o

iubesc.




Oamenii să mă admire

pentru felul în care arăt.




Să îi ajut pe cei care au

nevoie, fără să aștept

nimic în schimb.




Să am o condiți fizică

bună.




Să am succes din punct

de vedere financiar.




Să decid singur, fără să

mi se impună de către

alții.




Să fiu faimos. 49. Cât de important este pentru tine obiectivul ?



94


Să fiu angajat în relații

profunde cu cineva.




Să fiu mereu la modă.




Să lupt pentru ca lumea

să devină un loc mai

bun.




Să îmi păstrez sănătatea.




Să fiu bogat.




Să mă cunosc și să mă

accept așa cum sunt.




Să îmi apară frecvent

numele în mass-media.




Să simt că există oameni

care mă iubesc și pe care

îi iubesc.




Să am imaginea pe care

mi-o doresc.




Să îi ajut pe alții să își

îmbunătățească viața.




Să nu cunosc, pe cât

posibil, boala.




95


Să am suficienți bani

pentru a-mi cumpăra tot

ce îmi doresc.




Să înțeleg din ce în ce

mai bine motivele pentru

care fac ceea ce fac.




Să fiu admirat de cât mai

mulți și cât mai diferiți

oameni.




Să am relații puternice și

de durată.




Să fiu considerat

atrăgător de către ceilalți.




Să ajut oamenii nevoiași.




Să am un stil de viață

sănătos.




Evaluarea chestionarului: Există șapte categorii de obiective generale, cu câte cinci obiective

specifice fiecare. În plus, există câte trei întrebări pentru fiecare obiectiv specific: cât de

important este el, cât este de probabil să fie atins și cât de mult ai reușit să realizezi deja din acest

obiectiv. Pentru a-ți calcula punctajul, trebuie mai întâi să calculezi trei subpunctaje: al

importanței obiectivului, al probabilității de a-l atinge și punctajul gradului de împlinire a

obiectivului. În acest scop, calculează media aritmetică a punctelor alocate fiecărui item din cei

105, conform listei de mai jos.


96

Categorie Criteriul Itemi Media celor 5

itemi

Bogăție

Importanța 1,22,43,64,85

Probabilitatea 2,23,44,65,86

Gradul de împlinire 3,24,45,66,87

Dezvoltare personală




Faimă




Relații




Imagine




Viață socială

Importanța 16,37,58,79,100



Sănătate

Importanța 19,40,61,82,103



Multe studii iau în calcul doar 6 din cele 7 categorii, lăsând deoparte „sănătatea”. Cele 6 rămase

se grupează în:

- Aspirații intrinseci – dezvoltarea personală, relațiile și viața socială

- Aspirații extrinseci – bogăția, faima și imaginea

Pentru fiecare din cele două clase de obiective se pot calcula punctaje totale.


97

Stil de viață

Vârsta ______

Sex: � M, � F

Mediu de proveniență: � U, � R

Locuiesc la: � casă, � apartament

De cât timp locuiți în acest loc ?_____________________

Date familie:

� întreagă (ambii părinți prezenți și implicați)

� monoparentală

� reîntregită

� un părinte plecat în străinătate

� ambii părinți în străinătate

� locuiesc cu bunici, tutore, alte cazuri________________________

Situația financiară a familiei: �sub medie, � medie, � peste medie

Familia posedă: � apartament, � casă, � mașină � alte proprietăți ________

Dă o nota de la 1 la 10 (unde 1 înseamnă deloc și 10 în totalitate) pe următoarele dimensiuni,

componente ale conceptului de BUNĂSTARE/ FERICIRE:

Stare de sănătate

� Sănătate fizică

� Sănătate psihică (odihnit, plin de energie, optimist)

� Alimentație sănătoasă

� Mișcare și activitate

� Odihnă

Stare de bine

� Imagine de sine pozitivă


98

� Încredere în sine

� Echilibru emoțional (gestionez bine stresul)

� Sentiment de apartenență

� Satisfacție pentru rezultatele obținute (pe măsura efortului depus)

� Mulțumire și satisfacție față de propria viață

� Simt ca sunt iubit și apreciat

� Autoeficiență

Confort în viața de zi cu zi

� Locuință și utilități

� Spațiu personal

� Transport facil

� Acces la internet

� Zona în care locuiesc este considerată bună și sigură

� Mă simt în siguranță în zona în care locuiesc

� Mă simt în siguranță în familie

� Mă simt în siguranță la școală

Mediu școlar satisfacator

� Satisfăcător ca mediu de învățare

� Satisfăcător ca mediu de socializare

� Satisfăcător ca oportunități pentru viitor

� Satisfăcător ca oportunități de activități extrașcolare

Relaționare

� Relații bune și satisfăcătoare cu familia

� Relații bune la școală, cu colegii


99

� Relații bune la școală, cu profesorii

� Relații sociale satisfăcătoare – integrare, grup de apartenență

� Relații de prietenie pe care pot conta

� Relație de cuplu

Implicare

� Participare și implicare în diferite activități și cursuri de formare (în afara programului de

școală)

� Participare la viața socială și culturală

� Activități diverse în timpul liber

� Practic un sport

� Merg la cinema

� Merg la evenimente culturale (teatru, concerte, vernisaje etc)

� Particip la diferite campanii și activități de voluntariat

� Particip la viața comunitară


100

Tinerii la vot

Activitate bazată pe sarcini

Temă: Clasa voastră trebuie sa realizeze o campanie pentru motivarea tinerilor să meargă

la vot.

Evaluați datele privind participarea tinerilor la vot la ultimele alegeri:

- Care a fost prezența la vot a tinerilor ?

- Participarea s-a îmbunătățit față de alegerile anterioare ? A rămas la fel ? A scăzut ?

Dacă tinerii vor să aibă un cuvânt de spus referitor la ceea ce se întâmplă în comunitate, trebuie

să participe la vot.

Faceți un sondaj în școala voastră.

1. Câți elevi cu drept de vot vor vota la viitoarele alegeri ?

2. Câți elevi intenționează să voteze atunci când vor putea ?

3. De ce vor să participe la vot ?

4. Care sunt cele mai importante probleme care îi preocupă ?

Acțiunile sunt cele care contează. Oamenii acționează atunci când este în beneficiul lor

dar uneori se lovesc de obstacole.

1. Care sunt beneficiile unei puternice participări la vot ?

2. Care sunt obstacolele ?

3. Ce se poate face în această privință ?

Realizați un mesaj și un program pentru a motiva tinerii să meargă la vot.


101

Transportul în comun

Activitate în echipă, bazată pe sarcini

Pasul 1 – Evaluați problema transportului în orașul vostru:

- Descrieți modul în care se realizează transportul local.

- Ce fel de transport utilizați voi ?

- Ce notă ați da transportului în comun ?

Pasul 2 – Ce impact are transportul local asupra familiei voastre ? Ce schimbări ați

recomanda pentru transportul local ?

Pasul 3 – Care sunt elementele unei rețele de transport variate ? Cum evaluează statul

nevoile de transport ale cetățenilor ?

Pasul 4 – Identificați o problemă a transportului în orașul vostru.

- Cum ar putea fi ea rezolvată?

Pasul 5 – Susțineți ideea ca taxele locale să fie folosite pentru construirea unor piste de

biciclete moderne și utilizabile ?

- Voi înșivă, folosiți în prezent bicicleta ca mijloc de transport ecologic în oraș ? Dacă DA,

cât de des ?

- Dacă autoritățile locale vor construi o rețea dezvoltată de piste pentru biciclete, intenționați

să folosiți acest mijloc de transport/să îl folosiți mai des decât în prezent ?

- Câți și care din membrii familiei voastre folosesc frecvent bicicleta ca mijloc de transport

urban ?

- Câți dintre colegii voștri de clasă folosesc frecvent bicicleta ca mijloc de transport urban ?

Pasul 6 – Identificați 3 slujbe din domeniul transporturilor.

- Care din ele credeți că ar putea fi o carieră pe termen lung pentru voi ?

- Ce fel de pregătire este necesară pentru această slujbă ?

- Care ar fi aspectele pozitive și negative ale unei asemenea slujbe ?


102

Drepturi civile – Le cunoști pe ale tale ?


Cu toții știm că avem anumite drepturi civile de bază și e important ca ele să fie protejate.

Dar e greu să le protejăm dacă nu le cunoaștem.

Activitate de documentare – Care vă sunt drepturile civile ?

Folosiți pentru documentare surse scrise sau internetul. Enunțați cel puțin 5 drepturi, dar aveți

libertatea să enunțați cât de multe puteți.

Alegeți unul dintre aceste drepturi.

Identificați o problemă curentă legată de acest drept sau o încălcare a acestuia.

- Ce acțiuni întreprind cetățenii referitor la acest aspect ?

- Ce se poate face pentru a proteja acest drept ?

Voi, ca elevi, aveți drepturi ?

Numiți 3 drepturi ale elevilor. Cum vi se aduc la cunoștință aceste drepturi ?

Realizați un eseu cu tema: Care dintre drepturile voastre civile are cea mai mare

însemnătate pentru voi ?

Explicați de ce credeți că este cel mai important.

Realizați un spot video referitor la această problemă.


103

Responsabilitatea în trafic


Accidentele rutiere sunt cauza principală a deceselor în rândul tinerilor.

1. Realizați o documentare riguroasă în ceea ce privește accidentele rutiere în județul vostru.

� Adunați date de pe internet și de la autoritățile locale.

� Realizați un grafic care să ilustreze evoluția accidentelor rutiere în ultimii ani.

2. Concepeți un chestionar (cu cel puțin 5 întrebări) privind siguranța în trafic și aplicați-l

colegilor voștri.

3. Care sunt soluțiilevoastre în vederea rezolvării acestei probleme ?

4. Adăugați la graficul vostru încă 2 variabile (de exemplu: sex, vârsta celor implicați în

accidente).

5. Dezbatere:

� Cum vă influențează în mod personal această problemă ? Dar familia voastră ?

� Ce schimbări ați face pentru a rezolva problema ?

� Ce schimbări recomandați autorităților locale și statale ? Specificați concret cui ar

trebui să se adreseze aceste schimbări ?

� Ce schimbări ar trebui să facă producătorii de automobile ?

6. Luați atitudine :

Concepeți un plan de acțiune pentru a rezolva problema.


104

Testul AGOS

Gradul de oboseală se poate autoevalua prin testul AGOS (Autoevaluarea Gradului de

Oboseală Săptămânală). Pe o scară cu 7 valori, se bifează zilnic, la începutul zilei (I) şi la sfârşit

(S). Starea caracteristică se alege dintr-o listă de 10 perechi termeni-simptome.

Atribuiţi nota maximă stării care vă caracterizează cel mai bine zilnic, la începutul şi la

sfârşitul zilei. Veţi putea observa dacă înregistraţi diferenţe între începutul şi sfârşitul zilei şi pe

parcursul unei săptămâni. Dominanta simptomelor „A” vă indică un tonus optim. Dominanta

simptomelor „B” vă indică o stare de oboseală.

Simptom A I/S 7 6 5 4 3 2 1 Simptom B

Puternic I

Slab S

Relaxat I

Încordat S

Mulțumit I

Moleșit S

Proaspăt I

Abătut S

Interesat I

Plictisit S

Cu inițiativă I

Apatic S

Cu vigoare I

Epuizat S

Binevoitor I

Iritabil S

Treaz I

Somnolent S

Vioi I

Lent S


105


106

TipografiaSC ROF IMP SRL

SuceavaStr. Mărăşeş ti Nr. 7A

tel. 0230-532299 tel./fax. 0230-523476 mobil: 0745392 984

email: [email protected]

This book has been published with the financial support of the EU whithinthe Erasmus+ project "Dezvoltarea competentelor profesorilor in vedereaconsilierii elevilor in problematica devenirii personale", cod 2014-1-RO01-KA101-001326

The authors take responsibility for the accuracy of the publishedinformation. There is no copyright restriction for these materials, therefore theycan be used for didactic purposes.

ISBN 978-606-625-213-3

evolutia elevilor pe traiectoria dezvolt riiã · pdf filepoliţistă/spionaj 2....

Documents