evaluarea sănătății și securității ocupaționale pentru ...old.unitbv.ro/portals/31/burse...

Investește în oameni!FONDUL SOCIAL EUROPEANTitlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelentaNumărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378

Evaluarea sănătății și securității ocupaționale pentru crearea de locuri de

muncă durabile

ETL prof. Anca Drăghici și prof Arjana DavidescuETS prof. George Savii

2014

Introducere – Perspectiva europeană a securității și sănătății ocupaționale

Abordările din cadrul managementului riscului ocupațional (analiza șievaluarea) sunt legate de asigurarea securității sistemului de muncă șidezvoltarea și implementarea politicilor de mediu ale organizației.Responsabilitatea organizațională (legată de domeniile economic, mediu șisocial) este astăzi o temă importantă care anunță viitoarea Societate aResponsabilității, ca înlocuitoare a Societății bazate pe Cunoaștere. Esterecunoscut faptul că securitatea și sănătatea locului de muncă necesităacțiuni obligatorii ce trebuie puse în practică în beneficiul atât al lucrătorilor(angajații de toate categoriile), cât și al afacerii (pentru manageri șiacționari).


Managerii de la toate nivelurile, specialiștii și cercetătorii,trebuie să aibă în vedere problemele legate de impactulsistemelor de muncă asupra mediului și asupra calității vieții.Ei trebuie să realizeze acțiuni și inițiative care au ca scopdiminuarea sau eliminarea accidentelor de muncă și a bolilorprofesionale, utilizând diverse metodologii de analiză ariscurilor (surse ale riscului, moduri de evoluție, impactul,efectele și măsuri de reducere sau eliminare).


Următoarele definiții pot da o idee asupra importanței evaluării riscului ocupațional ca parte a securității ocupaționale și managementului sănătății pentru o organizație:

(1) accident de muncă înseamnă „rănirea corpului uman și intoxicare acută ocupațională ce au loc în timpul procesului de muncă sau a activităților conexe și care cauzează pierderea capacității de muncă pentru cel puțin trei zile, invaliditate sau deces”.

(2) boală profesională „boala produsă prin exercitarea unei profesii, cauzată de agenți fizici, biologici și/sau chimici din mediul de lucru și supraîncărcarea organelor și sistemelor pe timpul procesului de muncă”.


Statisticile (EUROSTAT, 2007) estimează că în lume au loc circa 160milioane de îmbolnăviri profesionale; 30-40% din acestea evoluează caboli cronice; 10% determină incapacitate temporară de muncă. Din acestemotive, bolile profesionale sunt considerate „epidemii tăcute”, pentru căsunt greu de diagnosticat, sunt descoperite relativ târziu și nu este sigurărecăpătarea stării de sănătate anterioare. Dacă se ia în considerare faptulcă 10-30% din angajații din țările avansate și 50-80% din angajații din țărileîn curs de dezvoltare sunt expuși constant la factori de risc ocupațional saulucrează în condiții neergonomice, se poate trage concluzia că problemaevaluării acestor factori și studiul genezei lor (apariția, dezvoltarea,manifestarea, efectele) este cheia ameliorării/optimizării vieții profesionale.


Costurile acestor fenomene sunt compuse nu numai din efectele directelegate de tratarea și spitalizarea celor afectați, dar și de efectele indirectelegate de pierderea temporară a capacității de muncă. Astfel, statisticilesubliniază că accidentele de muncă și bolile profesionale consumă 3% dinprodusul intern brut în primul caz și 20% în ultimul (EUROSTAT, 2007).Investigațiile sociale pentru relevarea dinamicii incapacitării de muncă aangajaților au arătat că stresul psihologic suferit de aceștia din cauzapresiunii exercitate de familie, de societate și de colectivitate (la nivelulorganizației) afectează sănătatea și bunăstarea și altor membri ai societății(conform documentelor și statisticilor puse la dispoziție de OrganizațiaInternațională a Muncii).


Obiectivul principal al Strategiei securității și sănătății ocupaționale pentruperioada 2007-2012 a fost „continua reducere uniformă și sustenabilă aaccidentelor de muncă și a bolilor profesionale”. În acest context, a foststabilită o țintă ambițioasă pentru toate statele membre (EU-27): oreducere pe ansamblu de 25% a incidenței accidentelor de muncă până în2012. Pentru atingerea acestei ținte, unul din obiectivele specifice a fostidentificarea mai eficientă și evaluarea riscurilor potențiale prin realizareade noi cercetări, prin schimburi de cunoștințe/informații, aplicarearezultatelor în practică și dezvoltarea de unelte de monitorizare pentruurmărirea progreselor realizate în domeniu.


Cu privire la bolile profesionale, obiectivul strategiei OSH pentru perioada2007-2012 a fost reducerea continuă, sustenabilă și uniformă a bolilorprofesionale, dar nu au fost stabilite ținte cantitative. În plus, una dinprovocările principale care au fost identificate a fost legată de riscurile desecuritate și de sănătate emergente (au fost exprimate și documentateîngrijorări cu privire la nanomateriale, disruptori endocrini și pericolelecâmpurilor electromagnetice)


Studiul Comisiei Europene asupra întreprinderilor, privind riscurile noi șiemergente în 2013 (ESENER) a subliniat informații importante legate desănătatea și securitatea ocupațională. Analizarea rezultatelor studiului (încontextul Directivei Europene 89/391/EEC) are ca scop asigurarea pentrulucrătorii din toate statele membre a unui nivel minim de protecție față deriscurile legate de muncă, dar arată și modul exact în care acesteprevederi legislative sunt transpuse în managementul securității și sănătățiiocupaționale în fiecare țară în mod particular, precum și adaptarea lasectoarele industriale și la dimensiunile organizației.


ESENER este dezvoltat în cadrul a șapte grupuri de state (33 de stateeuropene), reflectând pe larg influențe contextuale similare relativ lacaracterul și stilul regulator, relațiile de muncă, sistemul de protecțiesocială și alte reglementări naționale, caracteristici economice și sociale cepot cel mai probabil să influențeze aplicarea cerințelor reglementărilor încadrul managementului securității și sănătății ocupaționale (OSH).


Scopul studiului ESENER a fost:• să elaboreze o descriere și o analiză rațională a celor mai importanți

factori ce influențează modul în care sănătatea și securitateaocupaționale sunt manageriate la locul de muncă (mediul);

• să determine influența mediului asupra practicilor OSH la locul demuncă.

Pentru a atinge aceste scopuri, a fost adoptată o abordare pragmatică șiinovatoare de metode mixte, bazate pe cercetare de birou, analizăsecundară a datelor ESENER și o nouă colectare de date calitative. Înplus, experiența esențială a fiecărui stat membru selectat a fost combinatădinamic cu punctele de vedere mai largi ale experților la nivelul UniuniiEuropene și la niveluri internaționale superioare.


Rezultatele studiului ESENER au fost structurate în trei domenii principalede interes: managementul sănătății și securității ocupaționale,managementul riscului psihosocial și implicarea lucrătorilor și areprezentanților acestora (ESENER, 2013). Una din principalele concluziiale acestei cercetări a fost legată de managementul OSH și cei cinci ceimai determinanți factori care acționează diferit de la țară la țară. Au fostsubliniate schimbările aduse de globalizare și restructurarea pieței muncii,deficitele bugetare și declinul unificării, precum și efectele dezvoltăriidiferitelor practici OSH. În plus, se constată că diferitele politici aleautorităților de reglementare, actorilor sociali, economici și profesionali, auinfluențat profund și rapid practicile determinante în toate statele membreale EU.

Sinteza priorităților de cercetare OSH în Uniunea Europeană

Priorități de

cercetare

Rezultate așteptate/Acțiuni/Implicații/Ținte ale cercetării

1 Promovarea

bunei sănătăți

Menținerea persoanelor active și sănătoase pe timp mai îndelungat

are impact pozitiv asupra productivității și competitivității.

Sănătatea și securitatea la locul de muncă, precum și cercetările

OSH trebuie să joace un rol hotărâtor în realizarea unei creșteri

inteligente și sustenabile (EU-OSHA, 2013)

O abordare detaliată ar trebui dezvoltată la nivel teoretic și

pragmatic, făcând astfel posibilă identificarea metodelor de

evaluare a expunerii pentru estimarea riscurilor aferente și abordări

potrivite pentru managementul riscului la proiectarea locurilor de

muncă pentru a le face cât mai sigure posibil; pentru anumite

riscuri emergente nu există cunoștințe suficiente pentru a realiza

evaluări de risc de încredere.


2 OSH în contextul

noilor tehnologii

(de exemplu cele

necesare pentru

noile politici

energetice,

adaptarea

climatică,

fabricația

viitorului)

Beneficiile noilor tehnologii trebuie să fie clar vizibile și

riscurile lor potențiale trebuie acceptate de către societate.

Acest lucru necesită identificarea și rezolvarea așteptărilor

acționarilor și publicului și prezentarea de răspunsuri la

îngrijorările acestora pentru a obține încredere și a arăta că

noile tehnologii sunt bine sub control;

Este necesară identificarea și evaluarea riscurilor OSH

asociate cu noile tehnologii și integrarea aspectelor OSH în

dezvoltarea noilor tehnologii și procese.


3 Activitatea

economică

și rănirile și

bolile

profesionale

Cercetările trebuie să descopere rolul

factorilor economici în etiologia bolnav-

sănătos la locul de muncă și efectele pe care

aceasta le are asupra așteptărilor economice

pentru lucrători, întreprinderi și societate, iar

înțelegerea acestuia este crucială pentru

dezvoltarea politicilor și pentru a susține

luarea deciziilor la nivelul întreprinderii și al

societății.


4 Rezultatele

cercetărilor OSH

trebuie să fie

traduse în soluții

practice și

accesibile la

locul de muncă

Cercetările OSH trebuie orientate către

transferul și traducerea cunoașterii

științifice în soluții și intervenții

accesibile la locul de muncă.

Este importantă integrarea cercetărilor

OSH în dezvoltarea noilor tehnologii și

procese (prevenire prin proiect).


5 Riscul și

comunicarea

OSH

Sunt strâns legate de transferul și diseminarea

rezultatelor cercetărilor (împreună cu cele mai

bune practici ale OSH și implementarea cu succes

a politicilor legate de risc).

Comunicarea riscului este importantă în special în

contextul noilor tehnologii, unde sunt incertitudini

cu privire la potențialele riscuri. Este necesară

întărirea cercetărilor legate de comunicarea

riscului pentru a identifica noi căi eficiente pentru

furnizarea de informații potrivite și la timp în

legătură cu OSH, diferitelor audiențe țintă.


În acest raport de priorități au fost identificate câteva teme de cercetarespecifice, legate de evaluarea riscului ocupațional, precum:

• prioritatea de cercetare privind crearea de unelte eficiente și fiabilepentru evaluarea cantitativă a riscului, care vor genera date cantitativemai bune pentru identificarea potențială a substanțelor carcinogene,mutagene și sensibilizante;

• necesitatea cercetărilor pentru validarea și îmbunătățirea modelelorpentru evaluarea expunerii lucrătorilor: măsurare, modelare șievaluarea riscului;


• uneltele pentru evaluarea riscului, specifice locurilor de muncă, trebuiedezvoltate pentru a asigura medii de lucru sigure și pentru a identificatemele OSH ce trebuie abordate la training. Acest lucru va facilitatransferul cunoștințelor din domeniul OSH către tehnologiile verzi șidezvoltarea de metode de evaluare a riscului specifice locurilor demuncă verzi (ecologice), precum și identificarea necesităților deinstruire OSH;


• ca rezultat al utilizării crescânde a biotehnologiilor în sectorul industrial,a apărut necesitatea dezvoltării de unelte pentru evaluarea riscului șimăsuri de prevenire.

Conceptul de ontologie

Creșterea gradului de implementare a agenților software distribuiți conducela necesitatea dezvoltării și adoptării unei terminologii împărtășite și aunei sintaxe pentru interoperabilitate eficientă. Ontologia oferă o soluțiepentru rezolvarea problemelor de interoperabilitate puse de barierelesemantice, adică obstacole legate de definirea termenilor științifici și deafaceri și de clasele de software.

Ontologia este o taxonomie a conceptelor și definițiile lor, suportată de ologică. Este deseori captată în forma unei rețele semantice – un grafale cărui noduri sunt concepte sau obiecte individuale, iar arcelereprezintă relații sau asociații între concepte/obiecte.

Conceptul de ontologie

O ontologie specifică relații între termenii unei scheme (descriptor de document) și utilizează reguli de inferență cu care se pot realiza deducții despre termeni. Este o descriere de comun acord a unor concepte și relații dintr-un domeniu.

Ontologia

O ontologie poate fi:

• generică• de domeniu• de aplicație• meta-ontologie.

O ontologie de aplicație poate fi:• de procesare• de interfațare• pentru servicii.

Ontologia – forme de prezentare

Formele de prezentare ale unei ontologii diferă atât prin conținut, cât șiprin structură și implementare. Există diverse metodologii pentrughidarea abordării teoretice și diverse unelte pentru construirea deontologii. Problema este că aceste proceduri nu au ajuns la formeleobișnuite ale mediilor de dezvoltare, iar uneltele nu au ajuns lamaturitate. Cu toate acestea, o ontologie este tipic construită înurmătorii pași:

• achiziția cunoștințelor din domeniu, • organizarea ontologiei, • verificarea produsului, • implementarea în practică.

Ontologia – interogareaPrincipala utilizare a unei ontologii este interogarea ei, adică obținerea

de informații de nivel înalt din domeniul ontologiei. Există mai multe tipuri de interogări, funcție de scopul urmărit:

- interogarea de selecție sau de extragere: se cere o informație reprezentată în ontologie, de obicei bazat pe conținut, structură sau poziție;

- interogarea de reducere: se specifică ce nu trebuie returnat ca rezultat;

- interogarea de restructurare: se modifică nu numai valorile, ci și structura datelor;

- interogarea de agregare: este o formă simplă de obținere de cunoștințe noi;

- interogarea de combinare și de inferență: combinarea informației existente dar nu explicit conectată, de ex. din diverse surse sau reprezentată în diverse structuri.

Limbaje utilizabile pentru prezentarea unei ontologii

O ontologie poate fi realizată/înregistrată utilizând limbaje de programare, în special cele ale inteligenței artificiale, de exemplu Lisp sau PROLOG. De asemenea, au fost create limbaje speciale bazate pe logică, precum KIF sau Loom.

Reprezentări mai complexe și mai intuitive sunt realizate cu limbaje grafice, de exemplu utilizând metodele clasice ale rețelelor semantice sau ale cadrelor (din reprezentarea cunoștințelor în general).

Conținutul unei ontologii

Ontologia conține descriptorii pentru cunoștințele de bază pentru a captura semnificația componentelor sistemului descris. De exemplu, pentru sistemele tehnice moderne există trei grupe de descriptori:

- funcția: ce face entitatea respectivă (componentă, grup de componente, sau subansamblu) în ansamblu;

- comportarea: acțiunile observabile prin care își îndeplinește funcția;

- structura: atributele obiectului fizic (de exemplu materialele) ce sunt legate de realizarea comportării.

Conținutul unei ontologii - exemplu

Logica

Interogarea unei ontologii presupune, de obicei, crearea unor expresii logice pentru care se caută condițiile în care ea este adevărată.

O logică este o reprezentare definită a cunoștințelor (un mod de exprimare). O teoremă a unei logici date este o piesă de cunoaștere care a fost derivată din axiomele logicii (adică din fapte sau reguli date ca fundamente ale logicii).

Calculul propozițional este un cadru logic în care propozițiile sunt unități atomice semantice.

Simbolurile logicii propoziționale sunt propozițiile atomice (P, Q,…), conectorii și , parantezele ( ). Exemplu: P Q (adică PQ).

Logica

O formulă poate fi:- validă (tautologie): adevărată în toate interpretările- realizabilă: adevărată în cel puțin o interpretare- nerealizabilă (contradicție): falsă în orice interpretare.

Interpretarea este o evaluare pentru propozițiile atomice ale unei formule.

Regula de deducție modus ponens afirmă că din formulele P șiP Q putem deduce Q. Altfel spus, dacă știm că propoziția P este adevărată și că adevărul propoziției P implică adevărul propoziției Q, atunci rezultă că și propoziția Q este adevărată.

Logica

Calculul predicatelor este o extensie a calculului propozițional, ce permite utilizarea de variabile. Predicatul este o parte a unei propoziții afirmând ceva despre obiectul propoziției. Exemplu: x >7.

Variabilele pot fi afectate de cuantificatori: universal () sau existențial ().

Exemple:

x:A|B(x) P(x); x:Câine Este_rău(x) A_muşcat_un_om(x).

Interogarea unei ontologii

Proiectarea unei ontologii pentru riscul OSH

Activitățile de cercetare ce trebuie realizate pentru integrarea diverselor abordări privind evaluarea riscului OSH sunt:

• construirea unei ontologii cu scopul generării unui limbaj de referință comun pentru cercetători și viitorii utilizatori, care să depășească diferențele de cultură/civilizație, de localizare și de domenii de experiență, pentru a unifica practica evaluării riscului OSH;

• dezvoltarea și implementarea unei aplicații bazate pe cunoștințe, care să permită identificarea ușoară a riscurilor și să aibă capabilități de împărtășire a cunoștințelor;

• implementarea unor capabilități de comunicare pentru a complementa întâlnirile față-în-față ale experților implicați în procedurile de evaluare a riscurilor.


Procesul de creare/dezvoltare a unei ontologii trebuie să fie dirijat spre destinația acesteia.

Pentru o ontologie destinată evaluării riscului OSH este necesară existența posibilității de realizare a procesului decizional (pentru promovarea bunei sănătăți în contextul diferitelor locuri de muncă), împărtășirea și reutilizarea pieselor de cunoaștere (o ontologie a riscurilor acoperă toate tipurile de riscuri ce pot fi descoperite în practica unei organizații).


Inițial, ontologia are două obiective:

• asigurarea unei înțelegeri unitare a termenilor specifici descriind factorii de risc, problemele de sănătate și măsurile corective

• să pună la dispoziție structura unei hărți complete de cunoștințe prin luarea în considerare a sistemului global om – mașină –mediu. Scopul hărții este de a permite reprezentarea explicită a subiectelor menționate pentru a defini clar și a localiza fiecare componentă și pentru a dezvolta o bază de date concisă dar cuprinzătoare cu toți factorii de risc, accidentele de muncă și boli, precum și măsurile preventive/corective.


Cu ajutorul unor aplicații software adecvate (de exemplu MindManager, www.mindjet.com/mindmanager) se creează harta de cunoștințe descriind ontologia OSH, inclusiv descrierile entităților din baza de date corespunzătoare.

Harta cunoștințelor și ontologia vor permite analiza și optimizarea diverselor activități din sistemul de muncă și a relațiilor lor de interdependență prin luarea în considerare a variabilelor tehnice, economice, sociale și de mediu.


Ontologia riscului OSH poate ajuta practicienii în activitățile lor de monitorizare și audit intern în diverse ramuri ale industriei, organizații sau sisteme de muncă.

Pe această bază, managerii și responsabilii cu securitatea muncii pot mai bine analiza, evalua și preveni evenimentele negative din procesul de muncă în organizația respectivă prin neomiterea unor aspecte sau situații ce pot apărea.

În acest context, responsabilul OSH al organizației poate defini mai bine strategiile, politicile și tacticile și pot acționa proactiv prin investiții în colectarea de date, învățare, comunicare și cunoaștere, pentru a dezvolta cultura de securitate a organizației


Structura ontologiei poate fi stabilită printr-o abordare descendentă.

La nivelul superior, domeniul riscurilor poate fi divizat în trei subdomenii: factori de risc, accidente de muncă / boli profesionale și măsuri preventive/corective.

La nivelul următor sunt detaliate componentele nivelului superior în categorii specifice corespunzător taxonomiilor specifice.


Structura și conținutul ontologiei riscului OSH poate fi dezvoltată mai departe în pași iterativi de:

• colectare,• analizare, • brainstorming, • revizuire și • redistribuire pentru obținerea de reacții de la cei interesați.

Acest proces este continuat până se obține o structură relativ stabilă a ontologiei.

Implementarea ontologiei de risc OSH

Pentru utilizarea ontologiei create, se poate realiza o platformă World Wide Web (WWW, Web), accesibilă prin rețeaua Internet. Aceasta se va prezenta ca o aplicație cu o structură complexă de pagini, unele de tip formular, altele de tip raport.

Ca de obicei pentru astfel de aplicații, pe pagina principală utilizatorul va completa informații de identificare a organizației sau sistemului de producție unde se realizează evaluarea, precum și categoriile de risc ce se doresc analizate. După introducerea datelor solicitate de aplicație, se alege tipul de raport dorit.

Implementarea ontologiei de risc OSH - formular

Implementarea ontologiei de risc OSH - raport

Referințe bibliografice

Denny, M., (2002). Ontology building: A survey of editing tools, On line at: http:// www.xml.com/pub/a/2002/11/06/ontologies.html.

Dragoi, G., Draghici, A., Rosu, S.M., Radovici, A., Cotet, C.E., (2010). Professional Risk Assessment Using Virtual Enterprise Network Support for Knowledge Bases Development. Proceedings of ENTERprise Information Systems (CCIS serie), Springer-Verlag. Part II, 110, 168-177.

Erickson, P. A. (2003). Practical Guide to Occupational Health and Safety, Elsevier.

ESENER (2013). Analysis of the determinants of workplace occupational safety and health practice in a selection of EU Member States, On line at: https://osha.europa.eu/en/esener-enterprise-survey/enterprise-survey-esener.


EU-OSHA (2013). European Agency for Safety and Health at Work, Priorities for occupational safety and health research in Europe: 2013-2020, On line at: https://osha.europa.eu/en/publications/reports/priorities-for-occupational-safety-and-health-research-in-europe-2013-2020.

European Commission (2013). Evaluation of the European Strategy 2007-2012 on Health and Safety at Work, Commission Staff Working Document, Brussels, 31.05.2013.

EUROSTAT (2007). European Statistics about Health and Safety at Work, On line at: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database.

Gruber, T., R., (1993). A Translation Approach to Portable Ontologies, Knowledge Acquisition, 5(2), 199-220.


Huhns, M., N., Singh, M. P., (1997). Ontologies for Agents, IEEE-Internet Computing, 1(6), 81-83.

Macdonald, D. (2003). Practical Industrial Safety, Risk Assessment and Shutdown Systems, Elsevier.

Molcho, G., (2008). Formulating an expertise map in the VRL-KCiP, in: Bernard, A., Tichkiewitch, S. (Eds.), Methods and Tools for Effective Knowledge Life-Cycle-Management, Springer, 169-184.

Molcho G., Draghici A., Matta N., (2007). Ontology and Expertise Map Building in Virtual Organizations – the Case of VRL-KCiP, in: Putnik G. D, Cunha M. M. (Eds.), Encyclopedia of Networked and Virtual Organizations, Idea Group Reference, IGI Knowledge, vol II, 1136-1144.


Monteau, M. and Phamd, D. (2004). L’accident du travail: evolution des conceptions. Traité de psychologie du travail, (Concept Evolution Regarding the Work Accidents. Work Psychology Book). Paris, PUF

Noy, N., F., McGuinness, D., L., (2001), Ontology development: A Guide to Creating Your First Ontology, Stanford Knowledge Systems Laboratory Technical Report KSL-01-05 (2001).

Roughton, J. E. and Mercurio, J. J. (2002). Developing an Effective Safety Culture. A Leadership Approach, Elsevier.

Thébaud-Mony A, Daubas Letourneux V, Frigul N, Jobin P. (2012). Santé au travail approches critiques. Paris.

Van Heijst, G., Schreiber, A., and Wielinga B. (1997). Using Explicit Ontologies in KBS development. International Journal of Human Computer Studies, 46, 22-35.

evaluarea sănătății și securității ocupaționale pentru ...old.unitbv.ro/portals/31/burse...

Documents