evaluarea riscului bucur

CENTRUL PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIAL CONSTANTA

MASTER: ADMINISTRAREA AFACERILOR N COMER, TURISM I SERVICII

PROIECTDisciplina: ECONOMIA AFACERILOR

Tema: EVALUAREA RISCULUI ECONOMIC FINANCIAR I DE FALIMENT N CADRUL

S.C. GEPETO IMPEX S.R.L Coordonator stiintific:

Conf.univ.dr.Golea Pompiliu

MASTERAND ION BUCUR ANUL I ZI Constanta 2014 CUPRINS

1. Date generale despre S.C. GEPETO IMPEX S.R.L................................................. 3

2. Evaluarea riscului economic, financiar i de faliment n cadrul S.C. GEPETO IMPEX S.R.L.11

3. Concluzii i propuneri de optimizare a activitii economico-manageriale n cadrul

S.C. GEPETO IMPEX S.R.L.....................................................................................................18

Prezentarea generala a societatii (scurt istoric)

S.C. GEPETO IMPEX S.R.L. si-a inceput activitatea de productie si comert in anul 1998 si a fost specializata in producerea si comercializarea produselor si preparatelor din carne.

Spatiul destinat acestei activitati a fost ales pe Str. TULCEI 148 LUMINA. Vadul acestui spatiu era mic, dar constructia a fost compartimentata astfel incat permitea desfasurarea activitatii intreprinse de S.C. GEPETO IMPEX S.R.L Spatiul a fost pastrat si transformat intr-un punct de lucru foarte eficient.

Constructia are o structura de rezistenta din cadre de beton armat, peretii de compartimentare sunt din zidarie de caramida. Finisajele brute si de suprafata sunt specifice genului de unitati productive din industria alimentara. Acoperisul este de tip terasa, prevazut cu acces prin scara de incendiu.

Fabrica de preparate se intindea pe o suprafata totala de 200 mp impartita in doua nivele astfel: subsol (depozit materii prime, sala de transare, sala de preparare), parter (sala de afumare, sala de pregatire a comenzilor, camera frigorifica de pastrare a produselor finite, grup sanitar, birou). Magazinul era format dintr-o singura incapere si era alaturat acestei constructii. Aceste spatii au fost dotate cu echipamente de productie necesare prelucrarii carnii si de pastrare si expunere a produselor finite, amplasarea utilajelor fiind foarte bine gandita pentru obtinerea ergonomicitatii muncii.

Utilajele folosite in procesul tehnologic erau utilaje specifice industriei carnii cu actionare electrica: fierastrau oase cu disc, masina de desoricat cu banda transparenta, tambler pentru masare, masina de injectat, masina de tocat, cutter pentru maruntire fina, sprit pentru carnati, celule de fierbere si afumare, cazan de fierbere.

Gama sortimentala era restransa, obiectivul principal fiind realizarea unei productii de maxim 1 tona/zi.

Materiile prime achizitionate erau in mare parte de productie interna. Asfel, carcasa de porc si de vitaera furnizata de CICA ALEX Alexandria, materiale auxiliare (amestecuri de condimente, aditivi si adjuvanti alimentari) avizate de Ministerul Sanatatiierau furnizate de ROLIT si FTF si membrane naturale si artificiale, sfori, clipsuri erau furnizate de ROM CARTON, ROM PLAST, etc.

Receptia calitativa si cantitativa era realizata sub supravegherea medicului veterinar care atesta calitatea carnii si verifica certificatul sanitar-veterinar care insoteste marfa.

In aceste conditii, societatea avea atributele unei organizatii economice care avea finalitate economica si avea o anumita autonomie de decizie.

Ca organizatie economica, societatea folosea resurse umane si materiale care au impus de-a lungul timpului stabilirea unei ierarhii cu precizarea exacta a diferitelor nivele de responsabilitate, stabilirea sarcinilor exacte fiecarui utilizator participant la procesul de fabricatie sau la procesul de vanzare, formandu-se astfel o anumita structura organizatorica. Numarul persoanelor angajate in procesul de productie si vanzare nu depasea 25 si aceasta datorita vadului de vanzare mic al magazinului, a gamei reduse de sortimente si a lipsei posibilitatii de distributie proprie.

Finalitatea economica reprezenta gama de produse rezultate in urma procesarii materiei prime respectiv carcasa carne si materiale auxiliare - incercand sa satisfaca nevoile pietii prin vanzare en-gros si en-detail a acestor produse. La inceput oferta era foarte mica si se baza pe produse care se obtineau usor, fara a fi nevoie de o anumita reteta - produse din carne cruda, carne tocata, carne de mici, specialitati de carne afumata, carnati proaspeti. Ulterior s-au incercat mai multe retete de mezeluri reusind sa se gaseasca retetele adecvate gustului cetateanului si puterii lui de cumparare. Aceste produse s-au impus pe piata Constantei intr-un timp record datorita calitatii si gustului bun. Raportul calitate-pret a fost intotdeauna respectat. Vanzarile au inceput sa creasca, aducand profituri bune care au fost reinvestite an de an si au permis societatii achizitia de utilaje performante, care usurau munca angajatilor, achizitia a doua masini de transport marfa, pentru realizarea unei retele de distributie.

Decizia ii apartinea conducatorului societatii care, desi nu era unic asociat, asigura cel mai bine controlul si coordonarea intregii activitati. Fara o experienta manageriala si fara credite bancare sau ajutoare guvernamentale a reusit sa intre pe piata Constantei , sa ofere produse de buna calitate si sa vanda atat cat putea produce. Gradul de autonomie a deciziei era impus de sistemul economic si legislativ existent in tara la acel moment. Factorii externi care influentau politica de pret, politica de produs si politica de vanzare nu erau favorabili unei dezvoltari rapide.

Au aparut firme de productie in domeniul alimentar, unele dintre ele reusand sa beneficieze de imprumuturi bancare sau guvernamentale si reusind sa se dezvolte foarte rapid.

Principalii concurenti erau: ANGST, TERRA, GAMA, GOURMET, CRIS TIM, S.C. FOX COM SERV etc. In timp, concurentii au inceput sa desfaca produse pe tot teritoriul tarii capatand un renume in domeniu. In contextul unei concurente de pionerat, fara ajutor material si fara o distributie proprie, produsele S.C. GEPETO IMPEX.S.R.L. au intrat si s-au mentinut pe piata numai datorita calitatii si bunului gust, ajungand sa se constate in anul 2013 ca cererea este mult mai mare ca oferta.

Obiectivul principal a fost intotdeauna obtinerea unei game sortimentale diverse de produse de calitate si dezvoltarea continua atat pe plan orizontal cat si pe plan vertical .

Numarul furnizorilor de materii prime s-a inmultit, S.C. GEPETO IMPEX S.R.L. devenind un partener important pentru firme de renume internationalca: DARIMEX, ION MOS, INTEGRA, CAROLI, WESTRA, PROGRARAS, care ofereau termene de plata avantajoase in contextul in care firma si-a capatat credibilitate in fata colaboratorilor. Numarul clientilor a fost in continua crestere mai ales cand au aparut Pietele de Gross. Cifra de afaceri a crescut in fiecare an, personalul angajat al firmei s-a dublat odata cu cresterea productiei, angajandu-se personal cu experienta in domeniu, dar si tanar, creindu-se un tot unitar care, printr-o buna colaborare, a eficientizat foarte bine munca de-a lungul timpului.

Deoarece produsele erau cerute pe piata din ce in ce mai mult, iar capacitatea de productie era limitata, a fost imperios necesar ca intr-un termen scurt sa se realizeze proiectul unei fabrici de capacitate mai mare, sa se achizitioneze terenul pentru constructie. Pentru a se realiza echilibrul intre cerere si oferta a fost necesara proiectarea unei fabrici cu o capacitate de productie, care sa asigure desfasurarea procesului de productie si de livrare a produselor finite in cele mai optime conditii de munca, sa corespunda din punct de vedere sanitar, ecologic si igienic conform normelor in vigoare si sa se incadreze in cerintele standardelor europene. Fabrica de mezeluri a fost situata pe o suprafata de 12.679 mp, din care suprafata construita este doar 4.084 mp. Cladirea este construita in regim de inaltime parter, partial etaj si respectiv parter. In prima parte a cladirii sunt amplasate sectiile de productie si livrare, spatiile de depozitare. Compartimentarile sunt facute din panouri metalice termoizolante, zidarie b.c.a., panouri rigips, glasvanduri. Pardoseala este din ciment sclivisit (quart). Incalzirea fabricii si asigurarea aburului necesar productiei se realizeaza prin intermediul unei centrale termice proprii echipata cu cazan 2T/h, p-8 bar, cu functionare pe combustibil lichid tip M (0.25%S). Pentru functionarea la parametri a cazanului se foloseste apa dedurizata intr-o statie de tratare a apei. Evacuarea gazelor arse se face printr-un cos de fum adiacent centralei termice, in structura metalica cu inaltimea de 16m si diametrul de 400mm.

Fabrica s-a dat in functiune pe data de 01.07.2000.

La inceput produsele obtinute au fost livrate pe aceeasi piata, ulterior fiind cucerite si alte piete de desfacere din tara, strategia de vanzare fiind aceea de extindere in partea de sud a tarii pentru a putea fi usor de controlat.

Numarul persoanelor angajate a crescut de la 40 la 60, in prezent fiind 131 angajati, numarul acestora fiind in continua crestere.

Gama sortimentala a fost diversificata, numarul produselor ajungand la 40, iar calitatea lor a crescut continuu.

Deoarece cererea a devenit mai mare decat capacitatea de productie a fabricii, firma isi propune ca obiective principale pe viitor retehnologizarea capacitatii de productie existente, imbunatatirea calitatii produselor si satisfacerea cerintelor superioare ale consumatorilor.

Pentru atingerea acestor obiective sectiile de productie se vor dota cu noi echipamente, se vor moderniza depozitele de frig si se vor infiinta atat un laborator propriu pentru efectuarea probelor fizico-chimice si microbiologice, probe care in prezent se efectueaza la un laborator al S.C. BACTOLACT S.A., cat si o statie de preepurare care va contribui la purificarea apei si implicit la imbunatatirea conditiilor de mediu .

EVALUAREA RISCULUI ECONOMIC, FINANCIAR I DE FALIMENT N CADRUL SOCIETII COMERCIALE S.C. GEPETO IMPEX.S.R.L

Analiza din acest subcapitol are ca obiective principale analiza mediului concurenial i a riscurilor existente n cadrul societii.Situaia economico financiar a societii comerciale are drept scop prezentarea ct mai exact a rezultatelor obinute, echilibrele financiare, resursele i destinaia acestora, precum i randamentul capitalurilor investite.

Tabel nr. 1 Situaia economico financiar a societii

( lei)

Nr. Crt.Indicator201020112011/2010

1Cifra de afaceri60,556,15862,600,6281.034

2Venituri din vnzarea mrfurilor64,540,00067,520,0001.046

3Venituri totale din care:65,158,18969,027,7441.059

3.1 Venituri din exploatare64,540,00067,520,0001.046

3.2 Venituri financiare617,1091,505,8742.440

3.3 Venituri extraordinare1,0801,8701.731

4Cheltuieli totale61,710,51065,425,7921.060

4.1 Cheltuieli exploatare60,503,45064,842,5921.072

4.2 Cheltuieli financiare1,206,484582,7130.483

4.3 Cheltuieli extraordinare5764870.845

5Profit brut din care:3,447,6793,601,9521.045

5.1 Profit brut din exploatare3,346,5103,499,8031.046

5.2 Profit brut financiar100,280101,1011.008

5.3 Profit brut extraordinar8891,0481.179

6Profit net2,958,4793,091,4551.045

7Active totale din care:11,838,99811,760,9680.993

8Active imobilizate7,989,5817,868,5750.985

9Active circulante din care:5,751,0977,241,5361.259

9.1 Stocuri1,585,8532,492,0581.571

9.2 Creane4,036,8524,347,1341.077

9.3 Casa i conturi n bnci128,392402,3443.134

10Datorii totale din care: 9,656,99210,890,8971.128

10.1 Cheltuieli cu dobnzile823,512989,6551.202

10.2 Datorii 1 an4,560,2805,236,4801.148

10.3 Datorii 1 an5,096,7125,654,4171.109

11Capitalul propriu3,849,4173,892,3931.011

Sursa: situaiile contabile din cadrul firmei

Alte date incluse obligatoriu n analiz:

( n sectorul respectiv funcioneaz firmele A, C, D, M, S; cifrele de afaceri ale acestor firme n perioada 2010 -2011 sunt urmtoarele:

Tabel nr. 2. Cifrele de afaceri ale firmelor concurente luate n analiz leiFirma20102011

A66,689,75786,579,350

C29,369,70483,257,598

D3,827,2875,384,716

M8,388,8539,598,689

S32,978,87035,674,323

Sursa: date Registrul comerului

( n 2010 cheltuielile fixe de exploatare reprezint 42 % din valoarea cheltuielilor totale;

( n 2011 ele reprezint 46 % din valoarea cheltuielilor totale;

( n 2012 ca urmare a creterii cererii de servicii, managementul de top i-a propus reducerea costurilor fixe din 2011 cu 15% i transferarea lor n active direct productive n condiiile n care pe ansamblu se menin costurile din 2011;

( Se fixeaz ca obiectiv o cretere a cifrei de afaceri cu 10 %.

n cadrul acestui subcapitol vom analiza urmtoarele:

A. Analiza mediului concurenial;

B. Analiza mediului economic intern al firmei.A) Analiza mediului concurenial necesit evaluarea:

a) poziiei concureniale;

b) structurii concurenei;

c) identificarea barierelor de intrare i ieire din sector.

a) Evaluarea poziiei concureniale a S.C. GEPETO IMPEX.S.R.L. n funcie de cota de pia se poate face cu ajutorul indicatorului - cota de pia absolut sau global- CT%;

Formula de calcul este urmtoarea:

, unde:

CAi cifra de afaceri a firmei de referin

CAT cifra de afaceri total a pieei

Tabelul nr. 3 Cotele de pia absolute ale firmelor respective i dinamica acestoraNr. crt.Firma20102011Cg2011 / Cg2010

CA- leiCg -%CA- leiCg -%

1A66,689,75733.0586,579,35030.580.925

2C29,369,70414.5583,257,59829.412.021

3D3,827,2871.905,384,7161.901.003

4M8,388,8534.169,598,6893.390.816

5S32,978,87016.3435,674,32312.600.771

6EXCELSIOR60,556,15830.0162,600,62822.110.737

7TOTAL 201,810,629100.00283,095,304100.006.273

Sursa: calculele autorului pe baza datelor din tabelul nr. 2

Calculele efectuate arat c n dinamic, firma noastr cunoate o scdere a cotei de pia cu 7,89 %, cretere cunoscndu-se doar pentru firma C.

Pe ansamblu, cota de pia a sectorului crete cu 6,27 %.

b) Evaluarea structurii concurenei se poate realiza cu ajutorul indicatorului Gini-Struck;

Indicele Gini Struck - exprim gradul de concentrare al pieei i poate fi exprimat cu ajutorul relaiei:

unde

Acest coeficient prezint valori n intervalul [0;1]; cu ct valorile sunt mai apropiate de zero, cu att concentrarea este mai slab i, invers, cu ct valorile sunt mai aproape de 1 cu att concentrarea este mai puternic.

Tabelul nr. 4 Determinarea indicelui Gini StruckNr. crt.Firmagg2

2010201120102011

1A0.3300.3060.1092019010.09353267

2C0.1460.2940.0211792740.08649329

3D0.0190.0190.0003596620.00036179

4M0.0420.0340.0017278940.00114963

5S0.1630.1260.026704440.01587984

6EXCELSIOR0.3000.2210.0900385630.04889811

TOTAL xx0.2492117330.24631533

Gxx1.2952703971.27789198


Efectund calculele rezult c:

i

Rezultatele obinute scot n eviden faptul c gradul de concentrare n sectorul analizat scade, prin urmare se observ o scdere a cotei de pia a firmei S.C. GEPETO IMPEX S.R.L i a celorlalte firme i o cretere a cotei de pia doar a firmei C.

Calculele efectuate scot n eviden urmtoarele:

( Asistm la un proces de concentrare de la mediu spre maxim. Aceasta se datoreaz concurenei care se manifest n domeniul preului, publicitii, ameliorrii serviciilor i chiar al garaniilor acordate clienilor;

( Accentuarea concentrrii va determina eliminarea agenilor slabi de pe pia;

( S.C. GEPETO IMPEX S.R.L. cu performanele pe care le are n domeniu are o cot de pia n scdere, situndu-se pe locul 3 in sectorul analizat, prin urmare nu demonstreaz rezisten forelor concureniale, care pot exercita presiuni asupra sa.

c) Identificarea barierelor de intrare i ieiren ceea ce privete barierele de intrare pe pia acestea sunt:

- tariful practicat;

- calitatea serviciilor, n special promptitudinea executrii lor;

- nevoia de capital ( pentru dotarea cu mijloace fixe) ;

- gradul de fidelitate al clientelei.

Nici ieirea din sector nu este uoar deoarece exist i n acest sens o serie de bariere:

- de ordin economic (specializarea activelor);

- bariere strategice;

- bariere politice i sociale i bariere psihologice.

Analiza riscului economic, financiar i de faliment al firmei

n cadrul acestui demers vom realiza urmtoarele:

a) Analiza riscului economic;

b) Analiza riscului financiar;

c) Analiza riscului de faliment.

a) Analiza riscului economic

Activitatea desfurat n cadrul firmei S.C. GEPETO IMPEX S.R.L . genereaz rezultate ce sunt influenate de o serie de influene dintre care enumerm:

- modificarea preului utilitilor;

- modificarea cadrului legislativ i a reglementrilor n domeniu taxelor i impozitelor; - nsprirea concurenei.

n procesul de luare a deciziei la nivelul organizaiei comerciale, o importan deosebit o prezint valorificarea informaiei privind interdependena dintre volumul de activitate, costuri i rezultat (profit).

Aceast interdependen este util n domenii precum:

politica de preuri pentru produsele noi;

selectarea mixului de produse pentru vnzare ntr-o anumit perioad;

alegerea strategiei de marketing;

dimensionarea costurilor i a efectelor modificrii acestora.

O asemenea corelaie este cunoscut n literatura de specialitate sub diferite denumiri cum ar fi prag de rentabilitate, punct critic, punct mort sau alte denumiri.

Prin metoda punctului critic sau break-even desemnm ansamblul elementelor prin care se determin nivelul produciei i respectiv cel al vnzrilor la care veniturile realizate egalizeaz cheltuielile efectuate, marcnd nceperea obinerii de profit.

Stabilirea pragului de rentabilitate dei pare simpl prin metodologia recomandat, practic este destul de complex prin natura informaiilor utilizate care trebuie s fie furnizate de contabilitatea organizaiei comerciale.

Fluctuaia preurilor la materii prime, materiale etc. a preurilor de vnzare (din diferite cauze) precum i anumite reglementri n legtur cu unele elemente de costuri (amortizri, provizioane) se regsesc n evoluia pragului de rentabilitate.

Vom determina cifra de afaceri critic sau cifra de afaceri prag cum mai este denumit n literatura de specialitate.La nivelul firmei, cifra de afaceri critic care asigur recuperarea integral a costurilor (CAmin) se determin pe baza relaiei:

unde

CVE cheltuieli variabile de exploatare;

CFE cheltuieli fixe de exploatare.

Dac afacerea este n curs de iniiere:

unde:

CFE cheltuieli totale fixe de exploatare

gv ponderea cheltuielilor variabile n totalul costurilor

Am artat c n 2010 cheltuielile fixe reprezentau 42 % din totalul cheltuielilor; n 2011 ele reprezentau 46 %.

n consecin: n 2010 gv = 0,42 ; n 2011 gv = 0,46.

Cheltuielile de exploatare pe total i cele dou categorii sunt prezentate n continuare:

Tabelul nr. 5 Cheltuieli de exploatare n cadrul firmeiCategorii cheltuieli -lei201020112011/2010

Cheltuieli totale de exploatare-lei60,503,45064,842,5921.0717

1 Cheltuieli fixe de exploatare-lei25,460,85029,960,5231.1767

2 Cheltuieli variabile de exploatare -lei35,042,60034,882,0690.9954


Se constat n intervalul amintit creterea cheltuielilor totale de exploatare cu 7,17 % din care cheltuielile fixe de exploatare cu 17,67 %, respectiv reducerea cheltuielilor variabile cu 0,46 %.

Pentru 2010 cifra de afaceri minim este: lei

Pentru 2011 cifra de afaceri minim este: lei

Acelai rezultat se obinea din egalitatea dintre cifra de afaceri i cheltuieli totale de exploatare.

Aa dup cum am artat nivelul pragului rentabilitii prezint un interes managerial deoarece:

ofer informaii cu privire la nivelul minim de activitate pentru a obine profit;

permite elaborarea de ipoteze i efectuarea de simulri privind evoluia profitului;

servete la explicarea modificrii rezultatului exploatrii.

Analiza riscului economic pornind de la pragul de rentabilitate se face determinnd urmtorii factori:

Indicatorul de poziie al cifrei de afaceri fa de pragul de rentabilitate se poate exprima n valoare cu formula:

unde:

A - flexibilitate absolut i exprim capacitatea firmei de a se adapta la cerinele pieei. Cu ct valoarea sa este mai mare cu att flexibilitatea firmei este mai ridicat; astfel:

n 2010: lei

n 2011: lei

Indicatorul coeficient de volatilitate se poate exprima n valoare relativ cu formula:

Sunt posibile trei situaii:

1.- spunem c agentul economic se afl ntr-o situaie instabil; se confrunt cu un risc major de exploatare;

2. - spune c agentul economic se afl ntr-o situaie de risc;

3. - situaie stabil; agentul economic se afl n afara riscului.

n cazul nostru:

n 2010:

n 2011:

La sfritul anului 2011, S.C. GEPETO IMPEX S.R.L se regsete n situaia a 2-a, respectiv ntr-o situaie de risc. Indicatorul coeficient de exploatare se poate exprima n valoare relativ cu formula:

n 2010 :

n 2011 :

Indicatorul se interpreteaz astfel: la 1 leu costuri fixe se obine n 2010 o marj brut de 1,002 lei, respectiv n 2011 de 0,935 lei.

Scderea coeficientului de prghie de exploatare confirm o uoar scdere a eficienei activitii de exploatare.

Se constat c valoarea coeficientului de prghie de exploatare este determinat de valoarea cheltuielilor fixe, ceea ce impune necesitatea dimensionrii raionale a acestora.

Pe ansamblu, firma nu se situeaz ntr-o poziie confortabil.

b) Analiza riscului financiar

Riscul financiar caracterizeaz variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidena structurii financiare a firmei. Structura capitalului unei firme este: capitalul propriu i capitalul mprumutat. Capitalul mprumutat (datoriile) este purttor de dobnd (deci cheltuieli).

Printre indicatorii care msoar riscul financiar, cei mai utilizai sunt: cifra de afaceri critic (cifra de afaceri prag), riscul de faliment, diferite metode de sintez.

Dintre indicatorii care msoar riscul financiar vom utiliza pe urmtorii:

Prghia financiar PF este dat de relaia:

Dac PF are valori:

2,5 -1,6: firma are un grad de ndatorare acceptabil;

> 3 : firma este subcapitalizat. Rata rentabilitii economice RRE este dat de relaia:

Rata medie a dobnzii RMD :

Datele i calculele sunt efectuate n tabelul urmtor:

Tabelul nr. 6 Calculul prghiei financiare, rentabilitii economice, ratei medii a dobnziiIndicatori20102011

1. Active totale (A) lei11,838,99811,760,968

2. Capital propriu (Cp) lei3,849,4173,892,393

3. Active totale-capital propriu- lei15,688,41515,653,361

4. Cheltuieli cu dobnzile lei823,512989,655

5 Rezultat exploatrii (Rexpl) lei3,447,6793,601,952

6 Prghia financiar - PF3.083.02

7. Rentabilitate economic RRE -%29.1230.63

8. Rata medie a dobanzii -RMD -%10.3112.58

Introducem n analiz levierul financiar care reprezint relaia dintre rata rentabilitii economice i rata medie a dobnzii.

Dac RRE > RMD : situaia este favorabil agentului economic el se poate mprumuta pentru capitalizare;

Dac RRE < RMD : situaia nu este favorabil agentului economic el nu se poate mprumuta pentru capitalizare.

n cazul firmei luate n analiz se constat urmtoarele:

Prghia financiar n ambele perioade depete valoarea 3 i n consecin se apreciaz c firma este subcapitalizat;

n relaia dintre rata rentabilitii economice i rata medie a dobnzii se constat c:

- RRE = 29,12 % > RMD = 10,31 % n 2010;

- RRE = 30,63 % > RMD = 12,58 % n 2011.

Agentul economic nu se confrunt cu riscuri financiare; se poate mprumuta pentru procurarea de active circulante, dar pentru a lua aceast decizie se impune o analiz a mediului extern deoarece se constat o cretere a cifrei de afaceri n sectorul respectiv.

c) Analiza riscului de faliment

Aprecierea capacitii ntreprinderii de a-i regla n termen obligaiile se estimeaz n funcie de condiiile concrete economico-financiare n care-i desfoar activitatea. O ntreprindere poate avea dificulti ocazionate de acoperirea unor creane sau nevoia de accelerare a unor pli.

n consecin dificultaile sunt efectul unor neconcordane de moment a unor dezechilibre temporare i nu afecteaz soliditatea firmei i nici imaginea acesteia.

n vederea evalurii riscului se pot folosi o serie de indicatori:

Rata solvabilitii generale RSG este dat de relaia:

Ofer informaii cu privire la gradul de acoperire de ctre activele circulante a datoriilor pe termen scurt. Se recomand ca acesta s ia valori mai mari de 1.

Efectund calculele rezult c:

Tabelul nr. 7 Calculul ratei solvabilitii generaleIndicatori20102011

1. Active circulante lei5,751,0977,241,536

2. Datorii pe termen scurt lei4,560,2805,236,480

3. RSG1.261.38


Indicatorul arat o situaie de echilibru. Valorile sale scot n eviden faptul c activele circulante acoper datoriile pe termen scurt.

Rata solvabilitii imediate-Rsi este dat de relaia:

ca valori minime ia valori ntre 0,65 -1

Tabelul nr. 8 Calculul ratei solvabilitii imediateIndicatori20102011


2. Stocuri lei1,585,8532,492,058

3. Active circulante - stocuri lei4,165,2444,749,478

4. Datorii pe termen scurt lei4,560,2805,236,480

5. Rsi0.910.91


Valorile indicatorului arat o situaie la limit; datoria de 1 leu pe termen scurt poate fi acoperit att n 2010 ct i n 2011 cu 0,91 lei. Rata solvabilitii globale Rsg este dat de relaia:

; valorile recomandate sunt cele supraunitare. Tabelul nr. 9 Calculul solvabilitii globaleIndicatori20102011

1. Active totale lei11,838,99811,760,968

2. Datorii totale lei9,656,99210,890,897

3. Rsg1.231.08

Sursa: calculele autorului pe baza datelor din tabelul nr. 1 Rata cheltuielilor financiare este dat de relaia:

Valorile recomandate sunt Rchf < 0,03 Tabelul nr. 10 Calculul ratei cheltuielilor financiareIndicatori20102011

1. Cheltuieli financiare lei1,206,484582,713

2. Cifra de afaceri lei60,556,15862,600,628

3. Rchf-%0.020.01


Cheltuielile financiare se ncadreaz n limita recomandat.

Fondul de lucru (capital de lucru) este dat de relaia:

Fondul de rulment reprezint surplusul de resurse permanente destinat ciclului de exploatare: achiziionri de stocuri, transformarea acestora n creane, respectiv lichiditi.

Prima relaie scoate n eviden msura n care activele circulante acoper datoriile pe termen scurt, iar n a doza situaie activele imobilizate. Tabelul nr. 11 Calculul fondului de rulmentIndicatori20102011


2. Datorii pe termen scurt4,560,2805,236,480

3. FR =1-21,190,8172,005,056

4. Capital propriu3,849,4173,892,393

5. Datorii pe termen lung 9,656,99210,890,897

6 Capital permanent =4+5 13,506,40914,783,290

7. Active imobilizate7,989,5817,868,575

8. FR =6-75,516,8286,914,715


Se constat din nou c pe termen scurt exist un echilibru la minimum; pe termen lung acesta este mai bine consolidat.

Ce i-a propus managementul de top?

n 2012 ca urmare a creterii cererii de servicii, managementul de top i-a propus reducerea costurilor fixe de exploatare din 2011 cu 15% i transferarea lor n active direct productive n condiiile n care pe ansamblu se menin costurile din 2011.

Prin urmare:

lei; lei

lei Se estimeaz o cretere a cifrei de afaceri cu 10% deci:

62.600.628 1,10 68.860.691 lei

Coeficientul de elasticitate al prghiei de exploatare devine:

Interpretare:

Creterea cifrei de afaceri cu 10% n condiiile restructurrii costurilor duce la creterea marjei brute n raport cu costurile fixe; la 1 leu costuri fixe aceasta ajunge la 1,16 lei.

S vedem evoluia nivelului relativ al costurilor n calculat cu relaia:

Tabelul nr. 12 Calculul nivelului relativ al cheltuielilor Indicatori201020112012

1 Cheltuieli exploatare60,503,45064,842,59264,842,592

2. Cifra de afaceri60,556,15862,600,62868,860,691

3 Nivelul cheltuielilor -%99.91103.5894.16


Nivelul relativ al costurilor se interpreteaz astfel: pentru 1 leu cifr de afaceri se cheltuie 0,99 lei n 2010; 1,04 lei n 2011; n 2012 se estimeaz o cheltuial de 0,94 lei.

Observaii:

Creterea coeficientului de exploatare al firmei poate determina n condiiile noastre posibilitatea de cretere a cifrei de afaceri;

Se impune o atenie deosebit solvabilitii pe termen scurt; valorile indicatorilor calculai artnd o situaie de echilibru la limit;

Deoarece n domeniul analizat cifra de afaceri scade se impune analiza mediului n care se vor face afaceri n viitor.

3. CONCLUZII I PROPUNERI DE OPTIMIZARE

A ACTIVITII ECONOMICO-MANAGERIALE N CADRUL S.C. GEPETO IMPEX.S.R.L Societatea comercial nregistreaz:

- o cretere cu 3,4 % a cifrei de afaceri;

profitul calculat la brut i net crete cu 4,47%;

Evoluia profitabilitii se observ creterea nivelului relativ al costurilor raportat la cifra de afaceri de la 99,91 % n 2010 la 103,58 % n 2011. Pornind de la aceste constatri managementul de top al firmei a analizat structura cheltuielilor fixe i variabile, urmrind s gseasc resurse investiionale prin restructurarea acestora. Calculnd indicatorul coeficientul de prghie de exploatare Kl, determinat de marja brut i costurile fixe a ajuns la concluzia ca acesta reprezint 1,002 lei la 1 leu costuri fixe n 2010, respectiv n 2011 - 0,935 lei la 1 leu costuri fixe. Este o situaie dezavantajoas i din acest motiv i-a propus n 2012 reducerea costurilor fixe cu 15% i transferarea lor n active direct productive n condiiile n care pe ansamblu se menin costurile din 2011;

n aceste condiii, se planific o cretere a cifrei de afaceri cu 10 % i se estimeaz o cretere a indicatorului coeficientul prghie de exploatare la 1,16 lei la 1 leu costuri fixe, fapt care va determina o reducere a nivelului relativ al cheltuielilor fa de 2010 la valoarea de 94,16 % crendu-se premisele relurii creterii profitabilitii;

Analizele referitoare la riscul economic, financiar i de faliment evideniaz urmtoarele:

avnd un coeficient de volatilitate n 2011 de 12,83% - situat n intervalul - putem spune c agentul economic se afl ntr-o situaie de risc din punctul de vedere al exploatrii; cu toate c profitul brut din exploatare a crescut cu 4,58 % n 2011 fa de 2010;

calculul indicatorilor care caracterizeaz riscul financiar evideniaz respectarea corelaiei RRE >RMD fapt care atest absena riscurilor financiare; ntreprinderea se poate mprumuta la nevoie n vederea procurrii de active circulante avnd ca restricie piaa domeniului;

n ceea ce privete riscul de faliment calculul indicatorilor specifici demonstreaz echilibre la nivel minim pe termen scurt n ceea ce privete datoriile curente i echilibre consolidate pe termen lung; faptul este evideniat i de calculul fondului de rulment.

PROPUNERI DE MBUNTIRE A ACTIVITII

1. Elaborarea de strategii i politici globale centrate pe studii de pia, studii de diagnosticare i de prognoz care s aib la baz strategii i politici n domeniul asigurrii resurselor materiale i financiar-comerciale prin: Reducerea costurilor, care se pot realiza prin reducerea cheltuielilor de aprovizionare, depozitare i transport, prin funcionarea bun a reelelor de depozite i magazii, stabilirea raional i judicioas a necesarului de materiale, piese de schimb, combustibil i energie;

Prentmpinarea fenomenelor de suprastocare sau de lipsa produselor n stoc, eliminarea pierderilor cantitative i a deprecierilor calitative n timpul operaiunilor de transport, manipulare a produselor;

Ptrunderea pe noi piee prin lrgirea ofertei produselor i a serviciilor n concordan cu cererea pieei;

Sporirea calitii activitii de distribuie precum i promovarea unei politici reale de vnzare i atragerea de noi clieni pe lng cei existeni. Aceast condiie se poate realiza prin acumulare de informaii corecte i complete n ceea ce privete piaa, concurena i partenerii de afaceri n scopul aprecierii periodice a modului n care se asigur condiiile tehnico-economice, cum se realizeaz nivelurile planificate ale indicatorilor economico-financiari i alte criterii n urma crora se pot lua msuri de prevenire a abaterilor i corectarea unor prevederi iniiale;

Creterea cotei de pia deinute care se poate realiza prin fidelizarea clienilor, extinderea paletei acestora, conlucrarea mai eficient cu ei, dezvoltarea activitii viitoare a societii, implicit sporirea eficienei economice a aceiai.

Scderea cheltuielilor cu livrarea produselor prin automatizarea i mecanizarea operaiunilor care se efectueaz n depozitele societii, elaborarea i organizarea n depozite a unor fluxuri tehnologice i de circulaie raionale, simplificarea i automatizarea prelucrrii evidenelor tehnico-operative, reducerea cheltuielilor cu nchirierea mijloacelor de transport, ncrcarea produselor, ntocmirea formalitilor de expediie-transport;

Cunoaterea aprofundat a cerinelor beneficiarilor pe baza unei mai mari apropieri de acetia.

gi- ponderea cifrei de afaceri a fiecrei firme n total;

n numrul de firme analizate.

Ca indicator sintetic al concentrrii unei distribuii, indicele de concentrare amintit a fost formulat de Corrado Gini (1912) cu ocazia analizei distribuiei salariilor i veniturilor populaiei.

7020

_1420224903.unknown

_1420299226.unknown

_1420300387.unknown

_1420306383.unknown

_1420306509.unknown

_1420307723.unknown

_1420308030.unknown

_1420306431.unknown

_1420300433.unknown

_1420299881.unknown

_1420299948.unknown

_1420299270.unknown

_1420298837.unknown

_1420298973.unknown

_1420224926.unknown

_1381078736.unknown

_1381126307.unknown

_1381170086.unknown

_1381170678.unknown

_1381170714.unknown

_1381172808.unknown

_1381170299.unknown

_1381166401.unknown

_1381169433.unknown

_1381128005.unknown

_1381081658.unknown

_1381125401.unknown

_1381079048.unknown

_1381025743.unknown

_1381078571.unknown

_1381078662.unknown

_1381077904.unknown

_1380914742.unknown

_1381025604.unknown

_1363211007.unknown

_1380914517.unknown

_1363211044.unknown

_1098152650.unknown

evaluarea riscului bucur

Documents