201

EVENIMENTEEVENIMENTEEVENIMENTEEVENIMENTEEVENIMENTEEDITORIALEEDITORIALEEDITORIALEEDITORIALEEDITORIALE

Mihaiu M~RG~RIT�

Un asemenea titlu – Ce se ascunde în spateleBoko Haram? –, din partea unui aparent debutantîn materie, doamna dr. Alba Iulia Catrinel Popescu,cea care î[i propune s` ne introduc` direct în taineleterorismului interna]ional, focusat asupra unei grup`riteroriste, precum Boko Haram, pu]in cunoscut`în spa]iul public mai larg din România, surprindepe bun` dreptate.

Ca urmare, trebuie precizat, înc` de la început,c` abordarea unei asemenea teme nu ar fi fost posibil`f`r` un demers [tiin]ific complex, realizat în timp,potrivit metodologiei specifice tezei sale de doctorat,cu tema: „Caracterul pivot al Africii Subsahariene [i implica]iile acestuia asuprasecurit`]ii euroatlantice [i na]ionale”. Este un studiu laborios, extins de „domni]a”Alba Iulia Catrinel (a[a cum i se spune în cercul de prieteni) asupra a totceea ce s-a întâmplat în istoria, evolu]ia [i existen]a modern` [i contemporan`a statelor situate pe întinsul [i pu]in cunoscutul continent african. Este un procescomplex [i unitar de analiz` integrat`, care opereaz` cu sintagma zon` pivot sudic`– The Southern Heartland, precum o descria geograful [i omul politic britanicHalford J. Mackinder. Interesant este faptul c` protagonista tezei de doctorata avut ini]iativa s` foloseasc` aceast` sintagm`, emis` acum aproape o sut` de ani,adaptând-o la modific`rile geopolitice actuale, adaptare, a[a cum a f`cut-o Mackinder,cronologic, la fiecare eveniment important produs pe timpul vie]ii sale,pân` în anul 1947. Dar, re]inem faptul c` acesta î[i expunea pentru prima dat`ideile sale de geopolitic` în anul 1904, în comunicarea intitulat` „Pivotul geografic

General-maior (ret.) Mihaiu M`rg`rit – fost [ef al Direc]iei informa]ii militare din Statul Major Generalal Armatei României.

202

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2016

al istoriei” („The Geographical Pivot of History”), prezentat` la Societatea regal`pentru geografie. Reamintesc c` ideea central` a prelegerii sale era aceea potrivitc`reia istoria universal` [i politica mondial` au fost puternic influen]ate de imensulspa]iu din interiorul Eurasiei, iar dominarea acestui spa]iu reprezint` fundamentuloric`rei încerc`ri de dominare a lumii.

Revenind acum la cititorii prezentei c`r]i, surprinderea va fi [i mai mareaflând c` actuala doctor în Informa]ii [i Securitate Na]ional` este medic de medicin`uman`, absolvent` a Facult`]ii de Medicin` [i Farmacie din Bucure[ti,cu nota 10 (zece) la examenul de ob]inere a licen]ei!

Refuzând destinul tragic al multor medici tineri români care au r`mas în ]ar`,[i-a folosit preg`tirea de medic în cadrul unor ac]iuni de sprijin umanitarsub auspiciile ONU. A[a a cunoscut Africa la ea acas`, a[a s-a ata[at de popula]iileacestui continent, pre]uindu-le resursele materiale, culturale [i spirituale.Contactele cu indigenii, cuno[tin]ele [i experien]a dobândite în acest gen de activitatecaptivant` i-au permis, apoi, s` identifice a[a-numita „marea centur` de ruine”,vulnerabilit`]ile continentului african [i s` evalueze crizele geopolitice [i implica]iileacestora asupra securit`]ii euroatlantice.

Dedicându-se aprofund`rii acestor probleme, având la dispozi]ie un vast materialdocumentar [i intrând în contact cu diploma]i, anali[ti [i speciali[ti în geopoliticainterna]ional`, a decis s`-[i perfec]ioneze preg`tirea prin doctorat în acest domeniu.Pe timpul elabor`rii tezei de doctorat, ca [i dup` sus]inerea acesteia, a publicatarticole aferente temei alese1, fiind invitat` apoi [i la emisiuni de televiziune2

pentru a-[i exprima opiniile în leg`tur` [i cu alte subiecte din actualitatea dinamiciigeopoliticii interna]ionale.

Într-un asemenea context favorabil afirm`rii personalit`]ii sale, r`mâneconsecvent` practicii de a valorifica [i publica, în continuare, aspecte extrasedin con]inutul tezei, de data aceasta mult dezvoltate [i actualizate,legate de problematica ce a îngrozit în ultimul timp întreaga Europ` – terorismulfundamentalist religios de sorginte islamic`. A[a s-a n`scut cartea de fa]`,care ne demonstreaz` azi, cu fapte [i date concrete de necontestat, c` R.F. Nigeriaeste unul dintre statele africane care genereaz` [i între]ine terorismul islamic.

Cartea este onorat` de profesorul universitar Dorian Vl`deanu3, ale c`rui aprecierifavorabile au fost formulate înc` din faza de manuscris, exprimându-[i pl`cerea

1 Revista bilunar` [i bilingv` Pulsul geostrategic.2 Postul na]ional de televiziune TVR 1, postul privat de televiziune 6TV.3 Profesorul universitar Dorian Vl`deanu este doctor în economie, cercet`tor [tiin]ific principal gr. I

– Academia Român`, are un num`r însemnat de lucr`ri publicate în ]ar` [i în str`in`tate, este colaboratorspecial al revistei bilunare [i bilingve de analiz` geopolitic` Pulsul geostrategic.

Evenimente editoriale

203

de a le prezenta sub semn`tura Domniei Sale în Cuvânt înainte. Astfel, domnul profesor,afirmând c` „terorismul are mul]i p`rin]i [i multe fa]ete care, atunci când se dore[te,sunt expuse în toat` urâ]enia lor absolut`”, constat`, în stilul s`u original, c` autoarealucr`rii „s-a strecurat, cumva nev`zut`, pe un teritoriu minat al terorismului radicalsubsaharian, respectiv al mi[c`rii Boko Haram”.

În ceea ce m` prive[te, nu inten]ionez s` fac o analiz` exhaustiv`, adaptândmatricea de tip SWOT4, recomandat` de o parte a elitei speciali[tilor în domeniu[i pentru recenzia unei c`r]i, de[i tematica de genul celei la care ne referimacum ar permite acest lucru. În spiritul ei îns`, re]in aten]ia cititorilornumai asupra unor aspecte pe care le g`sim în aceast` matrice, numite puncte tari,puncte slabe.

Unul dintre punctele tari ale c`r]ii îl constituie, în primul rând, momentul apari]ieiacesteia. Iar punctele slabe, nu ale c`r]ii, ci, a[a cum prevede aceea[i matrice,ale subiectului asupra c`ruia efectu`m analiza, le g`sim în faptul c` azi,mai mult ca oricând, terori[tilor li se ofer` un mediu deosebit de fertil pentru ac]iunile lor.

Contextul de azi din Europa este dominat de multe situa]ii extrem de favorabilepentru reu[itele atacurilor teroriste. Îndeosebi din 2015, UE a intrat dejaîn „era insecurit`]ii” atât din cauza propriilor ei grave sl`biciuni, a efectelor colaterale[i directe produse de factorii interni din ]`ri cu poten]ial terorist, cât [i din cauzafactorilor interven]ioni[ti externi de natur` politic` [i militar` manifesta]iasupra unor ]`ri arabe [i africane. Dup` cum este bine [tiut [i unanim recunoscut,însumarea tuturor acestor factori a declan[at valul imens [i f`r` precedentde migra]ie a popula]iei din aceste ]`ri spre centrul b`trânului continent. În context,trebuie men]ionat [i faptul c` actualele probleme ale democra]iilor occidentalesunt marcate, printre altele, de [omaj [i tensiuni sociale. Acestea se r`sfrâng,într-un fel sau altul, [i asupra minorit`]ilor de religie musulman` care deja exist`pe teritoriile lor de mai multe genera]ii.

Apoi, din lecturarea întregii c`r]i constat`m cum în Nigeria, alt`dat` o ]ar`stabil`, grup`rile constituite din considerente confesionale profit` de s`r`cie,conflicte etnice [i religioase, lips` de educa]ie, despotism, corup]ie, nedreptatepentru a canaliza frustr`rile [i ura unor oameni pe direc]ii ale criminalit`]ii

4 Conceptul analizei strategice SWOT este o metod` folosit` în mediul de afaceri, pentru a ajutala proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Î[i are originea într-o cercetare efectuat`între anii 1960 [i 1970 la Stanford Research Institute din SUA. Acronimul SWOT provine din englez`:Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunit`]i, Amenin]`ri”.Potrivit recomand`rilor unor speciali[ti în domeniu, aceast` analiz` poate constitui un model la întocmireade recenzii, prezentarea succint` (la apari]ie) a unei c`r]i din diferite domenii, opere literare sau [tiin]ifice,cu comentarii [i aprecieri critice.

204

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2016

[i violen]ei globale. Pentru a se manifesta, au nevoie doar de o minoritate radical`sau pe care un mic nucleu o poate radicaliza.

În opinia mea, puncte tari se reg`sesc pe întregul cuprins al c`r]ii, structuratpe trei capitole, în care abordarea insurgen]ei Boko Haram se realizeaz`din urm`toarele perspective: structura de comand` a organiza]iei, condi]iile internecare i-au facilitat dezvoltarea [i influen]ele externe convergente la nivelul complexuluide securitate nigerian. Îmi argumentez afirma]ia prin constatarea c`, din motivede oportunitate a momentului ales apari]iei c`r]ii, predomin` mai mult prezentareanud` a unui volum imens de date [i fapte concrete [i mai pu]in analiza aprofundat`a lor, a[a cum am men]ionat mai sus c` a f`cut-o în teza de doctorat care, din datelepe care le de]in, se afl` deja îmbun`t`]it` [i preg`tit` s` vad` cât de curând luminatiparului. A[a se explic` [i întinderea c`r]ii, realizat` numai pe 146 de pagini,care nicidecum nu poate constitui un punct slab. Repet, autoarea [i-a propus s` furnizezecititorului român, îndeosebi în acest moment, cât mai multe date [i fapte concretenecunoscute lui pân` acum, în scopul în]elegerii corecte a fenomenuluicu care se confrunt` azi Europa. Totodat`, el trebuie s` în]eleag` corect [i necesitateade m`suri rapide adoptate de c`tre autorit`]ile ]`rilor europene cu risc ridicatpentru producerea unor noi atacuri teroriste, chiar dac` acestea aduc unele atingeridrepturilor [i libert`]ilor fundamentale ale omului. Azi, acuz`m pe bun` dreptate]`rile care genereaz` migra]ie în mas`, acte criminale de terorism la adresa lumiicre[tine, dar aceste aspecte prezentate în carte mai trebuie în]elese [i ca un semnalde aten]ionare pentru deciden]ii politici pentru a se apleca [i asupra cauzelorpentru care acestea se produc, care impun un alt gen de m`suri.

Men]ionam c`, pentru atingerea scopului propus, autoarea a recurs cu prioritatela prezentarea unui volum mare de date [i fapte, ceea ce a însemnat o minu]ioas`investiga]ie [i riguroas` selec]ie pentru a convinge [i a reda cât mai fidel imaginearealit`]ii Nigeriei. {i aceast` op]iune a sa o consider un punct tare, deoarece,înc` de la început, afl`m detalii despre structurile de comand` ale Boko Haram,pentru care, în opinia mea, serviciile de informa]ii, în general, consum` timp[i resurse financiare importante cu scopul de a le identifica [i penetra.

Starea economic` intern` dezastruoas` a Nigeriei a provocat [i continu`s` provoace numeroase nemul]umiri sociale individuale [i de grup manifestateîn modul cel mai violent posibil. Ele pot induce confuzii între mul]imea liderilorinformali ai acestor mi[c`ri ale nemul]umi]ilor în raport cu tot atât de mul]i lideriai unor grupuri de rug`ciune [i jihad adep]i ai salafismului promovat la nivel local,precum [i de admiratori declara]i ai salafismului militant propriu talibanilor afgani,ai fostului Osama bin Ladin [i ai organiza]iei teroriste Al-Qaeda.

Evenimente editoriale

205

A[adar, surse diferite furnizeaz` informa]ii diferite care, în cele mai multe cazuri,pe tema noastr` sunt neconfirmate. Totu[i, autoarea lucr`rii men]ioneaz` opiniivehiculate cu un grad ridicat de credibilitate, potrivit c`rora Boko Haramar fi continuatoarea în plan ideologic a grup`rii salafite Sahaba, înfiin]at`,în jurul anului 1995, de un cleric conservator numit Lawan Abu Bakr, plecat ulteriorla studii în Arabia Saudit`. Pe de alt` parte, surse Wikileaks sus]in c` artizanulmi[c`rii Boko Haram ar fi un ciadian afiliat la Al-Qaeda, un anume Abu Mahjin,care ar fi primit misiunea de a înfiin]a o organiza]ie de franciz` în Nigeria.

Este de remarcat [i faptul c` autoarea a continuat investiga]iile. Mergândpe urma banilor, l-a identificat pe Ustaz Mohamed Yusuf, un cleric Sunna,despre care se spune c` a atribuit numele s`u grup`rii „Yusufiyya” – „Gruparealui Yusuf”. Acesta ar fi finan]at construirea unei moschei, a unei [coli coranice[i a unui internat în Maidugri, fiind adept al salafismului local promovatde Sheik Ja Mahmud Adamu. Este important de re]inut [i faptul c`, de la aceea[iuniversitate din Maidugri unde a studiat Yusuf, au aderat [i al]i absolven]iai altor grup`ri salafite, cum ar fi „Cei care îl urmeaz` pe Profet”, cunoscut` drept„Talibanii Nigeriei”, la care s-au al`turat elevi ai [colilor coranice, absolven]ide studii medii [i superioare afla]i în c`utarea unui loc de munc`, fo[ti militaridin armata nigerian`, precum [i localnici, cu to]ii nemul]umi]i de condi]iile de trai[i de modul în care guvernul central, dominat de cre[tini, administrase pân` atunciresursele na]ionale.

Autoarea c`r]ii atrage aten]ia [i asupra unei alte categorii aparte de adep]i,almajiri. În marea lor majoritate, provin din cele mai de jos p`turi ale societ`]ii,din medii extrem de s`race, fiind obliga]i înc` din copil`rie s` cer[easc`pentru a-[i asigura supravie]uirea. {colile coranice le asigur` acestor copii s`racidoar nevoile bazale de hran` [i ad`post, dar îi educ` în spiritul [i litera înv`]`turilorcoranice, transformându-i într-o mas` extrem de eficient` [i periculoas`,care reprezint` un izvor permanent de resurs` uman` ce se alimenteaz`de la o genera]ie la alta. Înainte de a ajunge prin Europa ca s` îngroa[e valulmigran]ilor, ace[tia au provocat conflicte locale asupra unor sedii de poli]ie,închisori, [coli [i biserici, soldate cu numeroase victime. Este bine de [tiut c` Yusufa sfâr[it ucis de poli]ie, de c`tre autorit`]ile nigeriene, pe timpul unei arest`ri.

Iat` un succint tablou extras din cartea doamnei Catrinel Popescucare, în opinia mea, este suficient pentru a ne convinge c`, odat` cu condamnareafaptelor abominabile comise de terori[ti, avem obliga]ia s` [i vrem s` în]elegemcauzele pentru care f`ptuitorii au ajuns în acest stadiu de violen]`. Chiar dac`autoarea c`r]ii evit` s` se exprime explicit asupra acestui aspect, aflându-m`îns` printre primii cititori ai c`r]ii [i parafrazând-o pe doamna Popescu, cutez a întreba,

206

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2016

ca [i un semnal de alarm`: Ce se mai ascunde înc` în spatele mi[c`rilor teroristeinterna]ionale? Având în vedere interferen]ele geopolitice men]ionate în capitolulal III-lea, ar fi de dorit ca r`spunsurile s` vin` din partea celor care au beneficiatdin plin de pe urma exploat`rii, la fel de criminale, a spa]iului african, [i nu numai.Acestea ar putea fi devoalate dac` societatea evolueaz` într-o direc]ie pozitiv`care, în în]elesul meu, înseamn` [i cre[terea gradului de con[tientizare a unui segmentcât mai mare al popula]iei lumii [i numai într-o conjunctur` favorabil` apari]ieiunui fenomen similar lui Panama Papers, prezentat publicului într-o formul`tot atât de ingenioas` [i, mai ales, spectaculoas`. Lucrarea a ap`rut la EdituraTop Form, Bucure[ti, în Colec]ia Geopolitica.

* Diana Cristiana LUPU�

Lucrarea Cavaleri[ti români la Saumur, ap`rut`la Editura Militar`, în 2015, scris` de Maria Georgescu,specialist în domeniul istoriei militare, [i prefa]at`de Christophe Midan, ata[at militar pe lâng` AmbasadaFran]ei din România, trateaz`, cum lesne se în]elegedin titlu, aspecte legate de educa]ia [i instruc]iamilitarilor români la vestita {coal` din Fran]a,în contextul influen]ei [i cooper`rii dintre armatafrancez` [i armata român` pân` la al Doilea R`zboiMondial. „Cooperarea franco-român`, ce cunoa[teîn prezent o revigorare remarcabil` prin voin]a comun`a ambelor ]`r i , dar , d in p`cate , [ i ca urmare

a tensiunilor interna]ionale, este o realitate vie aproape bicentenar`. Într-adev`r,cel pu]in pân` în 1940, este de remarcat continuitatea real` a schimburilor începuteîn epoca regulamentelor organice, a c`ror paternitate rus` ascunde de fapt un bogatsubstrat francez”, se precizeaz` în cuvântul introductiv. De asemenea, în prefa]`sunt amintite binecunoscutele misiuni militare conduse de Lamy [i Berthelot,ezit`rile [i distan]area resim]ite în timpul domniei lui Carol I, precum [i evenimenteledin preajma Primului R`zboi Mondial, caracterizate de o nou` apropiere franco-român`,[tiut fiind c`, de[i f`cea parte din Tripla Alian]`, România s-a îndreptat treptatc`tre Antanta, în numele idealului s`u na]ional. Mai mult, se arat` c`, dup` 1917,„influen]a [i doctrina francez` sunt instalate durabil în România [i supravie]uiescretragerii instructorilor francezi”, iar „revenirea misiunii militare Berthelot, în 1918-1919,

Evenimente editoriale

207

reafirm` influen]a francez` înt`rit` printr-o nou` component`: reînceperea preg`tiriimilitare în [coli, întrerupt` de r`zboi. Retragerea ulterioar` a misiunii este compensat`de componenta doctrin` [i preg`tire militar`: adoptând în bloc tactica aliatuluis`u din 1916, România continu` traducerea regulamentelor franceze de dup` r`zboi[i trimite în Fran]a la preg`tire contingente importante de cadre militare, mai alesîn aeronautic`, la Saint-Cyr, la {coala de R`zboi [i la [colile de specialitate,cum este [i cea de la Saumur ({coala de Cavalerie care se bucur` [i azi de reputa]ieinterna]ional`, n.red.)”.

Lucrarea, structurat` pe cinci capitole – {coala de Cavalerie de la Saumur:de la domnia calului la domnia blindatelor; Imaginea celuilalt. {coala de Aplica]iea Cavaleriei de la Saumur în viziune româneasc` (perioada interbelic`); La studiiîn vest; Amprent` de Saumur; Destine – este o trecere în revist` a istoriei [colii,cu r`d`cini în secolul al XVII-lea, pân` în zilele noastre. În acest context, se arat`c`, la început, tradi]ia a fost nota dominant` în func]ionarea [colii, marcat`de dictonul: „ofensiv` pân` la cap`t”. Dup` 1927, programele au început s` reflectenoile modalit`]i de instruc]ie, armele mecanizate ocupând un loc tot mai însemnat,ceea ce f`cea necesar` dobândirea unor cuno[tin]e din domenii ca echita]ia,practica armelor blindate, telegrafia, logistica, avia]ia, reglajul de artilerie, infanteria.

Al Doilea R`zboi Mondial a avut efecte distrug`toare pentru [coal`,aceasta fiind desfiin]at` în momentul invad`rii zonei libere a Fran]ei de c`tre armatagerman` [i reînfiin]at` în 1945, primind numele de {coala de Aplica]ie a Blindatelor[i a Cavaleriei, destinat` preg`tirii ofi]erilor [i subofi]erilor din unit`]ile blindate.La 1 august 2009, [coala a fost redenumit` {coala de Cavalerie.

Cunoa[terea [i în]elegerea principiilor de conducere, organizare [i func]ionareale [colii erau pa[i importan]i în procesul de adoptare a modelului de instruc]ieteoretic` [i practic`, precum [i a doctrinei franceze de c`tre armata român`,motiv pentru care, la întoarcerea în ]ar`, ofi]erii români trimi[i la studii [i instruc]ieîn Fran]a întocmeau rapoarte ce aveau rolul unei baze de date cuprinzândnu numai lec]iile înv`]ate, ci [i experien]ele personale. Multe dintre aceste rapoartesunt prezentate în capitolul denumit Imaginea celuilalt.

În contextul jonc]iunii intereselor celor trei imperii ce dominau Europa– rus, otoman [i austriac – cu cele ale României, capitolul La studii în vestaduce preciz`ri cu privire la oscila]iile între modelul francez [i cel german,în perioada 1859-1939. Odat` cu proclamarea independen]ei de c`tre România,aceasta a devenit un actor distinct pe scena interna]ional`, al`turându-se, în 1883,

208

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2016

blocului Puterilor Centrale. Astfel, tinerii ofi]eri români au fost trimi[i s` se instruiasc`la {coala de la Metz, Germania.

Curând, a ap`rut necesitatea preg`tirii în ]ar` a ofi]erilor de cavalerie.Înaltul decret nr. 1495, semnat de Carol I, la 5 septembrie 1872, prezint` Regulamentul{colii Speciale de Cavalerie. Ca urmare, astfel de [coli, urmând modelulcelei de la Saumur, au fost înfiin]ate la Bucure[ti, Târgovi[te [i Sibiu, problematic`tratat` în capitolul Amprent` de Saumur.

Capitolul Destine rezum` carierele unor personalit`]i formate la vestita [coal`francez`. Astfel, sunt prezenta]i comandan]i de prestigiu – Gheorghe Bogdan,Victor Cre]eanu, Ervin Klaus, Radu Korne, Alexandru Pere], David Praporgescu,Gheorghe Soter, instructori de elit` [i c`l`re]i de legend` – Leon Andronescu,Vladimir Constantinescu, Aristide Iarca, Traian Ionescu, Petre Kirculescu,Teodor Lupu, Ion Marinescu, Gheorghe Moruzi, Dumitru Opri[an, Nicolae Portocal`,Alexandru Rio[eanu, Vasile {endrea, Constantin Teliman, Alexandru V`sescu,ofi]eri de stat-major – Dinu Toma B`l`cescu, Petre Georgescu, Grigore Negoescu,Dimitrie Su]u, adjutan]i domne[ti/regali – Matei Rosetti, Constantin Odobescu,Emil Casimir, Ernest Ballif.

De asemenea, la subtitlul Cariere irosite, sunt men]iona]i Constantin[i Dimitrie Cr`iniceanu, Constantin Cristescu, Teodor Pauliuc, Cezar Pere],Anton Rosetti-Rosnovanu, Grigore Su]u, Anibal Teleman, Alexandru {tirbei,ar`tându-se motivele pentru care respectivelor cariere li se ata[eaz` adjectivul irosit.

Lucrarea, extrem de bine documentat`, surprinde prin naturale]e, vivacitate[i coeren]`.

Opera]iunile de redactare [i tehnoredactareau fost \ncheiate la data de 07.07.2016.