Material realizat cu contribuția financiară a Uniunii Europene prin programul LIFE+ Informare și
Comunicare
MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ
LIFE + 11 INF/RO/819
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI ACCEPTARE
PRIVIND IMPORTANȚA BIODIVERSITĂȚII ȘI REȚEAUA
ECOLOGICĂ NATURA 2000 ȘI RELEVANȚA LOR ÎN
PLANIFICAREA STRATEGICĂ
RAPORT DE CERCETARE
Aprilie 2014
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
2
Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea Natura
2000 eficientă, implementat de Propark Fundația pentru Arii Protejate în parteneriat cu Ministerul
Mediului și Schimbărilor Climatice, Federația Europarc și Agenția Metropolitană de Dezvoltare
Durabilă Brașov. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru mediu, prin Programul Life +
(ref: LIFE 11 INF/RO/819).
Contractant: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
www.mmediu.ro
Iniţiator: Propark- Fundația pentru arii protejate
str. Lungă, nr. 175, Braşov, România
tel./fax: +40 368 462 564
e-mail: [email protected]
www.propark.ro
Cercetarea a fost realizată de :
Firma: Century Image
str. Pictor V. Maximilian nr. 2, Brasov, România
tel./fax: 0268 336190
e-mail: [email protected]
http://www.agentia-century.ro
Echipa de cercetare:
Moașa Horia – sociolog, coordonator cercetare
Meseșan Schmitz Luiza – sociolog
Hamberger Astrid – sociolog
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
3
CUPRINS
Introducere ........................................................................................................................................... 5
Metodologia ......................................................................................................................................... 5
Obiectivul general, obiective specificie ale studiului ....................................................................... 5
Designul cercetării ............................................................................................................................ 6
Instrumentul cercetării ...................................................................................................................... 6
Pretestarea instrumentelor ................................................................................................................ 6
Culegere a datelor ............................................................................................................................. 7
Universul cercetării ....................................................................................................................... 7
Mărimea eşantionului .................................................................................................................... 7
Metoda de eşantionare ................................................................................................................... 7
Metoda de culegere a datelor ......................................................................................................... 8
Aspecte etice.................................................................................................................................. 8
Rata de răspuns .............................................................................................................................. 9
Analiza datelor ..................................................................................................................................... 9
Caracteristici socio-demografice ale respondenților ...................................................................... 10
Analiza datelor la nivel național ..................................................................................................... 13
Partea generală ........................................................................................................................... 13
Domenii de lucru –MANAGEMENTUL APEI ................................................................................. 67
Domeniu de lucru -SILVICULTURĂ ............................................................................................. 110
Domeniu de lucru – AGRICULTURĂ ........................................................................................... 186
Domeniu de lucru – MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE ..................................................... 244
Domeniu de lucru – AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE ........................................ 294
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
4
Analiza datelor la nivel local (județul Brașov) ............................................................................. 374
Partea generală ......................................................................................................................... 374
Domeniu de lucru –MANAGEMENTUL APEI .............................................................................. 427
Domeniu de lucru -SILVICULTURĂ ............................................................................................. 469
Domeniu de lucru – AGRICULTURĂ ........................................................................................... 519
Domeniu de lucru – AUTORITĂȚI LOCALE ................................................................................. 576
Anexe ............................................................................................................................................... 641
Anexa 1. Chestionarul ............................................................................................................... 641
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
5
INTRODUCERE
Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea
Natura 2000 eficientă, implementat de Propark Fundația pentru Arii Protejate în parteneriat cu
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Federația Europarc și Agenția Metropolitană de
Dezvoltare Durabilă Brașov. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru mediu, prin
Programul Life + (ref: LIFE 11 INF/RO/819).
Cercetarea cuprinde două etape având o dimensiune comparativă. În acest document sunt
prezentate rezultatele cercetării din prima etapă, care a fost realizată în perioada martie 2013-
decembrie 2013.
În această etapă s-au evaluat cunoștințele și gradul de înțelegere al actorilor cheie (instituții
de stat și private), cu rol în procesul de gestionare a resurselor naturale, față de biodiversitate și
Rețeaua Ecologică Natura 2000. Rezultatele studiului vor folosi la realizarea unor ghiduri și ulterior
a unor materiale pentru sesiuni informative, contribuind astfel la implicarea activă a reprezentanților
acestor instituții în elaborarea unor planuri strategice, incluzând elemente de conservare și
biodiversitate. Etapa a doua a studiului se va realiza la finalul proiectului (2015) pentru a surprinde
modificările de atitudine și grad de informare a persoanelor mai sus menționate, în urma
implementării proiectului.
METODOLOGIA
OBIECTIVUL GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICIE ALE STUDIULUI
Obiectivul general al studiului este acela de a evalua nivelul de informare al actorilor cheie
implicați în gestionarea resurselor naturale privind importanţa biodiversităţii şi a Reţelei Ecologice
Natura 2000, atât la nivel național cât și la nivel local, în zona model reprezentată de județul
Brașov.
Au fost definite următorele obiective specifice:
1. Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000
2. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate
3. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
4. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în
domeniile – Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor
forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui
sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei
Natura 2000
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
6
5. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare
durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității
și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
DESIGNUL CERCETĂRII
Studiul sociologic este de tip descriptiv, exploratoriu. Metoda de cercetare utilizată este
ancheta sociologică pe bază de chestionar (interviu individual structurat). Chestionarul a fost
administrat prin operatori de interviu, prin poștă și e-mail, sau on-line, prin formularul special
construit în cadrul site-ului www.emenatura2000.ro. Cercetarea a fost realizată în perioada martie-
decembrie 2013.
INSTRUMENTUL CERCETĂRII
Chestionarul cuprinde treizeci de întrebări, dintre care două scale Likert modificate, (Anexa
nr. 1) grupate în mai multe categorii în funcție de obiectivele specifice ale studiului, iar la final sunt
incluse și opt întrebări socio-demografice. Astfel, indicatorii aferenți fiecărui obiectiv specific sunt
prezențați mai jos.
Obiective specifice Număr întrebare în
chestionar
1. Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei
Natura 2000
1, 2, 18, 19, 25, 26, 27, 28
2. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de
biodiversitate
5, 6, 7
3. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului
de planificare strategică
8, 9, 11, 12, 13, 14, 15
4. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora
planuri strategice sectoriale (în domeniile – Managementul
apei, Managementul resurselor agricole, Managementul
resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes
cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru
menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea
obiectivelor rețelei Natura 2000
10, 16, 17
5. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora
planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să
reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea
biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor
rețelei Natura 2000
3, 4, 19, 20, 21, 22, 23, 24,
29, 30
PRETESTAREA INSTRUMENTELOR
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
7
Pentru a verifica conținutul și forma chestionarelor, chestionarul a fost distribuit unui grup
de participanți de la seminarul ”Managementul Resurselor Naturale și Conservarea Biodiversității
în siturile Natura 2000” organizat de ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, în parteneriat cu
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă
Braşov şi Federaţia EUROPARC. La acest seminar, care a avut loc în perioada 04-05 martie 2013,
la Brașov, au participat aproximativ 80 de persoane dintre care 40 au răspuns la chestionarul vizat.
În urma acestei proceduri au fost reformulate o serie de întrebări și ordinea întrebărilor a fost
revizuită pentru a corespunde unei structuri logice mai adecvate.
CULEGERE A DATELOR
UNIVERSUL CERCETĂRII
Universul cercetării este reprezentat de persoanele responsabile cu planificarea strategică la
nivel local/regional/național, persoanele implicate în gestionarea resurselor naturale, persoanele din
instituțiile publice și private cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor
Natura 2000, la nivel național și local (județul Brașov).
MĂRIMEA EŞANTIONULUI
Anchetă la nivelul zonei model- judeţul Braşov- 127 chestionare
Anchetă la nivel naţional-293 chestionare
METODA DE EŞANTIONARE
S-a utilizat un tip de eșantionare neprobabilistic şi anume eşantionarea teoretică, astfel încât
selectarea indivizilor care au fost intervievaţi s-a realizat în funcţie de o serie de criterii relevante
pentru obiectivele cercetării.
Astfel, categoriile de persoane incluse în eşantion au fost reprezentate de experți în
domeniul gestionării resurselor:
• Reprezentanţi ai celor patru sectoare economice, cu impact potenţial asupra
managementului siturilor Natura 2000, respectiv agricultură, silvicultură, managementul
apei, managementul vânătorii atât la nivel național cât și local, în județul Brașov.
• Autorităţile locale şi regionale responsabile de planificarea teritorială şi de alte planuri
strategice pentru dezvoltarea durabilă, atât la nivel național cât și local, în județul Brașov.
Eșantionul îndeplinește condiția de reprezentativitate teoretică.
Ancheta s-a adresat persoanelor care activează în următoarele instituții:
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Regia Națională a Pădurilor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
8
Direcția Silvică
Ocolul Silvic
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice
Oficiul Județean de Consultanță Agricolă
Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit
Oficiul pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie
Agenția Județeană pentru Protecția Mediului
Autoritatea Națională Apele Române
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Autorități județene și locale (Consilii Județene și Primării)
Pe lângă reprezentanții acestor instituții, în eșantion au fost incluși administratorii sau custozii de
arii naturale protejate.
METODA DE CULEGERE A DATELOR
La nivel local (zona model-județul Brașov), au fost identificate instituțiile implicate în
gestionarea resurselor naturale iar datele au fost culese prin intermediul operatorilor de interviu. Au
existat și situații în care chestionarele au fost autoadministrate și colectate ulterior.
La nivel național au fost colectate date din toate categoriile de grupuri țintă a cercetării prin
intermediul unui chestionar on-line. Respondenții fie accesau direct formularul chestionarului
publicat pe site-ul www.emenatura2000.ro, fie printr-un link transmis pe mail. Bazele de date cu
adresele de e-mail au fost furnizate de reprezentanții Propark – Fundația pentru Arii Protejate. În
cazul respondenților care au declarat că nu au acces la internet (pentru completarea chestionarului
online), s-a apelat la administrarea chestionarului prin poștă. Au fost printate aproximativ 150 de
chestionare și transmise prin poștă diverselor grupuri țintă. Dintre acestea, 120 de chestionare
completate integral au fost primite înapoi.
ASPECTE ETICE
A fost realizată o scrisoare de informare despre scopul și metodologia studiului, aprobată de
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și trimisă instituțiilor o dată cu invitația de a
completa chestionarul online sau o dată cu chestionarele printate. O atenție specială s-a acordat
asigurării confidențialității datelor. Datorită faptului că această cercetare presupune și o a doua
etapă în care se dorește o analiză a datelor pentru a observa evoluția în timp a atitudinii și nivelului
de informare al actorilor sociali față de problematica Rețeaua Natura 2000 iar eșantionul trebuie să
fie panel, s-au cerut date de identificare pentru a putea fi contactați ulterior. Astfel anonimitatea nu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
9
a putut fi asigurată, dar datele cu caracter personal nu au fost utilizate decât exclusiv în scopul
cercetării
RATA DE RĂSPUNS
Rata de non-răspunsuri a atins valori destul de mari, deși a existat un protocol semnat cu
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Această rată mare de refuzuri directe (refuzul de a
completa chestionarul) sau indirecte (completarea parțială a chestionarelor) poate fi considerată un
posibil indicator al lipsei de interes a acestor persoane implicate în gestionarea resurselor naturale
față de problematica Natura 2000, dar poate fi interpretat și ca o slabă comunicare între diferiții
actori implicați în probleme de mediu și un dezinteres crescut față de acțiunile întreprinse de alți
actori reprezentanți ai acestui domeniu.
În același timp, se cunoaște faptul că factori precum lungimea chestionarului sau lipsa
anonimatului pot genera rate mari de non-răspunsuri. Unele persoane care au refuzat să răspundă au
reclamat drept motiv lungimea mare a chestionarului, care presupunea o pauză de minim treizeci de
minute de la sarcinile de serviciu. În contextul în care majoritatea subiecților întâlniți reclamau un
grad foarte mare de încărcare la serviciu, completarea acestui chestionar reprezenta un obstacol în
îndeplinirea sarcinilor pe care le aveau de îndeplinit. Alte persoane au refuzat completarea
chestionarului datorită lipsei anonimității și eventualelor repercusiuni din partea conducerii
instituțiilor.
În cazul chestionarului online, au fost trimise peste 1.000 de invitații de completare la care
au răspuns doar 200 de persoane, dintre care aproximativ 40 au completat doar parțial chestionarul.
ANALIZA DATELOR
Analiza datelor este organizată în jurul a cinci tematici corespunzătoare celor cinci obiective
specifice. Astfel, datele au fost grupate pe următoarele secțiuni: evaluarea nivelului de înțelegere și
acceptare a Rețelei Natura 2000, evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate,
evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică, evaluarea
nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile –
Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere,
Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru
menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000, evaluarea
nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
10
integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie
la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
CARACTERISTICI SOCIO-DEMOGRAFICE ALE RESPONDENȚILOR
Eşantionul cuprinde 420 de chestionare, 127 aplicate la nivel local (Brașov) și 293
chestionare aplicate la nivel național. Eșantionul cuprinde chestionare aplicate atât la nivelul celor
patru sectoare economice, cu impact potenţial asupra managementului siturilor Natura 2000,
respectiv agricultură, silvicultură, managementul apei, managementul faunei sălbatice cât și la
nivelul autorităţilor locale şi regionale responsabile de planificarea teritorială şi de alte planuri
strategice pentru dezvoltarea durabilă.
Număr persoane Procente
Nivel Nivel local (Brașov) 127 30,2%
Nivel național 293 69,8%
Total 420 100%
Domeniu managementul apei 6 1,4%
silvicultură 100 23,8%
agricultură 72 17,1%
managementul faunei sălbatice 14 3,3%
autorități locale și regionale(UAT-uri,
universități, parcuri naționale, ONG-uri)
213 50,7%
nedeclarat* 15 3,6%
Total 420 100,0
Punctul de
lucru
Instituţie de stat 330 78,6%
ONG 31 7,4%
Firmă 13 3,1%
Altele 31 7,4%
Nedeclarat* 15 3,6%
Total 420 100%
*15 persoane care au completat chestionarul online nu au dorit să declare domeniul de lucru și punctul de lucru
Structura eşantionului în funcţie de caracteristicile respondenților este prezentată mai jos.
Astfel, 60% dintre respondenți sunt de sex masculin, 69,8% sunt persoane căsătorite, 90,3% au
studii superioare, 43,3% lucrează de peste 8 ani în domeniul protecției mediului. Au media de vârsta
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
11
de 41 ani, iar 69,5% au ca pregătire profesională facultatea cu specializarea în domeniul în care
activează.
Sex Număr persoane Procente Media vârstă Deviația standard
Masculin 252 60% 41,3 10
Feminin 164 39% 40,6 9,5
Total 416 99% 41 9,8
nedeclarat 4 1%
Total 420 100%
Număr persoane Procente
Starea civilă Căsătorit(ă) 293 69,8%
Necăsătorit(ă) 86 20,5%
În uniune consensuală 11 2,6%
Văduv(ă) 4 1%
Divorţat(ă)/separat(ă) 18 4,3%
Nedeclarată 8 1,8%
Nivelul de
educație
liceul 16 3,8%
şcoala post-liceală 14 3,3%
facultatea 212 50,5%
studii post-grad 167 39,8%
Nedeclarat 11 2,6%
Vechimea în
domeniu
Sub 1 an 17 4%
1-3 ani 52 12,4%
3-8 ani 157 37,4%
peste 8 ani 182 43,3%
Nedeclarată 12 2,9%
Pregătirea
profesională
Număr
răspunsuri
Procente
din total
răspunsuri
Procente din
total
respondenți
liceu cu specializare în domeniul în care
activez
75 8,7% 18,8%
facultate cu specializare în domeniul în care
activez
278 32,3% 69,5%
studii post-universitare în domeniul în care
activez
149 17,3% 37,2%
cursuri de formare în domeniul în care
activez
118 13,7% 29,5%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000
12
cursuri de perfecționare în domeniul în care
activez
133 15,5% 33,2%
formare/specializare la locul de muncă 107 12,4% 26,8%
Total 860 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
13
ANALIZA DATELOR LA NIVEL NAȚIONAL
PARTEA GENERALĂ
Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000
La nivelul populației intervievate există 58,1% persoane care manifestă un grad ridicat de
înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel
cognitiv. Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în
problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de
informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma
acestei rețele precum și a modului (priorități și măsuri de management) în care ar trebui să se
implice diferite sectoare în managementul siturilor. Acest nivel de informare nu se concretizează
însă la același nivel pe componenta comportamentală, așa cum reiese din analiza indicatorilor
aferenți celorlalte obiective ale studiului. Prin urmare, persoanele intervievate dețin informații
despre ceea ce înseamnă această rețea, despre beneficiile care ar trebui să rezulte, dar nu adoptă
neapărat comportamente favorabile implementării rețelei Natura 2000.
Această acceptare a rețelei Natura 2000 are la bază mai degrabă rațiuni economice care
implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele naturale de care dispun și mai puțin
ideea de protejare și conservare a mediului ca valoare centrală. 72,1% au declarat faptul în siturile
Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a
se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional și doar 13,8% consideră
că principiul de bază este protejarea mediului înconjurător. De asemenea 30,5% dintre persoanele
intervievate consideră această rețea este importantă datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc
prin care se contribuie la dezvoltarea comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea
unor activități aducătoare de profit, cum ar fi turismul, agricultura ecologică etc.
10% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.
Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară
pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum
ar fi cele agricole și economice.
La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme
care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei
rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o
slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
14
siturilor Natura 2000. De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul
siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la
creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 40,6% dintre respondenți reclamă
acest lucru.
Prin urmare se poate concluziona faptul că aproximativ 60% din persoanele responsabile cu
planificarea teritorială la nivel local/regional/național, persoanele implicate în gestionarea resurselor
naturale, persoanele din instituțiile publice și private cu atribuții în problematica ariilor naturale
protejate sau siturilor Natura 2000, au un grad ridicat de acceptare a acestei rețele Natura 2000 iar
40% dintre aceștia nu au o atittudinea prea deschisă față de aceste situri. Dintre aceștia un sfert
dintre ei văd în această rețea doar obstacole și impiedimente atât pentru instituțiile de stat cât și
pentru comunitate.
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Aproximativ 44,8% din respondenți înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate.
Aceste persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală a vieții care trebuie conservată și protejată.
La nivelul populației investigate există un nivel redus de cunoaștere a serviciilor de mediu.
38,8% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu.
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Aproximativ jumătate dintre respondenți au cunoștințe solide despre procesul de planificare
strategic atât la nivel teoretic dar și la nivel practic prin participarea/furnizarea de date necesare
elaborării unor planuri strategice. 45,8% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de
cunoaștere a procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale
care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la
îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Aproximativ 49,5% din persoanele intervievate folosesc documente strategice în activitatea
pe care o desfășoară și acordă importanță acestui proces. Restul persoanelor au un grad scăzut de
informare și un grad ridicat de confuzie deoarece mare parte dintr ei la intrebarea referitoare la
documentul strategic după care se ghidează au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri
strategice ci alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anumit document strategic.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
15
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare
durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea
biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Majoritatea persoanelor intervievate (74%) au o percepție corectă la nivel teoretic despre
ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre modul în care ar
trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se concretizează la nivel
comportamental. Aproximativ 34,6% dintre respondenți au dat răspunsuri afirmative privind
implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice. Această atitudine
favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul componentei
comportamentale viitoare. Doar 63,4% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a colabora
cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu
respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si
habitatelor.
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Administratorii ariilor protejate
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
Autoritatea Națională Apele Române
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
16
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.
La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate
în general. 85,7% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 78,5%
consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii
percepute sunt date de atragerea turiștilor (92,4%) și atragerea fondurilor publice sau europene
pentru aceste zone (93%).
Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în
protejarea și conservarea ariei naturale protejată (95%) cât și instituțiile statului. Referitor la
acestea, 39,5% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru protejarea ariei
protejată.
Nivel scăzut de acceptare și înțelegere.
78,5% dintre persoanele intervievate consideră că ariile protejate reprezintă o resursă
esențială pentru activitatea pe care o desfășoară iar 4,1% declară că această rețea reprezintă un
obstacol pentru activitatea pe care o desfășoară.
Un procent de 9-17% dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei Natura 2000 nu
a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în comunitățile
locale (19,5%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (9%). Chiar mai mult de
atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea acestei rețele deoarece
consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de stat (17,2%).
Date estimate.
Deși afirmațiile au un grad ridicat de dezirabilitate, aceste date sugerează o ierarhie a
principalelor beneficii date de aceste situri Natura 2000 la nivelul eșantionului investigat și o
ierarhie a principalelor probleme pe care această rețea le implică. Pentru o estimare mai realistă a
procentelor celor care au o atitudine favorabilă implementării acestei rețele Natura 2000, la
afirmațiile pozitive din scala Lickert s-au luat în calcul doar răspunsurile la categoria „sigur acest
enunț mi se potrivește”. Astfel, putem concluziona că percepțiile respondenților față de Rețeaua
natura 2000 se împart în două categorii: cei care se axează pe beneficiile implementării acestei
rețele și cei care se axează pe dezavantajele pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează
pe beneficii sunt acele persoane cu un grad ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000.
Persoanele care se axează pe dezavantaje au un grad scăzut de înțelegere și acceptare. Cele mai
multe persoane fac parte din grupul celor care se axează pe beneficiile pe care această rețea le
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
17
aduce. Tabelul de mai jos prezintă valorile obținute de indicatorii care măsoară
avantajele/dezavantajele aduse de Rețeaua Natura 2000.
Atitudinea respondenților față de Rețeaua Natura 2000
Avantaje aduse de Rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de Rețeau Natura 2000
Procente categoria “sigur acest enunț mi se
potrivește, nu celălalt”
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu
celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta
mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ
mi se potriveşte, nu celălalt”
Aduce avantaje comunității locale 49,3% În ultimii ani ariile protejate au devenit o
povară pentru comunități și instituțiile de stat
17,2%
Ariile protejate atrag mai mulți
turiști
59,8% Ariile protejate împiedică dezvoltarea
activităților agricole și economice durabile
8,8%
Ariile protejate ajută la atragerea de
fonduri publice sau europene
61% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru
activitatea pe care o desfășor
4,1%
Ariile protejate reprezintă o resursă
esențială pentru dezvoltarea durabilă
60,2%
Membrii comunității locale ar trebui
să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
70%
Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos, reflectă poziția pe
care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților.
39,5% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor
protejate. De asemenea, se consideră că autoritățile direct responsabile nu au depus eforturi
suficiente ca prin implementarea unor proiecte în aceste arii protejate să contribuie la protejarea
mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 19,5%
dintre respondenți au declarat acest lucru.
Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”
Instituțiile statului nu depun suficiente
eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
39,5% Ariile protejate nu au condus la crearea
de noi locuri de muncă în comunitățile
locale
19,5%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA
GENERALĂ
18
1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?
Enunţ
Sigur acest
enunţ mi
se
potriveşte
şi nu
celălalt
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Sigur
acest
enunţ mi
se
potriveşt
e şi nu
celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Aria protejată aduce
avantaje comunității
locale
49,3% 29,5% 6,9% 5,5% 2,4% 1% 1% 4,5% Aria protejată aduce
dezavantaje comunității
locale
Membrii comunității
locale ar trebui să se
implice în protejarea
și conservarea ariei
naturale protejate
70% 21,4% 3,1% 0,7% 0,7% 0,5% 3,6% Membrii comunității
locale nu ar trebui să se
implice în protejarea și
conservarea ariei
naturale protejate
Instituțiile statului
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
15,2% 20% 11,2% 9,5% 6,2% 14,3% 19% 4,5% Instituțiile statului nu
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
resursă strategică
pentru comunități și
instituțiile de stat
20,5% 25% 16,9% 16,7% 4,8% 8,1% 4,3% 3,8% În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
povară pentru
comunități și instituțiile
de stat
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA
GENERALĂ
19
Ariile protejate atrag
mai mulți turiști
59,8% 26,9% 5,7% 2,6% 0,7% 0,2% 0,5% 3,6% Ariile protejate
împiedică turismul
Ariile protejate au dus
la crearea de noi
locuri de muncă în
comunitățile locale
18,8% 17,9% 19,3% 19,8% 4,8% 7,1% 7,6% 4,8% Ariile protejate nu au
condus la crearea de
noi locuri de muncă în
comunitățile locale
Ariile protejate
favorizează
dezvoltarea
activităților agricole
și economice durabile
38,8% 27,6% 12,4% 8,1% 4% 3,1% 1,7% 4,3% Ariile protejate
împiedică dezvoltarea
activităților agricole și
economice durabile
Ariile protejate ajută
la atragerea de
fonduri publice sau
europene
61% 22,9% 8,6% 2,9% 0,5% 4,3% Ariile protejate
împiedică atragerea de
fonduri publice sau
europene
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
dezvoltarea durabilă
60,2% 25,7% 4% 4,8% 0,2% 0,2% 1% 3,8% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
în calea dezvoltării
durabile
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
activitatea pe care o
desfăşor
51,4% 14% 13,1% 11,9% 0,7% 2,9% 0,5% 5,5% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
pentru activitatea pe
care o desfășor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA
GENERALĂ
20
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA
GENERALĂ
21
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
22
2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru
România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 190 45,2%
Importantă 189 45%
Nici importantă nici neimportantă 25 6%
Puțin importantă 6 1,4%
Deloc importantă 1 0,5%
Nu știu/nu răspund 8 1,9%
Total 420 100%
Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.
Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază
ca importantă această rețea pentru România, 90,2% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat
grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte
importantă”, 45,2%. Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste
răspunsuri. Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat
rețeaua Natura 2000 ca fiind importantă pentru România. Dimensiunea care ocupă primul loc în
ierarhia motivelor este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător, întrunind 145 de
răspunsuri. Respondenții consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea
existentă la ora actuală. O altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
23
referitoare la dezvoltarea durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate
contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi. Următoarele
categorii de motive sunt mai puține enunțate și se referă la faptul că prin intermediul acestei rețele
se pot atrage fonduri publice sau europene pentru zona respectivă, se asigură un cadru comun de
management pentru ariile protejate și un cadru legislativ comun, se contribuie la un mediu mai curat
și la o informare mai bună a cetățenilor despre impactul acțiunilor lor asupra mediului înconjurător.
Prin această rețea se poate, de asemenea, construi și un brand al țării noastre, deoarece este printre
puținele țări care mai are ecosisteme complexe și specii și habitate rare (pe cale de dispariție).
Motivele pentru care rețeaua Natura 2000 este importantă pentru România
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Protejarea
mediului
Această rețea aduce în prim plan protecția mediului înconjurător. Are un
rol important în protecția naturii și în menținerea bogățiilor naturale pe o
durată lungă de timp.. Însă restricțiile privind activitățile permise sunt
prea puține în unele cazuri. Se asigură protecția zonelor cu fauna și flora
cele mai importante pentru România dar și pentru Europa. În plus, tot ce
vine impus de la Comisia europeană sau de la parteneri externi este mai
ușor de acceptat de către clasa politica și de către funcționarii statului 145
Dezvoltarea
durabilă
Includerea unor arii în acestă rețea ar putea aduce beneficii comunităților.
Se asigură o premisă pentru dezvoltarea durabilă a zonelor respective.
Având printre cele mai mari situri Natura 2000 din Europa, atragem
turiști, bani UE pentru o dezvoltare durabilă, iar generațiile viitoare pot fi
mulțumite de prezervările actuale ale natura 2000. Siturile ar putea
deveni foarte importante dacă acestea s-ar constitui cu mai multă
responsabilitate și dacă ar fi aplicate compensațiile N2000.
Se contribuie astfel, la dezvoltarea unui turism sănătos bazat pe
diversitate etno-culturală, conservarea și utilizarea durabilă a
patrimoniului natural.
Modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate va lua
în considerare interesele comunităților locale, facilitându-se partciparea
reprezentanților acestora în consiliile consultative pentru aplicarea
măsurilor de protecție, conservare și utilzare durabilă a resurselor natural,
încurajându-se menținerea practicilor și cunoștințelor tradiționale locale
în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunității.
Este o ocazie de dezvoltare durabilă în contextul unei rețele internaționale
care oferă oportunități de investiții în domenii diverse, agricultură, turism,
dar în contextul protecției mediului. 85
Imaginea
României
Această rețea ajută la conservarea valorilor naturale incluse în circuitele
turistice iar acestea pot îmbunătăți imaginea Romaniei și pot fi surse de
venit pentru România. Aceasta poate contribui în viitor la dezvoltarea
unor sectoare economice și astfel poate crește nvelul de bunăstare din
România (prin protejarea naturii). România este țara cu cea mai mare
biodiversitate din UE și deține o serie de de specii și habitate rare, iar
acest lucru poate fi un avantaj pe viitor. Putem să valorificăm aceste
elemente astfel încât să se asigure o dezvoltare durabilă. Prin intermediul
acestei rețele o serie de arii protejate din România vor fi cunoscute la
nivel european. Prin intermediul acestei rețele identitatea noastră ca țară
este redată. 23
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
24
O obligație
impusă de UE
Rețeaua este percepută ca o obligație dată de UE și o împovărare pentru
statul roman, deoarece în interiorul rețelei sunt impuse condiții de care
autoritățile române sunt nevoite să țină cont, ceea ce în alte rezervații, nu
se întâmplă. Fără această rețea nu se pot primi bani de la UE pentru
protejarea mediului. Protejarea naturii trebuie să fie o prioritate dar nu
trebuie să trebuie să fie o povară pentru statul roman.
Nu se înțelege exact care este rolul acestei rețele. 7
Management
comun pentru
ariile protejate
Prin intermediul acestei rețele se asigură comunicarea dintre ariile
protejate, alinierea la standarde europene, crearea unei rețele continentale
și aplicarea de norme comune pentru conservarea biodiversității. Se
asigură implementarea unitară a principiilor europene de protecție a
biodiversității 7
Probleme în
această rețea
Aceste arii nu sunt determinate pe baza unor informații exacte iar această
rețea a fost implementată în mod eronat fără a avea o bază științifică.
Această rețea cuprinde multe situri fără importanță, iar dezvoltarea unor
situri s-a făcut doar pe hârtie fără a se culege date din teren. Suprafața
rețelei este prea mare iar gestionarea ei este prea greoaie. Reglemetările
de protejare a mediului trebuie făcute astfel încât această rețea să nu
devină o povară. 11
Atragerea de
fonduri
(europene/
publice)
Prin această rețea se pot atrage fonduri europene pentru proiecte de
dezvoltare durabilă dar și subvenții și plăți compensatorii.
20
Cadru
legislativ
Prin intermediul acesteia s-a creat un cadru legislativ comun la nivel UE,
iar legislația națională s-a adaptat la acest cadru, astfel fiind mai ușor de
administrat. S-a adaptat legislația națională din diferite domenii cu cea a
siturilor Natura 2000, pentru conservarea unor specii și habitate,
obligându-ne să ne dezvoltăm responsabil. 8
Informarea
cetățenilor
Această rețea contribuie și la informarea și educarea populației pentru
protejarea mediului înconjurător 7
Domeniul de
activitate al
respondenților
Este importantă biodiversitateea deoarece acesta este domeniul de
activitate al respondenților
4
Mediu curat Este normal să dorim să trăim într-un mediu curat cu specii habitate și
peisaje diverse și nealterate 2
Preocupări
științifice
Există preocupări științifice pentru această rețea, cercetare, stadiu de
practică ale studenților. 1
Aproximativ 30,5% dintre persoanele intervievate de la nivel național acordă importanță
acestei rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea
comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum
ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 35% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele din
motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
25
O parte din persoanele intervievate (1,7%) văd această rețea ca pe o povară pentru statul
român, fiind o obligație impusă de UE. Consideră că doar la nivel declarativ se vorbește de
importanța și beneficiile acestei rețele, dar practic există mult mai multe persoane care nu sunt de
acord cu reglementările impuse în această rețea.
Dintre persoanele care au declarat că această rețea Natura 2000 nu are un rol important
pentru România, o parte au motivat răspunsurile prin problemele generate de aceasta (7,7% din total
persoane intervievate). Spre exemplu, aceste arii nu sunt determinate pe baza unor informații exacte iar
această rețea a fost implementată în mod eronat fără a avea o bază științifică. Această rețea cuprinde multe
situri fără importanță, iar dezvoltarea unor situri s-a făcut doar pe hârtie fără a se culege date din teren.
Suprafața rețelei este prea mare iar gestionarea ei este prea greoaie. Reglemetările de protejare a mediului
trebuie făcute astfel încât această rețea să nu devină o povară.
Se remarcă faptul că la nivel național, în discursul intervievaților despre importanța rețelei
Natura 2000 pentru România, apar și concepte legate de imaginea țării, de problemele din aceste
situri sau de faptul că această rețea este doar o obligație UE și chiar o povară pentru statul român.
18.Care este primul cuvânt la care vă gândiţi atunci când auziți de siturile Natura 2000?
Această întrebare a avut drept scop identificarea unor elemente definitorii ale viziunii lor
asupra siturilor Natura 2000. Acestea sunt asociate cel mai frecvent cu conceptul de protejare a
biodiversității, a mediului înconjurător. Asocierile se încadrează preponderent în spectrul pozitiv,
referindu-se la protecție, armonie, frumusețe etc.
Mediul înconjurător
protejarea/conservarea mediului/conservarea
(biodiversității/naturii/habitate/specii) 138
arii naturale protejate / rețea ecologică de arii protejate 45
biodiversitate 37
mediu înconjurator/natură 30
specii de plante și animale, habitate naturale 17
patrimoniu natural 13
rezervație naturală 7
natură curată/sănătoasă nemodificată/respect pentru natură 7
pădure 4
ecologie 4
munții Ciucaș/Bucegi/Retezat 4
frumusețe 4
arii naturale de interes european/uniunea europeană 4
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
26
relație armonioasă între om și natură 4
monumente 1
zone care au potential ecologic dar care au nevoie urgentă de protejare-
vulnerabile 1
peisaje 1
verde 2
Dezvoltare socio-economică
dezvoltare durabilă (echilibru între sistemul socio economic și potențialul
natural) 11
compensații/subvenții 2
viitor 2
benefică pentru România 1
proiecte,fonduri europene 1
resurse 1
oportunitate 3
mulți tineri angajați 1
importanta/benefică pentru comunitate 2
Probleme generate
ambiguitate 1
conflict 1
nesiguranță 1
o problemă în plus 1
Alte tipuri de asocieri
importanță 2
legislație 1
diversitate 1
custode 1
necesitate 1
nefondat științific 1
SCI și /sau SPA 1
evaluare adecvată 1
Deși rezultatele de la această întrebare indică faptul că respondenții asociază siturile Natura
2000 cu ideea de protejare a mediului, răspunsurile de la întrebarea 19, pot sugera care este natura
acestei asocieri. Asocierea cu protejarea mediului este mai degrabă din rațiuni economice care
implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele naturale de care dispun. 72,1% au
declarat faptul în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
27
resurselor naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau
regional
Doar pentru 11,2% dintre respondenți motivația principală ține în mod deosebit de
protejarea și conservarea mediului înconjurător. Aceste persoane sunt cele care au declarat faptul că
în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale
pentru a se asigura astfel protejarea mediului.
Pentru o gestionare mai bună a acestor situri, respondenții consideră că este nevoie de o
armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000, de o
armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor
Natura 2000, 88,6% respectiv 89% au declarat acest lucru. Un procent mai aproape de realitate
poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria „sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”, adică
71,7% respectiv 69,5%.
Problemele ce apar în gestionarea acestor situri țin de o slabă comunicare între părțile
implicate în gestionarea acestor situri (68,6%) și nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în
siturile desemnate (37,1%- acest procent este estimat pornind de la procentul de 62,9% care au
declarat că sigur se respectă aceste reglementări)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA
GENERALĂ
28
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt de
acord cu
acest
enunţ, nu
cu
celălalt
Sunt de
acord mai
degrabă
acest enunţ,
decât cu
celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord cu
acest enunţ
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord cu
acest enunţ
Sunt de
acord mai
degrabă
acest enunţ
decât cu
celălalt
Sunt de
acord cu
acest enunţ,
nu cu
celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Este nevoie de o
armonizare a
legislației naționale
din diferite domenii
cu cea legată de
siturile Natura 2000
71,7% 16,2% 0,7% 1,7% 0,5% 9,3% Nu este nevoie de o
armonizare a
legislației naționale
din diferite domenii
cu cea legată de
siturile Natura 2000
Este nevoie de o
armonizare a
măsurilor de
management a
resurselor naturale din
situri cu obiectivele
siturilor Natura 2000
69,5% 17,1% 2,4% 1,7% 0,2% 0,2% 8,8% Nu este nevoie de o
armonizare a
măsurilor de
management a
resurselor naturale
din situri cu
obiectivele siturilor
Natura 2000
Domeniul în care
lucrez respectă
obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile
desemnate
62,9% 21% 3,3% 2,6% 0,2% 0,5% 9,5% Domeniul în care
lucrez nu respectă
obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile
desemnate
Există probleme de
comunicare între
părțile implicate în
gestionarea siturilor
27,4% 26,2% 15% 11,7% 2,6% 4% 2,6% 10,5% Nu există probleme
de comunicare între
părțile implicate în
gestionarea siturilor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA
GENERALĂ
29
Natura 2000 Natura 2000
În siturile Natura
2000 principiile de
bază se referă la
gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se asigura
astfel dezvoltarea
economică durabilă la
nivel local sau
regional
48,8% 20% 3,3% 4,8% 1,4% 3,8% 8,6% 9,3% În siturile Natura
2000 principiile de
bază se referă la
gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se asigura
astfel protejarea
mediului
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA
GENERALĂ
30
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA
GENERALĂ
31
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
32
25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000?
Număr persoane Procente
Da 350 83,3%
Nu 31 7,4%
Nu știu/nu răspund 39 9,3%
Total 420 100%
În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima
se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 83,3% din populația
investigată este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la
managementul siturilor Natura 2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite
pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru
care ar trebui realizat este implementarea planurilor de management specifice sectorului în care își
desfășoară activitatea respondenții, armonizate cu planul de management al siturilor Natura 2000.
55,8% dintre respondenți consideră acest lucru prioritar față de celelalte măsuri posibile enunțate în
întrebare. Per ansamblu, se poate spune că 71,3% dintre respondenți au un grad ridicat de informare
privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și
28,7% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din
sectorul de lucru al respondenților.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
33
26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca
sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?
(răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente
din total
răspunsuri
Procente din
total
respondenți
armonizarea planurilor din sectorul
dumneavoastră cu planurile de management ale
siturilor
122 20,6% 34,4%
armonizarea planurilor de management ale
siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră
102 17,3% 28,7%
respectarea prevederilor planurilor de
management ale siturilor
169 28,6% 47,6%
implementarea planurilor de management
specifice sectorului dumneavoastră, armonizate
cu planul/planurile de management ale siturilor
Natura 2000
198 33,5% 55,8%
Total 591 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
34
28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu
administratorii sau custozii de arii protejate: (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Știm că există administratorii sau custozii ariilor
protejate, dar nu colaborăm.
45 10,7%
Suntem informați ocazional cu privire la activitățile
și problemele ariilor protejate de către administrator.
54 12,9%
Suntem informați și consultați cu regularitate de
către administratori în legătură cu problemele de
management relevante pentru sectorul nostru.
40 9,5%
Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea
planurilor de management ale ariilor protejate.
73 17,4%
Adaptăm planurile și măsurile noastre de
management la obiectivele ariilor protejate.
69 16,4%
Implementăm alături de administratori/custozi
măsurile de management pentru aria protejată.
77 18,3%
Nu răspund 62 14,8%
Total 420 100%
Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o
reprezintă cu administratorii de arii protejate. 23,6% dintre persoane nu dezvoltă o relația
constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc, fie doar sunt informați
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
35
ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la
aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se
poate estima că aproximativ 38,4% dintre respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de
arii protejate.
33,8% dintre persoane au declarat că au o colaborare bună cu administratorii de arii
protejate, cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale
instituțiilor, astfel încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
Aduce avantaje comunității locale 49,3%
Ariile protejate atrag mai mulți turiști 59,8%
Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 61%
Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 60,2%
Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
70%
Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 45,2%
Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea
mediului*
35%
Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul
siturilor
83,3%
Interesul față de adoptarea unor măsuri de management în sectorul de
lucru pentru a se respecta cerințele Natura 2000
46,2%
Nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite
pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura
2000 în mod eficient
71,3%
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 58,1%
*procent calculat din total respondenți din acest domeniu de lucru
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și
instituțiile de stat
17,2%
Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice
durabile
8,8%
Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o
desfășor
4,1%
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 10%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
36
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților
responsabile de gestionarea acestora din prisma persoanelor intervievate
Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
39,5%
Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale
19,5%
Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 68,6%
Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 37,1%
Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 38,4%
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 40,6%
*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că în domeniul în care lucrează
respondenții se respectă reglementările Natura 2000)
În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 58,1% manifestă un grad ridicat de înțelegere
și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv.
Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în
problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de
informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma
acestei rețele precum și a modului în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul
siturilor. Acest nivel de informare nu se concretizează la același nivel pe componenta
comportamentală, așa cum reiese din analiza indicatorilor aferenți celorlalte obiective ale studiului.
Cu alte cuvinte, persoanele intervievate dețin informații dar nu adoptă neapărat comportamente
favorbaile implementării Rețelei Natura 2000.
10% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.
Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară
pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum
ar fi cele agricole și economice.
De asemenea, aproximativ 40,6% susțin faptul că la nivelul autorităților responsabile cu
gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă
a acestor autorități față de implementarea acestei rețele de situri. Există o slabă comunicare între
părțile implicate în gestionarea siturilor, există o slabă comunicare cu administratorii de arii
protejate și nu se respectă întocmai reglementările siturilor Natura 2000.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
37
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE
Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 91,4% dintre
respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 8,6% au dat un
răspuns eronat.
5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
biodiversitate? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a
organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.
61 14,5%
Biodiversitatea include diversitatea genetică,
specifică, ecosistemică, antropică.
36 8,6%
Biodiversitatea include varietatea organismelor vii
și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte
ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale
căror părți sunt), ce se constituie într-un capital
natural care asigură resursele naturale şi serviciile
de mediu care stau la baza dezvoltării socio-
economice.
321 76,4%
Nu știu/nu răspund 2 0,5%
Total 420 100%
Total răspunsuri corecte 382 90,9%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
38
6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 282 67,1%
Importantă 119 28,3%
Nici importantă nici neimportantă 7 1,7%
Puțin importantă 3 0,7%
Deloc importantă 5 1,2%
Nu știu/nu răspund 4 1%
Total 420 100%
95,4% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din
aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este
procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 67,1%. Persoanele
intervievate sunt divizate privind motivele pentru care au dat un anumit răspuns. Frecvența
răspunsurilor pentru primele patru dimensiuni este relativ apropiată. O parte din respondenți
consideră importantă biodiversitatea pentru că este însăși fundamentul vieții oamenilor și a tot ce
înseamnă viață pe pământ. Alte persoane pun accent pe protejarea unor specii și habitate din
aceleași motive menționate mai sus. Un alt segment din populația intervievată consideră că prin
conservarea biodiversității se poate construi identitatea țării noastre, România dispunând de un
capital natural unic și divers iar acest lucru poate contribui în viitor la dezvoltarea țării. Vizibilitatea
României ar putea crește și astfel s-ar putea dezvolta turismul și o serie de servicii aferente
exploatării responsabile a resurselor naturale. Un alt segment al populației intervievate consideră că
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
39
prin conservarea biodiversității, ariile naturale protejate au devenit o resursă strategică pentru
comunitățile locale, contribuind la dezvoltarea durabilă a acestora.
Din total persoane intervievate, aproximativ 29,5% dintre persoane văd în biodiversitate o
resursă fundamentală pentru dezvoltarea economică a țării și/sau a anumitor comunități, cu
atragerea de fonduri publice sau europene iar 27,4% se axează pe protejarea acesteia ca resursă
fudamentală a vieții.
Motivele pentru care biodiversitatea este importantă
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Dezvoltarea
țării/
identitatea
țării noastre
Biodiversitatea este văzută ca un brand al României, deoarece aici mai
există încă ecosisteme complexe, insulă pentru foarte multe specii de
animale și plante, specii care au dispărut din multe țări europene. Încă mai
avem locuri virgine, mai avem vânat, avem monumente ale naturii
Acestea asigură unicitate țării. Zonele cu valoare națională deosebită au
un potențial ridicat de a genera venituri din ecoturism și agricultură
ecologică, activități ce sunt compatibile cu măsurile de conservare a
speciilor și habitatelor. Capitalul natural al României ar trebui să
constituie factorul cel mai important în dezvoltarea socio-eonomică
Acesta ne poate oferi o poziție strategică la nivel european.
Conservarea biodiversității și a patrimoniului natural și utilizarea durabilă
a resurselor naturale este o condiție esențială pentru dezvoltarea României
și de aceea acest aspect trebuie să facă parte din toate politicile sectoriale
de dezvoltare durabilă elaborate la nivelul guvernului României. 57
Fundamentul
vieții
oamenilor
Biodiversitatea este văzută ca sursa principală de viață, rezervă de hrană
și apă. Este un antidot împotriva stresului societății moderne, un loc unde
găsim plăcere, inspirație și recreere.
Prin aceasta se asigură conservarea vieții și diversității biologice, a
sănătățății fizice, psihice și spirituale umane, izvor de fericire pentru noi și
urmași.
Ea este cea care reglează clima. 47
Protejarea
biodiversității
Biodiversitatea ajută la menținerea echilibrului ecosistemelor. Aceasta
permite o adaptarea continuă și mai facilă la schimbările de mediu. Din
cauza dezvoltării economice din ultimele decenii au fost afectate foarte
multe specii și habitate, de aceea trebuie conservat ceea ce a rămas
neafectat. 63
Dezvoltarea
durabilă
Prin biodiversitate se asigură resursele naturale și serviciile de mediu care
stau la baza dezvoltării socio-economice, prin diferite activități economice
printre care și turismului ecologic. 66
Resurse
pentru
oameni
Biodiversitatea reprezintă resurse naturale pentru generațiile prezente și
viitoare și este suportul principalelor activități umane, economice sau
sociale: cercetare, turism, producția de alimente, fibre, combustibili și
medicamente, agricultură. 17
Fonduri
insuficiente
Nu sunt alocate suficiente fonduri și nu se face nimic
6
Mediu curat Păstrarea biodiversității înseamnă asigurarea unui mediu curat pentru noi
și copiii noștri și respect pentru natură 5
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
40
Cadru
legislativ
Legislația cu privire la menținerea biodiversității este vagă iar acest lucru
face ca orice investiție să primeze în fața biodiversității, ceea ce duce la
distrugerea capitalului natural 2
Interese
științific
Reprezintă un punct de interes științific
2
Imagine Biodiversitatea este un subiect căruia i se acordă doar un interes declarativ 1
Atragerea
fondurilor
publice sau
europene
Atragerea fondurilor europene
1
7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de
mediu? (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
solul necesar culturilor sau
construcțiilor
148 5,5% 35,3%
măsurători de zgomot 167 6,2% 39,9%
măsurători și analize privind calitatea
factorilor de mediu-aer, apă, sol
275 10,3% 65,6%
cantitatea și calitatea apei 258 9,6% 61,6%
obținerea avizelor / acordurilor de
mediu / acordurilor integrate de mediu
210 7,8% 50,1%
hrana 150 5,6% 35,8%
protecție împotriva calamităților (ex.
inundații, alunecări de teren, oscilații
mari de temperatură)
238 8,9% 56,8%
studii de evaluare a impactului asupra
mediului
268 10% 64%
fotosinteza 131 4,9% 31,3%
autorizarea activităților cu impact
redus sau semnificativ asupra
mediului
189 7,1% 45,1%
formarea solului 119 4,4% 28,4%
reglarea climei 124 4,6% 29,6%
bilanțuri de mediu 106 4% 25,3%
valoarea estetică a peisajului 162 6% 38,7%
recreere 135 5% 32,2%
Total răspunsuri 2680 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Total răspunsuri corecte 1465 54,7%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
41
S-au avut în vedere cinsprezece servicii dintre care doar nouă dintre ele sunt considerate ca parte
integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat cele mai multe servicii
în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte cât și eronate. Astfel,
se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 51,9% din total răspunsuri
se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. Gradul cel mai mare de confuzie este legat
de aspectele ce țin de măsurători și analize privind calitatea factorilor de mediu-aer, apă, sol și
realizarea de studii de evaluare a impactului asupra mediului, unde 65,6% respectiv 64% dintre
subiecți au menționat aceste aspecte, deși ele nu fac parte din serviciile de mediu.
În concluzie, se poate spune că aproximativ 38,8% dintre respondenți au identificat corect
serviciile de mediu.
Aproximativ 57,1% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de
biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la identificarea corectă a definiției, unde
majoritatea persoanelor intervievate au făcut identificări corecte, acest procent va scădea în jurul valorii
de 45,9%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 44,8% din respondenți înțeleg valoarea reală
a conceptului de biodiversitate.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
42
Nivel de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Definirea corectă a biodiversității 90,9%
Importanța acordată biodiversității 66,1%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 29,5%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 38,8%
Medie 56,3%
Importanța acordată biodiversității 66,1%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 29,5%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 38,8%
Medie 44,8%
*procent din total respondenți de la nivel național
**medie a procentelor subiecților care au identificat corect serviciile de mediu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
43
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULUI DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ
8.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru
o problemă identificată de către membrii
organizației sau comunității.
63 15%
Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale
(organizaționale), incluzând soluții pentru
dezvoltarea acesteia.
75 17,8%
Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor
dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea
situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.
278 66,2%
Nu știu/nu răspund 4 1%
Total 420 100%
Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei
afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai
mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică.
66,2% dintre aceștia au identificat afirmația corectă. Cunoștințele despre ceea ce înseamnă în mare
conceptul de planificare strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre etapele
procesului de planificare strategică. Doar 41,9% dintre respondenți au identificat corect afirmația
care reflectă etapele procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
44
9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului
de planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea
pașilor de implementare – alocarea resurselor,
responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul
implementării.
76 18,1%
Descrierea situației actuale - Identificarea
problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –
alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe
avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a
responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea
rezultatelor.
176 41,9%
Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare
– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –
identificarea căilor de atingere a situației dorite –
identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a
căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a
deviațiilor de la direcția stabilită.
122 29%
Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației
- stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare –
stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare
40 9,5%
Nu știu/nu răspund 6 1,4%
Total 420 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
45
11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale
planificării strategice (răspunsuri multiple):
Număr răspunsuri Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
Normativele de aplicare a legislației
specifice domeniului analizat
279 20,7% 66,7%
Evaluarea bugetului local 165 12,2% 39,5%
Organizarea procesului de planificare 318 23,6% 76,1%
Poluarea aerului datorită creșterii
traficului auto.
19 1,4% 4,5%
O viziune de dezvoltare împărtășită 209 15,5% 50%
Implicarea tuturor părților interesate 334 24,7% 79,9%
Problemele societății în general 26 1,9% 6,2%
Total 1350 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente
esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților, organizarea procesului de planificare
și normativele de aplicare a legislației specifice domeniului analizat. În funcție de numărul de
componente menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 42,4% au un grad ridicat de
cunoaștere a componentelor esențiale planificării strategice. Aceste persoane au menționat patru sau
cinci componente din maximul de cinci posibil.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
46
Număr
răspunsuri
Procente din total
respondenți
nu a menționat nici o componentă 2 0,5%
a menționat o componentă 43 10,2%
a menționat două componente 63 15%
a menționat trei componente 134 31,9%
a menționat patru componente 111 26,4%
a menționat cinci componente 67 16%
Total 420 100%
12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 141 33,6%
Nu 237 56,4%
Nu răspund 42 6,7%
Total 420 100%
Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost
formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de
strategii. Datele indică faptul că 33,6% din persoanele intervievate a participat la elaborarea unor
astfel de strategii.
A doua și a trei întrebare vizau identificarea instituției și a anului în care au participat la
elaborarea unei astfel de strategii. Ele au avut practic, un rol de verificare pentru prima întrebare.
După cum se observă în tabelul de mai jos, procentul celor care au declarat instituția unde au
participat la elaborarea unei astfel de strategii se diminuează la 29,8% iar acest procent se
diminuează în continuare la 27,1% atunci când este vorba de identificarea anului când au participat
la o astfel de strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al celor care efectiv
au participat la o astfel de strategie se poate situa undeva între 27%-33%.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
47
Număr
persoane
Procente din total
respondenți
Au declarat că au participat la elaborarea de planuri
strategice
141 33,6%
Au declarat instituția la care au participat la elaborarea
de planuri strategice
125 29,8%
Au declarat anul la care au participat la elaborarea de
planuri strategice
114 27,1%
Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenții. Din total
persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 46,8% s-au implicat în
realizarea a 2-5 strategii iar 31,9% au participat doar la o singură strategie.
13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent?
Număr persoane Procente
1 45 31,9%
Între 2 și 5 66 46,8%
Între 6 și 10 22 15,6%
Peste 10 8 5,7%
Total 141 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
48
14.Ați furnizat/furnizați informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 206 49%
Nu 180 42,9%
Nu răspund 34 8,1%
Total 420 100%
Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informații și frecvența
furnizării acestor informații. Astfel, din total persoane intervievate 49% au declarat că au furnizat
informații pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre aceștia, cele mai multe persoane au
transmis astfel de informații anual (37,4%).
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
49
15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații?
Număr persoane Procente
Zilnic 8 3,9%
Săptămânal 17 8,3%
Lunar 46 22,3%
Semestrial 34 16,5%
Anual 77 37,4%
O dată la câțiva ani 17 8,3%
Nu răspund 7 3,4%
Total 206 100%
Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 45,8%
dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de planificare strategică.
Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 66,1%
Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 41,9%
Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 42,4%
Participarea la elaborarea unor planuri strategice 29,8%
Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 49%
Medie 45,8%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
50
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR AGRICOLE,
MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES CINEGETIC)
CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ
CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA 2000
10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea
pe care o desfășurați?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 212 50,5%
Importantă 174 41,4%
Nici importantă nici neimportantă 20 4,8%
Puțin importantă 7 1,7%
Deloc importantă 2 0,5%
Nu știu/nu răspund 5 1,2%
Total 420 100%
Marea majoritate a respondenților (91,9%) apreciază ca importantă planificarea strategică în
activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea
cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă,
50,5%. Această valoare este mai aproape de realitate și este similară cu a celor care au identificat
corect definirea conceptului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
51
16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră?
Număr persoane Procente
Întotdeauna 95 22,6%
De cele mai multe ori 215 51,2%
Uneori 58 13,8%
Deloc 42 10%
Nu știu/nu răspund 10 2,4%
Total 420 100%
Nivel de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale
Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 50,5%
Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 49,5%
50,5% dintre respondenți au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o
desfășoară, după o strategie. Acest procent este confirmat de răspunsurile la următoarea întrebare
unde respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic după care se ghidează. La
această întrebare au răspuns 70% din total repondenți și doar 49,5% dintre respondenți au identificat
corect un document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri strategice ci
alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anuit document strategic. În concluzie, se poate
spune că aproximativ 49,5% din persoanele intervievate folosesc documente strategice în
activitatea pe care o desfășoară.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
52
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE DE
DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU
MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI
NATURA 2000
3.Cum ați defini dumneavoastră conceptul de dezvoltare durabilă?
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Echilibru
între
aspectele
sociale,
economice și
ecologice
Acest concept se referă la o dezvoltare care ține cont atât de mediul socio-
economic cât și de mediul înconjurător. Se asigură un echilibru între aceste
aspecte. Dezvoltarea durabilă presupune dezvoltarea comunităților în armonie
cu mediul înconjurător, fără impact negative asupra mediului înconjurător
124
Interes
pentru
generațiile
viitoare
Dezvoltarea durabilă presupune un ansamblu de măsuri de natură economică,
juridică, socială și de mediu care se asigură ca generațiile viitoare vor
beneficia de un mediu înconjurător de care beneficiază și generația actuală. Se
utilizează resursele naturale în limita capacității lor de a se regenera astfel încât
să beneficieze și generațiile viitoare de acestea. 109
Valorificarea
resurselor
naturale
Prin dezvoltarea durabilă se poate menține și valorifica bogățiile naturii,
asigurându-se continuitatea activităților tradiționale generatoare de profit
pentru populația din zona parcurilor naționale și naturale precum și a altor
activități dar cu un impact redus asupra mediului. Se exploatează responsabil
resursele existente fără a neglija necesitățile comunităților locale și aspectele
economice. Se pun în valoare produsele locale, iar păstrarea resurselor natural
se face prin cointeresarea comunității locale și a celor ce utilizează aceste
resurse 18
Dimensiunea
economică
(principala
dimensiune)
Dezvoltarea durabilă este percepută în primul rând prin dimensiunea
economică dar fără a prejudicia mediul înconjurător astfel încât să existe
beneficii maxime cu impact minim. Prin acest tip de dezvoltare se poate crește
numărul de locuri de muncă, se poate dezvolta turismul și astfel se poate
îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din zonele țintite. 63
Management
pe termen
lung
Dezvoltarea durabilă are ca scop menținerea pe o durată de timp cât se poate
de lungă a resurselor naturale. Este cea care asigură gestionarea resurselor pe
termen lung astfel încât aceasta să nu altereze ireversibil mediul. Îmbunătățirea
procesului de planoficare teritorială precum și o serie de de programe și
proiecte la nivel național pot contribui la realiazare obiectivelor unie dezvoltări
durabile. 14
Obiectiv
fundamental
UE
Dezvoltarea durabilă este un obiectiv fundamental al UE. Scopul abordarii
este îmbunătățirea continuă a calității vieții și a bunăstarii generațiilor prezente
și viitoare, printr-o abordare integrată între dezvoltarea economică , protecția
mediului și justiție socială. 2
Mediu curat Mediu curat care asigură o viață sănătoasă 1
Dezvoltarea
satelor/
comunitățilo
r
Dezvoltarea durabilă este relaționată direct cu dezvoltarea satelor și a
consumului de alimente tradiționale, crearea de locuri de muncă pentru a
numai pleca tinerii de la sate și cu dezvoltarea turismului. Este un proces ce
răspunde nevoilor comunităților. 9
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ
53
Dezvoltare
în ritm lent
Dezvoltarea durabilă este percepută ca o dezvoltare în ritm lent cu efecte
sigure, previzibile și cu asigurarea suportabilității și menținerii cadrului natural
și a resurselor 2
4.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
dezvoltare durabilă? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Dezvoltarea durabilă se referă în principal la
mediul economic
1 0,2%
Dezvoltarea durabilă se referă în principal la
mediul economic și social
7 1,7%
Dezvoltarea durabilă se referă la mediul
economic, mediul social și mediul înconjurător.
409 97,4%
Nu știu/nu răspund 3 0,7%
Total 420 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA
GENERALĂ
54
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000?
Enunț
Sunt de
acord
cu acest
enunț,
nu cu
celălalt
Sunt de
acord mai
degrabă
acest enunț,
decât cu
celălalt
Deși nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord cu
acest enunț
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunțuri
Deși nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord cu
acest enunț
Sunt de acord
mai degrabă
acest enunț,
decât cu
celălalt
Sunt de acord
cu acest
enunț, nu cu
celălalt
Nu știu/ nu
răspund
Enunț
Pentru realizarea
unei planificări
strategice pentru
dezvoltare
durabilă este
necesar să se
armonizeze
legislația și
strategiile din
toate domeniile
relevante
72,9% 13,8% 1,7% 1,7% 0,2% 0,2% 0,2% 9,3% Pentru realizarea
unei planificări
strategice pentru
dezvoltare durabilă
nu este necesar să
se armonizeze
legislația și
strategiile din toate
domeniile
relevante
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA
GENERALĂ
55
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
56
Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele
declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 88,4% dintre
respondenți și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile
relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări
durabile reale. Un procent mai aproape de realitate poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria
„sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”. Astfel, se poate concluziona, că aproximativ 72,9%
consideră că este necesară o astfel de armonizare a legislației.
20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile
Natura 2000:
Nr. Instituție Foarte
rar
Rar
Nici des
nici rar
Des
Foarte
des
Nu este
cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI
INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
15,7% 16,7% 9,3% 5,5% 9,3% 43,6%
2 DIRECŢIA PENTRU
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
20,7% 13,3% 9,8% 5,7% 5,5% 45%
3 REGIA NAȚIONALĂ A
PĂDURILOR
6,9% 8,3% 11,4% 10% 36% 27,4%
4 DIRECŢIA SILVICĂ 8,3% 5,7% 11% 22,4% 27,9% 24,8%
5 OCOALELE SILVICE 8,6% 3,8% 9% 19% 32,4% 27,1%
6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE
REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE
8,8% 7,6% 14,8% 21,9% 16,9% 30%
7 INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
20,2% 10% 6,4% 2,1% 2,6% 58,6%
8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE
ŞI AGROCHIMICE
18,3% 12,9% 6,7% 4% 2,6% 55,5%
9 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
19,5% 12,4% 6,7% 2,9% 2,6% 56%
10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI
PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ
ŞI PESCUIT
18,8% 10,2% 12,6% 4,5% 3,6% 50,2%
11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE
ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
18,3% 6,2% 3,6% 3,6% 2,1% 66,2%
12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE
PROTECTIE A MEDIULUI
5,7% 6,4% 12,6% 25,5% 26,9% 22,9%
13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ
APELE ROMÂNE
11,7% 13,1% 17,1% 15% 11% 32,1%
14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
6% 6,4% 18,3% 21% 22,1% 26,2%
15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
9,8% 6,2% 11,2% 19% 27,6% 26,2%
16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE
ARII PROTEJATE
6,2% 7,1% 12,6% 23,1% 24,3% 26,7%
17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI
LOCALE
4,8% 6,2% 11,9% 31,9% 27,1% 18,1%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
57
În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de
siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei autoritățile județene și locale. 59% dintre
respondenți au declarat o colaborare frecventă cu aceste instituții. Pe locul doi, cu scoruri similare,
se situează agențiile județene de protecția mediului, ocoalele silvice, direcțiile silvice,
administratorii/custozii de arii protejate, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Regia
Națională a Pădurilor cu un procent de 52,4%, 51,4%, 50,3% 47,4%, 46,6% și 46%. Pe locul trei în
ierarhie, cu procente similare, se situează Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
(43,1%), Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (38,8%) și Autoritatea Națională
Apele Române (26%).
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
58
21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Solicită date.
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
33,6% 17,1% 38,1% 11,2%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
22,1% 21,7% 43,6% 12,6%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 57,1% 8,1% 30,5% 4,3%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
49,8% 11,9% 33,8% 4,5%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
11,4% 23,8% 50,2% 14,5%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 12,1% 18,8% 55,2% 13,8%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 12,4% 18,8% 53,6% 15,2%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
25,5% 16,9% 45,5% 12,1%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
8,1% 19,8% 56,9% 15,2%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 64% 3,8% 29% 3,1%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 43,3% 13,1% 37,9% 5,7%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
63,6% 5,2% 28,3% 2,9%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 59,5% 4,5% 30,5% 5,5%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 33,1% 7,4% 44% 15,5%
21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
33,1% 7,4% 44% 15,5%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
24,3% 10,2% 46,4% 19%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 56,9% 4% 34,3% 4,8%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
51,7% 6,4% 36,4% 6,4%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
14,3% 11,2% 50,5% 24%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 16,7% 6,4% 55,2% 21,7%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 15,2% 8,3% 53,8% 22,6%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
25,7% 8,3% 47,1% 18,8%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
11,4% 6,4% 24% 58,1%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 63,3% 1,7% 31% 4%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 44,5% 5% 41,4% 9%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
60% 2,6% 33,1% 4,3%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 63,1% 2,4% 30,5% 4%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 59,5% 2,1% 32,4% 6%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
59
21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Răspund la solicitări
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
36,4% 6,7% 40,5% 16,4%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
27,9% 7,9% 45% 19,3%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 59,8% 3,8% 32,9% 3,65
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
55,2% 4,8% 34,8% 5,2%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
17,4% 6,4% 52,15 24%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 17,1% 5,5% 55,5% 21,9%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 18,8% 5,2% 52,6% 23,3%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
27,1% 5,5% 46,2% 21,2%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
14,3% 5,5% 56,4% 23,8%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 61,7% 2,1% 31,7% 4,5%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 46,4% 4,3% 41% 8,3%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
58,8% 2,9% 34,5% 3,8%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 63,1% 2,9% 30,2% 3,8%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 63,8% 2,6% 27,6% 6%
21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Organizează dezbateri
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
16,9% 20,7% 45,7% 16,7%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
12,1% 23,1% 48,1% 16,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 38,8% 14,8% 39,8% 6,7%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE%
28,3% 23,1% 40% 8,6%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
7,4% 16,7% 53,1% 22,9%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 8,3% 13,3% 57,1% 21,2%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 10% 13,3% 56,2% 20,5%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
12,4% 16,7% 51,9% 19%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
8,8% 12,4% 57,6% 21,2%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 57,9% 5,5% 33,6% 3,1%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 31,2% 16,4% 41,4% 11%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
41% 14,5% 37,4% 7,1%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 61% 4,3% 31,4% 3,3%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 56,4% 7,1% 31,7% 4,8%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
60
Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000 sunt Ministerul
Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Comisariatul
Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Autoritatea Națională Apele Române și Inspectoratul
Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, Direcția Silvică și Agenția Județeană de Protecție a
Mediului. De asemenea, administratorii de arii protejate au un grad ridicat de solicitare a diverselor
informații pe tematica menționată.
Ierarhia instituțiilor care iau în calcul datele puse la dispoziție, este aceeaiași ca cea
menționată mai sus.
Cu excepția administratorilor de arii protejate, toate instituțiile se implică mai puțin în
organizarea de dezbateri sau în a da răspunsuri diferitelor solicitări comparativ cu solicitările de
date. Din nou, în topul ierarhiei instituțiilor care răspund la solicitări sau care organizează dezbateri
se regăsesc aceleași instituții ca cele menționate mai sus
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
61
Din aceste date reiese faptul că aceste instituții au un grad mediu de colaborare în vederea
elaborării de planuri strategice, nu prea se solicită date, nu prea se răspunde la solicitări, se
organizează rar dezbateri, nu prea se iau în calcul datele puse la dispoziție.
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Administratorii ariilor protejate
Direcția Silvică
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
Autoritatea Națională Apele Române
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
62
22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000
ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor?
Nr. Instituție Da
Nu
Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
59,3% 3,3% 37,4%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ
61,7% 3,6% 34,8%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 76,2% 1% 22,9%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC
ŞI VÂNĂTOARE
75,7% 2,4% 21,9%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU
CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI
SĂDITOR
40,7% 10,2% 49%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI
AGROCHIMICE
46,4% 7,4% 46,2%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
45,2% 7,9% 46,9%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU
DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT
54,5% 6,7% 38,8%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE
ÎN ZOOTEHNIE
32,9% 11% 56,2%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A
MEDIULUI
80% 1% 19%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 74,8% 1% 24,3%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
78,3% 0,5% 21,2%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE
82,1% 0,5% 17,4%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 80% 0,5% 19,5%
Aproximativ 63,4% dintre respondenți conștientizează importanța colaborării dintre
instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările existente
pentru protejarea speciilor și habitatelor.
Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei
creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor
măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii
de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în
viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai
bună în viitor.
În prima categorie se regăsesc aceleași instituții care sunt în topul instituțiilor în ce privește
comunicarea prezentă: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția Judeţeană de
Protecție a Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Administratorii ariilor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
63
protejate, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, Autoritatea
Națională Apele Române și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși
în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția pentru Agricultură și
Dezvoltare Rurală, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul judeţean de
Consultanţă Agricolă, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre
planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în
țară: (răspunsuri multiple)
Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul
a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi
în țară. Cele mai mult persoane (36,8%) consideră că proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste
priorități.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
64
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi
baza pentru planurile strategice.
109 21,2% 29,3%
Planificarea strategică se realizează pe baza
proiectelor depuse spre finanțare.
88 17,1% 23,7%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
economice, sociale și politice iar apoi se alocă
fondurile europene pe aceste priorități.
90 17,5% 24,2%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
impuse de menținerea pe termen lung a resurselor
naturale, prioritățile de dezvoltare economică și
socială indiferent de contextul politic, iar fondurile
europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
137 26,7% 36,8%
Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza
priorităților economice, politice și sociale.
90 17,5% 24,2%
Total 514 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
65
30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar
trebui să existe între planificarea strategică și finanțările europene: (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza planurilor strategice.
105 19,3% 27,9%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe
baza proiectelor depuse spre finanțare.
42 7,7% 11,1%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile economice, sociale și politice pentru care
ar trebui apoi alocate fondurile europene.
52 9,6% 13,8%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a
resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic,
iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de
aceste priorități
283 52,1% 75,1%
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza priorităților economice, politice și sociale.
61 11,2% 16,2%
Total 543 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se
constată o preferință clară a populației intervievate (75,1%) spre realizarea unei planificări
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
66
strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de
dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene ar trebui
alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă despre cum
ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile.
Nivelul de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă
integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să
contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000
Componenta cognitivă
Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile
relevante
72,9%
Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice 75,1%
Medie 74%
Componenta comportamentală prezentă
Comunicarea între instituții 34,6%
Comunicare frecventă între instituții*
Instituțiile solicită date**
Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție**
Instituțiile răspund la solicitări**
Instituțiile organizează dezbateri**
30,4%
35,4%
38,6%
40,6%
27,9%
Componentă comportamentală viitoare
Interesul de a colabora cu alte instituții*** 63,4 %
*acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 17 (număr. total de
instituții)
** acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 14 (număr. total de
instituții)
***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des” prin împărțire la 14
(număr. total de instituții)
În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (74%) au o percepție corectă la nivel
teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre
modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se
concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 34,6% dintre respondenți au dat răspunsuri
afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice.
Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul
componentei comportamentale viitoare. Doar 63,4% dintre respondenți și-au manifestat interesul
de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
67
DOMENII DE LUCRU –MANAGEMENTUL APEI
Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000
La nivelul populației intervievate există 63% persoane care manifestă un grad ridicat de
înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000. Percepțiile respondenților față de Rețeaua natura
2000 se încadrează în categoria celor care se axează pe beneficiile implementării acestei rețele.
Motivul pentru care se acordă importanță acestei rețele ține de dezvoltarea durabilă a localităților.
La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme
care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei
rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o
slabă comunicare cu administratorii de arii protejate. Aproximativ 20% dintre respondenți reclamă
acest lucru.
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Aproximativ 63% din respondenți înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate. Aceste
persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală a vieții care trebuie conservată și protejată.
La nivelul populației investigate există un nivel redus de cunoaștere a serviciilor de mediu.
38,9% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu.
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Se remarcă un număr mic de respondenți care au cunoștințe solide despre procesul de
planificare strategic atât la nivel teoretic dar și la nivel practic prin participarea/furnizarea de date
necesare elaborării unor planuri strategice. 20% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de
cunoaștere a procesului de planificare strategică.
Persoanele din acest domeniu alături de persoanele din domeniul agricultură au gradul cel
mai scăzut de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale
care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la
îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Persoanele intervievate nu au dat răspunsuri la întrebarea care viza strategiile/planurile
strategice utilizate, ceea ce poate indica un grad scăzut de informare privind elaborarea unor planuri
strategice sectoriale.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
68
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare
durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea
biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Persoanele intervievate au o percepție corectă la nivel teoretic despre ceea ce reprezintă
elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre modul în care ar trebui alocate
fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se concretizează la nivel comportamental.
Aproximativ 27,2% dintre respondenți au dat răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor
în acest proces de elaborarea de planuri strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu
se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul componentei comportamentale viitoare. Doar
41,7% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a colabora cu diferite instituții pentru
asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a
tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si habitatelor.
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Administratorii ariilor protejate
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Autoritatea Națională Apele Române
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
69
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.
La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate
în general. Toți repondenții consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și consideră că
aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii percepute sunt
date de atragerea turiștilor și atragerea fondurilor publice sau europene pentru aceste zone. Toate
persoanele intervievate consideră că aceste arii protejate atrag mai mulți turiși în zonă și consideră
că aceste arii ajută la atragerea de fonduri europene sau publice.
Toate persoanele intervievate consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială
pentru activitatea pe care o desfășoară. Aceste persoane consideră că atât locuitorii din zonă cât și
statul au un rol important în protejarea mediului înconjurător. Toate persoanele intervievate
consideră că membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei
naturale protejate iar 33,4% consideră că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru
protejarea ariei protejate.
Spre deosebire de total eșantion de la nivelul județului Brașov, aceste persoane nu
menționează probleme sau dezavantaje aduse de această rețea.
Date estimate.
Pentru o estimare mai realistă a procentelor celor care au o atitudine favorabilă
implementării acestei rețele Natura 2000, la afirmațiile pozitive din scala Lickert s-au luat în calcul
doar răspunsurile la categoria „sigur acest enunț mi se potrivește”. Datele nu se modifică
semnificativ, și astfel, putem concluziona că percepțiile respondenților față de Rețeaua natura 2000
se încadrează în categoria celor care se axează pe beneficiile implementării acestei rețele. Aceste
persoane au un grad ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
70
Atitudinea respondenților față de Rețeaua Natura 2000
Avantaje aduse de Rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de Rețeau Natura 2000
Procente categoria “sigur acest enunț mi se potrivește,
nu celălalt”
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu
celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai
degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”
Aduce avantaje comunității locale 100% În ultimii ani ariile protejate au devenit
o povară pentru comunități și instituțiile
de stat
-
Ariile protejate atrag mai mulți turiști 100% Ariile protejate împiedică dezvoltarea
activităților agricole și economice
durabile
-
Ariile protejate ajută la atragerea de
fonduri publice sau europene
50% Ariile protejate reprezintă un obstacol
pentru activitatea pe care o desfășor
-
Ariile protejate reprezintă o resursă
esențială pentru dezvoltarea durabilă
33,3%
Membrii comunității locale ar trebui
să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
100%
Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos, reflectă poziția pe
care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților.
33,4% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor
protejate.
Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”
Instituțiile statului nu depun suficiente
eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
33,4% Ariile protejate nu au condus la crearea
de noi locuri de muncă în comunitățile
locale
-
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
APEI
71
1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?
Enunţ
Sigur acest
enunţ mi
se
potriveşte
şi nu
celălalt
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Enunţ
Aria protejată aduce
avantaje comunității
locale
100% Aria protejată aduce
dezavantaje comunității
locale
Membrii comunității
locale ar trebui să se
implice în protejarea
și conservarea ariei
naturale protejate
100% Membrii comunității
locale nu ar trebui să se
implice în protejarea și
conservarea ariei
naturale protejate
Instituțiile statului
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
33,3% 33,3% 33,4% Instituțiile statului nu
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
resursă strategică
pentru comunități și
instituțiile de stat
33,3% 16,7% 50% În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
povară pentru
comunități și instituțiile
de stat
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
APEI
72
Ariile protejate atrag
mai mulți turiști
100% Ariile protejate
împiedică turismul
Ariile protejate au dus
la crearea de noi
locuri de muncă în
comunitățile locale
100% Ariile protejate nu au
condus la crearea de
noi locuri de muncă în
comunitățile locale
Ariile protejate
favorizează
dezvoltarea
activităților agricole
și economice durabile
50% 50% Ariile protejate
împiedică dezvoltarea
activităților agricole și
economice durabile
Ariile protejate ajută
la atragerea de
fonduri publice sau
europene
50% 33,3% 16,7% Ariile protejate
împiedică atragerea de
fonduri publice sau
europene
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
dezvoltarea durabilă
33,3% 66,7% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
în calea dezvoltării
durabile
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
activitatea pe care o
desfăşor
50% 50% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
pentru activitatea pe
care o desfășor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
APEI
73
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
APEI
74
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
75
2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru
România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 4 66,7%
Importantă 1 16,7%
Nici importantă nici
neimportantă
1 16,7%
Total 6 100%
Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.
Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. 66,7% dintre respondenți au declarat
că Rețeau Natura 2000 este foarte importantă pentru România. Motivul pentru care se acordă
importanță acestei rețele ține de dezvoltarea durabilă a localităților. (66,7% din total respondenți
din acest domeniu de lucru). 16,7% au menționat drept motiv protejarea mediului.
Motivele pentru care rețeaua Natura 2000 este importantă pentru România
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Protejarea
mediului
Va ajuta la menținerea biodiversității dintr-o anumită zonă 1
Dezvoltarea
durabilă
Asigură protecția ecosistemelor; contribuie la dezvoltarea durabilă 2
Atragerea de
fonduri publice
sau europene
Prezența rețelei Natura 2000 în țara noastră este o condiție fără de care
nu putem primi banii de la UE pentru protecția mediului
2
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
76
18.Care este primul cuvânt la care vă gândiţi atunci când auziți de siturile Natura 2000?
Această întrebare a avut drept scop identificarea unor elemente definitorii ale viziunii lor
asupra siturilor Natura 2000. Acestea sunt asociate cel mai frecvent cu conceptul de protejare a
biodiversității, a mediului înconjurător.
Număr răspunsuri
arii protejate, habitate, specii 2
monumente 1
protejare specii de plante și animale 2
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
APEI
77
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt de
acord
cu acest
enunţ,
nu cu
celălalt
Sunt de
acord mai
degrabă
acest
enunţ,
decât cu
celălalt
Deşi nu
sunt foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord
cu acest
enunţ
Nu pot să
mă hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Enunţ
Este nevoie de o armonizare a
legislației naționale din diferite
domenii cu cea legată de siturile
Natura 2000
83,3% 16,7% Nu este nevoie de o armonizare a
legislației naționale din diferite
domenii cu cea legată de siturile
Natura 2000
Este nevoie de o armonizare a
măsurilor de management a
resurselor naturale din situri cu
obiectivele siturilor Natura 2000
83,3% 16,7% Nu este nevoie de o armonizare a
măsurilor de management a resurselor
naturale din situri cu obiectivele
siturilor Natura 2000
Domeniul în care lucrez respectă
obiectivele şi reglementările
Natura 2000 în siturile desemnate
100% Domeniul în care lucrez nu respectă
obiectivele şi reglementările Natura
2000 în siturile desemnate
Există probleme de comunicare
între părțile implicate în
gestionarea siturilor Natura 2000
16,7% 33,3% 50% Nu există probleme de comunicare
între părțile implicate în gestionarea
siturilor Natura 2000
În siturile Natura 2000 principiile
de bază se referă la gestionarea
responsabilă a resurselor naturale
pentru a se asigura astfel
dezvoltarea economică durabilă
la nivel local sau regional
50% 50% În siturile Natura 2000 principiile de
bază se referă la gestionarea
responsabilă a resurselor naturale
pentru a se asigura astfel protejarea
mediului
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
APEI
78
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
APEI
79
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
80
Respondenții asociază siturile Natura 2000 cu ideea de protejare a mediului. Răspunsurile de
la întrebarea 19, pot sugera care este natura acestei asocieri. Asocierea cu protejarea mediului este
mai degrabă din rațiuni economice care implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza
resursele naturale de care dispun. Toate persoanele intervievate au declarat faptul în siturile Natura
2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se
asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional
Pentru o gestionare mai bună a acestor situri, respondenții consideră că este nevoie de o
armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 de o
armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor
Natura 2000. Toate persoanele sunt de acord cu aceste elemente.
Problemele ce apar în gestionarea acestor situri țin de o slabă comunicare între părțile
implicate în gestionarea acestor situri (33,3%).
25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000?
Număr persoane Procente
Da 5 83,3%
Nu 1 16,7%
Total 6 100%
În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima
se referea la intenția de implicare în acest management. Toți respondenții consideră că sectorul în
care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000. A doua
întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca un anumit sector să contribuie la
managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru care ar trebui realizat este armonizarea
planurilor din sectorul în care lucrează cu planurile de management ale siturilor.
Per ansamblu, se poate spune că 66,7% dintre respondenți au un grad ridicat de informare
privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și doar
33,3% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din
sectorul de lucru al respondenților.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
81
26.Dacă da, care din afirmaţiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca
sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?
(răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente
din total
răspunsuri
Procente din
total
respondenți
armonizarea planurilor din sectorul
dumneavoastră cu planurile de management ale
siturilor
5 41,7% 83,3%
armonizarea planurilor de management ale
siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră
4 33,3% 66,7%
respectarea prevederilor planurilor de
management ale siturilor
1 8,3% 16,7%
implementarea planurilor de management
specifice sectorului dumneavoastră, armonizate
cu planul/planurile de management ale siturilor
Natura 2000
2 16,7% 33,3%
Total 12 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
82
27. Numiți trei măsuri de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul dumneavoastră
pentru a răspunde cerințelor Natura 2000, respectiv pentru menținerea serviciilor de mediu sau
pentru a contribui la conservare a biodiversității:
Din total respondenți din acest domeniu de lucru 50% au menționat o serie de măsuri care ar
trebui adoptate/modificate în sectorul acesta de lucru, pentru a răspunde cerințelor Natura 2000.
Acesta relevă gradul de interes a respondenților față de implicarea în problematica siturilor Natura
2000. Măsurile de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul de lucru
Managementul Apei țin de măsuri tehnice.
Categorie Măsuri de management Frecvența
Măsuri tehnice Monitorizarea continuă a cursului de apă ce eventual traversează situl 2
Protejarea apelor prin buletine de analize și controale mai dese 1
Menținerea/îmbunătățirea calității cursului de apa 2
Prinderea în planurilor de management a eventualelor lucrări
hidrotehnice pentru apărarea în caz de calamitate 2
Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o
reprezintă cu administratorii de arii protejate. 66,7% dintre persoanele intervievate au declarat că
nu dezvoltă o relația constructivă cu administratorii ariilor protejate, sunt informați ocazional cu
privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
83
33,3% dintre persoane au declarat că au o colaborare bună administratorii de arii protejate,
cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale instituțiilor, astfel
încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.
28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu
administratorii sau custozii de arii protejate: (un singur răspuns)
Număr
persoane
Procente
Suntem informați ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor
protejate de către administrator.
2 33,3%
Suntem informați și consultați cu regularitate de către administratori în
legătură cu problemele de management relavante pentru sectorul nostru.
2 33,3%
Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea planurilor de management
ale ariilor protejate.
1 16,7%
Adaptăm planurile și măsurile noastre de management la obiectivele ariilor
protejate.
1 16,7%
Total 6 100%
În concluzie, se poate afirma faptul că aproximativ 63% din persoanele intervievate din
acest domeniu de lucru manifestă un grad ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000.
Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv. Cu alte cuvinte, persoanele
intervievate din domeniul de lucru Managementul Apei au un grad ridicat de informare privind
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
84
motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma acestei rețele
precum și a modului în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul siturilor.
De asemenea, aproximativ 20% susțin faptul că la nivelul autorităților responsabile cu
gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă
a acestor autorități față de implementarea acestei rețele de situri. Există o slabă comunicare între
părțile implicate în gestionarea siturilor, instituțiile statului nu se implică suficient și există o slabă
comunicare cu administratorii de arii protejate.
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
Aduce avantaje comunității locale 100%
Ariile protejate atrag mai mulți turiști 100%
Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 50%
Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 33,3%
Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
100%
Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 66,7%
Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea
mediului*
16,7%
Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul
siturilor
83,3%
Interesul față de adoptarea unor măsuri de management în sectorul de
lucru pentru a se respecta cerințele Natura 2000
50%
Nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite
pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura
2000 în mod eficient
33,3%
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 63%
*procent calculat din total respondenți din acest domeniu de lucru
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților
responsabile de gestionarea acestora din prisma persoanelor intervievate
Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
33,4%
Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale
-
Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 33,3%
Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* -
Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 33,3%
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 20%
*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că în domeniul în care lucrează
respondenții se respectă reglementările Natura 2000)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
85
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE
5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
biodiversitate? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii
în cadrul unui complex ecologic.
3 50%
Biodiversitatea include varietatea organismelor vii și ale
diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte ecosisteme acvatice
și complexele ecologice ale căror părți sunt), ce se constituie într-
un capital natural care asigură resursele naturale şi serviciile de
mediu care stau la baza dezvoltării socio-economice.
3 50%
Total 6 100%
Total răspunsuri corecte 6 100%
Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. Toți
respondenții au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea.
6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 6 100%
Total 6 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
86
Toți repondenții declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Dintre
persoanele intervievate din acest domeniu de lucru, aproximativ 50% dintre persoane consideră
importantă biodiversitatea ca resursă fundamentală pentru omenire și 33,3% văd în biodiversitate o
posibilitate de dezvoltare socio-economică.
Motivele pentru care biodiversitatea este importantă pentru România
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Fundamentul
vieții oamenilor
Facem parte din biodiversitate 1
Dezvoltarea
durabilă
Biodiversitatea este esențială pentru prosperitatea economică,
securitatea, sănătatea și alte aspecte ale vieții noastre
2
Protejarea
biodiversității
Este necesară existența tuturor speciilor din piramida trofică 2
7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de
mediu? (răspunsuri multiple)
S-au avut în vedere cinsprezece servicii dintre care doar nouă dintre ele sunt considerate ca parte
integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat cele mai multe servicii
în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte cât și eronate. Astfel,
se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 38,9% din total
răspunsuri se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. Gradul cel mai mare de confuzie
este legat de aspectele ce țin obținerea avizelor și realizarea de studii de evaluare a impactului asupra
mediului, unde 83,3% dintre subiecți au menționat aceste aspecte, deși ele nu fac parte din serviciile
de mediu.
În concluzie, se poate spune că aproximativ 38,9% dintre respondenți au identificat corect
serviciile de mediu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
87
Număr
răspunsuri
Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
solul necesar culturilor sau
construcțiilor
3 8,8% 50%
măsurători și analize privind calitatea
factorilor de mediu-aer, apă, sol
2 5,9% 33,3%
cantitatea și calitatea apei 3 8,8% 50%
obținerea avizelor / acordurilor de
mediu / acordurilor integrate de mediu
5 14,7% 83,3%
hrana 1 2,9% 16,7%
protecție împotriva calamităților (ex.
inundații, alunecări de teren, oscilații
mari de temperatură)
2 5,9% 33,3%
studii de evaluare a impactului asupra
mediului
5 14,7% 83,3%
fotosinteza 3 8,8% 50%
autorizarea activităților cu impact
redus sau semnificativ asupra
mediului
1 2,9% 16,7%
formarea solului 3 8,8% 50%
reglarea climei 1 2,9% 16,7%
valoarea estetică a peisajului 4 11,8% 66,7
recreere 1 2,9% 16,7%
Total răspunsuri 34 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Total răspunsuri corecte 21 61,7%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
88
În concluzie, se poate afirma că aproximativ 72,2% din persoanele intervievate au un nivel
ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la
identificarea corectă a definiției, unde majoritatea au identificat corect definiția, acest procent va scăde
în jurul valorii de 63%. Prin urmare se poate afirma faptul că aproximativ 63% din respondenți înțeleg
valoarea reală a conceptului de biodiversitate.
Nivel de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Definirea corectă a conceptului de biodiversitate 100%
Importanța acordată biodiversității 100%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 50%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 38,9%
Medie 72,2%
Importanța acordată biodiversității 100%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 50%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 38,9%
Medie 63%
*procent din total respondenți din acest domeniu
**medie a procentelor subiecților care au identificat corect serviciile de mediu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
89
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULUI DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ
8.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru
o problemă identificată de către membrii
organizației sau comunității.
5 83,3%
Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor
dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea
situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.
1 16,7%
Total 6 100%
Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei
afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că 16,7%
din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică. Aceste persoane au
identificat corect și etapele procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
90
9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului
de planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Descrierea situației actuale - Identificarea
problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –
alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe
avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a
responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea
rezultatelor.
2 33,3%
Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare
– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –
identificarea căilor de atingere a situației dorite –
identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a
căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a
deviațiilor de la direcția stabilită.
4 66,7%
Total 6 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
91
11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale
planificării strategice (răspunsuri multiple):
Număr răspunsuri Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
Normativele de aplicare a legislației
specifice domeniului analizat
4 20% 66,7%
Evaluarea bugetului local 3 15% 50%
Organizarea procesului de planificare 6 30% 100%
O viziune de dezvoltare împărtășită 3 15% 50%
Implicarea tuturor părților interesate 4 20% 66,7%
Total 20 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componentă
esențiale ale planificării strategice organizarea procesului de planificare. În funcție de numărul de
componente menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 16,7% au un grad ridicat de
cunoaștere a componentelor esențiale planificării strategice. Aceste persoane au menționat patru sau
cinci componente din maximul de cinci posibil.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
92
Număr
răspunsuri
Procente din total
respondenți
a menționat o componentă 3 16,7%
a menționat două componente 3 16,7%
a mentionat trei componente 9 50%
a menționat patru componente 2 11,1%
a menționat cinci componente 1 5,6%
Total 18 100%
12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 1 16,7%
Nu 5 83,3%
Total 6 100%
Datele indică faptul că 16,7% din persoanele intervievate a participat la elaborarea unor
astfel de strategii.
O altă întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenţii. Persoana care a
participat la elaborarea de strategii a declarat că a participat la un număr de 2-5 strategii.
13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent?
Număr persoane Procente
Între 2 și 5 1 100%
Total 1 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
93
14.Ați furnizat/furnizaţi informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 1 16,7%
Nu 5 83,3%
Total 6 100%
Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informaţii şi frecvenţa
furnizării acestor informaţii. Astfel, din total persoane intervievate 16,7% au declarat că au furnizat
informaţii pentru elaborarea de planuri strategice iar ca frecvență aceasta a fost anual.
15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații?
Număr persoane Procente
Anual 1 100%
Total 1 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
94
Pornind de la toate informațiile de mai sus, se poate concluziona faptul că aproximativ 20%
dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de planificare strategică.
Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 16,7%
Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 33,3%
Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 16,7%
Participarea la elaborarea unor planuri strategice 16,7%
Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 16,7%
Medie 20%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
95
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR AGRICOLE,
MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES CINEGETIC)
CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ
CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA 2000
10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea
pe care o desfășurați?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 3 50%
Importantă 3 50%
Total 6 100%
Toți respondenții apreciază ca importantă planificarea strategică în activitatea pe care o
desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea cel mai relevant ar fi
procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă, 50%.
16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră?
Număr persoane Procente
Întotdeauna 1 16,7%
De cele mai multe ori 4 66,6%
Uneori 1 16,7%
Deloc - -
Total 6 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
96
83,3% dintre respondenți au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o
desfășoară, după o strategie. Dar acest procent trebuie interpretat cu precauție, în condiţiile în care
la următoarea întrebare unde respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic
după care se ghidează, aceste persoane nu au reușit să menționeze corect un astfel de document.
Nici una din persoanele din acest domeniu de lucru nu a menționat un document strategic valid.
Nivel de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale
Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 50%
Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată -
În concluzie, se poate spune că persoanele intervievate din acest domeniu de lucru declară că
acordă importanță planurilor strategice în activitatea pe care o desfășoară dar în practică nu folosesc
astfel de documente.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
97
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE DE
DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU
MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI
NATURA 2000
3.Cum aţi defini dumneavoastră conceptul de dezvoltare durabilă?
Dimensiune Descriere dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Interes pentru
generațiile
viitoare
Dezvoltarea durabilă este un obiectiv fundamental al UE. Scopul abordării
este îmbunătățirea continuă a calității vieții și a bunăstării generațiilor
prezente și viitoare, printr-o abordare integrată între dezvoltarea economică ,
protecția mediului și justiție socială.
Interesul pentru generațiile viitoare este perceput și prin simplu fapt că nu
aruncăm gunoaiele pe unde apucăm și astfel salvăm natura. Este un
echilibru între natură și societate.
3
Dezvoltarea
economică
(ca principală
dimensiune)
Dezvoltare responsabilă și de durată a activităților socio-economice
2
Pentru definirea conceptului de dezvoltare durabilă, în chestionar au fost introduse două
întrebări, una deschisă și una închisă. Întrebarea deschisă a avut rolul de a surprinde eventualele
nuanțe în definirea conceptului. La întrebarea închisă toate persoanele intervievate au identificat
corect definiția conceptului de dezvoltare durabilă.
Răspunsurile de la întrebarea deschisă relevă faptul că dezvoltarea durabilă, este percepută
de jumătate din respondenți ca și preocuapre pentru generațiile viitoare iar 33,3% o definesc prin
dimensiunea economică.
4.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
dezvoltare durabilă? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Dezvoltarea durabilă se referă la mediul
economic, mediul social și mediul înconjurător.
6 100%
Total 6 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
98
Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele
declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri Toți
respondenții și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile
relevante.
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de
problematica siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt de
acord cu
acest enunţ,
nu cu
celălalt
Sunt de acord
mai degrabă
acest enunţ,
decât cu
celălalt
Enunţ
Pentru realizarea unei
planificări strategice pentru
dezvoltare durabilă este necesar
să se armonizeze legislația și
strategiile din toate domeniile
relevante
66,7% 33,3% Pentru realizarea unei
planificări strategice pentru
dezvoltare durabilă nu este
necesar să se armonizeze
legislația și strategiile din toate
domeniile relevante
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
99
20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile
Natura 2000:
Nr. Instituție Foarte
rar
Rar
Nici des
nici rar
Des
Foarte
des
Nu este
cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI
INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
16,7% 83,3%
2 DIRECŢIA PENTRU
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
16,7% 83,3%
3 REGIA NAȚIONALĂ A
PĂDURILOR
16,7% 33,3% 50%
4 DIRECŢIA SILVICĂ 50% 33,3% 16,7%
5 OCOALELE SILVICE 33,3% 50% 16,7%
6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE
REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE
16,7% 33,3% 50%
7 INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
16,7% 33,3% 50%
8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE
ŞI AGROCHIMICE
16,7% 83,3%
9 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
16,7% 83,3%
10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI
PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ
ŞI PESCUIT
16,7% 83,3%
11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE
ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
100%
12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE
PROTECTIE A MEDIULUI
66,7% 33,3%
13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ
APELE ROMÂNE
16,7% 50% 33,3%
14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
33,3% 16,7% 50%
15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
33,3% 16,7% 50%
16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE
ARII PROTEJATE
16,7% 50% 33,3%
17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI
LOCALE
33,3% 66,7%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
100
În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de
siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Agenția Județeană de Protecție a Mediului,
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
și autoritățile județene și locale. Pe locul secund se situează Autoritatea Națională Apele Române și
Ocoalele Silvice.
Tot aceste instituții sunt cele care se află și în topul instituțiilor care solicită, iau în calcul
datele solicitate, răspund la solicitări sau organizează dezbateri.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
101
21.a.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Solicită date.
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
33,3% 50% 16,7%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
33,3% 50% 16,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 33,3% 33,3% 16,7% 16,7%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
33,3% 50% 16,7%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
33,3% 50% 16,7%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 33,3% 50% 16,7%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 33,3% 50% 16,7%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
33,3% 50% 16,7%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
33,3% 50% 16,7%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 50% 16,7% 33,3%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 33,3% 16,7% 50%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
50% 50%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 83,3% 16,7%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 66,6% 16,7% 16,7%
21.b.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
83,3% 16,7%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
83,3% 16,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 33,3% 50% 16,7%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
83,3% 16,7%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
83,3% 16,7%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 83,3% 16,7%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 83,3% 16,7%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
83,3% 16,7%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
83,3% 16,7%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 66,7% 33,3%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 50% 50%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
66,7% 33,3%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 83,3% 16,7%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 83,3% 16,7%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
102
21.c.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Răspund la solicitări
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
16,7% 66,6% 16,7%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
16,7% 66,6% 16,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 50% 33,3% 16,7%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
16,7% 66,6% 16,7%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
83,3% 16,7%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 83,3% 16,7%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 83,3% 16,7%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
16,7% 66,6% 16,7%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
83,3% 16,7%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 66,7% 33,3%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 66,7% 33,3%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
66,7% 33,3%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 83,3% 16,7%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 100%
21.d.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Organizează dezbateri
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
16,7% 16,7% 66,6%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
16,7% 83,3%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 16,7% 83,3%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE%
16,7% 83,3%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
33,3% 66,7%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 16,7% 16,7% 66,7%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 16,7% 16,7% 66,7%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
16,7% 83,3%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
16,7% 83,3%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 33,3% 66,7%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 50% 50%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
66,7% 33,3%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 83,3% 16,7%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
103
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
104
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Administratorii ariilor protejate
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Autoritatea Națională Apele Române
22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000
ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor?
Nr. Instituție Da
Nu
Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
33,3% 66,7%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ
33,3% 66,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 66,7% 33,3%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC
ŞI VÂNĂTOARE
66,7% 33,3%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU
CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI
SĂDITOR
50% 16,7% 33,3%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI
AGROCHIMICE
16,7% 16,7% 66,7%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
16,7% 16,7% 66,7%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU
DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT
33,3% 66,7%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE
ÎN ZOOTEHNIE
33,3% 66,7%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A
MEDIULUI
33,3% 66,7%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 33,3% 66,7%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
66,7% 33,3%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE
66,7% 33,3%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 33,3% 66,7%
Aproximativ 41,7% dintre respondenți conștientizează importanța colaborării dintre
instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările existente
pentru protejarea speciilor și habitatelor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
105
Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei
creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor
măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii
de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în
viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai
bună în viitor.
În prima categorie se regăsesc aceleași instituții care sunt în topul instituțiilor în ce privește
comunicarea prezentă: administratorii ariilor protejate, Ministerul Mediului și Schimbărilor
Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Agenția Judeţeană de Protecție a
Mediului, Autoritatea Națională Apele Române.
Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși
în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția Silvică, Inspectoratul
Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
106
23. Numiți trei categorii de informații pe care pe care instituția dumneavoastră le primește sau le
transmite către celelalte sectoare relevante pentru a contribui la planificarea strategică locală și
regională:
Persoanele care au dat informații valide la această întrebare au menționat o colaborare cu
administratorii de arii protejate. Această colaborare se manifestă în ambele sensuri, se primesc dar
și se transmit informații.
Primește de la Managementul ariilor protejate (inclusiv al siturilor Natura 2000)
plan de management -probleme legate de cursul de apa ce trece eventual prin sit 2
Transmite la Managementul ariilor protejate (inclusiv al siturilor Natura 2000)
date legate de calitatea cursului de apă ce trece prin sit și eventualele lucrări hidrotehnice 2
24. Numiți trei categorii de informații pe care instituția dumneavoastră ar trebui să le primească sau
ar trebui să le transmită către celelalte sectoare relevante, pentru a contribui la planificarea strategică
locală și regională:
Relația administratorii de arii protejate ar putea fi îmbunătățită dacă aceștia ar transmite o
serie de informații. Aceste informații sunt prezentate în tabelele de mai jos.
Ar trebui să primească de la Managementul ariilor protejate (inclusiv al siturilor Natura 2000)a
Frecvența
Ar trebui să solicite toți custozii date referitoare la cursul de apă, dacă există, ce traversează
aria protejată
2
Ar trebui să solicite diverse date 2
29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre
planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în
țară: (răspunsuri multiple)
Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul
a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi
în țară. Cele mai mult persoane (50%) consideră că proiectele de finanțare se întocmesc pe baza
priorităților economice, politice și sociale. Doar 33,3% dintre respondenți au declarat că planificarea
strategică se realizează după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale,
prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene
sunt alocate funcție de aceste priorități.
Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se
constată o preferință clară a populației intervievate (66,7%) spre realizarea unei planificări
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
107
strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de
dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene ar trebui
alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă despre cum
ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile.
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
economice, sociale și politice iar apoi se alocă
fondurile europene pe aceste priorități.
1 16,7% 16,7%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
impuse de menținerea pe termen lung a resurselor
naturale, prioritățile de dezvoltare economică și
socială indiferent de contextul politic, iar fondurile
europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
2 33,3% 33,3%
Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza
priorităților economice, politice și sociale.
3 50% 50%
Total 6 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
108
30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar
trebui să existe între planificarea strategică și finanțările europene: (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza planurilor strategice.
2 22,2% 33,3%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe
baza proiectelor depuse spre finanțare.
1 11,2% 16,7%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a
resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic,
iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de
aceste priorități
4 44,4% 66,7%
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza priorităților economice, politice și sociale.
2 22,2% 33,3%
Total 9 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI
109
Nivelul de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă
integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să
contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000
Componenta cognitivă
Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile
relevante
66,7%
Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice 66,7%
Medie 66,7%
Componenta comportamentală prezentă
Comunicarea între instituții 27,2%
Comunicare frecventă între instituții*
Instituțiile solicită date**
Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție**
Instituțiile răspund la solicitări**
Instituțiile organizează dezbateri**
20,6%
22,6%
27,4%
34,5%
30,9%
Componentă comportamentală viitoare
Interesul de a colabora cu alte instituții*** 41,7%
*acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 17 (număr. total de
instituții)
** acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 14 (număr. total de
instituții)
***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des” prin împărțire la 14
(număr. total de instituții)
În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate din acest domeniu de lucru (66,7%) au o
percepție corectă la nivel teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de
dezvoltare durabilă și despre modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora.
Dar acest lucru nu se concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 27,2% dintre respondenți
au dat răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri
strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici
la nivelul componentei comportamentale viitoare. Doar 41,7% dintre respondenți și-au manifestat
interesul de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
110
DOMENIU DE LUCRU -SILVICULTURĂ
Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000
La nivelul populației intervievate există 52% persoane care manifestă un grad ridicat de
înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000.
Deși la nivel declarativ aceste persoane spun că acordă importanță rețelei Natura 2000 din
motive de protejare a mediului în conjurător (aproximativ 44% dintre respondenții din acest
domeniu acordă importanță acestei rețele din motive ce țin de protejarea strictă a mediului
înconjurător.) răspunsurile la întrebarea referitoare la principiile de bază ale acestei rețele relevă o
altă viziune a repondenților. 70% dintre persoane consideră că în siturile Natura 2000 principiile de
bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel
dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional și doar 21% consideră că principiul de
bază este protejarea mediului înconjurător. De asemenea 24% dintre persoanele intervievate
consideră această rețea este importantă datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se
contribuie la dezvoltarea comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități
aducătoare de profit, cum ar fi turismul, agricultura ecologică etc.
Totuși, din toate domeniile de lucru, reprezentanții acestui domeniu acordă o importanță
mai mare principiului de protejare a mediului înconjurător.
Comparativ cu celelalte domenii de lucru, în acest domeniu de lucru se manifestă un grad
mai scăzut de înțelegere și acceptare a rețelei Natura 2000 și se acordă o importanță mai mică
acestei rețele.
17% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.
Consideră că această rețea este un obstacol în activitatea pe care o desfășoară și că a devenit o
povară pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea activităților
agricole și economice. La acest domeniu există un număr mai mare de persoane care reclamă
aceste dezavantaje ale rețelei decât media per total eșantion.
La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme
care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei
rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o
slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările
siturilor Natura 2000. De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul
siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
111
creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 40% dintre respondenți reclamă
acest lucru.
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Aproximativ 40,9% din respondenți înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate.
Aceste persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală a vieții care trebuie conservată și protejată.
La nivelul populației investigate există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu.
43,7% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu.
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
51% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de
planificare strategică, atât la nivel teoretic dar și la nivel practic prin participarea/furnizarea de date
necesare elaborării unor planuri strategice.
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale
care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la
îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
60% din persoanele intervievate declară că folosesc documente strategice în activitatea pe
care o desfășoară și au enumerat corect astfel de documente. Restul persoanelor au un grad scăzut
de informare și un grad ridicat de confuzie deoarece mare parte dintr ei la intrebarea referitoare la
documentul strategic după care se ghidează au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri
strategice ci alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anumit document strategic.
Persoanele din acest domeniu alături de autoritățile locale/regionale/naționale au
identificat corect cele mai multe documente strategice.
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare
durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea
biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Majoritatea persoanelor intervievate (75%) au o percepție corectă la nivel teoretic despre
ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre modul în care ar
trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se concretizează la nivel
comportamental. Aproximativ 45,1% dintre respondenți au dat răspunsuri afirmative privind
implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice. Această atitudine
favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul componentei
comportamentale viitoare. Doar 67,6% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a colabora
cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
112
respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si
habitatelor.
Persoanele din acest domeniu de lucru declară un grad mai rdicat de comunicare cu
celelalte instituții decât persoanele din celelalte domenii de lucru.
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Administratorii ariilor protejate
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
Direcția Silvică
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
113
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.
La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate
în general. 83% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 87%
consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii
percepute sunt date de atragerea turiștilor și atragerea fondurilor publice sau europene pentru aceste
zone. 94% consideră că aceste arii protejate ajută la atragerea de fonduri europene sau publice iar
95% consideră că aceste arii atrag mai mulți turiși în zonă.
Aceste persoane consideră că atât locuitorii din zonă cât și statul au un rol important în
protejarea mediului înconjurător. 99% din persoanele intervievate consideră că membrii comunității
locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate iar 35% consideră
că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru protejarea ariei protejate.
Nivel scăzut de acceptare și înțelegere.
74% dintre repondenți consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru
activitatea pe care o desfășoară iar 12% declară că această rețea reprezintă un obstacol pentru
activitatea pe care o desfășoară.
Un procent de 12-28% dintre respondenți care consideră că implementarea Rețelei Natura
2000 duce mai degrabă la o serie de probleme. 22% dintre respondenți consideră că această rețea a
devenit o povară pentru comunități și instituții de stat, 17% consideră că această rețea împiedică
dezvoltarea activităților agricole și economice durabile.
28% dintre respondenți consideră că această rețea nu și-a atins unul din obiectivele
dezvoltării durabile și anume crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale.
Date estimate.
Deși afirmațiile au un grad ridicat de dezirabilitate, aceste date sugerează o ierarhie a
principalelor beneficii date de aceste situri Natura 2000 la nivelul eșantionului investigat și o
ierarhie a principalelor probleme pe care această rețea le implică. Pentru o estimare mai realistă a
procentelor celor care au o atitudine favorabilă implementării acestei rețele Natura 2000, la
afirmațiile pozitive din scala Lickert s-au luat în calcul doar răspunsurile la categoria „ Sigur acest
enunț mi se potrivește”. Astfel, putem concluziona că percepțiile respondenților față de Rețeaua
natura 2000 se împart în două categorii: cei care se axează pe beneficiile implementării acestei
rețele și cei care se axează pe dezavantajele pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează
pe beneficii sunt acele persoane cu un grad ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
114
Persoanele care se axează pe dezavantaje au un grad scăzut de înțelegere și acceptare Cele mai
multe persoane fac parte din grupul celor care se axează pe beneficiile pe care această rețea le
aduce.
Atitudinea respondenților față de Rețeaua Natura 2000
Avantaje aduse de Rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de Rețeau Natura 2000
Procente categoria “sigur acest enunț mi se
potrivește, nu celălalt”
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se
potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte
hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât
de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se
potriveşte, nu celălalt”
Aduce avantaje comunității locale 27% În ultimii ani ariile protejate au
devenit o povară pentru comunități și
instituțiile de stat
22%
Ariile protejate atrag mai mulți
turiști
42% Ariile protejate împiedică
dezvoltarea activităților agricole și
economice durabile
17%
Ariile protejate ajută la atragerea
de fonduri publice sau europene
56% Ariile protejate reprezintă un
obstacol pentru activitatea pe care o
desfășor
12%
Ariile protejate reprezintă o resursă
esențială pentru dezvoltarea
durabilă
53%
Membrii comunității locale ar
trebui să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
55%
Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos, reflectă poziția pe
care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților. 35%
dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor protejate.
De asemenea, se consideră că autoritățile direct responsabile nu au depus eforturi suficiente ca prin
implementarea unor proiecte în aceste arii protejate să contribuie la protejarea mediuliu dar să
contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 28% dintre respondenți
au declarat acet lucru.
Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se
potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte
hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât
de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se
potriveşte, nu celălalt”
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se
potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte
hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât
de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se
potriveşte, nu celălalt”
Instituțiile statului nu depun
suficiente eforturi pentru
gestionarea ariilor protejate
35% Ariile protejate nu au condus la
crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale
28%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
115
1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?
Enunţ
Sigur acest
enunţ mi
se
potriveşte
şi nu
celălalt
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Sigur
acest
enunţ mi
se
potriveşt
e şi nu
celălalt
Enunţ
Aria protejată aduce
avantaje comunității
locale
27% 44% 12% 10% 4% 2% 1% Aria protejată aduce
dezavantaje comunității
locale
Membrii comunității
locale ar trebui să se
implice în protejarea
și conservarea ariei
naturale protejate
55% 39% 5% 1% Membrii comunității
locale nu ar trebui să se
implice în protejarea și
conservarea ariei
naturale protejate
Instituțiile statului
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
13% 33% 12% 7% 10% 13% 12% Instituțiile statului nu
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
resursă strategică
pentru comunități și
instituțiile de stat
9% 17% 18% 34% 7% 10% 5% În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
povară pentru
comunități și instituțiile
de stat
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
116
Ariile protejate atrag
mai mulți turiști
42% 43% 10% 5% Ariile protejate
împiedică turismul
Ariile protejate au dus
la crearea de noi
locuri de muncă în
comunitățile locale
7% 23% 19% 23% 8% 10% 10% Ariile protejate nu au
condus la crearea de
noi locuri de muncă în
comunitățile locale
Ariile protejate
favorizează
dezvoltarea
activităților agricole
și economice durabile
22% 38% 15% 8% 7% 6% 4% Ariile protejate
împiedică dezvoltarea
activităților agricole și
economice durabile
Ariile protejate ajută
la atragerea de
fonduri publice sau
europene
56% 22% 16% 5% 1% Ariile protejate
împiedică atragerea de
fonduri publice sau
europene
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
dezvoltarea durabilă
53% 28% 6% 11% 2% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
în calea dezvoltării
durabile
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
activitatea pe care o
desfăşor
39% 17% 18% 14% 2% 8% 2% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
pentru activitatea pe
care o desfășor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
117
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
118
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
119
2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru
România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 22 22%
Importantă 66 66%
Nici importantă nici
neimportantă
11 11%
Puțin importantă 1 1%
Total 100 100%
Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.
Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază
ca importantă această rețea pentru România, 72,2% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat
grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte
importantă”, 11,1%. Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste
răspunsuri. Motivele pentru care respondenții consideră importantă această rețea țin de protejarea
biodiversității pentru a se menține pe termen lung o serie de habitate și specii din flora și fauna care
există la ora actuală.
Aproximativ 44% dintre respondenții din acest domeniu acordă importanță acestei rețele din
motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător iar 24% acordă importanță rețelei din
motive ce țin de dezvoltarea durabilă.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
120
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Protejarea
mediului
Această rețea aduce în prim plan protecția mediului înconjurător. Are un
rol important în protecția naturii și în menținerea bogățiilor naturale pe o
durată lungă de timp. Se asigură protecția zonelor cu fauna și flora cele
mai importante pentru România dar și pentru Europa. În plus, tot ce vine
impus de la Comisia europeană sau de la parteneri externi este mai ușor de
acceptat de către clasa politica și de către funcționarii statului
43
Dezvoltarea
durabilă
Includerea unor arii în acestă rețea ar putea aduce beneficii comunităților.
Se asigură o premisă pentru dezvoltarea durabilă a zonelor respective..
Este o ocazie de dezvoltare durabilă în contextul unei rețele internaționale
care oferă oportunități de investiții în domenii diverse, agricultură, turism,
dar în contextul protecției mediului.
19
Imaginea
României
Această rețea este de perspectivă asigurându-se dezvoltarea României.
Prin intermediul acestei rețele o serie de arii protejate din România vor fi
cunoscute la nivel european.
2
Management
comun pentru
ariile protejate
Prin intermediul acestei rețele se asigură comunicarea dintre ariile
protejate, alinierea la standarde europene, crearea unei rețele continentale
și aplicarea de norme comune pentru conservarea biodiversității. Se
asigură implementarea unitară a principiilor europene de protecție a
biodiversității
1
Probleme în
această rețea
Aceste arii nu sunt determinate pe baza unor informații exacte iar această
rețea a fost implementată în mod eronat fără a avea o bază științifică.
Această rețea cuprinde multe situri fără importanță, iar dezvoltarea unor
situri s-a făcut doar pe hârtie fără a se culege date din teren. Suprafața
rețelei este prea mare iar gestionarea ei este prea greoaie. Reglemetările de
protejare a mediului trebuie făcute astfel încât această rețea să nu devină o
povară.
4
Atragerea de
fonduri
(europene/
publice)
Prin această rețea se pot atrage fonduri europene pentru proiecte de
dezvoltare durabilă dar și subvenții și plăți compensatorii.
3
Cadru
legislativ
Prin intermediul acesteia s-a creat un cadru legislativ comun la nivel UE,
iar legislația națională s-a adaptat la acest cadru, astfel fiind mai ușor de
administrat. S-a adaptat legislația națională din diferite domenii cu cea a
siturilor Natura 2000, pentru conservarea unor specii și habitate,
obligându-ne să ne dezvoltăm responsabil
3
Informarea
cetățenilor
Această rețea contribuie și la informarea și educarea populației pentru
protejarea mediului înconjurător
3
Domeniul de
activitate al
respondenților
Este importantă biodiversitateea deoarece acesta este domeniul de
activitate al respondenților
1
Mediu curat Este normal să dorim să trăim într-un mediu curat cu specii habitate și
peisaje diverse și nealterate
1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
121
18.Care este primul cuvânt la care vă gândiţi atunci când auziți de siturile Natura 2000?
Această întrebare a avut drept scop identificarea unor elemente definitorii ale viziunii lor
asupra siturilor Natura 2000. Acestea sunt asociate cel mai frecvent cu conceptul de protejare a
biodiversității, a mediului înconjurător.
Mediul înconjurător
protejarea/conservarea mediului/conservarea
(biodiversității/naturii/habitate/specii)
34
arii naturale protejate / rețea ecologică de arii protejate 8
biodiversitate 8
mediu inconjurator/natură 12
specii de plante și animale, habitate naturale 3
patrimoniu natural 11
rezervație naturală 1
natură curată/sănătoasă nemodificată/respect pentru natură 2
pădure 1
ecologie 3
masiv 1
arii naturale de interes european/uniunea europeană 2
Dezvoltare socio-economică
dezvoltare durabilă (echilibru între sistemul socio economic și potențialul
natural)
2
compensații/subvenții 1
Alte tipuri de asocieri
legislație 1
nefondat științific 1
SCI și /sau SPA 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
122
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt de
acord cu
acest
enunţ, nu
cu
celălalt
Sunt de
acord
mai
degrabă
acest
enunţ,
decât cu
celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord cu
acest enunţ
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord cu
acest enunţ
Sunt de
acord mai
degrabă
acest enunţ
decât cu
celălalt
Sunt de acord
cu acest
enunţ, nu cu
celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Este nevoie de o
armonizare a
legislației naționale
din diferite domenii
cu cea legată de
siturile Natura 2000
70% 23% 1% 3% 1% 2% Nu este nevoie de o
armonizare a
legislației naționale
din diferite domenii
cu cea legată de
siturile Natura 2000
Este nevoie de o
armonizare a
măsurilor de
management a
resurselor naturale din
situri cu obiectivele
siturilor Natura 2000
61% 31% 4% 1% 1% 2% Nu este nevoie de o
armonizare a
măsurilor de
management a
resurselor naturale
din situri cu
obiectivele siturilor
Natura 2000
Domeniul în care
lucrez respectă
obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile
desemnate
64% 32% 1% 1% 2% Domeniul în care
lucrez nu respectă
obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile
desemnate
Există probleme de
comunicare între
părțile implicate în
gestionarea siturilor
19% 29% 24% 12% 3% 4% 5% 4% Nu există probleme
de comunicare între
părțile implicate în
gestionarea siturilor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
123
Natura 2000 Natura 2000
În siturile Natura
2000 principiile de
bază se referă la
gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se asigura
astfel dezvoltarea
economică durabilă la
nivel local sau
regional
45% 22% 3% 6% 1% 7% 13% 3% În siturile Natura
2000 principiile de
bază se referă la
gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se asigura
astfel protejarea
mediului
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
124
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
125
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
126
Răspunsurile de la întrebarea 19 induc ideea că atitudinea favorabilă a respondenților față de
siturile Natura 2000 are la bază mai degrabă motive economice care implică dezvoltarea durabilă a
localităților folosindu-se de resursele naturale de care dispun. Doar pentru 21% dintre respondenți
protejarea mediului are ca valoare centrală ideea de a lăsa și generațiilor următoare resurse naturale
de care să se bucure așa cum putem în prezent iar 70% consideră că în siturile Natura 2000 principiile
de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea
economică durabilă la nivel local sau regional
Pentru o gestionare mai bună a acestor situri, respondenții consideră că este nevoie de o
armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 de o
armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor
Natura 2000, 88,9% respectiv 94,5% au declarat acest lucru. Un procent mai aproape de realitate
poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria „Sunt de acord cu acest enunţ, nu cu celălalt”, adică
70%, 61%.
Problemele ce apar în gestionarea acestor situri țin de o slabă comunicare între părțile
implicate în gestionarea lor (72%) și faptul că nu se respectă reglementările Natura 2000 (34%-
procent estimat pornind de la procentul de 64% care au declarat că se respectă sigur aceste
reglementări)
25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000?
Număr persoane Procente
Da 96 96%
Nu 1 1%
Nu știu/nu răspund 3 3%
Total 100 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
127
În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima
se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 96% din populația
investigată din acest domeniu de lucru este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar
trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000. A doua întrebare vizează prioritățile care
ar trebui urmărite pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel,
principalul lucru care ar trebui realizat este implementarea planurilor de management specifice
sectorului în care își desfășoară activitatea respondenții, armonizate cu planul de management al
siturilor Natura 2000. 55,3% dintre respondenți consideră acest lucru prioritar față de celelalte
măsuri posibile enunțate în întrebare. Per ansamblu, se poate spune că 56,4% dintre respondenți au
un grad ridicat de informare privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la
managementul siturilor și 43,6% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui
armonizate după planurile din sectorul de lucru al respondenților.
26.Dacă da, care din afirmaţiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca
sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?
(răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente
din total
răspunsuri
Procente din
total
respondenți
armonizarea planurilor din sectorul
dumneavoastră cu planurile de management ale
siturilor
37 22,3% 39,4%
armonizarea planurilor de management ale
siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră
41 24,7% 43,6%
respectarea prevederilor planurilor de
management ale siturilor
36 21,7% 38,3%
implementarea planurilor de management
specifice sectorului dumneavoastră, armonizate
cu planul/planurile de management ale siturilor
Natura 2000
52 31,3% 55,3%
Total 166 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
128
27. Numiți trei măsuri de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul dumneavoastră
pentru a răspunde cerințelor Natura 2000, respectiv pentru menținerea serviciilor de mediu sau
pentru a contribui la conservare a biodiversității:
Categorie Măsuri de management Răspunsuri
multiple
Măsuri finaciare acceptarea unitatilor rnrp directii silvice ca eligibile în accesarea
de fonduri europene în domeniul mediului
1
accesarea de fonduri europene 1
acordarea de compensații pentru proprietarii de terenuri unde sunt
impuse restricții
6
asigurarea unei finanțări corespunzatoare a administrarii custodiei
siturilor nat 2000 1
beneficii din partea padurii 1
dezvoltarea unor activități ec care sa sustina din pct de vedere ec
mentinerea serviciilor de mediu 1
dotare 1
Măsuri legislative acordul cu legislația 1
aplicarea legii pentru cei care arunca gunoi în padure 1
aplicarea legii pentru cei care fac focul în padure în locuri
neamenajate 1
armonizarea legislației 1
inasprire pedepse pentru cei care polueaza mediu arucand
gunoaiele în padure 3
inasprirea legislației 1
includerea RNP în planurile de management pentru siturile aflate
în fond forestier 1
intarirea cadrului legislativ 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
129
interzicerea introducerii de specii alohtone 1
interzicerea mhc în parcuri eoliene în siturile nat 2000 1
interzicerea vanatorii în parcurile naturale care cuprind situri nat
2000,specii de importanta comunitara și prioritara 1
limitarea parchetelor de exploatare prin taieri rase la 2.0 ha 1
lipsa interventiei în habitatele din urul paraielor de munte 1
măsuri stricte de PSI ptr limitarea incendiilor de padure care aduc
pagube insemnate 3
modificarea instructiunilor de exploatare a masei lemnoase 1
modificarea legislației silvice , codul silvic și cuantificarea valorii
protectia padurii 1
modificarea normelor tehnice silvice 1
procedurile de atribuire în custodie 1
procedurile de obtinere a avizelor de mediu 1
reglementări privind lemnul mort 1
definirea clara a modului de interventie antropica în ariile protejate
cu scop nelucrativ de protecție și conservare 10
definirea clara a modului de interventie în ariile protejate cu scop
productiv de protecție 1
Măsuri
comunicare/informar
e
colaborarea cu entitati orientate spre protectia mediului 2
consultarea administratorului în elaborarea planului de
management 1
creșterea gradului de informare al populatiei 1
delegarea unui responsabil 1
dezvoltarea infrastructurii de vizitare a obiectivelor turistice 1
directiile silvice sa fie implicate în implementarea unor măsuri în
siturile constituite în fond forestier 1
imbunatatirea dotarii rangerilor 1
implicarea mai intensa a autoritatilor publice centrale care raspund
de ariile nat protejate în procesul de implementare a retelei nat
2000 1
informări periodice ale custodelui 1
o mai buna colaborare intre institutii 1
Măsuri creșterea
capacității asigurarea unei ramuri a structurii de personal specializate 2
cursuri de intruire teoretica și practica legislație proceduri 1
Măsuri planificare
strategică participarea activa în elaborarea planurilor de management 1
participarea efectiva a RNP pentru siturile aflate în fond forestier
și atribuite altor custozi 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
130
managementul exploatarilor forestiere 1
managementul gunoaielor 1
politici stabilite pe termen lung 1
principiul conservarii dinamice în situl ariei nat protejate 1
Măsuri tehnice adaptarea de tehnologii moderne de exploatare pentru diminuarea
impactului negativ 1
adaptarea la tehnologii de exploatare a arborilor din mediu 1
adaptarea periodizarii operatiunilor silviculturale și a tratamentelor
pentru evitarea interferentei sezonului de reproducere al speciilor
conservate 1
amplasarea de pubele pentru colectarea deseurilor rezultate din
activități turistice 1
acordarea unei increderi mai mari specialistilor locali în alegerea
speciilor din compoz de împădurire în refacerea plantatiilor
calamitate 1
alocarea de mai mult timp pentru acest domeniu 1
aprobarea planului de management 1
armonizarea amenajamentelor silvice cu planurile de management
ale siturilor 1
armonizarea studiilor de specialitate cinegetică cu planurile de
management ale siturilor 1
armonizarea amenajamentului silvic cu planul de management 1
asigurarea conectivitatii permanente a elementelor de habitat 1
asigurarea integritatii și permanentei habitatelor 1
asigurarea mentinerii habitatelor 91yo și 91mo 1
certificarea pădurilor cu rol de protecție FSC 10
conservarea arborilor izolati maturi uscati sau în descompunere
conserarea arborilor cu scorburi și a zonei imediat inconjuratoare 1
constituirea unor oaze de liniste în jurul cuiburilor de pasari
rapitoare 1
continuarea asigurarii regenerarii naturale 2
continuitate 1
controlul și diminuarea presiunilor antropice din experiorul situri 1
corelarea amenajamentelor silvice cu masurile din pm privind
gestionarea durabilă și conservativa a ecosistemelor forestiere 1
corelarea calendarului lucrărilor silvice cu specificul siturilor din
zona 1
corelarea cerintelro cu posibilitatile reale de aplicare 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
131
corelarea masurilor d emanagement și a compensatiilor cu
biodiversitate existenta 1
crearea unor coridoare de migratie cu tratament în cadru
gradinaritului și adaptarea unor tehnologii de exploatare
neinvazive 1
depozitarea lemnului în locuri special amenajate-rampe 1
diminuarea suprafețelor ocupate cu specii invazive 1
eficientizare 2
eutanasierea canilor comunitari care ataca în haite animale
salbatice în padure 4
evaluarea corecta a biodiversității 1
ex . pentru paduri de larix decidua și/sau pinus cembra , evitarea
taierilor arborilor batrani 2
ex.pentru pajisti ,fanete,montane ,evitarea asupra pasunatului,care
poate duce la degradarea lor detarminand tranzitia acestora în spre
nardete. de asemenea se recomanda cosirea acestora incepand cu
sf lunii iulie cand maj speciilor pomponente au fructificat 2
ex: pentru tufarisul de jneapan interdictie totala pentru
taieri,recoltarea lastarilor,constituirea unor trasee turistice
ocolitoare cu interdictia camparii în zone apropiate habitatului 2
gospodarire durabilă 1
gospodarirea rationala a padurilor 1
eutanasierea canilor comunitari care ataca în haite animale
salbatice în padure 4
inlocuirea în insule și ostroave a plea cu plopi indigeni 1
inventarierea și monitorizarea speciilor și habitatelor N2,bazate pe
studii stiintifice riguroase 1
lansarea unei suprafețe de refugiu pentru vânat,în care sa nu fie
permisa vanatoarea 1
mentinerea baltilor paraielor și a altor luciuri mici de apa, mlastini
smarcuri 1
monitorizarea activitatii de recoltare a fructelor de padure 1
monitorizarea periodica a starii de conservare 1
pentru tufarisuri de jneapan - interdictie totala pentru
taieri,recoltarea lastarilor, constituirea unor trasee turistice
ocolitoare,cu interdictia camparii în zone apropiate habitatului 9
prevenirea degradarii habitatelor 1
promovarea pe cale naturală a arboretelor din tipul natural
fundamental 1
promovarea regenerarilor naturale cu executarea de lucrări care a
asigure mentinerea habitatelor protejate 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
132
protectia mediului 1
pentru paduri de larix decidua sau pinus cembra - evitarea taierilor
arboriloir batrani 9
pentru pajisti/faneste montane - evitarea suprapasunatului care
poate duce la degradarea lor determinand tranzitia acestora inspre
nardete.de asemenea se recomanda cosirea acestora incepand cu sf
lunii iulie, cand majoritatea speciilor componente au fructificat 9
reconsiderarea masurilor de igienizarea a padurii-revenire la
modul natural de reciclare a arborilor uscati în ecosistem 1
reducerea exploatarii masei lemnoase cu TAF ul utilizare de
funiculare 1
reglementări privind combaterea defoliatorilor 1
reglementări privind perioadele de exploatare corelate cu cerintele
de protecție a speciilor 1
repararea drumurilor de acces 1
respectarea amenajamentului silvic în vigoare 2
respectarea legislației 2
respectarea perioadelor de liniste impuse de cerinta mentinerii
unor specii din fauna protejată 1
respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor 1
respectarea tehnologiei de exploatare 1
sistem de monitorizare a cerinteloir N2 1
stabilire ordine interne de respectat 1
stabilirea periodica a starii de conservare în ariile protejate pentru
adaptarea actiunii proprii în ariile protejate din fondul forestier
administrat 9
stabilirea unor măsuri neexcesive pentru conservare 1
suprafețele destinate conservarii biodiversității sa fie numai 10 %
din suprafața unitatii 1
suprafețele excluse de la taieri cu scop comercial sa fie min 5 %
din suprafața unitatii 1
vanatoarea,pescuitul și recoltarea produselor nelemnoase sa fie
atent controlate sa nu se faca în mod neadecvat 1
Din total respondenți din acest domeniu de lucru 70% au menționat o serie de măsuri care ar
trebui adoptate/modificate în acest domeniu, pentru a răspunde cerințelor Natura 2000. Acesta
relevă gradul de interes a respondenților față de problematica siturilor Natura 2000. Măsurile de
management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul de lucru Silvicultură, țin în primul rănd
de măsuri tehnice și măsuri privind cadrul legal.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
133
28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu
administratorii sau custozii de arii protejate: (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Știm că există administratorii sau custozii ariilor
protejate, dar nu colaborăm.
7 7%
Suntem informați ocazional cu privire la activitățile
și problemele ariilor protejate de către administrator.
14 14%
Suntem informați și consultați cu regularitate de
către administratori în legătură cu problemele de
management relevante pentru sectorul nostru.
12 12%
Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea
planurilor de management ale ariilor protejate.
19 19%
Adaptăm planurile și măsurile noastre de
management la obiectivele ariilor protejate.
27 27%
Implementăm alături de administratori/custozi
măsurile de management pentru aria protejată.
15 15%
Nu răspund 6 6%
Total 100 100%
Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o
reprezintă cu administratorii de arii protejate. 21% dintre persoane nu dezvoltă o relația
constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc fie sunt informați doar
ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la
aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se
poate estima că aproximativ 27% dintre respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de
arii protejate.
61% dintre persoane au declarat că au o colaborare bună administratorii de arii protejate, cu
efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale instituțiilor, astfel încât
în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
134
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
Aduce avantaje comunității locale 27%
Ariile protejate atrag mai mulți turiști 42%
Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 56%
Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 53%
Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
55%
Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 22%
Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea
mediului*
44%
Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul
siturilor
96%
Interesul față de adoptarea unor măsuri de management în sectorul de
lucru pentru a se respecta cerințele Natura 2000
70%
Nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite
pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura
2000 în mod eficient
56,4%
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 52%
*procent calculat din total respondenți din acest domeniu de lucru
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
135
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și
instituțiile de stat
22%
Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice
durabile
17%
Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o
desfășor
12%
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 17%
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților
responsabile de gestionarea acestora din prisma persoanelor intervievate
Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
35%
Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale
28%
Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 72%
Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 36%
Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 27%
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 40%
*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că în domeniul în care lucrează
respondenții se respectă reglementările Natura 2000)
În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 52% manifestă un grad ridicat de înțelegere și
acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv. Cu
alte cuvinte, persoanele intervievate din acest domeniu de lucru au un grad ridicat de informare
privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma acestei rețele
precum și a modului în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul siturilor.
17% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.
Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară
pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum
ar fi cele agricole și economice.
De asemenea, aproximativ 40% susțin faptul că la nivelul autorităților responsabile cu
gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă
a acestor autorități față de implementarea acestei rețele de situri. Există o slabă comunicare între
părțile implicate în gestionarea siturilor și există o slabă comunicare cu administratorii de arii
protejate.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
136
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE
5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
biodiversitate? (un singur răspuns)
Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 94% dintre
respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 6% au dat un
răspuns eronat.
Număr persoane Procente
Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a
organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.
18 18%
Biodiversitatea include diversitatea genetică,
specifică, ecosistemică, antropică.
6 6%
Biodiversitatea include varietatea organismelor vii
și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte
ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale
căror părți sunt), ce se constituie într-un capital
natural care asigură resursele naturale şi serviciile
de mediu care stau la baza dezvoltării socio-
economice.
76 76%
Total 100 100%
Total răspunsuri corecte 94 94%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
137
6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 55 55%
Importantă 43 43%
Puțin importantă 1 1%
Deloc importantă 1 1%
Total 100 100%
98% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din
aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este
procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 55%. O parte din
respondenți consideră importantă biodiversitatea pentru că este însăși fundamentul vieții oamenilor
și a tot ce înseamnă viață pe pământ. Alte persoane consideră că România la ora actuală are
biodiversitate dar pentru a se menține este nevoie de reglementări care să protejeze o serie de specii
și habitate. Dintre persoanele intervievate din acest domeniu de lucru, aproximativ 24% dintre
persoane consideră importantă biodiversitatea ca resursă fundamentală pentru omenire și 41% văd
în biodiversitate o posibilitate de dezvoltare socio-economică.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
138
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Dezvoltarea
țării/
identitatea
țării noastre
Biodiversitatea este văzută ca un brand al României, deoarece aici mai
există încă ecosisteme complexe, insulă pentru foarte multe specii de
animale și plante, specii care au dispărut din multe țări europene. Încă mai
avem locuri virgine, mai avem vânat, avem monumente ale naturii
Acestea asigură unicitate țării. Zonele cu valoare națională deosebită au
un potențial ridicat de a genera venituri din ecoturism și agricultură
ecologică, activități ce sunt compatibile cu măsurile de conservare a
speciilor și habitatelor. Capitalul natural al României ar trebui să
constituie factorul cel mai important în dezvoltarea socio-eonomică
Acesta ne poate oferi o poziție strategică la nivel european.
Conservarea biodiversității și a patrimoniului natural și utilizarea durabilă
a resurselor naturale este o condiție esențială pentru dezvoltarea României
și de aceea acest aspect trebuie să facă parte din toate politicile sectoriale
de dezvoltare durabilă elaborate la nivelul guvernului României.
16
Fundamentul
vieții
oamenilor
Biodiversitatea este văzută ca sursa principală de viață, rezervă de hrană
și apă. Este un antidot împotriva stresului societății moderne, un loc unde
găsim plăcere, inspirație și recreere.
Prin aceasta se asigură conservarea vieții și diversității biologice, a
sănătățății fizice, psihice și spirituale umane, izvor de fericire pentru noi și
urmași.
Ea este cea care reglează clima.
5
Protejarea
biodiversității
Biodiversitatea ajută la menținerea echilibrului ecosistemelor și asigură
stabilitatea lanțului trofic. Aceasta permite o adaptarea continuă și mai
facilă la schimbările de mediu. Din cauza dezvoltării economice din
ultimele decenii au fost afectate foarte multe specii și habitate, de aceea
trebuie conservat ceea ce a rămas neafectat.
16
Dezvoltarea
durabilă
Prin biodiversitate se asigură resursele naturale și serviciile de mediu care
stau la baza dezvoltării socio-economice, prin diferite activități economice
printre care și turismului ecologic.
25
Resurse
pentru
oameni
Biodiversitatea reprezintă resurse naturale pentru generațiile prezente și
viitoare și este suportul principalelor activități umane, economice sau
sociale: cercetare, turism, producția de alimente, fibre, combustibili și
medicamente, agricultură.
3
Mediu curat Păstrarea biodiversității înseamnă asigurarea unui mediu curat pentru noi
și copiii noștri și respect pentru natură
3
Cadru
legislativ
Legislația cu privire la menținerea biodiversității este vagă iar acest lucru
face ca orice investiție să primeze în fața biodiversității, ceea ce duce la
distrugerea capitalului natural
1
Interese
științific
Reprezintă un punct de interes științific 1
7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de
mediu? (răspunsuri multiple)
S-au avut în vedere cinsprezece servicii dintre care doar nouă dintre ele sunt considerate ca parte
integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat cele mai multe servicii
în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte cât și eronate. Astfel,
se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 51,2% din total
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
139
răspunsuri se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. Gradul cel mai mare de confuzie
este legat de aspectele ce țin de măsurători și analize privind calitatea factorilor de mediu-aer, apă,
sol și realizarea de studii de evaluare a impactului asupra mediului, unde 73% respectiv 74% dintre
subiecți au menționat aceste aspecte, deși ele nu fac parte din serviciile de mediu.
În concluzie, se poate spune că aproximativ 43,7% dintre respondenți au identificat corect
serviciile de mediu.
Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
solul necesar culturilor sau
construcțiilor
37 5,4% 37%
măsurători de zgomot 54 7,9% 54%
măsurători și analize privind calitatea
factorilor de mediu-aer, apă, sol
73 10,6% 73%
cantitatea și calitatea apei 60 8,7% 60%
obținerea avizelor / acordurilor de
mediu / acordurilor integrate de mediu
61 8,9% 61%
hrana 43 6,3% 43%
protecție împotriva calamităților (ex.
inundații, alunecări de teren, oscilații
mari de temperatură)
64 9,3% 64%
studii de evaluare a impactului asupra
mediului
74 10,8% 74%
fotosinteza 40 5,8% 40%
autorizarea activităților cu impact
redus sau semnificativ asupra
mediului
53 7,7% 53%
formarea solului 22 3,2% 22%
reglarea climei 23 3,3% 23%
bilanțuri de mediu 20 2,9% 20%
valoarea estetică a peisajului 35 5,1% 35%
recreere 28 4,1% 28%
Total răspunsuri 687 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Total răspunsuri corecte 352 51,2%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
140
În concluzie, se poate afirma că aproximativ 54,2% din persoanele intervievate au un nivel
ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la
identificarea corectă a definiției, unde majoritatea au identificat corect definiția, acest procent va scăde
în jurul valorii de 40,9%. Prin urmare se poate afirma faptul că aproximativ 40,9% din respondenți
înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate.
Nivel de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Definirea corectă a conceptului de biodiversitate 94%
Importanța acordată biodiversității 55%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 24%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 43,7%
Medie 54,2%
Importanța acordată biodiversității 55%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 24%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 43,7%
Medie 40,9%
*procent din total respondenți din acest domeniu
**medie a procentelor subiecților care au identificat corect serviciile de mediu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
141
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULUI DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ
8.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru
o problemă identificată de către membrii
organizației sau comunității.
12 12%
Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale
(organizaționale), incluzând soluții pentru
dezvoltarea acesteia.
18 18%
Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor
dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea
situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.
70 70%
Total 100 100%
Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei
afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai
mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică. 70%
dintre aceștia au identificat afirmația corectă. Un număr mai mic de respondenți au identificat corect
(37%) afirmația care reflectă etapele procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
142
9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului
de planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea
pașilor de implementare – alocarea resurselor,
responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul
implementării.
10 10%
Descrierea situației actuale - Identificarea
problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –
alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe
avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a
responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea
rezultatelor.
37 37%
Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare
– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –
identificarea căilor de atingere a situației dorite –
identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a
căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a
deviațiilor de la direcția stabilită.
40 40%
Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației
- stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare –
stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare
13 13%
Total 100 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
143
11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale
planificării strategice (răspunsuri multiple):
Număr răspunsuri Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
Normativele de aplicare a legislației
specifice domeniului analizat
78 24,5% 78%
Evaluarea bugetului local 40 4,1% 40%
Organizarea procesului de planificare 78 30,6% 78%
Poluarea aerului datorită creșterii
traficului auto
6 1,7% 6%
O viziune de dezvoltare împărtășită 53 8,2% 53%
Implicarea tuturor părților interesate 84 28,6% 84%
Problemele societății în general 5 4,1% 5%
Total 344 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente
esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților, organizarea procesului de planificare
și normativele de aplicare a legislației specifice domeniului analizat. În funcție de numărul de
componente menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 54% au un grad ridicat de
cunoaștere a componentelor esențiale planificării strategice. Aceste persoane au menționat patru sau
cinci componente din maximul de cinci posibil.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
144
Număr
răspunsuri
Procente din total
respondenți
a menționat o componentă 10 10%
a menționat două componente 12 12%
a mentionat trei componente 24 24%
a menționat patru componente 32 32%
a menționat cinci componente 22 22%
Total 100 100%
12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 34 34%
Nu 62 62%
Nu răspund 4 4%
Total 100 100%
Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost
formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de
strategii. Datele indică faptul că 34% din persoanele intervievate a participat la elaborarea unor
astfel de strategii.
A doua și a trei întrebare vizau identificarea instituției și a anului în care au participat la
elaborarea unei astfel de strategii. După cum se observă în tabelul de mai jos, procentul celor care
au declarat instituția unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii se diminuează la 33%
iar acest procent se diminuează în continuare la 32% atunci când este vorba de identificarea anului
când au participat la o astfel de strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al
celor care efectiv au participat la o astfel de strategie se poate situa undeva între 32%-34%.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
145
Număr
persoane
Procente din total
respondenți
Au declarat că au participat la elaborarea de planuri
strategice
34 34%
Au declarat instituția la care au participat la elaborarea
de planuri strategice
33 33%
Au declarat anul la care au participat la elaborarea de
planuri strategice
32 32%
13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent?
Număr persoane Procente
1 4 11,8%
Între 2 și 5 11 32,4%
Între 6 și 10 15 44,1%
Peste 10 4 11,8%
Total 34 100%
Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenții. Din total
persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 32,4% s-au implicat în
realizarea a 2-5 strategii iar 44,1% au participat la elaborarea a 6-10 strategii.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
146
14.Ați furnizat/furnizaţi informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 60 60%
Nu 35 35%
Nu răspund 5 5%
Total 100 100%
Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informaţii şi frecvenţa
furnizării acestor informaţii. Astfel, din total persoane intervievate 60% au declarat că au furnizat
informaţii pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre aceştia, cele mai multe persoane transmit
astfel de informaţii lunar (20%) iar unii dintre ei anual (20%).
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
147
15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații?
Număr persoane Procente
Zilnic 3 3%
Săptămânal 2 2%
Lunar 20 20%
Semestrial 8 8%
Anual 22 22%
O dată la câțiva ani 5 5%
Total 60 100%
Pornind de la toate informațiile de mai sus, se poate concluziona faptul că aproximativ 51%
dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de planificare strategică.
Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 70%
Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 37%
Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 54%
Participarea la elaborarea unor planuri strategice 33%
Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 60%
Medie 51%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
148
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR AGRICOLE,
MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES CINEGETIC)
CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ
CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA 2000
10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea
pe care o desfășurați?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 52 52%
Importantă 46 46%
Puțin importantă 1 1%
Deloc importantă 1 1%
Total 100 100%
Marea majoritate a respondenților (98%) apreciază ca importantă planificarea strategică în
activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea
cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă,
52%.
16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră?
Număr persoane Procente
Întotdeauna 33 33%
De cele mai multe ori 52 52%
Uneori 9 9%
Deloc 5 5%
Nu știu/nu răspund 1 1%
Total 100 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
149
85% dintre respondenți au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o
desfășoară, după o strategie. Acest procent este confirmat de răspunsurile la următoarea întrebare
unde respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic după care se ghidează. La
această întrebare au răspuns 83% din total repondenți și doar 60% dintre respondenți au identificat
corect un document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri strategice ci
alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anuit document strategic. În concluzie, se poate
spune că aproximativ 60% din persoanele intervievate folosesc documente strategice în activitatea
pe care o desfășoară.
17.Care este documentul strategic după care vă ghidaţi? (răspunsuri multiple)
Categorie Documente strategice Frecvența
Strategii la nivel
european
Strategiile europene de cercetare științifică 1
Strategie națională Dezvoltarea durabilă a fondului forestier 3
Programul primit de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva 5
Strategia națională privind conservarea biodiversității 1
Strategia națională de dezvoltare durabilă master planul pentru
turism 2007-2026 (Strategia națională pentru dezvoltarea
ecoturismului în România) 1
strategiile naționale de cercetare stiintifica 1
Strategie sectorială amenajamente silvice 22
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ
150
Norme silvice, 4
Norme tehnice în silvicultură 5
Plam 1
Strategie locală Planul de management al ariei naturale protejate/planul de
management
18
Plan de dezvoltare locală Gal 1
planul de dezvoltare al comunelor de pe teritoriul carora
administram padurile
1
Strategie
instituțională
Planul de management rplr kronstadt 2
planul de dezvoltare institutional s 1
planul de dezvoltare a echipei de cercetare pe care o
coordonez 1
Plan intern pe 5 ani 1
60% dintre respondenţi au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o desfăşoară
după o strategie.
Nivel de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale
Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 85%
Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 60%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
151
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE DE
DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU
MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI
NATURA 2000
3.Cum aţi defini dumneavoastră conceptul de dezvoltare durabilă?
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Echilibru
între
aspectele
sociale,
economice și
ecologice
Acest concept se referă la o dezvoltare care ține cont atât de mediul
socio-economic cât și de mediul înconjurător. Se asigură un echilibru
între aceste aspecte. Dezvoltarea durabilă presupune dezvoltarea
comunităților în armonie cu mediul înconjurător, fără impact negative
asupra mediului înconjurător
40
Interes pentru
generațiile
viitoare
Dezvoltarea durabilă presupune un ansamblu de măsuri de natură
economică, juridică, socială și de mediu care se asigură ca generațiile
viitoare vor beneficia de un mediu înconjurător de care beneficiază și
generația actuală. Se utilizează resursele naturale în limita capacității lor
de a se regenera astfel încât să beneficieze și generațiile viitoare de
acestea.
25
Valorificarea
resurselor
naturale
Prin dezvoltarea durabilă se poate menține și valorifica bogățiile naturii,
asigurându-se continuitatea activităților tradiționale generatoare de
profit pentru populația din zona parcurilor naționale și naturale precum
și a altor activități dar cu un impact redus asupra mediului. Se
exploatează responsabil resursele existente fără a neglija necesitățile
comunităților locale și aspectele economice. Se pun în valoare produsele
locale, iar păstrarea resurselor natural se face prin cointeresarea
comunității locale și a celor ce utilizează aceste resurse
6
Dimensiunea
economică
(principala
dimensiune)
Dezvoltarea durabilă este percepută în primul rând prin dimensiunea
economică dar fără a prejudicia mediul înconjurător astfel încât să existe
beneficii maxime cu impact minim. Prin acest tip de dezvoltare se poate
crește numărul de locuri de muncă, se poate dezvolta turismul și astfel
se poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din zonele țintite.
9
Management
pe termen
lung
Dezvoltarea durabilă are ca scop menținerea pe o durată de timp cât se
poate de lungă a resurselor naturale. Este cea care asigură gestionarea
resurselor pe termen lung astfel încât aceasta să nu altereze ireversibil
mediul
1
Mediu curat Mediu curat care asigură o viață sănătoasă 1
Pentru definirea conceptului de dezvoltare durabilă în chestionar au fost introduse două
întrebări, una deschisă și una închisă. Întrebarea deschisă a avut rolul de a surprinde eventualele
nuanțe în definirea conceptului. La întrebarea închisă toate persoanele intervievate au identificat
corect definiția conceptului de dezvoltare durabilă.
Răspunsurile de la întrebarea deschisă relevă faptul că dezvoltarea durabilă, este percepută
în primul rând prin dimensiunea preocupării pentru realizarea unui echilibru între mediul economic,
social și mediul înconjurător. Pe locul secu de situează preocuparea pentru generațiilor viitoare.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
152
4.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
dezvoltare durabilă? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Dezvoltarea durabilă se referă la mediul
economic, mediul social și mediul înconjurător.
100 100%
Total 100 100%
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de
problematica siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt de
acord
cu acest
enunţ,
nu cu
celălalt
Sunt de
acord mai
degrabă
acest
enunţ,
decât cu
celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă sunt de
acord cu acest
enunţ
Sunt de
acord mai
degrabă
acest enunţ,
decât cu
celălalt
Nu știu/nu
răspund
Enunţ
Pentru
realizarea unei
planificări
strategice
pentru
dezvoltare
durabilă este
necesar să se
armonizeze
legislația și
strategiile din
toate domeniile
relevante
75% 18% 4% 1% 2% Pentru
realizarea unei
planificări
strategice pentru
dezvoltare
durabilă nu este
necesar să se
armonizeze
legislația și
strategiile din
toate domeniile
relevante
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
153
Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele
declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 97% dintre
persoanele intervievate și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate
domeniile relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei
dezvoltări durabile reale. Un procent mai aproape de realitate poate fi sugerat de răspunsurile date
la categoria „sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”. Astfel, se poate concluziona, că
aproximativ 75% consideră că este necesară o astfel de armonizare a legislației.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
154
20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile
Natura 2000:
Nr. Instituție Foarte
rar
Rar
Nici des
nici rar
Des
Foarte
des
Nu este
cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI
INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
21% 26% 3% 4% 4% 42%
2 DIRECŢIA PENTRU
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
35% 19% 9% 3% 1% 33%
3 REGIA NAȚIONALĂ A
PĂDURILOR
5% 7% 2% 6% 62% 18%
4 DIRECŢIA SILVICĂ 7% 4% 1% 19% 56% 13%
5 OCOALELE SILVICE 4% 2% 1% 19% 61% 13%
6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE
REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE
5% 9% 9% 32% 37% 8%
7 INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
26% 16% 8% 6% 3% 41%
8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE
ŞI AGROCHIMICE
28% 19% 8% 5% 1% 39%
9 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
32% 14% 8% 1% 45%
10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI
PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ
ŞI PESCUIT
31% 8% 10% 4% 2% 45%
11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE
ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
33% 3% 3% 2% 1% 58%
12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE
PROTECTIE A MEDIULUI
11% 1% 16% 34% 26% 12%
13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ
APELE ROMÂNE
16% 29% 15% 15% 7% 18%
14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
7% 11% 22% 22% 25% 13%
15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
15% 7% 16% 14% 33% 15%
16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE
ARII PROTEJATE
5% 8% 15% 38% 22% 12%
17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI
LOCALE
6% 6% 15% 32% 29% 12%
În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de
siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Ocoalele Silvice, Direcția Silvică, Inspectoratul
Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare și Regia Națională a Pădurilor.80%, 75%, 69% respectiv
68% dintre respondenți au declarat o colaborare frecventă cu aceste instituții. Pe locul doi se
situează Agenția Județeană de Protecție a Mediului (60%), autoritățile locale și județene (61%) și
administratorii de arii protejate (60%).
Pe locul trei în ierarhie, cu procente similare, se situează Ministerul Mediului și
Schimbărilor Climatice (47%) și Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (47%).
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
155
21.a.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Solicită date.
Nr. Instituție Da Nu Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
33% 21% 46%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
23% 25% 52%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 69% 3% 28%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
81% 4% 15%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
20% 26% 54%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 16% 28% 56%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 16% 25% 59%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
33% 21% 46%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
15% 27% 58%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 80% 3% 17%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 51% 19% 30%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
77% 4% 19%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 82% 3% 15%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 77% 3% 20%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
156
21.b.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție
Nr. Instituție Da Nu Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
35% 7% 58%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
24% 11% 65%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 71% 2% 27%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
81% 2% 17%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
22% 9% 69%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 23% 8% 69%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 21% 9% 70%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
35% 8% 57%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
15% 8% 77%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 76% 3% 21%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 51% 7% 42%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
71% 3% 26%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 78% 2% 20%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 78% 1% 21%
21.c.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Răspund la solicitări
Nr. Instituție Da Nu Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
40% 5% 55%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
30% 7% 63%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 72% 3% 25%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
78% 3% 19%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
25% 6% 69%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 27% 6% 67%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 26% 6% 68%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
34% 7% 59%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
19% 65 75%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 75% 3% 22%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 58% 5% 37%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
69% 3% 28%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 79% 2% 19%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 79% 2% 19%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
157
21.d.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Organizează dezbateri
Nr. Instituție Da Nu Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
30% 10% 60%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
24% 15% 61%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 62% 11% 27%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE%
50% 24% 26%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
18% 14% 68%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 19% 11% 70%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 22% 7% 71%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
29% 11% 60%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
20% 11% 69%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 74% 3% 23%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 36% 19% 45%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
49% 16% 35%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 73% 7% 20%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 74% 6% 20%
Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000, care iau în
calcul datele puse la dispoziție, răspund la solicitări sau organizează dezbateri sunt Ministerul
Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Agenția
Județeană de Protecție a Mediului, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și
Vânătoare precum și administratorii de arii protejate.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
158
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
159
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Administratorii ariilor protejate
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
Direcția Silvică
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
160
22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000
ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor?
Nr. Instituție Da
Nu
Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
63% 6% 31%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ
59% 4% 37%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 78% 1% 21%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM
SILVIC ŞI VÂNĂTOARE
90% 2% 8%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU
CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
43% 8% 49%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI
AGROCHIMICE
48% 5% 47%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
49% 6% 45%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU
DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT
58% 8% 34%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI
REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
30% 11% 59%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A
MEDIULUI
86% 1% 13%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 79% 1% 20%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
80% 2% 18%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE
92% 8%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII
PROTEJATE
92% 8%
Aproximativ 67,6% dintre respondenți conștientizează importanța colaborării dintre
instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările existente
pentru protejarea speciilor și habitatelor.
Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei
creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor
măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii
de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în
viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai
bună în viitor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
161
În prima categorie se regăsesc aceleași instituții care sunt în topul instituțiilor în ce privește
comunicarea prezentă: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al
Gărzii Naționale de Mediu, Agenția Județeană de Protecție a Mediului, Direcția Silvică,
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare precum și administratorii de arii protejate.
Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși
în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Autoritatea Naţională Apele Române,
Direcţia Pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură,
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, Oficiul
Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
162
23. Numiți trei categorii de informații pe care pe care instituția dumneavoastră le primește sau le
transmite către celelalte sectoare relevante pentru a contribui la planificarea strategică locală și
regională:
Persoanele care au dat informații valide la această întrebare au menționat o colaborare cu
reprezentanții proprietarilor, domeniul Agricultură, Managementul Apei și Piscicultură,
Managementul Faunei Sălbatice, autoritățile locale, regionale și naționale responsabile pentru
elaborarea planurilor strategice și cu administratorii de arii protejate. Această colaborare este în
ambele sensuri. Se primesc informații și se trasmit. De asemenea, repondenții au menționat o serie
de informații care ar trebui primite sau transmise pentru o colaborare mai eficientă. Spre deosebire
de alte domenii de lucru, respondenții din acest domeniu au menționat în număr mare astfel de
informații.
Informațiile enunțate se referă în general la colaborarea dintre instituții și nu toate
informațiile menționate sunt legate de o contribuție la planificarea strategică. Aceste informații sunt
prezentate în tabelele de mai jos.
Primește de la Reprezentanții proprietarilor
administrative 1
amenajamente silvice 1
amplasamente de desfășurare a tradițiilor populare 1
cereri compensare despăgubiri 1
cereri contractare servicii 1
cereri de marcare 1
cereri de preluare în pază 2
cereri înființare obiective 1
cereri pentru diverse expertize 1
controale 1
disfuncționalități instituționale 1
disfunctionalități legislative 1
documente proprietate 1
date economice 1
efective de vânat 2
limite de proprietate 3
nevoi de finanțare/subvenționare 1
oferte 2
planuri de dezvoltare 1
reclamații 3
situația amenajamentelor silvice 1
situația contractelor de pază 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
163
situația fondurilor pentru împădurire 1
sociale 2
solicitări avize 14
solicitări compensații în lipsa taierilor 1
solicitări evaluare masă lemn 1
solicitări hărți 11
solicitări limite arie protejată/ zonare internă 11
solicitări punere în valoare 1
solicitări puieți forestieri 1
solicitări tăieri în arii protejate 1
suprafețe 1
tipuri de activități 1
Primește de la Agricultură
date despre biodiversitate 1
date economice 1
indicatori statistici 1
informații fond funciar agricol 1
limite proprietăți 1
nevoi de finanțare/subvenționare 1
resurse financiare 1
sol 1
solicitări avize 11
solicitări limite arie protejată/ zonare internă/hărți 22
studii pedologice 2
substanțe chimice folosite la combatere 1
suprafețe 1
suprafețele degradate ce pot fi preluate și ameliorate 1
tehnice 1
zone afectate de vânt 1
zone de combatere 1
Primește de la Managementul Apei și Piscicultură
administrative 1
avertizări circulație pe dig 1
biodiversitate 1
bonitate piscicolă 1
cercetare habitate 1
cereri întocmire documente lucrări 1
construcții hidrotehnice 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
164
cotele apelor dunării 1
efective 1
fauna 1
fondurile de pescuit 1
legislație 1
notificări 1
plan revizuire semne costiere 1
protocolul de delegare a administrării resurselor acvatice vii din ape de munte 1
reglementări în domeniu 1
resurse financiare 1
resurse piscicole 2
solicitări 2
solicitări avize , refacere maluri 14
solicitări hărți 11
solicitări informații privind calitatea apelor 16
suprafețe 1
Primește de la Managementul Faunei Sălbatice
administratori fond 1
autorizații de vânătoare 1
biodiversitate 1
bonitate fond 3
cercetare habitate 1
cotele de recoltă 7
date statistice 1
efectivele carnivore mari 11
efectivele de cervide 11
evaluarea speciilor 2
evaluarea vânatului 7
fauna 1
legislație 1
limita fondurilor 1
managementul speciilor cinegetice 1
pază fondului de vânătoare 1
personalul fondurilor de vânătoare 1
planul de recoltă 1
planuri 2
raportări 1
reglementări în domeniu 1
regulamente 1
resurse cinegetice 1
resurse financiare 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
165
resurse naturale 1
situația infracțiunilor 1
solicitări 2
solicitări hărți 11
solicitări privind suport științific în domeniu 1
specii de vânat 1
studii de specialitate privind gestionarea durabilă a fondurilor cinegetice 1
suprafețe 1
zone protejate 1
zonele de liniste pentru fauna de interes cinegetic 1
Primește de la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
administrative 1
aplicarea legilor funciare 1
autorizații de construcții 1
biodiversitate 1
cotele de recoltă 1
date statistice 1
economice 1
numărul de titluri de proprietate emise 1
planuri 2
planuri de lucru 1
planuri urbanistice 2
programe europene 1
programul local de împădurire a unor terenuri 1
proiecte 1
pug 2
puz 1
rapoarte de mediu 1
resurse financiare 1
resurse locale și amenajarea teritoriului 1
sesizari 1
situația custodiilor 1
solicitări 3
solicitări ,completari date 11
solicitări de puieți forestieri 2
solicitări propuneri pentru strategia de dezvoltare locală 11
stadii implementare strategie de dezvoltare locală 13
suprafețe 1
suprafețe de pădure pe fiecare UAT 2
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
166
suprafețe în care în anumite perioade se stabilesc tradiții populare 1
suprafețe în care nu se execută explotări 1
suprafețe în care se solicită crearea de spații verzi 1
zona administrată 1
Primește de la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
administrative 1
autorizație de recoltare:ciuperci și fructe de pădure 1
arondarea regională 1
autorizații de construcție 1
autorizații de mediu 1
autorizații pentru amenajamente 1
biodiversitate 1
certificate de urbanism 1
date despre plam 2
noi arii protejate 1
obiective de dezvoltare 1
plan urbanistic 1
planificare și strategie 1
planuri de dezvoltare 3
programe de finanțare 1
proiecte europene 1
proiecte / investiții 1
resurse financiare 1
resurse instituționale și legislative 1
sociale 1
solicitări de puieți forestieri 2
solicitări propuneri pentru strategia de dezvoltare regională 11
solicitări/completari date 13
stadii implementare strategie de dezvoltare regională 11
suprafețe 1
suprafețe în care se solicită crearea de spații verzi 1
turism 1
zona administrată 1
zonele în care se desfășoară tradiții populare 2
Primește de la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
aprobări planuri mamagement și regulament 1
aviz lucrări exploatare lemn 1
avizarea amenajamentelor 2
avizări 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
167
biodiversitate 1
cadru instituțional legislativ 1
controale 1
cote de tăiere 1
legislație actualizata 12
norme și tehnici silvice 1
număr de puieți necesari înființării perdelelor de protecție 1
obiective de dezvoltare 1
planuri 2
planuri de împăduriri 2
planuri strategice la nivel național 2
programe de finanțare 1
proiecte 1
reglementări 1
resurse financiare 1
situație custodii 1
sociale 1
solicitări date 1
solicitări propuneri - dezbatere publică noutăți legislative 11
stadii implementare strategie de dezvoltare regională 11
suprafețe 1
suprafețe pe care se pot înființa perdele de protecție 1
Primește de la Managementul ariilor protejate
acorduri planuri și programe 2
activități educaționale 1
aplicare management 1
avize 2
avize privind exploatarea masei lemnoase 2
avize proiect amenajament silvic 1
biodiversitate 1
buletine informative 11
convocări dezbateri 1
date despre ariile protejate și siturile Natura 2000 2
dezbateri 1
îndrumări de lucru 1
informații biodiversitate 1
investiții 2
legislație 1
limitele ariei protejate/ zonarea internă/ localizare arie protejată 5
obiecțiuni 2
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
168
planuri de management 8
presiunea vizitatorilor 2
probleme cu care se confruntă 1
proceduri în domeniu 1
proiecte 1
date despre proprietari 1
regulament de finanțare 1
regulamentul ariei protejate 3
resurse financiare 1
resurse naturale 1
solicitări privind suport științific în domeniu 1
solicitări/completări date 11
stadii implementare PM 11
starea ariei naturale protejate 2
suprafețe 1
tarife pentru avize 1
Transmite la Reprezentanții proprietarilor
acte de punere în valoare 3
adeverințe compensare limitări 1
amenajament silvic 1
amplasamente în care se desfășoară lucrări silvice 1
aprobări 1
autorizații exploatare arbori 1
avize 14
avize inființare obiective investiții 1
biodiversitate 1
controale de fond 1
delimitarea proprietăților 1
evaluare masă lemnoasă 1
evaluari și monitorizari 1
legislație 3
limitele siturilor/hărți 23
lucrări silvo tehnice 1
pază 1
planuri de management 4
prestații silvice 1
programe 1
răspunsuri petiții 1
resurse financiare 1
situația suprafețelor deținute de proprietari 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
169
situații contracte 1
tehnice 1
valoarea pagubelor înregistrate 1
zone unde se execută combateri 1
zone unde se execută împăduriri 1
Transmite la Agricultură
amplasare 1
avize 11
biodiversitate 1
hărți 11
limite 11
plan de management 1
proiect de plan 1
raport de mediu 2
resurse financiare 1
studiu de evaluare adecvat 2
substantele chimice folosite în combatere 1
tehnice 1
Transmite la Managementul Apei și Piscicultură
autorizări 1
avize 11
avize lucrări investiții 1
biodiversitate 1
bonitate fond piscicol 1
document tehnic aprobare lucrări hidro 1
documentații în vederea obținerii avizelor și acordurilor 1
efectiv piscicol 1
existența resurselor de apă și faună acvatică 1
ghiduri și instructiuni/norme 1
hărți/ limitele ariei protejate 12
informații privind calitatea apelor 11
lucrări executate 1
lucrări pentru întrținere fond piscicol 1
plan de management 3
planificarea activităților de protecție a pădurilor 1
program de control 1
răspunsuri 2
realizări 1
regulamente 1
resurse financiare 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
170
resurse salmonicole 1
situația semnalelor fluviale 1
specii pești 1
suprafețe 1
tehnice 1
tipuri de ape 1
Transmite la Managementul Faunei Sălbatice
asistență tehnică 1
autorizații 1
biodiversitate 1
bonitate fond 2
cote recoltă 2
date amenajamente silvice 1
evaluare efective de vânat 6
evaluari resurse 1
hărți 12
limitele fondurilor de vânătoare 2
număr efective carnivore 11
număr efective cervide 11
pagube produse de vânat 2
plan management și regulament sit 3
propuneri de cota de vânat 1
raportări pe fondurile de vânătoare 1
răspunsuri 2
realizare cota de recoltă 3
resurse financiare 1
rezultate ale cercetărilor de specialitate 1
rezultate evaluări 1
situație proprietari 1
specii protejate 1
date statistice 1
suprafețe administrate 1
date tehnice 1
zona de liniște 1
Transmite la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
acorduri 1
amplasare masă lemnoasă 2
date despre arii protejate 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
171
avize 2
avize pug 1
avize serbări câmpenești în pădure 1
biodiversitate 1
date statistice 1
evaluare masă lemnoasă 1
ghiduri și instructiuni norme 1
informații de mediu 4
limite 1
lucrări de împăduriri 1
plan management și regulament sit 1
planul de management 14
planuri de măsuri 1
proiecte 1
propuneri pentru strategia de dezvoltare locala 11
puncte de vedere 1
rapoarte de activitate 11
răspunsuri sesizari 1
regenerare 2
reglementări 1
resurse financiare 1
situația fondului forestier 2
situația punerilor în posesie 1
sociale 1
solicitări date 1
studii și cercetări 1
suprafața împădurită 2
suprafețe administrate 1
tehnice 1
transfer tehnologic și expertiza/consultanță specifica 1
zone unde se execută combateri 1
zone unde se execută împăduriri 1
Transmite la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
amplasare masă lemnoasă 2
arii protejate 1
aviz pug,pud puz 1
biodiversitate 1
cuantificarea resurselor 1
date statistice 2
documentații 1
expertiza și transfer tehnologic 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
172
informări 3
limite 1
lucrări de împăduriri 1
panul de management 14
planuri de măsuri 1
posibilitati de acordare asistența tehnică în silvicultură 1
proiecte 1
propuneri pentru strategia de dezvoltare regională 11
rapoarte de activitate 12
raportări statistice 2
regulamente 1
resurse financiare 1
situația fondului forestier 1
situația împăduriri anuale 1
situația lucrărilor de combatere anuale 1
situația parchetelor ce urmează a fi exploatate 1
solicitare 1
studii și cercetări 1
sugestii,propuneri documentații 1
suprafețe administrate 1
tehnice 1
transfer tehnologic 1
zona în care se execută împăduriri 1
zone în care se execută combateri 1
zone în care se execută exploatări 1
Transmite la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
amplasare masă lemnoasă 1
biodiversitate 1
cuantificarea resurselor 1
date statistice 2
document sit avizare lucari exploatare lemn și proiect amenajament silvic 1
informări 3
intrucțiuni,norme,ghiduri 1
limite 1
lucrări efectuate 1
planul de management 13
proiecte 1
propuneri - dezbateri publice noutăți legislative 13
propuneri regulamente 1
rapoarte de activitate 13
raport aplicare contract custodie sit 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
173
raportări 2
raportări statistice 1
realizarea indicatorilor 1
realizarea planului de împăduriri 2
realizări masă lemnoasă 1
resurse financiare 1
SCI-uri,SPA-uri actualizate 1
situația fondului forestier național 1
situația proprietarilor de fond forestier din situri 2
studii și cercetări 1
suprafețe administrate 1
tehnice 1
transfer tehnologic și expertiză/consultantă specifică 1
Transmite la Managementul ariilor protejate
amplasare masă lemnoasă 1
biodiversitate 1
controale 1
date referitoare la întocmirea planurilor de management 1
date statistice 1
documentație lucrări exploatare lemn 1
documentație proiect amenajament silvic 1
documentații de aranjare a lucrărilor de intervenții 1
hărți/limitele ariei 11
legislație 1
lucrări efectuate 1
lucrări propuse de amenajament 1
planul de management 14
planuri de lucru 4
proiecte 1
propuneri legislative 1
rapoarte de activitate 13
raport de mediu 1
răspunsuri 2
regulamente 1
resurse financiare 1
rezultate ale cercetărilor de specialitate 1
SCI-uri,SPA-uri actualizate 1
situația parchetelor de exploatare incluse în situri 1
studii fezabilitate 1
studii și cercetări 1
suprafețe administrate 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
174
suprafețe forestiere incluse în situri 1
tehnice 1
transfer tehnologic și expertiză/consultantă specifică 1
24. Numiți trei categorii de informații pe care instituția dumneavoastră ar trebui să le primească sau
ar trebui să le transmită către celelalte sectoare relevante, pentru a contribui la planificarea strategică
locală și regională:
Ar trebui să primească de la Reprezentanții proprietarilor
amenajamentele silvice 1
aspecte relevante din teren 1
biodiversitate 1
cereri compensare restricții 1
cereri contractare servicii 1
cereri desfășurare activități 1
cerințele pe termen lung 1
delimitare proprietăți 1
efective 1
folosința terenului 1
hărți cadastrale 1
limitele de proprietate 1
locuri tradiționale 1
măsuri de management aplicate 1
planurile de dezvoltare 1
probleme 1
programe 1
proiecte 1
sociale 1
strategii și planuri de dezvoltare existente 1
suprafețe 1
titlurile de proprietate 1
trebuințe 1
Ar trebui să primească de la Agricultură
biodiversitate 1
capacitate suport pășuni 1
date statistice 1
delimitare proprietate 1
hărți 1
plan combatere chimică 1
resurse financiare 1
speciile controlate agricol 1
strategii și planuri de dezvoltare existente 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
175
studii pedologice 1
substanțe folosite în combaterea chimica 1
suprafețe 1
suprafețe ce pot fi preluate pentru împăduriri 1
tehnice 1
Ar trebui să primească de la Managementul Apei și Piscicultură
aviz exploatare arbori dig mal 1
biodiversitate 1
bonitate 2
calitatea apei 1
efective 1
fauna 1
hărți 1
legislație 1
planurile de dezvoltare 1
resurse financiare 1
riscuri și managementul riscurilor 1
speciile introduse 1
strategii și planuri de dezvoltare existente 1
suprafețe 1
suprafețe ce pot fi preluate pentru împăduriri 1
Ar trebui să primească de la Managementul Faunei Sălbatice
autorizațiile de vânătoare emise 1
avizarea cotei de recoltă 1
biodiversitate 1
bonitate 1
date statistice 1
evaluarea speciilor 1
fauna 1
fond de vânătoare 1
informare asupra activităților 1
plan vânători în fond forestier 1
resurse financiare 1
situația efectivelor de vânat 3
situația recoltarii cotelor anuale 1
strategii și planuri de dezvoltare existente 1
suprafețe 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
176
Ar trebui să primească de la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
activități culturale 1
administrative 1
biodiversitate 1
date statistice 1
delimitarea localității 1
evidența pășuni comunale 1
evidența stâne câini 1
informări 1
legislație 1
locuri cu tradiții 1
monumente de cultură 1
nevoi locale 1
obiective de conservat 1
plan înființare capacități cazare 1
planurile de dezvoltare 2
accesarea fondurilor europene 1
proiectele 1
pug 1
resurse financiare 1
situația terenurilor degradate locale 1
strategii și planuri de dezvoltare existente 2
suprafețe 1
suprafețe ce pot fi preluate pentru împăduriri 1
Ar trebui să primească de la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor
strategice
accesarea fomnduriloe europene 1
biodiversitate 1
date statistice 1
delimitarea regiunii 1
informări 1
legislație 1
locuri cu tradiții 1
monumente de cultura 1
planificare și strategie 1
proiecte de investiții în zona protejată 1
resurse financiare 1
situația terenurilor degradate din regiune 1
strategii și planuri de dezvoltare existente 2
suprafețe 1
suprafețe ce pot fi preluate pentru împăduriri 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
177
Ar trebui să primească de la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor
strategice
biodiversitate 1
eficientizarea și educarea comunităților locale privind problemele de mediu 1
fonduri 1
informări 1
informații mai detaliate despre custozii ariilor naturale 1
legislație 2
mod de realizare 1
obiective strategice 1
planificare și strategie 1
proiecte de investiții în zona 1
proiecte eligibile pentru sit 1
resurse financiare 1
rezultate obtinute 1
strategii și planuri de dezvoltare existente 2
subvenții pentru terenurile din sit 1
suprafețe 1
surse de finanțare 1
Ar trebui să primească de la Managementul ariilor protejate
amplasamentul ariilor protejate și a siturilor N2 1
avize lucrări diverse și proiecte 1
biodiversitate 1
cuantumul despăgubirilor pentru lipsa intervențțiilor în fondul forestier 1
date inventariere și monitorizare specii și habitate 1
impactul asupra comunităților cost-beneficiu 1
îndrumare 1
informări 1
legislație 1
obiective strategice 1
planificare controale 1
planul de management 2
proiecte 1
resurse financiare 1
rezultate obtinute 1
speciile și sau habitatele naturale protejate și conservate 1
strategii și planuri de dezvoltare existente 2
suprafețe 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
178
Ar trebui să transmită la Reprezentanții proprietarilor
adeverințe compensare restricții 1
amplasarea lucrărilor silvice 1
autorizații exploatare arbori 1
avantajele și dezavantajele costuri beneficii 1
avize desfășurare activități 1
biodiversitate 1
cuantumul despăgubirilor pentru lipsa intervențiilor în fondul forestier 1
diverse date 1
efectele lucrărilor 1
includerea terenurilor în arii protejate 1
legislația ariilor naturale naturale protejate 2
limite de hotar 1
locuri culturale 1
oferta de puieți pentru împădurire 1
planul de management 2
planurile de lucru 1
proiectarea lucrărilor în timp 1
resurse financiare 1
speciile și sau habitatele naturale conservate 1
studii și analize 1
suprafețe cu tradiții 1
tehnice 1
Ar trebui să transmită la Agricultură
amplasarea lucrărilor silvice 1
asortiment specii forestiere folosite 1
biodiversitate 1
efectele lucrărilor 1
efective de vânat și specii 1
locuri cu tradiții 1
plan combatere chimică în păduri 1
plan de management 1
proiectarea lucrărilor în timp 1
resurse financiare 1
studii pedologice 1
tehnice 1
zone supuse combaterii chimice 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
179
Ar trebui să transmită la Managementul Apei și Piscicultură
amplasarea lucrărilor silvice 1
biodiversitate 1
bonitate piscicola 1
cereri avize exploatare arbori dig mal control 1
efectele lucrărilor 1
efectivele piscicole 1
informații fonduri piscicole 1
legislație 1
plan control diguri 1
plan de management 2
planurile de lucru 1
reglementări în domeniu 1
resurse financiare 1
studii și analize 1
tehnice 1
Ar trebui să transmită la Managementul Faunei Sălbatice
amplasarea lucrărilor silvice 1
aprobarea cotelor de recoltă anuală 2
biodiversitate 1
bonitate 1
cota de recoltă 1
diverse date 1
efectele lucrărilor 1
evaluarea efectivelor de vânat 2
informări 1
legislație 1
plan combatere chimică 1
plan de management 3
planurile de lucru 1
reglementări în domeniu 1
resurse financiare 1
situația fondurilor cinegetice gestionate 1
speciile periclitate 1
studii și analize 1
tehnice 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
180
Ar trebui să transmită la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
amplasarea lucrărilor silvice 1
biodiversitate 1
cota anuală de tăiere a masei lemnoase și suprafața de împădurit 1
efectele acestor lucrări 1
informări 1
legislație 1
plan de management 1
planurile de lucru 1
posibilitate resursa locală lemn 1
proiectarea lucrărilor în timp 1
resurse financiare 1
structura de proprietate a fondului forestier 1
studii și analize 1
suprafața de fond forestier administrată 1
tehnice 1
zone cu tradiție populară 1
zone culturale 1
Ar trebui să transmită la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
amplasarea lucrărilor silvice 1
biodiversitate 1
cota de tăiere anuală și suprafața de împădurit 1
efectele lucrărilor 1
grafic de împădurire 1
informări 1
legislație 1
număr de puieți necesari 1
plan de management 1
planurile de lucru 1
programul de achiziție terenuri neforestiere pentru introducere în circuitul forestier 2
proiectarea lucrărilor în timp 1
resurse financiare 1
structura de proprietate a fondului forestier 1
studii și analize 1
suprafața de fond forestier administrată 1
suprafața pe care s-ar inființa perdele de protecție 1
tehnice 1
zone cu tradiții 1
zone culturale 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
181
Ar trebui să transmită la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
amplasarea lucrărilor silvice 1
biodiversitate 1
diverse date 1
efectele acestor lucrări 1
informări 1
legislație 1
plan de management 1
planurile de lucru 1
proiectarea lucrărilor în timp 1
rapoarte 1
resurse financiare 1
studii și analize 1
tehnice 1
Ar trebui să transmită la Managementul ariilor protejate
amplasarea lucrărilor silvice 1
biodiversitate 1
diverse date 1
documentație lucrări și proiecte diverse 1
efectele lucrărilor 1
efectul acțiunilor în raport cu obiectivele protejate 1
informare evenimente deosebite 1
informări 1
informări privind acțiunile silvice necesare a se executa 1
legislație 1
plan de management 1
plan organizare turism 1
planurile de lucru 1
poziționarea concretă a speciilor și habitatelor în cadrul siturilor și cerintele ecologice
ale acestora 1
proiectarea lucrărilor în timp 1
resurse financiare 1
studii și analize 1
tehnice 1
temeiul legal al acțiunilor 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
182
29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre
planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în
țară: (răspunsuri multiple)
Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul
a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi
în țară. Cele mai mult persoane (31,2%) consideră că proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi baza pentru planurile strategice iar 30,1%
consideră că proiectele de finanțare se întocmesc pe baza priorităților economice, politice și sociale.
Doar 21,5% dintre respondenți au declarat că planificarea strategică se realizează după prioritățile
impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și
socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste
priorități.
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi
baza pentru planurile strategice.
29 23,2% 31,2%
Planificarea strategică se realizează pe baza
proiectelor depuse spre finanțare.
24 19,2% 25,8%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
economice, sociale și politice iar apoi se alocă
fondurile europene pe aceste priorități.
24 19,2% 25,8%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
impuse de menținerea pe termen lung a resurselor
naturale, prioritățile de dezvoltare economică și
socială indiferent de contextul politic, iar fondurile
europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
20 16% 21,5%
Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza
priorităților economice, politice și sociale.
28 22,4% 30,1%
Total 125 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se
constată o preferință clară a populației intervievate (74,2%) spre realizarea unei planificări
strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de
dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene ar trebui
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
183
alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă despre cum
ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile.
30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar
trebui să existe între planificarea strategică și finanțările europene: (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza planurilor strategice
23 17,2% 24,7%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe
baza proiectelor depuse spre finanțare.
17 12,7% 18,3%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile economice, sociale și politice pentru care
ar trebui apoi alocate fondurile europene.
13 9,7% 14%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a
resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic,
iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de
aceste priorități
69 51,5% 74,2%
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza priorităților economice, politice și sociale.
12 9% 12,9%
Total 134 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
184
Nivelul de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă
integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să
contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000
Componenta cognitivă
Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile
relevante
75%
Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice 74,2%
Medie 75%
Componenta comportamentală prezentă
Comunicarea între instituții 45,1%
Comunicare frecventă între instituții*
Instituțiile solicită date**
Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție**
Instituțiile răspund la solicitări**
Instituțiile organizează dezbateri**
36,8%
48,1%
48,6%
50,8%
41,4%
Componentă comportamentală viitoare
Interesul de a colabora cu alte instituții*** 67,6%
*acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 17 (număr. total de
instituții)
** acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 14 (număr. total de
instituții)
***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des” prin împărțire la 14
(număr. total de instituții)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
185
În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (75%) au o percepție corectă la nivel
teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre
modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se
concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 45,1% dintre respondenți au dat răspunsuri
afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice.
Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul
componentei comportamentale viitoare. Doar 67,6% dintre respondenți și-au manifestat interesul
de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
186
DOMENIU DE LUCRU – AGRICULTURĂ
Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000
La nivelul populației intervievate există 60,8% persoane care manifestă un grad ridicat de
înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000.
Această acceptare a rețelei Natura 2000 are la bază mai degrabă rațiuni economice care
implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele naturale de care dispun și mai puțin
ideea de protejare și conservare a mediului ca valoare centrală. 63,9% au declarat faptul în siturile
Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a
se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional și doar 16,7% consideră
că principiul de bază este protejarea mediului înconjurător. De asemenea 33,3% dintre persoanele
intervievate consideră această rețea este importantă datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc
prin care se contribuie la dezvoltarea comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea
unor activități aducătoare de profit, cum ar fi turismul, agricultura ecologică etc.
6,3% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.
Aceste persoane percep această rețea ca povară pentru instituțiile statului și pentru comunități
deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum ar fi cele agricole și economice. Comparativ cu
celelalte domenii de lucru, în acest domeniu există numărul cel mai mic de persoane care se axează
pe aceste probleme generate de rețeaua Natura 2000.
La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme
care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei
rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o
slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările
siturilor Natura 2000. De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul
siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la
creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 46,7% dintre respondenți reclamă
acest lucru.
Persoanele din acest domeniu de lucru reclamă în număr multe mai mare decât persoanele
din celelalte domenii de lucru o relație deficitară cu administratorii de arii protejate și o
nerespectare a reglemetărilor Natura 2000 în aceste situri.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
187
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Aproximativ 38,8% din respondenți înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate.
Jumătate din persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală a vieții care trebuie conservată și
protejată.
La nivelul populației investigate există un nivel redus de cunoaștere a serviciilor de mediu.
21,9% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu. La nivelul acestui domeniu de
lucru se remarcă gradul cel mai scăzut de informare privind serviciile de mediu.
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Se remarcă un număr mic de respondenți care au cunoștințe solide despre procesul de
planificare strategic atât la nivel teoretic dar și la nivel practic prin participarea/furnizarea de date
necesare elaborării unor planuri strategice. 33,9% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat
de cunoaștere a procesului de planificare strategică.
Persoanele din acest domeniu alături de persoanele din domeniul managementului apei au
gradul cel mai scăzut de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale
care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la
îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Deși 69,4% dintre persoanele intervievate din acest domeniu de lucru au declarat că se
ghidează des după documente strategice doar 26,4% dintre acestea au menționat tipurile de
documente după care se ghidează. Restul persoanelor au dat răspunsuri care nu vizau
strategii/planuri strategice ci alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anumit document
strategic. Se remarcă gradul cel mai scăzut de identificare a unor documente strategice, comparativ
cu celelalte domenii de lucru, ceea ce denota gradul cel mai scăzut de utilizare a unor astfel de
documente în munca pe care o desfășoară repondenții.
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare
durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea
biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Majoritatea persoanelor intervievate (72,3%) au o percepție corectă la nivel teoretic despre
ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre modul în care ar
trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se concretizează la nivel
comportamental. Aproximativ 24,4% dintre respondenți au dat răspunsuri afirmative privind
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
188
implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice. Această atitudine
favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul componentei
comportamentale viitoare. Doar 60,7% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a colabora
cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu
respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si
habitatelor.
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
Administratorii ariilor protejate
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu.
Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Autoritatea Națională Apele Române
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
189
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.
La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate
în general. 90,2% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 88,9%
consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii
percepute sunt date de atragerea turiștilor (84,8%), atragerea fondurilor publice sau europene
pentru aceste zone (91,6%) și faptul că aceste arii favorizează dezvoltarea activităților agricole
și economice durabile (81,9%).
Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în
protejarea și conservarea ariei naturale protejate (93,1%) cât și instituțiile statului. Referitor la
acestea, 41,7% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru protejarea ariei
protejate.
Nivel scăzut de acceptare și înțelegere.
Deși majoritatea persoanele intervievate sunt actori responsabili de gestionarea resurselor
naturale sau persoane cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor Natura 2000,
doar 62,5% dintre aceștia consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru
activitatea pe care o desfășoară.
18% dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei Natura 2000 nu a condus la
beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale sau
dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (5,6%). 7% dintre persoanele intervievate
consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de stat.
Date estimate.
Deși afirmațiile au un grad ridicat de dezirabilitate, aceste date sugerează o ierarhie a
principalelor beneficii date de aceste situri Natura 2000 la nivelul eșantionului investigat și o
ierarhie a principalelor probleme pe care această rețea le implică. Pentru o estimare mai realistă a
procentelor celor care au o atitudine favorabilă implementării acestei rețele Natura 2000, la
afirmațiile pozitive din scala Lickert s-au luat în calcul doar răspunsurile la categoria „sigur acest
enunț mi se potrivește”. Astfel, putem concluziona că percepțiile respondenților față de Rețeaua
natura 2000 se împart în două categorii: cei care se axează pe beneficiile implementării acestei
rețele și cei care se axează pe dezavantajele pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează
pe beneficii sunt acele persoane cu un grad ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000.
Persoanele care se axează pe dezavantaje au un grad scăzut de înțelegere și acceptare Cele mai
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
190
multe persoane fac parte din grupul celor care se axează pe beneficiile pe care această rețea le
aduce.
Atitudinea respondenților față de Rețeaua Natura 2000
Avantaje aduse de Rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de Rețeau Natura 2000
Procente categoria “sigur acest enunț mi se
potrivește, nu celălalt”
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu
celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta
mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ
mi se potriveşte, nu celălalt”
Aduce avantaje comunității locale 69,4% În ultimii ani ariile protejate au devenit o
povară pentru comunități și instituțiile de stat
7%
Ariile protejate atrag mai mulți
turiști
63,9% Ariile protejate împiedică dezvoltarea
activităților agricole și economice durabile
5,6%
Ariile protejate ajută la atragerea de
fonduri publice sau europene
61,1% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru
activitatea pe care o desfășor
-
Ariile protejate reprezintă o resursă
esențială pentru dezvoltarea durabilă
63,9%
Membrii comunității locale ar trebui
să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
76,4%
Ariile protejate favorizează
dezvoltarea activităților agricole și
economice durabile*
56,9%
*acest indicator a fost inclus în lista avantajelor doar la acest sector de activitate deoarece a obținut scoruri mari
Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos, reflectă poziția pe
care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților.
41,7% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor
protejate. De asemenea, se consideră că autoritățile direct responsabile nu au depus eforturi
suficiente ca prin implementarea unor proiecte în aceste arii protejate să contribuie la protejarea
mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 18%
dintre respondenți au declarat acest lucru.
Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”
Instituțiile statului nu depun suficiente
eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
41,7% Ariile protejate nu au condus la crearea
de noi locuri de muncă în comunitățile
locale
18%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
191
1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?
Enunţ
Sigur acest
enunţ mi
se
potriveşte
şi nu
celălalt
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Sigur
acest
enunţ mi
se
potriveşt
e şi nu
celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Aria protejată aduce
avantaje comunității
locale
69,4% 13,9% 6,9% 2,8% 1,4% 5,6% Aria protejată aduce
dezavantaje comunității
locale
Membrii comunității
locale ar trebui să se
implice în protejarea
și conservarea ariei
naturale protejate
76,4% 12,5% 4,2% 1,4% 5,6% Membrii comunității
locale nu ar trebui să se
implice în protejarea și
conservarea ariei
naturale protejate
Instituțiile statului
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
13,9% 18,1% 11,1% 8,3% 2,8% 18,1% 20,8% 6,9% Instituțiile statului nu
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
resursă strategică
pentru comunități și
instituțiile de stat
30,6% 31,9% 9,7% 15,3% 2,8% 4,2% 5,6% În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
povară pentru
comunități și instituțiile
de stat
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
192
Ariile protejate atrag
mai mulți turiști
63,9% 16,7% 4,2% 5,6% 2,8% 1,4% 5,6% Ariile protejate
împiedică turismul
Ariile protejate au dus
la crearea de noi
locuri de muncă în
comunitățile locale
23,6% 9,7% 20,8% 22,2% 1,4% 8,3% 8,3% 5,6% Ariile protejate nu au
condus la crearea de
noi locuri de muncă în
comunitățile locale
Ariile protejate
favorizează
dezvoltarea
activităților agricole
și economice durabile
56,9% 18,1% 6,9% 8,3% 5,6% 4,2% Ariile protejate
împiedică dezvoltarea
activităților agricole și
economice durabile
Ariile protejate ajută
la atragerea de
fonduri publice sau
europene
61,1% 19,4% 11,1% 4,2% 4,2% Ariile protejate
împiedică atragerea de
fonduri publice sau
europene
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
dezvoltarea durabilă
63,9% 16,7% 8,3% 5,6% 5,6% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
în calea dezvoltării
durabile
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
activitatea pe care o
desfăşor
33,3% 12,5% 16,7% 25% 12,5% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
pentru activitatea pe
care o desfășor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
193
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
194
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
195
2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru
România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 32 44,4%
Importantă 31 43,1%
Nici importantă nici
neimportantă
4 5,6%
Puțin importantă 2 2,8%
Deloc importantă 2 2,8%
Nu știu/nu răspund 1 1,4%
Total 72 100%
Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.
Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază
ca importantă această rețea pentru România, 87,4% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat
grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte
importantă”, 44,4%. Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste
răspunsuri. Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat
rețeaua Natura 2000 ca fiind importantă pentru România. O parte dintre presoane acordă importanță
acestei rețele din motive ce țin de protejarea mediului înconjurător. Respondenții consideră că
prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea existentă la ora actuală. O altă parte
dintre persoane consideră importantă această rețea din motive ce țin de dezvoltarea durabilă și
atragerea fondurilor pentru comunitățile din zonă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea
se poate contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi deoarece de
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
196
pot atrage fonduri punblice și europene. Per ansamblu, se poate spune că atitudinea pozitivă a
persoanelor față de această rețea vine mai degrabă din perspectiva avantajelor socio-economice.
Persoanele care nu au dorit să răspundă la această întrebare sunt persoane care au declarat că
nu au cunoștințe despre această rețea.
Aproximativ 33,3% dintre persoanele din acest domeniu de lucru acordă importanță acestei
rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea
comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum
ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 27,8% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele
din motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător.
6,9% dintre persoanele din acest domeniu au declarat că nu au detalii despre Natura 2000.
Motivele pentru care Rețeaua Natura 2000 este importantă pentru România
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Protejarea
mediului
Această rețea aduce în prim plan protecția mediului înconjurător. Are un
rol important în protecția naturii și în menținerea bogățiilor naturale pe o
durată lungă de timp.. Însă restricțiile privind activitățile permise sunt prea
puține în unele cazuri. Se asigură protecția zonelor cu fauna și flora cele
mai importante pentru România dar și pentru Europa. În plus, tot ce vine
impus de la Comisia europeană sau de la parteneri externi este mai ușor de
acceptat de către clasa politica și de către funcționarii statului
20
Dezvoltarea
durabilă
Includerea unor arii în acestă rețea ar putea aduce beneficii comunităților.
Se asigură o premisă pentru dezvoltarea durabilă a zonelor respective.
Având printre cele mai mari situri Natura 2000 din Europa, atragem turiști,
bani UE pentru o dezvoltare durabilă, iar generațiile viitoare pot fi
mulțumite de prezervările actuale ale natura 2000.
13
Imaginea
României
Această rețea ajută la conservarea valorilor naturale incluse în circuitele
turistice iar acestea pot îmbunătăți imaginea Romaniei și pot fi surse de
venit pentru România.
2
Atragerea de
fonduri
(europene/
publice)
Prin această rețea se pot atrage fonduri europene pentru proiecte de
dezvoltare durabilă dar și subvenții și plăți compensatorii.
9
Informarea
cetățenilor
Această rețea contribuie și la informarea și educarea populației pentru
protejarea mediului înconjurător
2
18.Care este primul cuvânt la care vă gândiţi atunci când auziți de siturile Natura 2000?
Această întrebare a avut drept scop identificarea unor elemente definitorii ale viziunii lor
asupra siturilor Natura 2000. Acestea sunt asociate cel mai frecvent cu conceptul de protejare a
biodiversității, a mediului înconjurător.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
197
Mediul înconjurător
protejarea/conservarea mediului/conservarea
(biodiversității/naturii/habitate/specii)
28
arii naturale protejate / rețea ecologică de arii protejate 3
biodiversitate 2
mediu inconjurator/natură 11
specii de plante și animale, habitate naturale 1
rezervație naturală 3
natură curată/sănătoasă nemodificată/respect pentru natură 1
pădure 3
munții Ciucaș/Bucegi 2
frumusețe 2
relație armonioasă între om și natură 1
Dezvoltare socio-economică
dezvoltare durabilă (echilibru între sistemul socio economic și potențialul
natural)
2
viitor 1
Asocierea cu protejarea mediului este mai degrabă din rațiuni economice care implică
dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele naturale de care dispun. 63,9% au declarat
faptul în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor
naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional.
Doar pentru 16,7% dintre respondenți motivația principală ține în mod deosebit de
protejarea și conservarea mediului înconjurător. Aceste persoane sunt cele care au declarat faptul că
în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale
pentru a se asigura astfel protejarea mediului.
Pentru o gestionare mai bună a acestor situri, respondenții consideră că este nevoie de o
armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000, de o
armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor
Natura 2000, 80,6% respectiv 79,2% au declarat acest lucru. Un procent mai aproape de realitate
poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria „sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”, adică
68,1% respectiv 61,1%.
Problemele ce apar în gestionarea acestor situri țin de o slabă comunicare între părțile
implicate în gestionarea acestor situri (52,8%) și faptul că nu se respectă întocmai reglementările
Natura 2000 (51,4%-procent estimat pornind de la 48,6% care au declarat că se respectă cu
siguranță reglementările Natura 2000).
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
198
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt de
acord
cu acest
enunţ,
nu cu
celălalt
Sunt de
acord mai
degrabă
acest
enunţ,
decât cu
celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord cu
acest enunţ
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord cu
acest enunţ
Sunt de
acord mai
degrabă
acest enunţ
decât cu
celălalt
Sunt de
acord cu
acest
enunţ, nu
cu celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Este nevoie de o
armonizare a legislației
naționale din diferite
domenii cu cea legată
de siturile Natura 2000
68,1% 11,1% 1,4% 2,8% 1,4% 15,3% Nu este nevoie de o
armonizare a legislației
naționale din diferite
domenii cu cea legată
de siturile Natura 2000
Este nevoie de o
armonizare a măsurilor
de management a
resurselor naturale din
situri cu obiectivele
siturilor Natura 2000
61,1% 16,7% 1,4% 5,6% 1,4% 13,9% Nu este nevoie de o
armonizare a măsurilor
de management a
resurselor naturale din
situri cu obiectivele
siturilor Natura 2000
Domeniul în care lucrez
respectă obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile
desemnate
48,6% 18,1% 6,9% 11,1% 1,4% 13,9% Domeniul în care
lucrez nu respectă
obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile
desemnate
Există probleme de
comunicare între părțile
implicate în gestionarea
siturilor Natura 2000
27,8% 13,9% 11,1% 23,6% 5,6% 1,4% 2,8% 13,9% Nu există probleme de
comunicare între
părțile implicate în
gestionarea siturilor
Natura 2000
În siturile Natura 2000
principiile de bază se
referă la gestionarea
44,4% 15,3% 4,2% 9,7% 2,8% 5,6% 8,3% 9,7% În siturile Natura 2000
principiile de bază se
referă la gestionarea
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
199
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se asigura
astfel dezvoltarea
economică durabilă la
nivel local sau regional
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se asigura
astfel protejarea
mediului
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
200
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
201
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
202
25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000?
Număr persoane Procente
Da 59 81,9%
Nu 10 13,9%
Nu știu/nu răspund 3 4,2%
Total 72 100%
În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima
se referea la intenția de implicare în acest management. 81,9% dintre respondenți consideră că
sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la managementul siturilor Natura
2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca un anumit sector să
contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru care ar trebui realizat este
implementarea planurilor de management specifice sectorului dumneavoastră, armonizate cu
planul/planurile de management ale siturilor Natura 2000
Per ansamblu, se poate spune că 93% dintre respondenți au un grad ridicat de informare
privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și doar
7% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din
sectorul de lucru al respondenților.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
203
26.Dacă da, care din afirmaţiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca
sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?
(răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente
din total
răspunsuri
Procente din
total
respondenți
armonizarea planurilor din sectorul
dumneavoastră cu planurile de management ale
siturilor
19 21,3% 20,9%
armonizarea planurilor de management ale
siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră
8 9% 7%
respectarea prevederilor planurilor de
management ale siturilor
22 24,7% 34,9%
implementarea planurilor de management
specifice sectorului dumneavoastră, armonizate
cu planul/planurile de management ale siturilor
Natura 2000
40 44,9% 60,5%
Total 89 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
27. Numiți trei măsuri de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul dumneavoastră
pentru a răspunde cerințelor Natura 2000, respectiv pentru menținerea serviciilor de mediu sau
pentru a contribui la conservare a biodiversității:
Categorie Măsuri de management Frecvența
Măsuri financiare alocari de fonduri (resurse) 1
finantarea tuturor formelor de agricultura ecologica,imbunatatiri
financiare;pastrarea și refacerea domeniului silvic 2
plati compensatorii motivante,detinatorilor de terenuri în sit
Natura2000 1
Măsuri
informare/
comunicare
cooperarea cu organizatii și institutii ce raspund cerintelor N2 2
implicare activa în protectia mediului 1
informare corecta,transparenta de ce este buna practica natura2000 1
o mai buna informare cu privire la conservarea soiurilor "în situ" 1
organizarea informarii clientilor despre N2 1
promovare și marketing 1
protocol colaborare directia pentru agriculotura și autoritatile publice
locale 1
protocol de colaborare intre autoritatile publice locale și dir pentru
agricultura judeteana 1
responsabilizarea(ocoercitie justa,transparenta) beneficiarilor
detinatorilor terenuri/paduri natura2000 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
204
transaparenta la luarea deciziilor în sit 1
Măsuri privind
cadrul legal
control 1
initiative legislative 1
interzicerea scoaterii terenurilor din circuitul agricol 1
limitarea administratorilor de ingr organice și chimice azotoase pește
170 1
obligarea proprietarilor și celor ce exploateaza terenuri agricole sa
faca la 4 ani curatare agrochimica 1
oprirea extinderii(pe orizontala) intravilanului localitatilor 1
Măsuri creșterea
capacității formarea profesionala privind cerintele N2 1
Măsuri de
planificare
strategică
adaptarea planurilor și masurilor de management la obiectivele ariilor
protejate 4
cunoasterea ariilor 1
cunoasterea planificarilor 1
participare la elaborarea planurilor de management ale siturilor 1
Măsuri tehnice
asigurarea logisticii pentru conservarea biodiversității 1
conservarea/pastrarea unei zone de protecție în apropierea parcelelor
agricole-fara tratamente 1
elaborarea unui ghid de bune practici în domeniul agriculturii și
cresterii animalelor 2
exploatarea corecta a terenurilor agricole și a pajistilor 1
folosirea unor produse chimice cu impact minim asupra mediului 1
gestionarea corecta a deseurilor rezultate din activitatile agricole 1
implementare eficienta 1
monitorizarea biodiversității 1
monitorizarea calitatii solului apei și aerului 1
respectarea codurilor de bune practici agricole 1
respectarea legislației în vigoare 1
Din total respondenți din acest domeniu de lucru 30,5% au menționat o serie de măsuri care
ar trebui adoptate/modificate în acest domeniu, pentru a răspunde cerințelor Natura 2000. Acesta
relevă gradul de interes a respondenților față de implicare în problematica siturilor Natura 2000.
Principalele măsurile de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul de lucru
Agricultură, țin de măsuri tehnice și măsuri privind cadrul legal.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
205
28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu
administratorii sau custozii de arii protejate: (un singur răspuns)
Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o
reprezintă cu administratorii de arii protejate. 65,3% dintre persoane nu dezvoltă o relația
constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc, fie doar sunt informați
ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la
aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se
poate estima că aproximativ 69,5% dintre respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de
arii protejate.
30,5% dintre persoane au declarat că au o colaborare bună administratorii de arii protejate,
cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale instituțiilor, astfel
încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.
Număr persoane Procente
Știm că există administratorii sau custozii ariilor
protejate, dar nu colaborăm.
31 43,1%
Suntem informați ocazional cu privire la activitățile
și problemele ariilor protejate de către administrator.
16 22,2%
Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea
planurilor de management ale ariilor protejate.
6 8,3%
Adaptăm planurile și măsurile noastre de
management la obiectivele ariilor protejate.
10 13,9%
Implementăm alături de administratori/custozi
măsurile de management pentru aria protejată.
6 8,3%
Nu răspund 3 4,2%
Total 72 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
206
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
Aduce avantaje comunității locale 69,4%
Ariile protejate atrag mai mulți turiști 63,9%
Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 61,1%
Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 63,9%
Ariile protejate favorizează dezvoltarea activităților agricole și economice
durabile* 56,9%
Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
76,4%
Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 44,4%
Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea
mediului*
27,8%
Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul
siturilor
81,9%
Interesul față de adoptarea unor măsuri de management în sectorul de
lucru pentru a se respecta cerințele Natura 2000
30,5%
Nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite
pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura
2000 în mod eficient
93%
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 60,8%
*acest indicator a fost inclus în lista avantajelor doar la acest sector de activitate deoarece a obținut scoruri mari *procent calculat din total respondenți din acest domeniu de lucru
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
207
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și
instituțiile de stat
7%
Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice
durabile
5,6%
Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o
desfășor
-
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 6,3%
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților
responsabile de gestionarea acestora din prisma persoanelor intervievate
Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
41,7%
Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale
18%
Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 52,8%
Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 51,4%
Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 69,5%
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 46,7%
*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că în domeniul în care lucrează
respondenții se respectă reglementările Natura 2000)
În concluzie, putem afirmă că aproximativ 60,8% manifestă un grad ridicat de înțelegere și
acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv. Cu
alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale sau cu atribuții în
problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de
informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma
acestei rețele precum și a modului în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul
siturilor.
6,3% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.
Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară
pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum
ar fi cele agricole și economice.
De asemenea, aproximativ 46,7% susțin faptul că la nivelul autorităților responsabile cu
gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă
a acestor autorități față de implementarea acestei rețele de situri. Există o slabă comunicare între
părțile implicate în gestionarea siturilor, există o slabă comunicare cu administratorii de arii
protejate, nu se respectă întocmai reglementările siturilor Natura 2000.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
208
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE
5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
biodiversitate? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a
organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.
19 26,4%
Biodiversitatea include diversitatea genetică,
specifică, ecosistemică, antropică.
6 8,3%
Biodiversitatea include varietatea organismelor vii
și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte
ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale
căror părți sunt), ce se constituie într-un capital
natural care asigură resursele naturale şi serviciile
de mediu care stau la baza dezvoltării socio-
economice.
47 65,3%
Total 72 100%
Total răspunsuri corecte 66 91,7%
Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 91,7% dintre
respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 8,3% au dat un
răspuns eronat.
6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 45 62,5%
Importantă 24 33,3%
Nici importantă nici neimportantă 1 1,4%
Deloc importantă 2 2,8%
Total 72 100%
95,8% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din
aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este
procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 62,5%. Persoanele
intervievate sunt divizate privind motivele pentru care au dat un anumit răspuns. 31,9% dintre
persoanele din acest domeniu consideră importantă bidiversitate din motive ce țin de protejarea
mediului înconjurător iar 23,6% dintre persoane consideră că prin aceasta se poate asigura atragerea
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
209
fondurilor publice sau europene și implicit dezvoltarea durabilă a localităților din vecinătatea ariilor
protejate.
Motivele pentru care biodiversitatea este importantă
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Dezvoltarea
țării/
identitatea
țării noastre
Biodiversitatea este văzută ca un brand al României, deoarece aici mai
există încă ecosisteme complexe, insulă pentru foarte multe specii de
animale și plante, specii care au dispărut din multe țări europene. Capitalul
natural al României ar trebui să constituie factorul cel mai important în
dezvoltarea socio-eonomică Acesta ne poate oferi o poziție strategică la
nivel european. 5
Fundamentul
vieții
oamenilor
Biodiversitatea este văzută ca sursa principală de viață, rezervă de hrană și
apă. Prin aceasta se asigură conservarea vieții și diversității biologice, a
sănătățății fizice, psihice și spirituale umane, izvor de fericire pentru noi și
urmași. 10
Protejarea
biodiversității
Biodiversitatea ajută la menținerea echilibrului ecosistemelor. Aceasta
permite o adaptarea continuă și mai facilă la schimbările de mediu. Din
cauza dezvoltării economice din ultimele decenii au fost afectate foarte
multe specii și habitate, de aceea trebuie conservat ceea ce a rămas
neafectat. 12
Dezvoltarea
durabilă
Prin biodiversitate se asigură resursele naturale și serviciile de mediu care
stau la baza dezvoltării socio-economice, prin diferite activități economice
printre care și turismul ecologic. 12
Resurse
pentru
oameni
Biodiversitatea reprezintă resurse naturale pentru generațiile prezente și
viitoare și este suportul principalelor activități umane.
1
Atragerea
fondurilor
publice sau
europene
Atragerea fondurilor europene 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
210
7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de
mediu? (răspunsuri multiple)
S-au avut în vedere cinsprezece servicii dintre care doar nouă dintre ele sunt considerate ca parte
integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat cele mai multe servicii
în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte cât și eronate. Astfel,
se poate afirma că există un nivel scăzut de cunoaștere a serviciilor de mediu. 36,2% din total răspunsuri
se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. Gradul cel mai mare de confuzie este legat
de aspectele ce țin de măsurători și analize privind calitatea factorilor de mediu-aer, apă, sol și
realizarea de studii de evaluare a impactului asupra mediului, unde 86,1% respectiv 83,3% dintre
subiecți au menționat aceste aspecte, deși ele nu fac parte din serviciile de mediu. În concluzie, se
poate spune că aproximativ 21,9% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu.
Număr
răspunsuri
Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
solul necesar culturilor sau
construcțiilor
15 3,8% 20,8%
măsurători de zgomot 29 7,4% 40,3%
măsurători și analize privind calitatea
factorilor de mediu-aer, apă, sol
62 15,8% 86,1%
cantitatea și calitatea apei 36 9,2% 50%
obținerea avizelor / acordurilor de
mediu / acordurilor integrate de mediu
43 11% 59,7%
hrana 9 2,3% 12,5%
protecție împotriva calamităților (ex.
inundații, alunecări de teren, oscilații
mari de temperatură)
34 8,7% 47,2%
studii de evaluare a impactului asupra
mediului
60 15,3% 83,3%
fotosinteza 7 1,8% 9,7%
autorizarea activităților cu impact redus
sau semnificativ asupra mediului
35 8,9% 48,6%
formarea solului 12 3,1% 16,7%
reglarea climei 7 1,8% 9,7%
bilanțuri de mediu 21 5,4% 29,2%
valoarea estetică a peisajului 13 3,3% 18,1%
recreere 9 2,3% 12,5%
Total răspunsuri 392 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Total răspunsuri corecte 142 36,2%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
211
În concluzie, se poate afirma că aproximativ 52% din persoanele intervievate au un nivel ridicat
de înțelegere a conceptului de biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la
identificarea corectă a definiției, unde majoritatea au identificat corect definiția, acest procent va scăde
în jurul valorii de 38,8%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 38,8% din respondenți
înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate.
Nivel de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Definirea corectă 91,7%
Importanța acordată biodiversității 62,5%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 31,9%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 21,9%
Medie 52%
Importanța acordată biodiversității 62,5%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 31,9%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 21,9%
Medie 38,8%
*procent din total respondenți din acest domeniu
**medie a procentelor subiecților care au identificat corect serviciile de mediu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
212
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULUI DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ
8.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru
o problemă identificată de către membrii
organizației sau comunității.
15 20,8%
Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale
(organizaționale), incluzând soluții pentru
dezvoltarea acesteia.
19 26,4%
Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor
dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea
situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.
37 51,4%
Nu știu/nu răspund 1 1,4%
Total 72 100%
Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei
afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai
mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică.
51,4% dintre aceștia au identificat afirmația corectă. Cunoștințele despre ceea ce înseamnă în mare
conceptul de planificare strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre etapele
procesului de planificare strategică. Doar 33,3% dintre respondenți au identificat corect afirmația
care reflectă etapele procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
213
9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului
de planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea
pașilor de implementare – alocarea resurselor,
responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul
implementării.
27 37,5%
Descrierea situației actuale - Identificarea
problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –
alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe
avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a
responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea
rezultatelor.
24 33,3%
Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare
– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –
identificarea căilor de atingere a situației dorite –
identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a
căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a
deviațiilor de la direcția stabilită.
14 19,4%
Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației
- stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare –
stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare
6 8,3%
Nu știu/nu răspund 1 1,4%
Total 72 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
214
11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale
planificării strategice (răspunsuri multiple):
Număr răspunsuri Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
Normativele de aplicare a legislației
specifice domeniului analizat
55 26,3% 76,4%
Evaluarea bugetului local 31 14,8% 43,1%
Organizarea procesului de planificare 41 19,6% 56,9%
Poluarea aerului datorită creșterii
traficului auto.
4 1,9% 5,6%
O viziune de dezvoltare împărtășită 24 11,5% 33,3%
Implicarea tuturor părților interesate 51 24,4% 70,8%
Problemele societății în general 3 1,4% 4,2%
Total 209 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
215
Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente
esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților și normativele de aplicare a legislației
specifice domeniului analizat. În funcție de numărul de componente menționate de respondenți, se
poate afirma faptul că 27,8% au un grad ridicat de cunoaștere a componentelor esențiale planificării
strategice. Aceste persoane au menționat patru sau cinci componente din maximul de cinci posibil.
Număr
răspunsuri
Procente din total
respondenți
a menționat o componentă 11 15,3%
a menționat două componente 12 16,7%
a mentionat trei componente 29 40,3%
a menționat patru componente 13 18,1%
a menționat cinci componente 7 9,7%
Total 72 100%
12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 16 22,2%
Nu 48 66,7%
Nu răspund 8 11,1%
Total 72 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
216
Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost
formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de
strategii. Datele indică faptul că 22,2% din persoanele intervievate a participat la elaborarea unor
astfel de strategii.
A doua și a trei întrebare vizau identificarea instituției și a anului în care au participat la
elaborarea unei astfel de strategii. După cum se observă în tabelul de mai jos, procentul celor care
au declarat instituția unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii se diminuează la 20,8%
iar acest procent se diminuează în continuare la 15,3% atunci când este vorba de identificarea
anului când au participat la o astfel de strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai
realist al celor care efectiv au participat la o astfel de strategie se poate situa undeva între 15%-22%.
Număr
persoane
Procente din total
respondenți
Au declarat că au participat la elaborarea de planuri
strategice
16 22,2%
Au declarat instituția la care au participat la elaborarea
de planuri strategice
15 20,8%
Au declarat anul la care au participat la elaborarea de
planuri strategice
11 15,3%
Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenţii. Din total
persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 50% s-au implicat în
realizarea a 2-5 strategii.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
217
13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent?
Număr persoane Procente
1 3 18,8%
Între 2 și 5 8 50%
Între 6 și 10 3 18,8%
Peste 10 2 12,5%
Total 16 100%
14.Ați furnizat/furnizaţi informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 26 36,1%
Nu 43 59,7%
Nu răspund 3 4,2%
Total 72 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
218
Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informaţii şi frecvenţa
furnizării acestor informaţii. Astfel, din total persoane intervievate 36% au declarat că au furnizat
informaţii pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre aceştia, cele mai multe persoane transmit
astfel de informaţii anual (50%)
15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații?
Număr persoane Procente
Zilnic 2 7,7%
Săptămânal 2 7,7%
Lunar 1 3,8%
Semestrial 5 19,2%
Anual 13 50%
O dată la câțiva ani 2 7,7%
Nu răspund 1 3,8%
Total 26 100%
Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 33,9%
dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de planificare strategică.
Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 51,4%
Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 33,3%
Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 27,8%
Participarea la elaborarea unor planuri strategice 20,8%
Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 36%
Medie 33,9%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
219
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR AGRICOLE,
MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES CINEGETIC)
CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ
CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA 2000
10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea
pe care o desfășurați?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 43 59,7%
Importantă 23 31,9%
Nici importantă nici neimportantă 3 4,2%
Puțin importantă 1 1,4%
Deloc importantă 1 1,4%
Nu știu/nu răspund 1 1,4%
Total 72 100%
Marea majoritate a respondenților (91,6%) apreciază ca importantă planificarea strategică în
activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea
cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă,
59,7%.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
220
16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră?
Număr persoane Procente
Întotdeauna 17 23,6%
De cele mai multe ori 33 45,8%
Uneori 7 9,7%
Deloc 11 15,3%
Nu știu/nu răspund 4 5,6%
Total 72 100%
69,4% dintre respondenți au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o
desfășoară, după o strategie. Dar acest procent trebuie interpretat cu precauție, în condiţiile în care
la următoarea întrebare unde respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic
după care se ghidează, au răspuns 56,9% din total respondenți din domeniul de lucru agricultură și
doar 26,4% dintre respondenți au identificat corect un document strategic, restul au dat răspunsuri
care nu vizau strategii/planuri strategice ci alte tipuri de documente sau nu au dat o denumire exactă
a unui document strategic. În concluzie, se poate spune că aproximativ 26,4% din persoanele
intervievate din acest domeniu de lucru folosesc documente strategice în activitatea pe care o
desfășoară.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
221
17.Care este documentul strategic după care vă ghidaţi? (răspunsuri multiple)
Categorie Documente strategice Frecvența
Strategie la nivel
european Politica agricolă comună 1
Strategie națională Strategia Ministerului Agriculturi și Dezvoltării Rurale 3
Planul Național de Dezvoltare Rurală 2
Programul Național strategic 1
Strategie sectorială
Pac 2007-2013 4
Ghidul de agromediu elaborat APIA 3
Programe strategice sectoriale 1
Strategie locală planul de dezvoltare locala 1
Plan de management 1
Strategie
instituțională planul de dezvoltare institutionala 1
Planuri anuale sau pe 5 ani 1
Nivel de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale
Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 59,7%
Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea
desfășurată 26,4%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
222
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE DE
DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU
MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI
NATURA 2000
3.Cum aţi defini dumneavoastră conceptul de dezvoltare durabilă?
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Echilibru între
aspectele
sociale,
economice și
ecologice
Acest concept se referă la o dezvoltare care ține cont atât de mediul socio-
economic cât și de mediul înconjurător. Se asigură un echilibru între aceste
aspecte. Dezvoltarea durabilă presupune dezvoltarea comunităților în
armonie cu mediul înconjurător, fără impact negative asupra mediului
înconjurător
13
Interes pentru
generațiile
viitoare
Dezvoltarea durabilă presupune un ansamblu de măsuri de natură
economică, juridică, socială și de mediu care se asigură ca generațiile
viitoare vor beneficia de un mediu înconjurător de care beneficiază și
generația actuală. Se utilizează resursele naturale în limita capacității lor de
a se regenera astfel încât să beneficieze și generațiile viitoare de acestea.
7
Valorificarea
resurselor
naturale
Prin dezvoltarea durabilă se poate menține și valorifica bogățiile naturii,
asigurându-se continuitatea activităților tradiționale generatoare de profit
pentru populația din zona parcurilor naționale și naturale precum și a altor
activități dar cu un impact redus asupra mediului. Se exploatează
responsabil resursele existente fără a neglija necesitățile comunităților
locale și aspectele economice. Se pun în valoare produsele locale, iar
păstrarea resurselor natural se face prin cointeresarea comunității locale și
a celor ce utilizează aceste resurse
2
Dimensiunea
economică
(principala
dimensiune)
Dezvoltarea durabilă este percepută în primul rând prin dimensiunea
economică dar fără a prejudicia mediul înconjurător astfel încât să existe
beneficii maxime cu impact minim. Prin acest tip de dezvoltare se poate
crește numărul de locuri de muncă, se poate dezvolta turismul și astfel se
poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din zonele țintite.
20
Management pe
termen lung
Dezvoltarea durabilă are ca scop menținerea pe o durată de timp cât se
poate de lungă a resurselor naturale. Este cea care asigură gestionarea
resurselor pe termen lung astfel încât aceasta să nu altereze ireversibil
mediul. Îmbunătățirea procesului de planoficare teritorială precum și o serie
de de programe și proiecte la nivel național pot contribui la realiazare
obiectivelor unie dezvoltări durabile.
8
Mediu curat Mediu curat care asigură o viață sănătoasă 1
Dezvoltarea
satelor/
comunităților
Dezvoltarea durabilă este relaționată direct cu dezvoltarea satelor și a
consumului de alimente tradiționale, crearea de locuri de muncă pentru a
numai pleca tinerii de la sate și cu dezvoltarea turismului. Este un proces ce
răspunde nevoilor comunităților.
8
Pentru definirea conceptului de dezvoltare durabilă, în chestionar au fost introduse două
întrebări, una deschisă și una închisă. Întrebarea deschisă a avut rolul de a surprinde eventualele
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
223
nuanțe în definirea conceptului. La întrebarea închisă 97,2% dintre persoane au identificat corect
definiția conceptului de dezvoltare durabilă.
Răspunsurile de la întrebarea deschisă relevă faptul că dezvoltarea durabilă, este percepută
în primul rând prin dimensiunea economică. Aproximativ 38,9% dintre respondenți au dat astfel
de răspunsuri.
4.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
dezvoltare durabilă? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Dezvoltarea durabilă se referă în principal la
mediul economic și social
1 1,4%
Dezvoltarea durabilă se referă la mediul
economic, mediul social și mediul înconjurător.
70 97,2%
Nu știu/nu răspund 1 1,4%
Total 72 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
224
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de
problematica siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt de
acord cu
acest
enunţ, nu
cu
celălalt
Sunt de
acord mai
degrabă
acest
enunţ,
decât cu
celălalt
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Sunt de
acord
cu acest
enunţ,
nu cu
celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Pentru realizarea
unei planificări
strategice pentru
dezvoltare durabilă
este necesar să se
armonizeze
legislația și
strategiile din toate
domeniile
relevante
70,8% 9,7% 4,2% 1,4% 13,9% Pentru realizarea
unei planificări
strategice pentru
dezvoltare durabilă
nu este necesar să se
armonizeze
legislația și
strategiile din toate
domeniile relevante
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
225
Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele
declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 81% dintre
respondenți și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile
relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări
durabile reale. Un procent mai aproape de realitate poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria
„sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”. Astfel, se poate concluziona, că aproximativ 70,8%
consideră că este necesară o astfel de armonizare a legislației.
20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile
Natura 2000:
Nr. Instituție Foarte
rar
Rar
Nici des
nici rar
Des
Foarte
des
Nu este
cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI
INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
2,8% 4,2% 12,5% 4,2% 36,1% 40,3%
2 DIRECŢIA PENTRU
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
8,3% 8,3% 15,6% 23,6% 44,4%
3 REGIA NAȚIONALĂ A
PĂDURILOR
18,1% 4,2% 23,6% 1,4% 1,4% 51,4%
4 DIRECŢIA SILVICĂ 22,2% 4,2% 20,8% 2,8% 1,4% 48,6%
5 OCOALELE SILVICE 23,6% 5,6% 12,5% 1,4% 56,9%
6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE
REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE
16,7% 2,8% 15,3% 2,8% 1,4% 61,1%
7 INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
18,1% 11,1% 9,7% 1,4% 6,9% 52,8%
8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE
ŞI AGROCHIMICE
4,2% 12,5% 13,9% 6,9% 12,5% 50%
9 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
9,7% 9,7% 18,1% 12,5% 11,1% 38,9%
10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI
PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ
ŞI PESCUIT
6,9% 16,7% 16,7% 9,7% 8,3% 41,7%
11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE
ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
12,5% 9,7% 11,1% 13,9% 6,9% 45,8%
12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE
PROTECTIE A MEDIULUI
12,5% 16,7% 12,5% 12,5% 5,6% 40,3%
13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ
APELE ROMÂNE
15,3% 4,2% 16,7% 8,3% 55,6%
14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
6,9% 9,7% 18,1% 6,9% 2,8% 55,6%
15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
18,1% 5,6% 11,1% 5,6% 2,8% 56,9%
16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE
ARII PROTEJATE
18,1% 9,7% 15,3% 4,2% 1,4% 51,4%
17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI
LOCALE
5,6% 15,3% 12,5% 22,2% 13,9% 30,6%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
226
În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de
siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură,
Direcția Pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și autoritățile județene și locale. 40,3%, 39,2%
respectiv 36,1%dintre respondenți au declarat o colaborare frecventă cu această instituție. Pe locul
doi, cu scoruri similare, dar la diferențe remarcabile față de instituțiile de pe locul I (diferența de
procente de peste 15%), se situează autoritățile județene și locale 30% respectiv 36%. Pe locul trei
în ierarhie, cu procente similare, se situează Agenția Județeană de Protecția Mediului (18,1%),
Oficiul Pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (20,8%), Oficiul Județean de Consultanță
Agricolă (23,6%), Oficiul Județan de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (18%) și Oficiul de
Studii Pedologice și Agrochimice (19,4%).
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
227
21.a.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Solicită date.
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
44,4% 12,5% 33,3% 9,7%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
34,7% 2,8% 48,6% 13,9%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 26,4% 16,7% 48,6% 8,3%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
23,6% 18,1% 50% 8,3%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
16,7% 15,3% 56,9% 11,1%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 26,4% 6,9% 55,6% 11,1%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 26,4% 11,1% 52,8% 9,7%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
20,8% 16,7% 54,2% 8,3%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
9,7% 16,7% 59,7% 13,9%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 37,5% 8,3% 45,8% 8,3%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 30,6% 13,9% 47,2% 8,3%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
33,3% 11,1% 47,2% 8,3%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 33,3% 8,3% 48,6% 9,7%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 31,9% 9,7% 47,2% 11,1%
21.b.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
34,7% 1,4% 51,4% 12,5%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
34,7% 54,2% 11,1%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 27,8% 6,9% 56,9% 8,3%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
22,2% 8,3% 61,1% 8,3%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
29,2% 5,6% 52,8% 12,5%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 33,3% 4,2% 54,2% 8,3%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 30,6% 2,8% 55,6% 11,1%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
29,2% 5,6% 54,2% 11,1%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
22,2% 5,6% 58,3% 13,9%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 44,4% 4,2% 44,4% 6,9%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 33,3% 4,2% 55,6% 6,9%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
31,9% 4,2% 54,2% 9,7%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 36,1% 4,2% 51,4% 8,3%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 31,9% 5,6% 8,3% 54,2%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
228
21.c.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Răspund la solicitări
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
38,9% 4,2% 47,2% 9,7%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
34,7% 1,4% 54,2% 9,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 22,2% 5,6% 63,9% 8,3%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
22,2% 5,6% 63,9% 8,3%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
20,8% 4,2% 63,9% 11,1%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 25% 4,2% 62,5% 8,3%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 34,7% 1,4% 55,6% 8,3%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
23,6% 5,6% 59,7% 11,1%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
27,8% 6,9% 52,8% 12,5%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 34,7% 4,2% 54,2% 6,9%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 27,8% 4,2% 59,7% 8,3%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
25% 4,2% 61,1% 9,7%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 31,9% 4,2% 55,6% 8,3%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 38,9% 5,6% 45,8% 9,7%
21.d.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Organizează dezbateri
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
13,9% 16,7% 52,8% 16,7%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
11,1% 12,5% 62,5% 13,9%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 11,1% 12,5% 63,9% 12,5%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE%
11,1% 15,3% 61,1% 12,5%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
5,6% 13,9% 19,4% 61,1%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 11,1% 9,7% 15,3% 63,9%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 9,7% 11,1% 63,9% 15,3%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
6,9% 13,9% 61,1% 18,1%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
5,6% 15,3% 59,7% 19,4%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 36,1% 12,5% 45,8% 5,6%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 23,6% 12,5% 51,4% 12,5%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
29,2% 11,1% 50% 9,7%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 34,7% 8,3% 50% 6,9%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 27,8% 15,3% 48,6% 8,3%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
229
Se remarcă faptul că există o comunicare cam la același nivel cu cele mai multe dintre
instituții. Toate instituțiile se implică mai puțin în organizarea de dezbateri comparativ cu
celelalte tipuri de activități, cu execepția a cinci dintre instituții care sunt percepute cu un grad
ridicat de organizare de dezbateri: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția
Județeană de Protecția Mediului și Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu.
Din aceste date reiese faptul că aceste instituții colaborează ocazional în vederea elaborării
de planuri strategice, nu prea se solicită date, nu prea se răspunde la solicitări, se organizează rar
dezbateri, nu prea se iau în calcul datele puse la dispoziție.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
230
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
Administratorii ariilor protejate
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu.
Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Autoritatea Națională Apele Române
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
231
22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000
ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor?
Nr. Instituție Da
Nu
Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
55,6% 1,4% 43,1%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ
61,1% 1,4% 37,5%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 66,7% 2,8% 30,6%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM
SILVIC ŞI VÂNĂTOARE
62,5% 5,6% 31,9%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU
CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
38,9% 11,1% 50%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI
AGROCHIMICE
63,9% 1,4% 34,7%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
50% 6,9% 43,1%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU
DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT
45,8% 5,6% 48,6%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI
REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
36,1% 8,3% 55,6%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A
MEDIULUI
77,8% 2,8% 19,4%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 69,4% 4,2% 26,4%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
75% 25%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE
72,2% 2,8% 25%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII
PROTEJATE
75% 2,8% 22,2%
Aproximativ 60,7% dintre respondenți conștientizează importanța colaborării dintre
instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările existente
pentru protejarea speciilor și habitatelor.
Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei
creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor
măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii
de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în
viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai
bună în viitor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
232
În prima categorie se regăsesc aceleași instituții care sunt în topul instituțiilor în ce privește
comunicarea prezentă: Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului , Ministerul Mediului și
Schimbărilor Climatice, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Administratorii ariilor
protejate, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Direcția pentru Agricultură și
Dezvoltare Rurală, Autoritatea Națională Apele Române.
Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși
în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcţia Silvică, Inspectoratul
Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice.
23. Numiți trei categorii de informații pe care pe care instituția dumneavoastră le primește sau le
transmite către celelalte sectoare relevante pentru a contribui la planificarea strategică locală și
regională:
Persoanele care au dat informații valide la această întrebare au menționat o colaborare cu
reprezentanții proprietarilor, Silvicultură, Managementul Apei și Piscicultură, Managementul
Faunei Sălbatice, autoritățile locale/regionale/naționale responsabile pentru elaborarea planurilor
strategice și cu administratorii de arii protejate. Această colaborare este mai degrabă
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
233
unidirecțională. Se primesc informații dar nu prea se trasmit. Numărul răspunsurilor la categoria
transmitere de informații este mult mai mic decât la categoria primire de informații. Pentru
îmbunătățirea colaborării între aceste instituții au fost menționate o serie de informații care ar trebui
primite de la aceste instituții și care ar trebui transmise de instituțiile din acest domeniu.
Informațiile enunțate se referă în general la colaborarea dintre instituții și nu toate
informațiile menționate sunt legate de o contribuție la planificarea strategică. Aceste informații sunt
prezentate în tabelele de mai jos.
Primește de la Reprezentanții proprietarilor
categorii de culturi agricole 2
informații despre fermieri 1
informații agricole 1
regulile de conviețuire în siturile Natura 2000 1
informații socio economice 1
tehnologii aplicate 1
structura culturilor 2
efectiv de animale 1
Primește de la Silvicultură
date statistice 1
situri N2 silvice 1
suprafețe administrate 1
tratamente fitosanitare 1
exploatarea pădurilor 1
flora protejată 1
reîmpădurire 1
Primește de la Managementul Apei și Piscicultură
informații tehnice 1
poluarea apelor 1
ror 1
starea raurilor 1
suprafețe administrate 1
utilizarea apei pentru diverse domenii,activități 1
calitatea apelor 1
Primește de la Managementul Faunei Sălbatice
fauna protejată 1
suprafețe administrate 1
efective de vânat 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
234
legislație de protejare a fondului de vânătoare 1
recoltarea exemplarelor coform cotelor aprobate 1
Primește de la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
calamități 1
categorii de culturi agricole 3
număr de animale 1
date statistice 1
descrierea situației actuale 1
informații tehnice 1
înregistrare activități fermieri 1
inundații 1
metodologie, etapele elaborării planurilor strategice 1
număr producători agricole 1
situația administrativă 1
colaboratori 1
cutremure 1
utilizarea pășunilor 1
Primește de la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
date referitoare la regiune 1
Informări ,situații, la nivel de județe 1
pliante 1
direcții 1
obiective 1
Primește de la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
date la nivel național, internațional 1
pliante 1
situația SWOT la nivel național 1
scheme de planificare,chestionare 1
tendințe 1
scopuri 1
Primește de la Managementul ariilor protejate
informații de interes comunitar 1
informații despre biodiversitatea sitului 1
nevoile comunității locale 1
participarea la seminarii 1
informații despre starea siturilor 1
resurse 1
posibilități 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
235
Transmite la Reprezentanții proprietarilor
asociații profesionale 1
culturi agricole 1
informații privitoare la agricultura ecologică 1
oportunități de finanțare europeană 1
tehnice 1
tehnologii aplicate în cultivarea terenurilor agricole 1
agricultura ecologică 1
informații referitoare la îngrășăminte și pesticidele utilizate 2
legislative 1
membrii 1
scheme de plăți compensatorii 1
activități 1
informații despre piața agroalimentară 1
informații privind solul 2
practicile utilizate în agricultura și creșterea animalelor 1
socio economice 1
Transmite la Agricultură
amplasare 1
avize 11
biodiversitate 1
hărți 11
limite 11
plan de management 1
proiect de plan 1
raport de mediu 2
resurse financiare 1
studiu de evaluare adecvat 2
substantele chimice folosite în combatere 1
tehnice 1
Transmite la Silvicultură
date tehnice 1
Transmite la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
adrese și adeverințe 1
planurile strategice întocmite și obiective stabilite 1
tehnice 1
legislative 1
mod utilizare pășuni 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
236
Transmite la Managementul ariilor protejate
obiective, măsuri protecție 1
tehnice 1
24. Numiți trei categorii de informații pe care instituția dumneavoastră ar trebui să le primească sau
ar trebui să le transmită către celelalte sectoare relevante, pentru a contribui la planificarea strategică
locală și regională:
Ar trebui să primească de la Reprezentanții proprietarilor
asociații profesionale 1
informații relevante pentru agricultura și dezvoltarea rurală 1
plan de cultura anual 1
reprezentanții asociațiilor agricole 3
tehnice 1
tehnologia utilizată în agricultură 3
activități desfașurate 1
îngrășămintele și pesticidele utilizate 3
producții agricole 1
socio economice 1
domenii 1
practicile utilizate în cultivarea terenurilor și creșterea animalelor 1
Ar trebui să primească de la Silvicultură
informații relevante pentru agricultura și dezvoltarea rurală 1
suprafețe administrate 1
tehnice 1
socio economice 1
Ar trebui să primească de la Managementul Apei și Piscicultură
informații relevante pentru agricultura și dezvoltarea rurală 2
tehnice 2
utilizarea apei 1
socio economice 1
suprafețe administrate 1
Ar trebui să primească de la Managementul Faunei Sălbatice
efectivele de vânat 1
socio economice 1
recoltarea exemplarelor aprobate 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
237
Ar trebui să primească de la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
activități desfașurate 1
categorii de culturi agricole 1
informații relevante pentru agricultura și dezvoltarea rurală 1
noutăți legislative în domeniul agricol 1
planurile strategice întocmite și obiectivele stabilite 3
prioritățile de dezvoltare locală 1
tehnice 1
socio economice 1
colaboratori 1
Ar trebui să primească de la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor
strategice
date la nivel regional 1
informații relevante pentru agricultura și dezvoltarea rurală 1
legislație 1
obiectivele propuse prin planurile strategice 2
planurile strategice întocmite și obiectivele stabilite 1
prioritățile de dezvoltare regională 1
tehnice 1
directii, domenii 1
socio economice 1
Ar trebui să primească de la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor
strategice
informații relevante pentru agricultura și dezvoltarea rurală 1
instrucțiuni 1
legislație 1
obiectivele propuse prin planurile strategice 1
planurile strategice întocmite și obiectivele stabilite 1
prioritățile de dezvoltare natională 1
tehnice 1
cadru legislativ 1
socio economice 1
metodologie 1
Ar trebui să primească de la Managementul ariilor protejate
condiții minime de exploatare 2
informații relevante pentru agricultura și dezvoltarea rurală 1
obiective și măsuri 2
situația actuală 1
tehnice 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
238
activități desfășurate 1
plan managerial 2
socio economice 1
contracte cu fermierii 2
nevoi locale, resurse existente 1
Ar trebui să transmită la Reprezentanții proprietarilor
bune practici în agricultura și creșterea animalelor 3
date despre fermieri 3
informații relevante pentru instituție 1
tehnice 1
informații privind agricultura ecologică 1
informații privind utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor 1
socio economice 1
informații privind analizele de sol 1
Ar trebui să transmită la Silvicultură
bune practici în agircultura și creșterea animalelor 1
informații relevante pentru acea instituție 1
tehnice 1
socio economice 1
Ar trebui să transmită la Managementul Ape și Piscicultură
informații relevante pentru acea instituție 1
societăți locale 1
tehnice 1
socio economice 1
Ar trebui să transmită la Managementul Faunei Sălbatice
informații relevante pentru acea instituție 1
tehnice 1
socio economice 1
Ar trebui să transmită la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
bune practici în agircultura și creșterea animalelor 3
date despre fermieri 3
informații relevante pentru acea instituție 1
tehnice 1
informații privind utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor 1
socio economice 1
informații referitoare la analizele de sol 2
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
239
Ar trebui să transmită la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
bune practici în agricultura și creșterea animalelor 3
informații relevante pentru acea instituție 1
tehnice 1
informații privind utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor 1
socio economice 1
Ar trebui să transmită la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
bune practici în agircultura și creșterea animalelor 2
informații relevante pentru acea instituție 1
tehnice 1
informații privind solul din ariile protejate 2
socio economice 1
Ar trebui să transmită la Managementul ariilor protejate
bune practici în agricultura și creșterea animalelor 2
informații relevante pentru acea instituție 1
tehnice 1
informații privind utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor 1
socio economice 1
informații referitoare la analizele de sol 1
29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre
planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în
țară: (răspunsuri multiple)
Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul
a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi
în țară. Cele mai mult persoane (44,6%) consideră că proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi baza pentru planurile strategice. Doar 36,9%
dintre respondenți au declarat că planificarea strategică se realizează după prioritățile impuse de
menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială
indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
240
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi
baza pentru planurile strategice.
29 31,2% 44,6%
Planificarea strategică se realizează pe baza
proiectelor depuse spre finanțare.
19 20,4% 29,2%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
economice, sociale și politice iar apoi se alocă
fondurile europene pe aceste priorități.
8 8,6% 12,3%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
impuse de menținerea pe termen lung a resurselor
naturale, prioritățile de dezvoltare economică și
socială indiferent de contextul politic, iar fondurile
europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
24 25,8% 36,9%
Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza
priorităților economice, politice și sociale.
13 14% 20%
Total 93 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
241
Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se
constată o preferință clară a populației intervievate (73,9%) spre realizarea unei planificări
strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de
dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene ar trebui
alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă despre cum
ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile.
30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar
trebui să existe între planificarea strategică și finanțările europene: (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza planurilor strategice
19 18,4% 27,5%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe
baza proiectelor depuse spre finanțare.
10 9,7% 14,5%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile economice, sociale și politice pentru care
ar trebui apoi alocate fondurile europene.
8 7,8% 11,6%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a
resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic,
iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de
aceste priorități
51 49,5% 73,9%
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza priorităților economice, politice și sociale.
15 14,6% 21,7%
Total 103 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
242
În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (72,3%) au o percepție corectă la nivel
teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre
modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se
concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 24,4% dintre respondenți au dat răspunsuri
afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice.
Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul
componentei comportamentale viitoare. 60,7% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a
colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale
cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și
habitatelor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ
243
Nivelul de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă
integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să
contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000
Componenta cognitivă
Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile
relevante
70,8%
Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice 73,9%
Medie 72,3%
Componenta comportamentală prezentă
Comunicarea între instituții 24,4%
Comunicare frecventă între instituții*
Instituțiile solicită date**
Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție**
Instituțiile răspund la solicitări**
Instituțiile organizează dezbateri**
15,8%
28,3%
31,5%
29,2%
17%
Componentă comportamentală viitoare
Interesul de a colabora cu alte instituții*** 60,7%
*acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 17 (număr. total de
instituții)
** acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 14 (număr. total de
instituții)
***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des” prin împărțire la 14
(număr. total de instituții)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
244
DOMENIU DE LUCRU – MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000
La nivelul populației intervievate există 63,6% persoane care manifestă un grad ridicat de
înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare a rețelei Natura 2000 are la bază
mai degrabă rațiuni economice care implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele
naturale de care dispun și mai puțin ideea de protejare și conservare a mediului ca valoare centrală.
79% au declarat faptul în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea
responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel
local sau regional.De asemenea 21,4% dintre persoanele intervievate consideră această rețea este
importantă datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea
comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum
ar fi turismul, agricultura ecologică etc.
16,6% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.
Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară
pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum
ar fi cele agricole și economice. La acest domeniu există un număr mai mare de persoane care
reclamă aceste dezavantaje ale rețelei decât media per total eșantion.
La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme
care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei
rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o
slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările
siturilor Natura 2000. De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul
siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la
creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 35,7% dintre respondenți reclamă
acest lucru.
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Aproximativ 34,7% din respondenți înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate.
Aceste persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală a vieții care trebuie conservată și protejată.
La nivelul populației investigate există un nivel redus de cunoaștere a serviciilor de mediu.
32,6% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu. Comparativ cu celelalte domenii
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
245
de lucru, la acest domeniu de lucru se remarcă un număr mai mic de persoane care acordă o
importanță deosebită biodiversității.
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
48,5% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de
planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale
care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la
îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Persoanele intervievate nu au dat răspunsuri la întrebarea care viza strategiile/planurile
strategice utilizate, ceea ce poate indica un grad scăzut de informare privind elaborarea unor planuri
strategice sectoriale.
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare
durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea
biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Majoritatea persoanelor intervievate (71,8%) au o percepție corectă la nivel teoretic despre
ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre modul în care ar
trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se concretizează la nivel
comportamental. Aproximativ 22,4% dintre respondenți au dat răspunsuri afirmative privind
implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice. Această atitudine
favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul componentei
comportamentale viitoare. Doar 68,9% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a colabora
cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu
respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si
habitatelor.
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Direcția Silvică
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Administratorii ariilor protejate
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
246
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.
La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate
în general. 92,8% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 92,8%
consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii
percepute sunt date de atragerea turiștilor (100%) și atragerea fondurilor publice sau europene
pentru aceste zone (93%).
Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în
protejarea și conservarea ariei naturale protejate (100%) cât și instituțiile statului. Referitor la
acestea, 35,7% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru protejarea ariei
protejate.
Nivel scăzut de acceptare și înțelegere.
92,8% dintre aceștia consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru
activitatea pe care o desfășoară iar 7,1% declară că această rețea reprezintă un obstacol pentru
activitatea pe care o desfășoară.
Un procent de 7%-28% dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei Natura 2000
nu a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în comunitățile
locale (7,1%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (14,2%). Chiar mai mult
de atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea acestei rețele deoarece
consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de stat (28,5%).
Date estimate.
Deși afirmațiile au un grad ridicat de dezirabilitate, aceste date sugerează o ierarhie a
principalelor beneficii date de aceste situri Natura 2000 la nivelul eșantionului investigat și o
ierarhie a principalelor probleme pe care această rețea le implică. Pentru o estimare mai realistă a
procentelor celor care au o atitudine favorabilă implementării acestei rețele Natura 2000, la
afirmațiile pozitive din scala Lickert s-au luat în calcul doar răspunsurile la categoria „sigur acest
enunț mi se potrivește”. Astfel, putem concluziona că percepțiile respondenților față de Rețeaua
natura 2000 se împart în două categorii: cei care se axează pe beneficiile implementării acestei
rețele și cei care se axează pe dezavantajele pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează
pe beneficii sunt acele persoane cu un grad ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000.
Persoanele care se axează pe dezavantaje au un grad scăzut de înțelegere și acceptare. Cele mai
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
247
multe persoane fac parte din grupul celor care se axează pe beneficiile pe care această rețea le
aduce. Tabelul de mai jos prezintă valorile obținute de indicatorii care măsoară
avantajele/dezavantajele aduse de Rețeaua Natura 2000.
Atitudinea respondenților față de Rețeaua Natura 2000
Avantaje aduse de Rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de Rețeau Natura 2000
Procente categoria “sigur acest enunț mi se
potrivește, nu celălalt”
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu
celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta
mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ
mi se potriveşte, nu celălalt”
Aduce avantaje comunității locale 35,7% În ultimii ani ariile protejate au devenit o
povară pentru comunități și instituțiile de stat
28,5%
Ariile protejate atrag mai mulți
turiști
57,1% Ariile protejate împiedică dezvoltarea
activităților agricole și economice durabile
14,2%
Ariile protejate ajută la atragerea de
fonduri publice sau europene
57,1% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru
activitatea pe care o desfășor
7,1%
Ariile protejate reprezintă o resursă
esențială pentru dezvoltarea durabilă
42,9%
Membrii comunității locale ar trebui
să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
50%
Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos, reflectă poziția pe
care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților.
44,1% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor
protejate. De asemenea, se consideră că autoritățile direct responsabile nu au depus eforturi
suficiente ca prin implementarea unor proiecte în aceste arii protejate să contribuie la protejarea
mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 27,5%
dintre respondenți au declarat acest lucru.
Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”
Instituțiile statului nu depun suficiente
eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
35,7% Ariile protejate nu au condus la crearea
de noi locuri de muncă în comunitățile
locale
7,1%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
FAUNEI SĂLBATICE
248
1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?
Enunţ
Sigur acest
enunţ mi
se
potriveşte
şi nu
celălalt
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Sigur
acest
enunţ mi
se
potriveşt
e şi nu
celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Aria protejată aduce
avantaje comunității
locale
35,7% 50% 7,1% 7,1% Aria protejată aduce
dezavantaje comunității
locale
Membrii comunității
locale ar trebui să se
implice în protejarea
și conservarea ariei
naturale protejate
50% 50% Membrii comunității
locale nu ar trebui să se
implice în protejarea și
conservarea ariei
naturale protejate
Instituțiile statului
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
14,3% 7,1% 35,7% 21,4% 14,3% 7,1% Instituțiile statului nu
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
resursă strategică
pentru comunități și
instituțiile de stat
14,3% 7,1% 14,3% 28,6% 21,4% 7,1% 7,1% În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
povară pentru
comunități și instituțiile
de stat
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
FAUNEI SĂLBATICE
249
Ariile protejate atrag
mai mulți turiști
57,1% 42,9% Ariile protejate
împiedică turismul
Ariile protejate au dus
la crearea de noi
locuri de muncă în
comunitățile locale
7,1% 14,3% 21,4% 50% 7,1% Ariile protejate nu au
condus la crearea de
noi locuri de muncă în
comunitățile locale
Ariile protejate
favorizează
dezvoltarea
activităților agricole
și economice durabile
7,1%
21,4% 21,4% 35,7% 7,1% 7,1% Ariile protejate
împiedică dezvoltarea
activităților agricole și
economice durabile
Ariile protejate ajută
la atragerea de
fonduri publice sau
europene
57,1% 28,6% 7,1% 7,1% Ariile protejate
împiedică atragerea de
fonduri publice sau
europene
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
dezvoltarea durabilă
42,9% 50% 7,1% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
în calea dezvoltării
durabile
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
activitatea pe care o
desfăşor
71,4% 14,3% 7,1% 7,1% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
pentru activitatea pe
care o desfășor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
FAUNEI SĂLBATICE
250
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
FAUNEI SĂLBATICE
251
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
FAUNEI SĂLBATICE
252
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
253
2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru
România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 4 71,4%
Importantă 10 28,6%
Total 14 100%
Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.
Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. Toate persoamele intervievate
apreciază ca importantă această rețea pentru România. Întrebarea are un ridicat grad de
dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte
importantă”, 71,4%. Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste
răspunsuri. Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat
rețeaua Natura 2000 ca fiind importantă pentru România. Dimensiunea care ocupă primul loc în
ierarhia motivelor este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător. Respondenții
consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea existentă la ora actuală. O
altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea referitoare la dezvoltarea
durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate contribui la dezvoltarea
comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi.
Aproximativ 21,4% dintre persoanele din acest domeniu de lucru acordă importanță acestei
rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea
comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
254
ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 57,1% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele
din motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător.
Motivele pentru care rețeaua Natura 2000 este importantă pentru România
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Protejarea
mediului
Această rețea aduce în prim plan protecția mediului înconjurător. Are un
rol important în protecția naturii și în menținerea bogățiilor naturale pe o
durată lungă de timp.
8
Dezvoltarea
durabilă
Includerea unor arii în acestă rețea ar putea aduce beneficii comunităților.
Se asigură o premisă pentru dezvoltarea durabilă a zonelor respective.
2
Imaginea
României
Reprezintă capitalul natural al României 1
Management
comun pentru
ariile protejate
Prin intermediul acestei rețele se asigură o clasificare unitară a habitatelor 1
Atragerea de
fonduri
(europene/
publice)
Prin această rețea se pot atrage fonduri europene pentru proiecte de
dezvoltare durabilă dar și subvenții și plăți compensatorii.
1
Domeniul de
activitate al
respondenților
Este importantă biodiversitateea deoarece acesta este domeniul de
activitate al respondenților
2
18.Care este primul cuvânt la care vă gândiţi atunci când auziți de siturile Natura 2000?
Această întrebare a avut drept scop identificarea unor elemente definitorii ale viziunii lor
asupra siturilor Natura 2000. Acestea sunt asociate cel mai frecvent cu conceptul de protejare a
biodiversității, a mediului înconjurător.
Mediul înconjurător
protecția naturii 8
rețea de arii protejate 1
biodiversitate 2
habitate 3
Deși rezultatele de la aceaste întrebări indică faptul că respondenții asociază siturile Natura
2000 cu ideea de protejare a mediului, răspunsurile de la întrebarea 19, pot sugera care este natura
acestei asocieri. Asocierea cu protejarea mediului poate fi mai degrabă din rațiuni economice care
implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele naturale de care dispun. 78,6% au
declarat faptul în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
255
resurselor naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau
regional
Nici un respondent nu a declarat faptul că motivația principală ține în mod deosebit de
protejarea și conservarea mediului înconjurător.
Pentru o gestionare mai bună a acestor situri, respondenții consideră că este nevoie de o
armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000, de o
armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor
Natura 2000. Toți repondenții au declarat acest lucru. Un procent mai aproape de realitate poate fi
sugerat de răspunsurile date la categoria „sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”, adică 71,4%
respectiv 78,6%.
Problemele ce apar în gestionarea acestor situri țin de o slabă comunicare între părțile
implicate în gestionarea acestor situri (78,6%) și nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în
siturile desemnate (35,7%- acest procent este estimat pornind de la procentul de 64,3% care au
declarat că se respectă aceste reglementări)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
FAUNEI SĂLBATICE
256
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt de
acord cu
acest
enunţ, nu
cu
celălalt
Sunt de
acord mai
degrabă
acest enunţ,
decât cu
celălalt
Deşi nu
sunt foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord
cu acest
enunţ
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Sunt de
acord cu
acest
enunţ, nu
cu celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Este nevoie de o
armonizare a legislației
naționale din diferite
domenii cu cea legată de
siturile Natura 2000
71,4% 28,6% Nu este nevoie de o
armonizare a legislației
naționale din diferite domenii
cu cea legată de siturile
Natura 2000
Este nevoie de o
armonizare a măsurilor
de management a
resurselor naturale din
situri cu obiectivele
siturilor Natura 2000
78,6% 21,4% Nu este nevoie de o
armonizare a măsurilor de
management a resurselor
naturale din situri cu
obiectivele siturilor Natura
2000
Domeniul în care lucrez
respectă obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile
desemnate
64,3% 28,6% 7,1% Domeniul în care lucrez nu
respectă obiectivele şi
reglementările Natura 2000 în
siturile desemnate
Există probleme de
comunicare între părțile
implicate în gestionarea
siturilor Natura 2000
28,6% 50% 14,3% 7,1% Nu există probleme de
comunicare între părțile
implicate în gestionarea
siturilor Natura 2000
În siturile Natura 2000
principiile de bază se
50% 28,6% 14,3% 7,1% În siturile Natura 2000
principiile de bază se referă la
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
FAUNEI SĂLBATICE
257
referă la gestionarea
responsabilă a resurselor
naturale pentru a se
asigura astfel
dezvoltarea economică
durabilă la nivel local sau
regional
gestionarea responsabilă a
resurselor naturale pentru a se
asigura astfel protejarea
mediului
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
FAUNEI SĂLBATICE
258
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL
FAUNEI SĂLBATICE
259
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
260
25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000?
Număr persoane Procente
Da 14 100%
Total 100 100%
În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima
se referea la intenția de implicare în acest management. Toate persoanele intervievate sunt de părere
că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la managementul siturilor Natura
2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca un anumit sector să
contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru care ar trebui realizat este
implementarea planurilor de management specifice sectorului în care își desfășoară activitatea
respondenții, armonizate cu planul de management al siturilor Natura 2000. 45,5% dintre
respondenți consideră acest lucru prioritar față de celelalte măsuri posibile enunțate în întrebare. Per
ansamblu, se poate spune că toți repondenții au un grad ridicat de informare privind modul în care
sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
261
26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca
sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?
(răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente
din total
răspunsuri
Procente din
total
respondenți
armonizarea planurilor din sectorul
dumneavoastră cu planurile de management ale
siturilor
4 20,6% 36,4%
respectarea prevederilor planurilor de
management ale siturilor
2 28,6% 18,2%
implementarea planurilor de management
specifice sectorului dumneavoastră, armonizate
cu planul/planurile de management ale siturilor
Natura 2000
5 33,5% 45,5%
Total 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
262
27. Numiți trei măsuri de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul dumneavoastră
pentru a răspunde cerințelor Natura 2000, respectiv pentru menținerea serviciilor de mediu sau
pentru a contribui la conservare a biodiversității:
Categorie Măsuri de management Frecvența
Măsuri
financiare acordarea uniformei de serviciu 1
aplicare sistem plati compensatorii proprietari terenuri natura 2000 1
investiții în mici afaceri în turism 1
investiții prin proiecte în parc 1
Măsuri
informare/
comunicare
activități de constientizare asupra problemelor de mediu cu impact la
nivel global 1
educarea populatieiu locale și a turistilor pentru adoptarea unor atitudini
corecte fata de natura 1
promovarea comunitatilor locale 1
Măsuri privind
cadrul legal acordarea unor autorizații și drepturi mai mari pe care personalul de
teren sa le aibe în timpul controlului efectuat în aria de responsabilitate 1
Măsuri tehnice oprirea exploatarii resurselor naturale 1
protectia mediului 1
eliminarea din cadrul ariilro protejate a unor investiții care afecteaza
integritatea habitatelor și speciilor 1
creșterea nrului personalului de teren 1
conservarea biodiversității 1
Din total respondenți din acest domeniu de lucru 64,3% au menționat o serie de măsuri care
ar trebui adoptate/modificate în acest domeniu, pentru a răspunde cerințelor Natura 2000. Acesta
relevă gradul de interes a respondenților față de implicare în problematica siturilor Natura 2000.
Principalele măsurile de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul de lucru
Agricultură, țin de măsuri tehnice și măsuri financiare.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
263
28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu
administratorii sau custozii de arii protejate: (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Suntem informați ocazional cu privire la activitățile
și problemele ariilor protejate de către administrator.
2 14,3%
Adaptăm planurile și măsurile noastre de
management la obiectivele ariilor protejate.
1 7,1%
Implementăm alături de administratori/custozi
măsurile de management pentru aria protejată.
4 28,6%
Nu răspund 7 50%
Total 14 100%
Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o
reprezintă cu administratorii de arii protejate. 14,3% dintre persoane nu dezvoltă o relația
constructivă cu administratorii ariilor protejate, sunt informați ocazional cu privire la activitățile și
problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la aceste persoane se adaugă și procentul
celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se poate estima că aproximativ 21,3% dintre
respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de arii protejate.
35,7% dintre persoane au declarat că au o colaborare bună cu administratorii de arii
protejate, cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale
instituțiilor, astfel încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
264
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
Aduce avantaje comunității locale 35,7%
Ariile protejate atrag mai mulți turiști 57,1%
Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 57,1%
Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 42,9%
Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
50%
Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 71,4%
Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea
mediului*
57,1%
Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul
siturilor
100%
Interesul față de adoptarea unor măsuri de management în sectorul de
lucru pentru a se respecta cerințele Natura 2000
64,3%
Nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite
pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura
2000 în mod eficient
100%
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 63,6%
*procent calculat din total respondenți din acest domeniu de lucru
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
265
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și
instituțiile de stat
28,5%
Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice
durabile
14,2%
Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o
desfășor
7,1%
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 16,6%
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților
responsabile de gestionarea acestora din prisma persoanelor intervievate
Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
35,7%
Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale
7,1%
Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 78,6%
Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 35,7%
Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 21,3%
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 35,7%
*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că în domeniul în care lucrează
respondenții se respectă reglementările Natura 2000)
În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 63,6% manifestă un grad ridicat de înțelegere
și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv.
Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în
problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de
informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma
acestei rețele precum și a modului în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul
siturilor.
16,6% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.
Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară
pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum
ar fi cele agricole și economice.
De asemenea, aproximativ 35,7% susțin faptul că la nivelul autorităților responsabile cu
gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă
a acestor autorități față de implementarea acestei rețele de situri. Există o slabă comunicare între
părțile implicate în gestionarea siturilor, există o slabă comunicare cu administratorii de arii
protejate și nu se respectă întocmai reglementările siturilor Natura 2000.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
266
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE
Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. Toți
respondenți au identificat corect afirmația care definește biodiversitatea.
5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
biodiversitate? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Biodiversitatea include varietatea organismelor vii
și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte
ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale
căror părți sunt), ce se constituie într-un capital
natural care asigură resursele naturale şi serviciile
de mediu care stau la baza dezvoltării socio-
economice.
14 100%
Total 14 100%
Total răspunsuri corecte 14 100%
6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 3 21,4%
Importantă 8 57,1%
Nici importantă nici neimportantă 2 14,3%
Deloc importantă 1 7,1%
Total 14 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
267
Motivele pentru care biodiversitatea este importantă pentru România
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Fundamentul
vieții
oamenilor
Biodiversitatea este văzută ca sursa principală de viață, rezervă de hrană și
apă. Este un antidot împotriva stresului societății moderne, un loc unde
găsim plăcere, inspirație și recreere.
Prin aceasta se asigură conservarea vieții și diversității biologice, a
sănătățății fizice, psihice și spirituale umane, izvor de fericire pentru noi și
urmași.
3
Protejarea
biodiversității
Biodiversitatea ajută la menținerea echilibrului ecosistemelor. Aceasta
permite o adaptarea continuă și mai facilă la schimbările de mediu. Din
cauza dezvoltării economice din ultimele decenii au fost afectate foarte
multe specii și habitate, de aceea trebuie conservat ceea ce a rămas
neafectat.
4
Dezvoltarea
durabilă
Prin biodiversitate se asigură resursele naturale și serviciile de mediu care
stau la baza dezvoltării socio-economice, prin diferite activități economice
printre care și turismului ecologic.
2
Fonduri
insuficiente
Nu sunt alocate suficiente fonduri 1
Imagine
Biodiversitatea este un subiect căruia i se acordă doar un interes declarativ 1
78,5% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din
aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este
procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 21,4%. O parte din
respondenți consideră importantă biodiversitatea pentru că este însăși fundamentul vieții oamenilor
și a tot ce înseamnă viață pe pământ. Alte persoane pun accent pe protejarea unor specii și habitate
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
268
din aceleași motive menționate mai sus. Unele persoane au menționat o serie de probleme cum ar fi
lipsa fondurilor sau faptul că se vorbește despre această rețea și se acordă importanță doar la nivel
declarativ, dar în practică lucrurile nu stau așa.
Dintre persoanele care și-au exprimat motivele pentru care consideră că biodiversitatea este
importantă, aproximativ 14,3% dintre persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală pentru
dezvoltarea economică a țării și/sau a anumitor comunități iar 50% se axează pe protejarea acesteia
ca resursă fudamentală a vieții.
7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de
mediu? (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
solul necesar culturilor sau
construcțiilor
2 2,4% 14,3%
măsurători de zgomot 4 4,8% 28,6%
măsurători și analize privind calitatea
factorilor de mediu-aer, apă, sol
9 10,7% 64,3%
cantitatea și calitatea apei 10 11,9% 71,4%
obținerea avizelor / acordurilor de
mediu / acordurilor integrate de mediu
6 7,1% 42,9%
hrana 7 8,3% 50%
protecție împotriva calamităților (ex.
inundații, alunecări de teren, oscilații
mari de temperatură)
8 9,5% 57,1%
studii de evaluare a impactului asupra
mediului
10 11,9% 71,4%
autorizarea activităților cu impact
redus sau semnificativ asupra
mediului
7 8,3% 50%
formarea solului 1 1,2% 7,1%
reglarea climei 4 4,8% 29,6%
bilanțuri de mediu 5 6% 25,3%
valoarea estetică a peisajului 6 7,1% 28,6%
recreere 5 6% 35,7%
Total răspunsuri 84 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Total răspunsuri corecte 43 51,2%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
269
S-au avut în vedere cinsprezece servicii dintre care doar nouă dintre ele sunt considerate ca parte
integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat cele mai multe servicii
în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte cât și eronate. Astfel,
se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 51,5% din total răspunsuri
se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. Gradul cel mai mare de confuzie este legat
de aspectele ce țin de măsurători și analize privind calitatea factorilor de mediu-aer, apă, sol și
realizarea de studii de evaluare a impactului asupra mediului, unde 64,3% respectiv 71,4% dintre
subiecți au menționat aceste aspecte, deși ele nu fac parte din serviciile de mediu.
În concluzie, se poate spune că aproximativ 32,6% dintre respondenți au identificat corect
serviciile de mediu.
Aproximativ 51% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de
biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la identificarea corectă a definiției, unde
majoritatea persoanelor intervievate au făcut identificări corecte, acest procent va scădea în jurul valorii
de 34,7%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 34,7% din respondenți înțeleg valoarea reală
a conceptului de biodiversitate.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
270
Nivel de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Definirea corectă a biodiversității 100%
Importanța acordată biodiversității 21,4%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 50%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 32,6%
Medie 51%
Importanța acordată biodiversității 21,4%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 50%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 32,6%
Medie 34,7%
*procent din total respondenți din acest domeniu
**medie a procentelor subiecților care au identificat corect serviciile de mediu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
271
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULUI DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ
8.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru
o problemă identificată de către membrii
organizației sau comunității.
2 14,3%
Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor
dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea
situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.
12 85,7%
Total 14 100%
Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei
afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai
mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică.
85,7% dintre aceștia au identificat afirmația corectă. Cunoștințele despre ceea ce înseamnă în mare
conceptul de planificare strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre etapele
procesului de planificare strategică. Doar 64,3% dintre respondenți au identificat corect afirmația
care reflectă etapele procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
272
9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului
de planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea
pașilor de implementare – alocarea resurselor,
responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul
implementării.
1 7,1%
Descrierea situației actuale - Identificarea
problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –
alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe
avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a
responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea
rezultatelor.
9 64,3%
Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare
– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –
identificarea căilor de atingere a situației dorite –
identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a
căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a
deviațiilor de la direcția stabilită.
2 14,3%
Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației
- stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare –
stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare
2 14,3%
Total 14 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
273
11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale
planificării strategice (răspunsuri multiple):
Număr răspunsuri Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
Normativele de aplicare a legislației
specifice domeniului analizat
10 20,8% 71,4%
Evaluarea bugetului local 9 18,8% 64,3%
Organizarea procesului de planificare 8 16,7% 57,1%
Poluarea aerului datorită creșterii
traficului auto.
1 2,1% 7,1%
O viziune de dezvoltare împărtășită 9 18,8% 64,3%
Implicarea tuturor părților interesate 11 22,9% 78,6%
Total 48 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente
esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților și normativele de aplicare a legislației
specifice domeniului analizat. În funcție de numărul de componente menționate de respondenți, se
poate afirma faptul că 57,1% au un grad ridicat de cunoaștere a componentelor esențiale planificării
strategice. Aceste persoane au menționat patru sau cinci componente din maximul de cinci posibil.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
274
Număr
răspunsuri
Procente din total
respondenți
a menționat o componentă 1 7,1%
a menționat două componente 3 21,4%
a menționat trei componente 2 14,3%
a menționat patru componente 5 35,7%
a menționat cinci componente 3 21,4%
Total 14 100%
12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 2 14,3%
Nu 12 85,7%
Total 14 100%
Datele indică faptul că 14,3% din persoanele intervievate a participat la elaborarea unor
astfel de strategii.
O altă întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenţii. Persoanele care
au participat la elaborarea de strategii au declarat că a participat la o strategie sau la un număr de 2-
5 strategii.
13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent?
Număr persoane Procente
1 1 50%
Între 2 și 5 1 50%
Total 2 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
275
14.Ați furnizat/furnizați informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 3 21,4%
Nu 10 71,4%
Nu răspund 1 7,1%
Total 14 100%
Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informații și frecvența
furnizării acestor informații. Astfel, din total persoane intervievate 21% au declarat că au furnizat
informații pentru elaborarea de planuri strategice. Aceste persoane au transmis astfel de informații
săptămânal sau lunar.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
276
15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații?
Număr persoane Procente
Săptămânal 1 33,3%
Lunar 2 66,7%
Total 3 100%
Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 39,5%
dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de planificare strategică.
Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 85,7%
Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 64,3%
Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 57,1%
Participarea la elaborarea unor planuri strategice 14,3%
Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 21%
Medie 48,5%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
277
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR AGRICOLE,
MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES CINEGETIC)
CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ
CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA 2000
10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea
pe care o desfășurați?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 2 14,3%
Importantă 8 57,1%
Nici importantă nici neimportantă 3 21,4%
Puțin importantă 1 7,1%
Total 14 100%
Marea majoritate a respondenților (71,4%) apreciază ca importantă planificarea strategică în
activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea
cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă,
14,3%.
16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră?
Număr persoane Procente
De cele mai multe ori 8 57,1%
Uneori 5 35,7%
Deloc 1 7,1%
Total 14 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
278
57,1% dintre respondenți au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o
desfășoară, după o strategie. Dar la întrebarea referitoare la documentul strategic după care se
ghidează nici un respondent nu a identificat corect un astfel de document. Prin urmare, persoanele
intervievate consideră că se ghidează după astfel de strategii dar în realitatea acest lucru nu se
întâmplă.
Nivel de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale
Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 57,1%
Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată -
În concluzie, se poate spune că nici una din persoanele intervievate nu folosesc documente
strategice în activitatea pe care o desfășoară deși ei consideră că fac acest lucru.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
279
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE DE
DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU
MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI
NATURA 2000
3.Cum ați defini dumneavoastră conceptul de dezvoltare durabilă?
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Echilibru
între
aspectele
sociale,
economice și
ecologice
Acest concept se referă la o dezvoltare care ține cont atât de mediul
socio-economic cât și de mediul înconjurător. Se asigură un echilibru
între aceste aspecte. Dezvoltarea durabilă presupune dezvoltarea
comunităților în armonie cu mediul înconjurător, fără impact negative
asupra mediului înconjurător
4
Interes pentru
generațiile
viitoare
Dezvoltarea durabilă presupune un ansamblu de măsuri de natură
economică, juridică, socială și de mediu care se asigură ca generațiile
viitoare vor beneficia de un mediu înconjurător de care beneficiază și
generația actuală. Se utilizează resursele naturale în limita capacității
lor de a se regenera astfel încât să beneficieze și generațiile viitoare de
acestea.
3
Valorificarea
resurselor
naturale
Reciclarea unor resurse pentru o stabilitate ecologică 1
Dimensiunea
economică
(principala
dimensiune)
Dezvoltarea durabilă este percepută în primul rând prin dimensiunea
economică dar fără a prejudicia mediul înconjurător astfel încât să
existe beneficii maxime cu impact minim. Prin acest tip de dezvoltare
se poate crește numărul de locuri de muncă, se poate dezvolta turismul
și astfel se poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din zonele
țintite.
4
Management
pe termen
lung
Dezvoltarea durabilă are ca scop menținerea pe o durată de timp cât se
poate de lungă a resurselor naturale. Este cea care asigură gestionarea
resurselor pe termen lung astfel încât aceasta să nu altereze ireversibil
mediul
1
Pentru definirea conceptului de dezvoltare durabilă, în chestionar au fost introduse două
întrebări, una deschisă și una închisă. Întrebarea deschisă a avut rolul de a surprinde eventualele
nuanțe în definirea conceptului. La întrebarea închisă toate persoanele intervievate au identificat
corect definiția conceptului de dezvoltare durabilă.
Dezvoltarea durabilă, la fel ca la întrebarea închisă, este percepută în primul rând prin
dimensiunea preocupării pentru a asigura un echilibru între activitățile economice, sociale și
impactul asupra mediului înconjurător. Există un segment al populației care în definirea conceptului
pune accent mai mare pe generațiile viitoare. Să lași generațiilor viitoare resursele de care ai
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
280
beneficiat și tu este ideea de bază. Există aproximativ 28,6% dintre respondenți care văd
dezvoltarea durabilă preponderent prin dimensiunea economică.
4.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
dezvoltare durabilă? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Dezvoltarea durabilă se referă la mediul
economic, mediul social și mediul înconjurător.
14 100%
Total 100%
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de
problematica siturilor Natura 2000?
Enunț
Sunt de acord cu
acest enunț, nu cu
celălalt
Sunt de
acord mai
degrabă
acest enunț,
decât cu
celălalt
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunțuri
Enunț
Pentru realizarea unei
planificări strategice
pentru dezvoltare
durabilă este necesar să
se armonizeze legislația
și strategiile din toate
domeniile relevante
66,7% 33,3% Pentru realizarea unei
planificări strategice
pentru dezvoltare
durabilă nu este
necesar să se
armonizeze legislația
și strategiile din toate
domeniile relevante
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
281
Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele
declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. Toți
respondenții și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile
relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări
durabile reale. Un procent mai aproape de realitate poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria
„sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”. Astfel, se poate concluziona, că aproximativ 66,7%
consideră că este necesară o astfel de armonizare a legislației.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
282
20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile
Natura 2000:
Nr. Instituție Foarte
rar
Rar
Nici des
nici rar
Des
Foarte
des
Nu este
cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI
INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
14,3% 14,3% 71,4%
2 DIRECŢIA PENTRU
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
14,3% 7,1% 78,6%
3 REGIA NAȚIONALĂ A
PĂDURILOR
7,1% 28,6% 21,4% 35,7% 7,1%
4 DIRECŢIA SILVICĂ 7,1% 28,6% 21,4% 28,6% 14,3%
5 OCOALELE SILVICE 7,1% 21,4% 14,3% 42,9% 14,3%
6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE
REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE
21,4% 28,6% 7,1% 7,1% 35,7%
7 INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
7,1%% 92,9%
8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE
ŞI AGROCHIMICE
7,1% 92,9%
9 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
14,3% 85,7%
10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI
PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ
ŞI PESCUIT
7,1% 7,1% 85,7%
11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE
ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE
7,1% 92,9%
12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE
PROTECTIE A MEDIULUI
7,1% 42,9% 35,7% 14,3%
13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ
APELE ROMÂNE
21,4% 7,1% 7,1% 64,3%
14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
7,1% 42,9% 21,4% 28,6%
15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
7,1% 7,1% 14,3% 35,7% 7,1% 28,6%
16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE
ARII PROTEJATE
7,1% 21,4% 28,6% 14,3% 28,6%
17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI
LOCALE
14,3% 21,4% 28,6% 7,1% 28,6%
În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de
siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Regia Națională a Pădurilor (57,1%), Ocoalele
Silvice (57,2%), Direcția Silvică (50%), Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (42,8%),
administratorii/custozii de arii protejate (42,9%). Pe locul doi, cu scoruri similare, se situează
AgențiaJjudețeană de Protecția Mediului (35,7%) și autoritățile județene și locale (35,7%).
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
283
21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Solicită date.
Nr. Instituție Da Nu Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
14,3% 7,1% 78,6%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
7,1% 7,1% 85,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 85,7% 14,3%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
35,7% 7,1% 57,1%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
100%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 100%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 7,1% 100%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
100%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
100%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 71,4% 28,6%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 100%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
64,3% 35,7%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 50% 50%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 57,1% 42,9%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
284
21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție
Nr. Instituție Da Nu Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
14,3% 85,7%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
7,1% 92,9%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 71,4% 28,6%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
50% 50%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
100%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 100%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 7,1% 92,9%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
100%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
100%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 71,4% 28,6%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 7,1% 92,9%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
7,1% 92,9%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 50% 50%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 50% 50%
21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Răspund la solicitări
Nr. Instituție Da Nu Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
21,4% 78,6%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
14,3% 85,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 71,4% 28,6%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
42,9% 57,1%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
100%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 100%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 7,1% 92,9%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
100%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
100%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 71,4% 28,6%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 100%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
57,1% 42,9%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 50% 50%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 57,1% 42,9%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
285
21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Organizează dezbateri
Nr. Instituție Da Nu Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
14,3% 85,7%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
14,3% 85,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 35,7% 14,3% 50%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE%
21,4% 21,4% 57,1%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
100%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 100%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 7,1% 92,9%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
100%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
100%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 35,7% 64,3%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 100%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
14,3% 7,1% 78,6%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 35,7% 64,3%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 35,7% 64,3%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
286
Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000, care iau în
calcul datele puse la dispoziție sau care sau dau răspunsuri diferitelor solicitări sunt Direcția Silvică,
Agenția Județeană de Protecția Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu,
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare și administratorii de arii protejate.
Toate instituțiile se implică mai puțin în organizarea de dezbateri sau în a da răspunsuri
diferitelor solicitări comparativ cu solicitările de date.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
287
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Direcția Silvică
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Administratorii ariilor protejate
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
288
22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000
ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor?
Nr. Instituție Da
Nu
Nu este
cazul
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ 57,1% 42,9%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ 64,3% 35,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 100% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC
ŞI VÂNĂTOARE 92,9% 7,1%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU
CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI
SĂDITOR
42,9% 7,1% 50%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI
AGROCHIMICE 42,9% 7,1% 50%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
42,9% 7,1% 50%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU
DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 50% 14,3% 35,7%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE
ÎN ZOOTEHNIE 50% 7,1% 42,9%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A
MEDIULUI 100%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 71,4% 28,6% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
85,7% 14,3%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE 85,7% 14,3%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 78,6% 21,4%
Aproximativ 68,9% dintre respondenți conștientizează importanța colaborării dintre
instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările existente
pentru protejarea speciilor și habitatelor.
Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei
creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor
măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii
de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în
viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai
bună în viitor.
În prima categorie se regăsesc aceleași instituții care sunt în topul instituțiilor în ce privește
comunicarea prezentă: Direcția Silvică, Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului, administratorii
ariilor protejate, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii
Naționale de Mediu, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
289
Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși
în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția pentru Agricultură și
Dezvoltare Rurală, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Oficiul pentru
Ameliorare și Reproducţie în Zootehnie, Autoritatea Naţională Apele Române.
23. Numiți trei categorii de informații pe care pe care instituția dumneavoastră le primește sau le
transmite către celelalte sectoare relevante pentru a contribui la planificarea strategică locală și
regională:
Persoanele care au dat informații valide la această întrebare au menționat o colaborare cu
reprezentanții proprietarilor, Silvicultura sau autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea
planurilor strategice și cu administratorii de arii protejate. Această colaborare este mai degrabă
unidirecțională. Se primesc informații dar nu prea se transmit.
Informațiile enunțate se referă în general la colaborarea dintre instituții și nu toate
informațiile menționate sunt legate de o contribuție la planificarea strategică. Aceste informații sunt
prezentate în tabelele de mai jos.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
290
Primește de la Reprezentanții proprietarilor
cererea pentru desfășurarea activităților în zonă 1
solicitări avize 4
composesorate 1
Primește de la Silvicultură
cererea pentru desfășurarea activităților în zonă 1
documente relevante 1
Primește de la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice
cote de recoltare și evaluari 1
Transmite la Reprezentanții proprietarilor
aviz privind desfășurarea activității 1
Transmite la Silvicultură
aviz privind desfășurarea activității 1
24. Numiți trei categorii de informații pe care instituția dumneavoastră ar trebui să le primească sau
ar trebui să le transmită către celelalte sectoare relevante, pentru a contribui la planificarea strategică
locală și regională:
Ar trebui să primească de la Reprezentanții proprietarilor
composesorate 1
29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre
planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în
țară: (răspunsuri multiple)
Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul
a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi
în țară. Cele mai mult persoane (53,8%) consideră că proiectele de finanțare se realizează după
prioritățile economice, sociale și politice iar apoi se alocă fondurile europene pe aceste priorități.. Doar
38,5% dintre respondenți au declarat că planificarea strategică se realizează după prioritățile impuse
de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială
indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
291
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
economice, sociale și politice iar apoi se alocă
fondurile europene pe aceste priorități.
7 46,7% 53,8%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
impuse de menținerea pe termen lung a resurselor
naturale, prioritățile de dezvoltare economică și
socială indiferent de contextul politic, iar fondurile
europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
5 33,3% 38,5%
Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza
priorităților economice, politice și sociale.
3 20% 23,1%
Total 15 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
292
30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar
trebui să existe între planificarea strategică și finanțările europene: (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza planurilor strategice.
4 26,7% 30,8%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile economice, sociale și politice pentru care
ar trebui apoi alocate fondurile europene.
1 6,7% 7,7%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a
resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic,
iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de
aceste priorități
10 66,7% 76,9%
Total 15 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se
constată o preferință clară a populației intervievate (76,9%) spre realizarea unei planificări
strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de
dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene ar trebui
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE
293
alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă despre cum
ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile.
Nivelul de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă
integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să
contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000
Componenta cognitivă
Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile
relevante
66,7%
Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice 76,9%
Medie 71,8%
Componenta comportamentală prezentă
Comunicarea între instituții 22,4%
Comunicare frecventă între instituții*
Instituțiile solicită date**
Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție**
Instituțiile răspund la solicitări**
Instituțiile organizează dezbateri**
21,4%
27,5%
23%
27,5%
12,8%
Componentă comportamentală viitoare
Interesul de a colabora cu alte instituții*** 68,9%
*acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 17 (număr. total de
instituții)
** acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 14 (număr. total de
instituții)
***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des” prin împărțire la 14
(număr. total de instituții)
În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (71,8%) au o percepție corectă la nivel
teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre
modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se
concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 22,4% dintre respondenți au dat răspunsuri
afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice.
Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul
componentei comportamentale viitoare. 68,9% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a
colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale
cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și
habitatelor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
294
DOMENIU DE LUCRU – AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000
La nivelul populației intervievate există 61,4% persoane care manifestă un grad ridicat de
înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000.
Deși la nivel declarativ aceste persoane spun că acordă importanță rețelei Natura 2000 din
motive de protejare a mediului în conjurător (aproximativ 34,7% dintre respondenții din acest
domeniu acordă importanță acestei rețele din motive ce țin de protejarea strictă a mediului
înconjurător.) răspunsurile la întrebarea referitoare la principiile de bază ale acestei rețele relevă o
altă viziune a repondenților. 75,1% dintre persoane consideră că în siturile Natura 2000 principiile
de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel
dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional și doar 11,2% consideră că principiul de
bază este protejarea mediului înconjurător. În plus, 33,8% dintre persoanele intervievate consideră
această rețea este importantă datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie
la dezvoltarea comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare
de profit, cum ar fi turismul, agricultura ecologică etc. Prin urmare, o parte din persoane vâd în
această rețea o modalitate de protejare a mediului înconjurător, iar altă parte văd în această rețea o
modalitate de dezvoltare a comunităților.
8% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.
Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară
pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum
ar fi cele agricole și economice.
La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme
care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei
rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o
slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările
siturilor Natura 2000. De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul
siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la
creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 39% dintre respondenți reclamă
acest lucru. Persoanele din acest domeniu reclamă într-un număr mai mare faptul că instituțiile
statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate, o slabă comunicare între
părțile implicate în gestionarea siturilor și nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile
desemnate.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
295
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Aproximativ 34,9% din respondenți înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate.
Aceste persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală a vieții care trebuie conservată și protejată.
La nivelul populației investigate există un nivel redus de cunoaștere a serviciilor de mediu.
44,5% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu.
Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Se remarcă un număr mare de respondenți care au cunoștințe solide despre procesul de
planificare strategic atât la nivel teoretic dar și la nivel practic prin participarea/furnizarea de date
necesare elaborării unor planuri strategice. 48% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de
cunoaștere a procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale
care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la
îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Aproximativ 56,8% din persoanele intervievate folosesc documente strategice în activitatea
pe care o desfășoară și acordă importanță acestui proces. Persoanele din acest domeniu alături de
de persoanele din Silvicultură au identificat corect cele mai multe documente strategice.
Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare
durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea
biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000
Majoritatea persoanelor intervievate (75,4%) au o percepție corectă la nivel teoretic despre
ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre modul în care ar
trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se concretizează la nivel
comportamental. Aproximativ 34,5% dintre respondenți au dat răspunsuri afirmative privind
implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice. Această atitudine
favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul componentei
comportamentale viitoare. Doar 63 % dintre respondenți și-au manifestat interesul de a colabora cu
diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu
respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si
habitatelor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
296
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Administratorii ariilor protejate
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Direcția Silvică
Autoritatea Națională Apele Române
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
297
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.
La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate
în general. 86,5% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 91,6%
consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii
percepute sunt date de atragerea turiștilor (92,9%) și atragerea fondurilor publice sau europene
pentru aceste zone (91,5%).
Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în
protejarea și conservarea ariei naturale protejate (93%) cât și instituțiile statului. Referitor la
acestea, 39% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru protejarea ariei
protejate.
Nivel scăzut de acceptare și înțelegere.
84,9% dintre aceștia consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru
activitatea pe care o desfășoară iar 1,9% declară că această rețea reprezintă un obstacol pentru
activitatea pe care o desfășoară.
Un procent de 5%-17% dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei Natura 2000
nu a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în comunitățile
locale (17,4%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (5,2%). Chiar mai mult
de atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea acestei rețele deoarece
consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de stat (16,9%).
Date estimate.
Deși afirmațiile au un grad ridicat de dezirabilitate, aceste date sugerează o ierarhie a
principalelor beneficii date de aceste situri Natura 2000 la nivelul eșantionului investigat și o
ierarhie a principalelor probleme pe care această rețea le implică. Pentru o estimare mai realistă a
procentelor celor care au o atitudine favorabilă implementării acestei rețele Natura 2000, la
afirmațiile pozitive din scala Lickert s-au luat în calcul doar răspunsurile la categoria „sigur acest
enunț mi se potrivește”. Astfel, putem concluziona că percepțiile respondenților față de Rețeaua
natura 2000 se împart în două categorii: cei care se axează pe beneficiile implementării acestei
rețele și cei care se axează pe dezavantajele pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează
pe beneficii sunt acele persoane cu un grad ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000.
Persoanele care se axează pe dezavantaje au un grad scăzut de înțelegere și acceptare Cele mai
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
298
multe persoane fac parte din grupul celor care se axează pe beneficiile pe care această rețea le
aduce.
Atitudinea respondenților față de Rețeaua Natura 2000
Avantaje aduse de Rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de Rețeau Natura 2000
Procente categoria “sigur acest enunț mi se
potrivește, nu celălalt”
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu
celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta
mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ
mi se potriveşte, nu celălalt”
Aduce avantaje comunității locale 53,1% În ultimii ani ariile protejate au devenit o
povară pentru comunități și instituțiile de stat
16,9%
Ariile protejate atrag mai mulți
turiști
67,6% Ariile protejate împiedică dezvoltarea
activităților agricole și economice durabile
5,2%
Ariile protejate ajută la atragerea de
fonduri publice sau europene
64,3% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru
activitatea pe care o desfășor
1,9%
Ariile protejate reprezintă o resursă
esențială pentru dezvoltarea durabilă
64,8%
Membrii comunității locale ar trebui
să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
76,1%
Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos, reflectă poziția pe
care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților. 39%
dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor protejate.
De asemenea, se consideră că autoritățile direct responsabile nu au depus eforturi suficiente ca prin
implementarea unor proiecte în aceste arii protejate să contribuie la protejarea mediuliu dar să
contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 17,4% dintre
respondenți au declarat acest lucru.
Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000
Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul
acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”
Instituțiile statului nu depun suficiente
eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
39% Ariile protejate nu au condus la crearea
de noi locuri de muncă în comunitățile
locale
17,4%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI
LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
299
1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?
Enunţ
Sigur acest
enunţ mi
se
potriveşte
şi nu
celălalt
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă
enunţul
acesta mi se
potriveşte
cât de cât
Cred că
mai
degrabă
acest enunţ
mi se
potriveşte,
nu celălalt
Sigur
acest
enunţ mi
se
potriveşt
e şi nu
celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Aria protejată aduce
avantaje comunității
locale
53,1% 28,2% 5,2% 3,8% 1,9% 0,9% 0,9% 6,1% Aria protejată aduce
dezavantaje comunității
locale
Membrii comunității
locale ar trebui să se
implice în protejarea
și conservarea ariei
naturale protejate
76,1% 14,6% 2,3% 0,9% 0,5% 0,9% 4,7% Membrii comunității
locale nu ar trebui să se
implice în protejarea și
conservarea ariei
naturale protejate
Instituțiile statului
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
16,9% 17,4% 11,7% 9,4% 4,2% 14,6% 20,2% 5,6% Instituțiile statului nu
depun suficiente
eforturi pentru
gestionarea ariilor
protejate
În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
resursă strategică
pentru comunități și
instituțiile de stat
23,5% 27,2% 19,7% 8% 2,8% 8,9% 5,2% 4,7% În ultimii ani ariile
protejate au devenit o
povară pentru
comunități și instituțiile
de stat
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI
LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
300
Ariile protejate atrag
mai mulți turiști
67,6% 21,1% 4,2% 0,9% 0,5% 0,9% 4,7% Ariile protejate
împiedică turismul
Ariile protejate au dus
la crearea de noi
locuri de muncă în
comunitățile locale
23,9% 20,2% 16,4% 15% 4,7% 6,1% 6,6% 7% Ariile protejate nu au
condus la crearea de
noi locuri de muncă în
comunitățile locale
Ariile protejate
favorizează
dezvoltarea
activităților agricole
și economice durabile
43,2% 25,8% 13,1% 6,1% 1,9% 1,9% 1,4% 6,6% Ariile protejate
împiedică dezvoltarea
activităților agricole și
economice durabile
Ariile protejate ajută
la atragerea de
fonduri publice sau
europene
64,3% 23% 4,2% 1,9% 6,6% Ariile protejate
împiedică atragerea de
fonduri publice sau
europene
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
dezvoltarea durabilă
64,8% 24,9% 1,9% 1,9% 0,5% 0,9% 5,2% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
în calea dezvoltării
durabile
Ariile protejate
reprezintă o resursă
esențială pentru
activitatea pe care o
desfăşor
63,8% 10,3% 10,8% 7% 0,5% 1,4% 6,1% Ariile protejate
reprezintă un obstacol
pentru activitatea pe
care o desfășor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI
LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
301
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI
LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
302
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
303
2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru
România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 119 55,9%
Importantă 78 36,6%
Nici importantă nici neimportantă 8 3,8%
Puțin importantă 1 0,5%
Nu știu/nu răspund 7 3,3%
Total 213 100%
Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.
Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază
ca importantă această rețea pentru România, 92,5% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat
grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte
importantă”, 55,9%. Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste
răspunsuri. Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat
rețeaua Natura 2000 ca fiind importantă pentru România. Dimensiunea care ocupă primul loc în
ierarhia motivelor este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător, întrunind 73 de
răspunsuri. Respondenții consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea
existentă la ora actuală. O altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea
referitoare la dezvoltarea durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate
contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi. Următoarele
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
304
categorii de motive sunt mai puține enunțate și se referă la faptul că prin intermediul acestei rețele
se pot atrage fonduri publice sau europene pentru zona respectivă, se asigură un cadru comun de
management pentru ariile protejate, se contribuie la un mediu mai curat și la o informare mai bună a
cetățenilor despre impactul acțiunilor lor asupra mediului înconjurător. Prin această rețea se poate,
de asemenea, construi și un brand al țării noastre, deoarece este printre puținele țări care mai are
ecosisteme complexe și specii și habitate rare (pe cale de dispariție). 6,6% dintre respondenți
reclamă o serie de probleme legate de această rețea sau menționează faptul că aceată rețea nu este
decât o obligație UE.
Aproximativ 33,8% dintre persoanele din acest domeniu de lucru acordă importanță acestei
rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea
comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum
ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 34,7% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele
din motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător.
Motivele pentru care rețeaua Natura 2000 este importantă pentru România
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Protejarea
mediului
Această rețea aduce în prim plan protecția mediului înconjurător. Are un
rol important în protecția naturii și în menținerea bogățiilor naturale pe o
durată lungă de timp.. Însă restricțiile privind activitățile permise sunt
prea puține în unele cazuri. Se asigură protecția zonelor cu fauna și flora
cele mai importante pentru România dar și pentru Europa. 73
Dezvoltarea
durabilă
Includerea unor arii în acestă rețea ar putea aduce beneficii comunităților.
Se asigură o premisă pentru dezvoltarea durabilă a zonelor respective.
Având printre cele mai mari situri Natura 2000 din Europa, atragem
turiști, bani UE pentru o dezvoltare durabilă, iar generațiile viitoare pot fi
mulțumite de prezervările actuale ale natura 2000. Siturile ar putea
deveni foarte importante dacă acestea s-ar constitui cu mai multă
responsabilitate și dacă ar fi aplicate compensațiile N2000.
Se contribuie astfel, la dezvoltarea unui turism sănătos bazat pe
diversitate etno-culturală, conservarea și utilizarea durabilă a
patrimoniului natural.
Modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate va lua
în considerare interesele comunităților locale, facilitându-se partciparea
reprezentanților acestora în consiliile consultative pentru aplicarea
măsurilor de protecție, conservare și utilzare durabilă a resurselor natural,
încurajându-se menținerea practicilor și cunoștințelor tradiționale locale
în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunității.
Este o ocazie de dezvoltare durabilă în contextul unei rețele internaționale
care oferă oportunități de investiții în domenii diverse, agricultură, turism,
dar în contextul protecției mediului. 49
Imaginea
României
Această rețea ajută la conservarea valorilor naturale incluse în circuitele
turistice iar acestea pot îmbunătăți imaginea Romaniei și pot fi surse de
venit pentru România. Aceasta poate contribui în viitor la dezvoltarea
unor sectoare economice și astfel poate crește nvelul de bunăstare din 18
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
305
România (prin protejarea naturii). România este țara cu cea mai mare
biodiversitate din UE și deține o serie de de specii și habitate rare, iar
acest lucru poate fi un avantaj pe viitor. Putem să valorificăm aceste
elemente astfel încât să se asigure o dezvoltare durabilă. Prin intermediul
acestei rețele o serie de arii protejate din România vor fi cunoscute la
nivel european. Prin intermediul acestei rețele identitatea noastră ca țară
este redată.
O obligație
impusă de UE
Rețeaua este percepută ca o obligație dată de UE și o împovărare pentru
statul roman, deoarece în interiorul rețelei sunt impuse condiții de care
autoritățile române sunt nevoite să țină cont, ceea ce în alte rezervații, nu
se întâmplă. Fără această rețea nu se pot primi bani de la UE pentru
protejarea mediului. Protejarea naturii trebuie să fie o prioritate dar nu
trebuie să trebuie să fie o povară pentru statul roman.
Nu se înțelege exact care este rolul acestei rețele. 7
Management
comun pentru
ariile protejate
Prin intermediul acestei rețele se asigură comunicarea dintre ariile
protejate, alinierea la standarde europene, crearea unei rețele continentale
și aplicarea de norme comune pentru conservarea biodiversității. Se
asigură implementarea unitară a principiilor europene de protecție a
biodiversității 5
Probleme în
această rețea
Această rețea ar putea deveni foarte importantă dacă siturile s-ar constitui
cu mai multă responsabilitate și dacă ar fi aplicate compensațiile N2000.
Restricțiile privind activitățile permise sunt prea puține în unele cazuri, nu
sunt reglementate.
În lipsa unor măsuri concrete de partajare a zonelor cu potențial de
dezvoltare durabilă, proliferează inițiative aberante de tip RNGC
Nu este inteles pe deplin rolul retelei Natura 2000. Nu se vede care este
diferența între o arie protejată N2000 și o zonă geografică obișnuită din
punct de vedere administrativ. 7
Atragerea de
fonduri
(europene/
publice)
Prin această rețea se pot atrage fonduri europene pentru proiecte de
dezvoltare durabilă dar și subvenții și plăți compensatorii.
5
Cadru
legislativ
Prin intermediul acesteia s-a creat un cadru legislativ comun la nivel UE,
iar legislația națională s-a adaptat la acest cadru, astfel fiind mai ușor de
administrat. S-a adaptat legislația națională din diferite domenii cu cea a
siturilor Natura 2000, pentru conservarea unor specii și habitate,
obligându-ne să ne dezvoltăm responsabil. 5
Informarea
cetățenilor
Această rețea contribuie și la informarea și educarea populației pentru
protejarea mediului înconjurător 2
Domeniul de
activitate al
respondenților
Este importantă biodiversitateea deoarece acesta este domeniul de
activitate al respondenților
1
Mediu curat Este normal să dorim să trăim într-un mediu curat cu specii habitate și
peisaje diverse și nealterate 1
Preocupări
științifice
Există preocupări științifice pentru această rețea, cercetare, stadiu de
practică ale studenților. 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
306
18.Care este primul cuvânt la care vă gândiţi atunci când auziți de siturile Natura 2000?
Această întrebare a avut drept scop identificarea unor elemente definitorii ale viziunii lor
asupra siturilor Natura 2000. Acestea sunt asociate cel mai frecvent cu conceptul de protejare a
biodiversității, a mediului înconjurător.
Mediul înconjurător
protejarea/conservarea mediului/conservarea
(biodiversității/naturii/habitate/specii) 66
arii naturale protejate / rețea ecologică de arii protejate 31
biodiversitate 25
mediu inconjurator/natură 7
specii de plante și animale, habitate naturale 8
patrimoniu natural 2
rezervație naturală 3
natură curată/sănătoasă nemodificată/respect pentru natură 4
ecologie 1
munții Ciucaș/Bucegi/Retezat 1
frumusețe 2
arii naturale de interes european/uniunea europeană 2
relație armonioasă între om și natură 3
zone care au potential ecologic dar care au nevoie urgentă de protejare-
vulnerabile 1
peisaje 1
verde 2
Dezvoltare socio-economică
dezvoltare durabilă (echilibru între sistemul socio economic și potențialul
natural) 7
compensații/subvenții 1
viitor 1
autenticitate
benefică pentru România 1
proiecte,fonduri europene 1
resurse 1
oportunitate 3
mulți tineri angajați 1
importantă/benefică pentru comunitate 2
Probleme generate
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
307
ambiguitate 1
conflict 1
nesiguranță 1
o problemă în plus 1
Alte tipuri de asocieri
importanță 2
diversitate 1
custode 1
necesitate 1
evaluare adecvată 1
Deși rezultatele de la această întrebare indică faptul că respondenții asociază siturile Natura
2000 cu ideea de protejare a mediului, răspunsurile de la întrebarea 19, pot sugera care este natura
acestei asocieri. Asocierea cu protejarea mediului este mai degrabă din rațiuni economice care
implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele naturale de care dispun. 75,1% au
declarat faptul în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a
resurselor naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau
regional
Doar pentru 11,2% dintre respondenți motivația principală ține în mod deosebit de
protejarea și conservarea mediului înconjurător. Aceste persoane sunt cele care au declarat faptul că
în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale
pentru a se asigura astfel protejarea mediului.
Pentru o gestionare mai bună a acestor situri, respondenții consideră că este nevoie de o
armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000, de o
armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor
Natura 2000, 88,8% au declarat acest lucru. Un procent mai aproape de realitate poate fi sugerat de
răspunsurile date la categoria „sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”, adică 74,2% respectiv
76,1%.
Problemele ce apar în gestionarea acestor situri țin de o slabă comunicare între părțile
implicate în gestionarea acestor situri (72,8%) și nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în
siturile desemnate (32,9%- acest procent este estimat pornind de la procentul de 67,1% care au
declarat că se respectă aceste reglementări)
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI
LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
308
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt de
acord cu
acest
enunţ, nu
cu
celălalt
Sunt de
acord mai
degrabă
acest
enunţ,
decât cu
celălalt
Deşi nu
sunt foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord
cu acest
enunţ
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Deşi nu sunt
foarte
hotărât(ă)
parcă sunt
de acord cu
acest enunţ
Sunt de
acord mai
degrabă
acest enunţ
decât cu
celălalt
Sunt de acord
cu acest
enunţ, nu cu
celălalt
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Este nevoie de o
armonizare a
legislației naționale
din diferite domenii
cu cea legată de
siturile Natura 2000
74,2% 14,1% 0,5% 0,9% 10,3% Nu este nevoie de o
armonizare a
legislației naționale
din diferite domenii
cu cea legată de
siturile Natura 2000
Este nevoie de o
armonizare a
măsurilor de
management a
resurselor naturale din
situri cu obiectivele
siturilor Natura 2000
76,1% 10,8% 1,9% 0,9% 10,3% Nu este nevoie de o
armonizare a
măsurilor de
management a
resurselor naturale
din situri cu
obiectivele siturilor
Natura 2000
Domeniul în care
lucrez respectă
obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile
desemnate
67,1% 16,9% 3,3% 1,4% 11,3% Domeniul în care
lucrez nu respectă
obiectivele şi
reglementările Natura
2000 în siturile
desemnate
Există probleme de
comunicare între
părțile implicate în
gestionarea siturilor
31,5% 27,7% 13,6% 6,6% 1,4% 5,6% 1,9% 11,7% Nu există probleme
de comunicare între
părțile implicate în
gestionarea siturilor
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI
LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
309
Natura 2000 Natura 2000
În siturile Natura
2000 principiile de
bază se referă la
gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se asigura
astfel dezvoltarea
economică durabilă la
nivel local sau
regional
51,6% 20,2% 3,3% 2,3% 0,9% 2,3% 8% 11,3% În siturile Natura
2000 principiile de
bază se referă la
gestionarea
responsabilă a
resurselor naturale
pentru a se asigura
astfel protejarea
mediului
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI
LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
310
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI
LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
311
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
312
25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000?
Număr persoane Procente
Da 165 77,5%
Nu 17 8%
Nu știu/nu răspund 31 14,6%
Total 213 100%
În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima
se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 77,5% din populația
investigată este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la
managementul siturilor Natura 2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite
pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru
care ar trebui realizat este respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor. 59,6% dintre
respondenți consideră acest lucru prioritar față de celelalte măsuri posibile enunțate în întrebare. Per
ansamblu, se poate spune că 76% dintre respondenți au un grad ridicat de informare privind modul
în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și doar 24%
consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din sectorul
de lucru al respondenților.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
313
26.Dacă da, care din afirmaţiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca
sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?
(răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente
din total
răspunsuri
Procente din
total
respondenți
armonizarea planurilor din sectorul
dumneavoastră cu planurile de management ale
siturilor
60 20,4% 35,1%
armonizarea planurilor de management ale
siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră
41 13,9% 24%
respectarea prevederilor planurilor de
management ale siturilor
102 34,7% 59,6%
implementarea planurilor de management
specifice sectorului dumneavoastră, armonizate
cu planul/planurile de management ale siturilor
Natura 2000
91 31% 53,2%
Total 294 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
314
27. Numiți trei măsuri de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul dumneavoastră
pentru a răspunde cerințelor Natura 2000, respectiv pentru menținerea serviciilor de mediu sau
pentru a contribui la conservare a biodiversității:
Categorie Măsuri de management Frecvența
Măsuri
financiare
acordarea de resurse financiare pentru gestionarea siturilor N2 3
acordarea de plati compensatorii proprietarilor de teren 11
asigurarea resurselor financiare în vederea monitorizarii periodice a faunei
și florei ariilor protejate 1
atragerea de fonduri pentru administratori 1
compensații pentru acoperirea costurilor suplimentare prin utilizarea
tehnologiilor traditionale la recoltarea resurselor naturale 1
compensații pentru noninterventii 1
compensații pentru restictiile impuse 1
compensatiile pentru proprietari 1
creșterea accesabilitatii la fonduri pentru implementarea de proiecte în
vederea conservarii speciilor periclitate din sit 1
dotarea cu echipament necesar acticitatii de teren 4
finantarea realizarii/implementării planurilor de management pentru ariile
care nu sunt atribuite în custodie 2
stabilirea de măsuri compensatorii pentru planurile/proiectele care au un
efect negativ asupra mediului și pentru care nu exista solutii pentru
reducerea efectelor 1
strategii viabile de finanțare ale a.n.p. 1
Măsuri
informare/
comunicare
aplasare de panouri informative despre situl respectiv pentru locuitorii din
proximitate sau pentru turisti 1
trebuie crescut gradul de colaborare între autorități 1
colaborarea cu administratorii ariei 2
comunicare interna și externa este necesara mai multa comunicare și
transaparenta 1
constientizarea comunitatilor asupra necesitatii protectiei și conservarii
habitatelor 2
constientizarea și informarea autoritatilor publice locale privind cerintele
natura 2000 1
feed backul din partea celor direct implicati-nu exista feed back și astfel nu
se pot adopta cele mai bune măsuri 1
implicarea comunitatii la luarea deciziilor 1
implicarea comunitatilor locale pentru dezvoltare durabilă 1
implicarea mInisterului de resort în rezolvarea divergentelor intre institutii 1
convocarea și participarea autoritatilor interesate 1
convocarea și participarea custozilor la grupuri de lucru și dezbateri publice 1
educatie,cosntientizare pentru conservarea biodiversității 1
incurajarea custodiei/administrarii 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
315
informare,comunicare,instruire pentru protejarea mediului 1
informarea corecta, transparenta de cea mia buna practica în situri nat 2000 1
informarea opiniei publice 2
informarea și participarea comunitatii la procedura de conservare a zonelor
protejate 1
informări periodice 1
instruirea și constientizarea publicului 1
organizarea de informări și sedinte cu factori de decizie locali 1
orientare catre comunitati locale 1
o mai buna colaborare intre factorii interesati din siturile natura 2000 și
intelegerea importantei conservative a acestora 1
protocoale de colaborare cu instit statului cu rol de verificare 1
Măsuri
creșterea
capacității
personalulu
i angajat
cunoasterea startegiei judetene privind Natura 2000 1
cunoasterea tuturor ariilor protejate din judetul BV 1
cunosatera legislației de baza referiotaore la aceasta -Natura 2000 1
participare la cursuri în vederea perfectionari 11
Măsuri
privind
cadrul legal
intarirea capacitatii de control și implementare a legislației în randul
angajatilor/custozilor 1
interzicerea accesului în sit cu mijloace motorizate off road 1
interzicerea activităților daunatoare pentru mediu 1
interzicerea arderii vegetatiei 2
interzicerea carierelor de nisip/pietris în ariile protejate 1
interzicerea desecarilor, a defrisarilor și a construirii de drumuri forestiere 1
interzicerea desfrisarii speciilro vegetale de interes comunitar și incurajarea
defrisarii speciilor vegetale invazive 1
interzicerea distrugerii plantelor(flora) 1
interzicerea pasunatului în anumite zone 1
interzicerea vanatorii carnivorelor mari în siturile Siriu și Penteleu 2
interzicerea vanatorii în siturile Natura 2000 2
interzicerea,limitarea taierilor în habitatele forestiere prioritare 1
interzicerea/limitarea folosirii mijloacelor
auto(ATV,motociclete,autovehicule) pe drumurile forestiere 1
interzicerea/limitarea intervențiilor asupra cursurilor de apa 1
interzicerea/limitarea taierilor în habitatele forestiere prioritare 1
intarirea capacitatii de control și implementare a legislației în randul
angajatilor/custozilor 1
interzicerea accesului în sit cu mijloace motorizate off road 1
interzicerea activităților daunatoare pentru mediu 1
interzicerea arderii vegetatiei 2
interzicerea carierelor de nisip/pietris în ariile protejate 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
316
interzicerea desecarilor, a defrisarilor și a construirii de drumuri forestiere 1
interzicerea desfrisarii speciilro vegetale de interes comunitar și incurajarea
defrisarii speciilor vegetale invazive 1
interzicerea distrugerii plantelor(flora) 1
interzicerea pasunatului în anumite zone 1
interzicerea/limitarea folosirii mijloacelor
auto(ATV,motociclete,autovehicule) pe drumurile forestiere 1
interzicerea/limitarea intervențiilor asupra cursurilor de apa 1
interzicerea/limitarea taierilor în habitatele forestiere prioritare 1
legislație clara privind managementul ariilor nat protejate+ stabilirea fara
schimbari anuale 1
limitarea accesului public 2
limitarea accesului public în situri cu mijloace motorizate 1
limitarea artificializarilor drumuri forestiere defrisari diverse constructii 1
limitarea dezvoltarii transportului naval 1
limitarea factorilor antropici cu impact major asupra ecosistemelor 1
limitarea fragmentarii ariilor protejate în scopul intereselor economice 1
limitarea nrului de caini suprafața pasunata și obligativitatea utilizarii
jujeului pentru fiecare caine 1
limitarea sectoarelor cu eroziune din limitele celor 2 situri 1
legislație clara privind managementul ariilor nat protejate+ stabilirea fara
schimbari anuale 1
modificarea/completarea legislației specifice 1
restrangerea impactului activităților antropice 1
restrictionarea activităților antropice conf zonarii interne 1
restrictionarea vanatorii carnivorelor mari în siturile Nat 2000 1
sanctiuni stricte 1
sprijin juridic și crearea tribunalului de mediu la nivel national 1
Măsuri
privind
planificarea
strategică
adaptarea planului de management cf situatiilro intalnite 3
elaborarea de planuri de management 6
elaborarea unor strategii de management pentru protejarea unor specii din
sit Nat 2000 1
elaborarea unor strategii pentru elaborarea competentelor ce revin
comunitatilor locale 1
introducerea masurilor de management ale AP în documentele de
planificare de la nivel local, în mod concret 1
plan de afaceri bazat pe protejare amediului 1
planificare strategica cat mai bine pusa la punct 1
planul de management 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
317
planuri integrate de management 1
Măsuri
tehnice aplicarea masurilor care sa mentina și / sau sa inbunatateasca starea de
conservare a unor specii comunitare 1
armonizarea planurilor de amenajare a teritoriului cu prevederile legale în
dome iul siturilor natura 2000 1
armonizarea planurilor urbanistice ale UATurilor cu planul de management 1
armonizarea politicilor locale cu cerintele planurilor de management ale
ariilor protejate 1
atribuirea în custodie/administrare a ariilor naturale protejate care nu au
administrator/custode 1
avizarea planurilor de management 1
cartarea urmata de mentinerea și monitorizarea acestora 2
cautarea,mentinerea sau unde este cazul refacerea starii de conservare
favorabila habitatelor urmata de monitorizarea acestora 1
combaterea braconajului pentru speciile de interes cinegetic sau a colectarii
diferitelor specii flora sau fauna 1
conservare specii,habitate ,peisaje 2
continuarea desfasurarii activităților de pășunat și cosit în stilul traditional,
rational 1
corelarea planului de management al parcului national cu cele ale sitului 1
corelarea tuturor datelor din teritoriu 1
crearea unei infrastructuri de interpretate și informare a comunitatilor locale
și a vizitatorilor cu privire la necesitatea de conservare a speciilor și
habitatelor comunitare 1
evaluarea impactului asupra comunitatii 1
evaluarea starii de conservare aspeciilor și habitatelor care fac obiectul
declararii arealului ca și sit natura 2000 1
evitarea suprapasunatului și practicarea unui turism ecologic 1
ex . pentru paduri de larix decidua și/sau pinus cembra , evitarea taierilor
arborilor batrani 1
ex.pentru pajisti ,fanete,montane ,evitarea asupra pasunatului,care poate
duce la degradarea lor detarminand tranzitia acestora în spre nardete. de
asemenea se recomanda cosirea acestora incepand cu sf lunii iulie cand maj
speciilor pomponente au fructificat 1
ex: pentru tufarisul de jneapan interdictie totala pentru taieri,recoltarea
lastarilor,constituirea unor trasee turistice ocolitoare cu interdictia camparii
în zone apropiate habitatului 1
exploatarea durabilă a masei lemnoase 1
exploatarea resurselor controlabile 1
feed backul din partea celor direct implicati-nu exista feed back și astfel nu
se pot adopta cele mai bune măsuri 1
folosirea de materiale traditionale lemn stuf pentru diverse amenajari
constructii 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
318
gestionarea durabilă a resurselor 3
imbunatatirea sistemelor de cercetare din aria protejată pentru a cunoaste
conexiunile dintre specii și factorii de mediu în vederea stabilirii unor
măsuri de conservare eficienta 1
împăduriri 2
implementarea planurilor de management 8
desfasurarea de activit traditionale în parc-pășunat,cosit 1
diminuarea impactului asupra sitului 1
agricultura fara îngrășăminte chimice 1
elaborarea și aplicarea planurilor de monitorizare a speciilor și habitatelor
comunitare 1
în pajisti alpine și boreale pe substrat calcaros se recomanda evitarea
suprapasunatului și mentinerea unui pășunat traditional, alaturi de
practicarea unui turism ecologic 1
luarea unor măsuri pentru a ne asigura ca orice strategie/proiect elaborat nu
sunt susceptibile sa afecteze starea de conservare a habitatelor 1
mai multe proiecte în acest domeniu 1
marirea personalului de specialitate, de teren și atragerea serviciilro de
voluntariat 7
masurile de prevenire,reducere și compensare a efectelor semnificative
asupra mediului 1
mentinerea pe termen lung a resurselor naturale 1
modificare limite zona tampon 1
monitorizare specii habitate peisaj 2
practicarea unei agriculturi extensive 1
protejarea unor specii 3
prouecte de finanțare care sa duca la indeplinirea obiectivelor 1
pug-urile și puz-urile ar trebui armonizate cu prevederile planurilor de
mamagenent 1
refacerea infrastructurii interne 1
regimul constructiilor 1
reglementare legislativa cu privire la atributiile, drepturile și obligatiile
custozilor 1
reglementarea pasunatului prin mentinerea efectivelor de animale conform
bonitatii fiacrei pasuni 1
regulamentul de urbanism 1
respectarea prevederilor PM 5
respectarea strategiilor de management ale ariei și corelarea lor cu ale
sitului 1
resposabilitatea, o coercitie justa, trasnparenta, beneficiarilor detinatori de
terenuri nat 2000 1
sprijin din partea organelor de control și reglementare apm gnm jandamerie 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
319
cu aplicarea ferma a legislației de mediu în ariile nat protejate
stabilirea masurilor de conservare necesare implicand,daca este
cazul,planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate în
alte planuri de management 1
stabilirea masurilor de management ale pndj și corelate cu ale sitului 1
valorificarea potential turistic 1
Din total respondenți din acest domeniu de lucru 43,7% au menționat o serie de măsuri care
ar trebui adoptate/modificate în acest domeniu, pentru a răspunde cerințelor Natura 2000. Acesta
relevă gradul de interes a respondenților față de implicare în problematica siturilor Natura 2000.
Principalele măsurile de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul de lucru
Agricultură, țin de măsuri tehnice și măsuri privind cadrul legal. De asemenea, se consideră
importante și o serie de măsuri financiare, de creșterea capacității personalului angajat, măsuri de
informare/comunicare sau măsuri privind planificarea strategică.
28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu
administratorii sau custozii de arii protejate: (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Știm că există administratorii sau custozii ariilor
protejate, dar nu colaborăm.
7 3,3%
Suntem informați ocazional cu privire la activitățile
și problemele ariilor protejate de către administrator.
17 8%
Suntem informați și consultați cu regularitate de
către administratori în legătură cu problemele de
management relavante pentru sectorul nostru.
25 11,7%
Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea
planurilor de management ale ariilor protejate.
45 21,1%
Adaptăm planurile și măsurile noastre de
management la obiectivele ariilor protejate.
28 13,1%
Implementăm alături de administratori/custozi
măsurile de management pentru aria protejată.
49 23%
Nu răspund 42 19,7%
Total 213 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
320
Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o
reprezintă cu administratorii de arii protejate. 11,3% dintre persoane nu dezvoltă o relația
constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc, fie doar sunt informați
ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la
aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se
poate estima că aproximativ 31% dintre respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de
arii protejate.
34,2% dintre persoane au declarat că au o colaborare bună administratorii de arii protejate,
cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale instituțiilor, astfel
încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
321
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
Aduce avantaje comunității locale 53,1%
Ariile protejate atrag mai mulți turiști 67,6%
Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 64,3%
Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 64,8%
Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și
conservarea ariei naturale protejate
76,1%
Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 55,9%
Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea
mediului
34,7%
Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul
siturilor
77,5%
Interesul față de adoptarea unor măsuri de management în sectorul de
lucru pentru a se respecta cerințele Natura 2000
43,7%
Nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite
pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura
2000 în mod eficient
76%
Nivel ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 61,4%
*procent calculat din total respondenți din acest domeniu de lucru
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor
intervievate
În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și
instituțiile de stat
16,9%
Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice
durabile
5,2%
Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o
desfășor
1,9%
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 8%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
322
Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților
responsabile de gestionarea acestora din prisma persoanelor intervievate
Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor
protejate
39%
Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în
comunitățile locale
17,4%
Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 72,8%
Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 32,8%
Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 31%
Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 39%
*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că în domeniul în care lucrează
respondenții se respectă reglementările Natura 2000)
În concluzie, putem afirmă că aproximativ 61,4% manifestă un grad ridicat de înțelegere și
acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv. Cu
alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale sau cu atribuții în
problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de
informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma
acestei rețele precum și a modului în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul
siturilor.
8% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.
Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară
pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum
ar fi cele agricole și economice.
De asemenea, aproximativ 39% susțin faptul că la nivelul autorităților responsabile cu
gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă
a acestor autorități față de implementarea acestei rețele de situri. Există o slabă comunicare între
părțile implicate în gestionarea siturilor, există o slabă comunicare cu administratorii de arii
protejate, nu se respectă întocmai reglementările siturilor Natura 2000.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
323
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE
5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
biodiversitate? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a
organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.
20 9,4%
Biodiversitatea include diversitatea genetică,
specifică, ecosistemică, antropică.
23 10,8%
Biodiversitatea include varietatea organismelor vii
și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte
ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale
căror părți sunt), ce se constituie într-un capital
natural care asigură resursele naturale şi serviciile
de mediu care stau la baza dezvoltării socio-
economice.
168 78,9%
Nu știu/nu răspund 2 0,9%
Total 213 100%
Total răspunsuri corecte 188 88,3%
Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 88,3% dintre
respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 11,7% au dat un
răspuns eronat sau nu au dorit/nu au știut să dea un răspuns.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
324
6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 163 76,5%
Importantă 40 18,8%
Nici importantă nici neimportantă 3 1,4%
Puțin importantă 2 0,9%
Deloc importantă 1 0,5%
Nu știu/nu răspund 4 1,9%
Total 213 100%
95,3% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din
aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este
procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 76,5%. Persoanele
intervievate sunt divizate privind motivele pentru care au dat un anumit răspuns. Cele mai multe
persoane consideră că prin conservarea biodiversității se poate construi identitatea țării noastre,
România dispunând de un capital natural unic și divers iar acest lucru poate contribui în viitor la
dezvoltarea țării. Vizibilitatea României ar putea crește și astfel s-ar putea dezvolta turismul și o
serie de servicii aferente exploatării responsabile a resurselor naturale. Este domeniul de lucru unde
apare pe primul loc această dimensiune.
Un alt segment din respondenți consideră importantă biodiversitatea pentru că este însăși
fundamentul vieții oamenilor și a tot ce înseamnă viață pe pământ. Alte persoane pun accent pe
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
325
protejarea unor specii și habitate din aceleași motive menționate mai sus. Un alt segment al
populației intervievate consideră că prin conservarea biodiversității, ariile naturale protejate au
devenit o resursă strategică pentru comunitățile locale, contribuind la dezvoltarea durabilă a
acestora.
Aproximativ 28,6% dintre persoanele intervievate din acest domeniu văd în biodiversitate o
resursă fundamentală pentru dezvoltarea economică a țării și/sau a anumitor comunități iar 27,7%
se axează pe protejarea acesteia ca resursă fudamentală a vieții.
Motivele pentru care biodiversitatea este importantă pentru România
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Dezvoltarea țării/
identitatea țării
noastre
Biodiversitatea este văzută ca un brand al României, deoarece aici mai
există încă ecosisteme complexe, insulă pentru foarte multe specii de
animale și plante, specii care au dispărut din multe țări europene. Încă
mai avem locuri virgine, mai avem vânat, avem monumente ale
naturii Acestea asigură unicitate țării. Zonele cu valoare națională
deosebită au un potențial ridicat de a genera venituri din ecoturism și
agricultură ecologică, activități ce sunt compatibile cu măsurile de
conservare a speciilor și habitatelor. Capitalul natural al României ar
trebui să constituie factorul cel mai important în dezvoltarea socio-
eonomică Acesta ne poate oferi o poziție strategică la nivel european. 34
Fundamentul vieții
oamenilor
Biodiversitatea este văzută ca sursa principală de viață, rezervă de
hrană și apă. Este un antidot împotriva stresului societății moderne, un
loc unde găsim plăcere, inspirație și recreere.
Prin aceasta se asigură conservarea vieții și diversității biologice, a
sănătățății fizice, psihice și spirituale umane, izvor de fericire pentru
noi și urmași.
Ea este cea care reglează clima. 28
Protejarea
biodiversității
Biodiversitatea ajută la menținerea echilibrului ecosistemelor. Aceasta
permite o adaptarea continuă și mai facilă la schimbările de mediu.
Din cauza dezvoltării economice din ultimele decenii au fost afectate
foarte multe specii și habitate, de aceea trebuie conservat ceea ce a
rămas neafectat. 29
Dezvoltarea
durabilă
Prin biodiversitate se asigură resursele naturale și serviciile de mediu
care stau la baza dezvoltării socio-economice, prin diferite activități
economice printre care și turismului ecologic. 27
Resurse pentru
oameni
Biodiversitatea reprezintă resurse naturale pentru generațiile prezente
și viitoare și este suportul principalelor activități umane, economice
sau sociale: cercetare, turism, producția de alimente, fibre,
combustibili și medicamente, agricultură. 13
Fonduri
insuficiente/
probleme
Nu sunt alocate suficiente fonduri ariilor protejate și nu se face nimic.
Potențialul natural nu este foarte bine gestionat. Autoritățile locale și
naționale nu se implică suficient. Există exploatări și braconaj la nivel
mare și nu se face nimic în acest sens. 5
Mediu curat Păstrarea biodiversității înseamnă asigurarea unui mediu curat pentru 2
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
326
noi și copiii noștri și respect pentru natură
Cadru legislativ Legislația cu privire la menținerea biodiversității este vagă iar acest
lucru face ca orice investiție să primeze în fața biodiversității, ceea ce
duce la distrugerea capitalului natural 1
Interese științific Reprezintă un punct de interes științific 1
7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de
mediu? (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
solul necesar culturilor sau
construcțiilor
84 6,1% 39,6%
măsurători de zgomot 76 5,5% 35,8%
măsurători și analize privind calitatea
factorilor de mediu-aer, apă, sol
120 8,6% 56,6%
cantitatea și calitatea apei 138 9,9% 65,1%
obținerea avizelor / acordurilor de
mediu / acordurilor integrate de mediu
90 6,5% 42,5%
hrana 83 6% 39,2%
protecție împotriva calamităților (ex.
inundații, alunecări de teren, oscilații
mari de temperatură)
125 9% 59%
studii de evaluare a impactului asupra
mediului
111 8% 52,4%
fotosinteza 78 5,6% 36,8%
autorizarea activităților cu impact
redus sau semnificativ asupra
mediului
85 6,1% 40,1%
formarea solului 77 5,5% 36,3%
reglarea climei 82 5,9% 38,7%
bilanțuri de mediu 58 4,2% 27,4%
valoarea estetică a peisajului 97 7% 45,8%
recreere 84 6,1% 39,6%
Total răspunsuri 1388 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Total răspunsuri corecte 848 61%
S-au avut în vedere cinsprezece servicii dintre care doar nouă dintre ele sunt considerate ca parte
integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat cele mai multe servicii
în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte cât și eronate. Astfel,
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
327
se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 61% din total răspunsuri
se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. Gradul cel mai mare de confuzie este legat
de aspectele ce țin de măsurători și analize privind calitatea factorilor de mediu-aer, apă, sol și
realizarea de studii de evaluare a impactului asupra mediului, unde 56,6% respectiv 52,4% dintre
subiecți au menționat aceste aspecte, deși ele nu fac parte din serviciile de mediu.
În concluzie, se poate spune că aproximativ 44,5% dintre respondenți au identificat corect
serviciile de mediu.
Aproximativ 48,3% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de
biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la identificarea corectă a definiției, unde
majoritatea persoanelor intervievate au făcut identificări corecte, acest procent va scădea în jurul valorii
de 34,9%. Prin urmare se poate afirma faptul că aproximativ 34,9% din respondenți înțeleg valoarea
reală a conceptului de biodiversitate.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
328
Nivel de înțelegere a conceptului de biodiversitate
Definirea corectă a biodiversității 88,3%
Importanța acordată biodiversității 32,7%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 27,7%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 44,5%
Medie 48,3%
Importanța acordată biodiversității 32,7%
Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 27,7%
Definirea corectă a serviciilor de mediu** 44,5%
Medie 34,9%
*procent din total respondenți din acest domeniu
**medie a procentelor subiecților care au identificat corect serviciile de mediu
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
329
EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULUI DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ
8.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru
o problemă identificată de către membrii
organizației sau comunității.
25 11,7%
Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale
(organizaționale), incluzând soluții pentru
dezvoltarea acesteia.
37 17,4%
Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor
dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea
situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.
148 69,5%
Nu știu/nu răspund 3 1,4%
Total 213 100%
Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei
afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că gradul
de cunoaștere al respondenților referitor la acest aspect este unul ridicat. 69,5% dintre aceștia au
identificat afirmația corectă. Cunoștințele despre ceea ce înseamnă în mare conceptul de planificare
strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre etapele procesului de planificare
strategică. Doar 45,1% dintre respondenți au identificat corect afirmația care reflectă etapele
procesului de planificare strategică.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
330
9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului
de planificare strategică? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea
pașilor de implementare – alocarea resurselor,
responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul
implementării.
35 16,4%
Descrierea situației actuale - Identificarea
problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –
alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe
avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a
responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea
rezultatelor.
96 45,1%
Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare
– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –
identificarea căilor de atingere a situației dorite –
identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a
căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a
deviațiilor de la direcția stabilită.
60 28,2%
Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației
- stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare –
stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare
17 8%
Nu știu/nu răspund 5 2,3%
Total 213 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
331
11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale
planificării strategice (răspunsuri multiple):
Număr răspunsuri Procente din total
răspunsuri
Procente din total
respondenți
Normativele de aplicare a legislației
specifice domeniului analizat
123 18% 58,3%
Evaluarea bugetului local 79 11,6% 37,4%
Organizarea procesului de planificare 173 25,3% 82%
Poluarea aerului datorită creșterii
traficului auto
7 1% 3,3%
O viziune de dezvoltare împărtășită 114 16,7% 54%
Implicarea tuturor părților interesate 171 25% 81%
Problemele societății în general 16 2,3% 7,6%
Total 683 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente
esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților și organizarea procesului de
planificare. În funcție de numărul de componente menționate de respondenți, se poate afirma faptul
că 40,4% au un grad ridicat de cunoaștere a componentelor esențiale planificării strategice. Aceste
persoane au menționat patru sau cinci componente din maximul de cinci posibil.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
332
Număr
răspunsuri
Procente din total
respondenți
nu a menționat nici o componentă 2 0,9%
a menționat o componentă 16 7,5%
a menționat două componente 35 16,4%
a mentionat trei componente 74 34,7%
a menționat patru componente 55 25,8%
a menționat cinci componente 31 14,6%
Total 213 100%
12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 82 38,5%
Nu 104 48,8%
Nu răspund 27 12,7%
Total 213 100%
Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost
formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de
strategii. Datele indică faptul că 38,5% din persoanele intervievate a participat la elaborarea unor
astfel de strategii.
A doua şi a trei întrebare vizau identificarea instituţiei şi a anului în care au participat la
elaborarea unei astfel de strategii. După cum se observă în tabelul de mai jos, procentul celor care
au declarat instuţia unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii se diminuează la 32,9%
iar acest procent se diminuează în continuare la 30% atunci când este vorba de identificarea anului
când au participat la o astfel de strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al
celor care efectiv au participat la o astfel de strategie se poate situa undeva între 30%-38%.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
333
Număr
persoane
Procente din total
respondenți
Au declarat că au participat la elaborarea de planuri
strategice
82 38,5%
Au declarat instituția la care au participat la elaborarea
de planuri strategice
70 32,9%
Au declarat anul la care au participat la elaborarea de
planuri strategice
64 30%
Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenţii. Din total
persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 43,9% s-au implicat în
realizarea unei strategii iar 48,8% au participat la 2-5 strategii.
13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent?
Număr persoane Procente
1 36 43,9%
Între 2 și 5 40 48,8%
Între 6 și 10 4 4,9%
Peste 10 2 2,4%
Total 82 100%
14.Ați furnizat/furnizaţi informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?
Număr persoane Procente
Da 111 52,1%
Nu 80 37,6%
Nu răspund 22 10,4%
Total 213 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
334
Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informaţii şi frecvenţa
furnizării acestor informaţii. Astfel, din total persoane intervievate 52% au declarat că au furnizat
informaţii pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre aceştia, cele mai multe persoane transmit
astfel de informaţii anual (53,3%)
15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații?
Număr persoane Procente
Zilnic 3 13,3%
Săptămânal 12 13,3%
Lunar 21 6,7%
Semestrial 20 6,7%
Anual 40 53,3%
O dată la câțiva ani 9 4,2%
Nu răspund 6 6,7%
Total 111 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
335
Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 48%
dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de planificare strategică.
Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică
Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 69,5%
Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 45,1%
Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 40,4%
Participarea la elaborarea unor planuri strategice 32,9%
Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 52,1%
Medie 48%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
336
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE
SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR AGRICOLE,
MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES CINEGETIC)
CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ
CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA 2000
10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea
pe care o desfășurați?
Număr persoane Procente
Foarte importantă 108 50,7%
Importantă 85 39,9%
Nici importantă nici neimportantă 12 5,6%
Puțin importantă 4 1,9%
Nu știu/nu răspund 4 1,9%
Total 213 100%
Marea majoritate a respondenților (90,6%) apreciază ca importantă planificarea strategică în
activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea
cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă,
50,7%.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
337
16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră?
Număr persoane Procente
Întotdeauna 44 10,3%
De cele mai multe ori 109 15,5%
Uneori 33 51,2%
Deloc 22 20,7%
Nu știu/nu răspund 5 2,3%
Total 213 100%
25,8% dintre respondenți au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o
desfășoară, după o strategie iar 51,2% au declarat că se ghidează uneori. La următoarea întrebare
unde respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic după care se ghidează, au
răspuns 71,8% din total repondenți de la nivelul autorităților locale și doar 56,8% dintre respondenți
au identificat corect un document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri
strategice ci alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anuit document strategic. În
concluzie, se poate spune că aproximativ 56,8% din persoanele intervievate din cadrul autorităților
locale folosesc documente strategice în activitatea pe care o desfășoară.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
338
17.Care este documentul strategic după care vă ghidaţi? (răspunsuri multiple)
Categorie Documente strategice Frecvența
Strategie la nivel
european
Covenția europeană a peisajului 2
Planuri de acțiune pe mediu la nivel european 4
Strategie națională
Programul de guvernare 1
Programul național de dezvoltare rurală 2
Strategii națională privind conservarea biodiversității 2
Strategia națională de dezvoltare durabilă 4
Strategia națională privind conservarea biodiversității 3
Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2
Programe de dezvoltare naționale 1
Planuri de acțiune pe mediu la nivel național 4
Strategie regională
Plan integrat de dezvoltare 3
Plan regional de acțiuni pe mediu 4
Programe de dezvoltare regională 2
Strategie județeană Strategia de dezvoltare durabilă a județului Brașov 7
Strategia Consililui Județean 1
Planuri strategice județene 1
Programe de dezvoltare județene 1
Strategie locală
Plan local de acțiuni pe mediu 3
Planul urbanistic general al municipiului Brașov 3
Programe de dezvoltare locale 1
Strategia zona metropolitană Brașov 1
Strategia Codlea 2011-2012 2
Plan de amenajare a teritoriului 1
Planuri de management al ariilor protejate/plan management 60
Strategii locale 1
Strategie sectorială
Declarația de politică în domeniul calității mediului 1
strategia de vizitare a ariei protejate 2
Strategie
instituțională
Plan strategic al facultății proprii, strategia secțiunea forestier 1
Planul de implementare a proiectului în care lucrez 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
339
Nivel de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale
Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 50,7%
Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 56,8%
În concluzie, se poate spune că aproximativ 56,8% din persoanele intervievate folosesc o
serie de documente strategice și 50,7% acordă importanță acestor planuri strategice în activitatea pe
care o desfășoară.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
340
EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE DE
DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU
MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI
NATURA 2000
3.Cum aţi defini dumneavoastră conceptul de dezvoltare durabilă?
Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența
Echilibru
între
aspectele
sociale,
economice și
ecologice
Acest concept se referă la o dezvoltare care ține cont atât de mediul
socio-economic cât și de mediul înconjurător. Se asigură un echilibru
între aceste aspecte. Dezvoltarea durabilă presupune dezvoltarea
comunităților în armonie cu mediul înconjurător, fără impact negative
asupra mediului înconjurător
67
Interes pentru
generațiile
viitoare
Dezvoltarea durabilă presupune un ansamblu de măsuri de natură
economică, juridică, socială și de mediu care se asigură ca generațiile
viitoare vor beneficia de un mediu înconjurător de care beneficiază și
generația actuală. Se utilizează resursele naturale în limita capacității lor
de a se regenera astfel încât să beneficieze și generațiile viitoare de
acestea. 72
Valorificarea
resurselor
naturale
Prin dezvoltarea durabilă se poate menține și valorifica bogățiile naturii,
asigurându-se continuitatea activităților tradiționale generatoare de
profit pentru populația din zona parcurilor naționale și naturale precum
și a altor activități dar cu un impact redus asupra mediului. Se
exploatează responsabil resursele existente fără a neglija necesitățile
comunităților locale și aspectele economice. Se pun în valoare produsele
locale, iar păstrarea resurselor natural se face prin cointeresarea
comunității locale și a celor ce utilizează aceste resurse 9
Dimensiunea
economică
(principala
dimensiune)
Dezvoltarea durabilă este percepută în primul rând prin dimensiunea
economică dar fără a prejudicia mediul înconjurător astfel încât să existe
beneficii maxime cu impact minim. Prin acest tip de dezvoltare se poate
crește numărul de locuri de muncă, se poate dezvolta turismul și astfel
se poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din zonele țintite. 28
Management
pe termen
lung
Dezvoltarea durabilă are ca scop menținerea pe o durată de timp cât se
poate de lungă a resurselor naturale. Este cea care asigură gestionarea
resurselor pe termen lung astfel încât aceasta să nu altereze ireversibil
mediul. 5
Obiectiv
fundamental
UE
Dezvoltarea durabilă este un obiectiv fundamental al UE.
1
Dezvoltarea
satelor
Dezvoltarea durabilă este relaționată direct cu dezvoltarea satelor și a
consumului de alimente tradiționale, crearea de locuri de muncă pentru
a numai pleca tinerii de la sate și cu dezvoltarea turismului. Este un
proces ce răspunde nevoilor comunităților. 1
Dezvoltare în
ritm lent
Dezvoltarea durabilă este percepută ca o dezvoltare în ritm lent cu
efecte sigure, previzibile și cu asigurarea suportabilității și menținerii
cadrului natural și a resurselor 2
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
341
Pentru definirea conceptului de dezvoltare durabilă, în chestionar au fost introduse două
întrebări, una deschisă și una închisă. Întrebarea deschisă a avut rolul de a surprinde eventualele
nuanțe în definirea conceptului. La întrebarea închisă 95,8% dintre persoane au identificat corect
definiția conceptului de dezvoltare durabilă.
Dezvoltarea durabilă, la fel ca la întrebarea închisă, este percepută în primul rând prin
dimensiunea preocupării pentru a asigura un echilibru între activitățile economice, sociale și
impactul asupra mediului înconjurător astfel încât și generațiilor viitoare să beneficieze de ceea ce
noi beneficiem în prezent. Există aproximativ 13,1% dintre respondenți care văd dezvoltarea
durabilă preponderent prin dimensiunea economică.
4.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de
dezvoltare durabilă? (un singur răspuns)
Număr persoane Procente
Dezvoltarea durabilă se referă în principal la
mediul economic
1 0,5%
Dezvoltarea durabilă se referă în principal la
mediul economic și social
6 2,8%
Dezvoltarea durabilă se referă la mediul
economic, mediul social și mediul înconjurător.
204 95,8%
Nu știu/nu răspund 2 0,9%
Total 100%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
342
19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de
problematica siturilor Natura 2000?
Enunţ
Sunt de
acord
cu acest
enunţ,
nu cu
celălalt
Sunt de
acord
mai
degrabă
acest
enunţ,
decât
cu
celălalt
Deşi nu
sunt
foarte
hotărât(ă
) parcă
sunt de
acord cu
acest
enunţ
Nu pot să
mă
hotărăsc
între cele
două
enunţuri
Nu știu/
nu
răspund
Enunţ
Pentru realizarea
unei planificări
strategice pentru
dezvoltare
durabilă este
necesar să se
armonizeze
legislația și
strategiile din
toate domeniile
relevante
74,2% 11,7% 1,4% 1,9% 10,8% Pentru realizarea
unei planificări
strategice pentru
dezvoltare
durabilă nu este
necesar să se
armonizeze
legislația și
strategiile din
toate domeniile
relevante
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
343
Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele
declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 87% dintre
respondenți și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile
relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări
durabile reale. Un procent mai aproape de realitate poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria
„sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”. Astfel, se poate concluziona, că aproximativ 74,2%
consideră că este necesară o astfel de armonizare a legislației.
20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile
Natura 2000:
Nr. Instituție Foarte
rar
Rar
Nici des
nici rar
Des
Foarte
des
Nu este
cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI
INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
16,9% 16,4% 12,7% 7,5% 4,2% 42,3%
2 DIRECŢIA PENTRU
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
18,8% 16% 11,7% 4,2% 2,3% 46,9%
3 REGIA NAȚIONALĂ A
PĂDURILOR 4,2% 9,9% 9,9% 14,6% 37,6% 23,9%
4 DIRECŢIA SILVICĂ 5,2% 6,6% 10,3% 31,5% 23,9% 22,5% 5 OCOALELE SILVICE 5,6% 3,8% 10,3% 26,8% 29,1% 24,4% 6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE
REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE 8,5% 6,1% 16,4% 26,3% 14,1% 28,6%
7 INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A
MATERIALULUI SĂDITOR
20,2%
7,5% 5,2% 0,9% 0,5% 65,7%
8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE
ŞI AGROCHIMICE 20,2% 10,8% 4,2% 2,8% 0,5% 61,5%
9 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
18,8% 13,6% 3,3% 1,4% 0,5% 62,4%
10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI
PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ
ŞI PESCUIT
18,8% 9,4% 13,6% 3,3% 3,3% 51,6%
11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE
ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE 16% 6,6% 1,9% 0,9% 1,4% 73,2%
12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE
PROTECTIE A MEDIULUI 1,9% 5,2% 9,4% 26,3% 35,2% 22,1%
13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ
APELE ROMÂNE 8% 9,4% 19,7% 17,4% 16,9% 28,6%
14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
5,6% 1,4% 16% 25,4% 28,6% 23%
15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 5,2% 4,7% 8,5% 24,4% 35,7% 21,6%
16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE
ARII PROTEJATE 2,3% 5,6% 9,4% 23% 34,3% 25,4%
17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI
LOCALE 4,7% 2,8% 8% 36,2% 32,4% 16%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
344
În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de
siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei autoritățile județene și locale (68,6%), Agenția
Județeană de Protecție a Mediului (61,5%), Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (60,1%)
Pe locul doi, cu scoruri similare se situează administratorii/custozii de arii protejate (57,3%),
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (54%), Ocoalele Silvice (55,9%), Direcția
Silvică (55,4%) și Regia Națională a Pădurilor (52,2%).
Pe locul al treilea se situează Autoritatea Națională Apele Române (34,3%) și Inspectoratul
Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (40,4%).
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
345
21.a.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Solicită date.
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
33,8% 15,5% 39,9% 10,8%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
19,7% 25,8% 42,3% 12,2%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 61,5% 7,5% 28,6% 2,3%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
47,4% 13,1% 37,1% 2,3%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
7% 25,8% 52,1% 15%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 6,6% 18,3% 60,1% 15%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 7% 18,3% 57,7% 16,9%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
26,8% 14,6% 46% 12,7%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
5,2% 17,4% 61,5% 16%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 65,3% 2,3% 29,6% 2,8%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 47,9% 9,9% 36,6% 5,6%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
68,5% 2,3% 27,7% 1,4%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 72,3% 0,9% 24,4% 2,3%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 60,6% 3,3% 30% 6,1%
21.b.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
34,7% 9,4% 43,7% 12,2%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
23,5% 13,6% 44,6% 18,3%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 60,1% 4,2% 31,9% 3,8%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
49,8% 8,5% 36,6% 5,2%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
7,5% 14,6% 53,1% 24,9%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 9,4% 6,6% 60,6% 23,5%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 8,5% 9,9% 57,7% 23,9%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
23% 9,9% 48,8% 18,3%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
7% 5,6% 62,4% 24,9%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 62,9% 0,5% 31,9% 4,7%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 47,9% 4,7% 38,5% 8,9%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
64,8% 1,9% 30,5% 2,8%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 65,7% 2,3% 29,1% 2,8%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 58,7% 1,4% 32,9% 7%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
346
21.c.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Răspund la solicitări
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
36,2% 8% 40,8% 15%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
25,8% 11,3% 43,2% 19,7%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 66,7% 3,8% 27,7% 1,9%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE
57,7% 5,6% 31,9% 4,7%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
14,1% 8% 53,1% 24,9%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 11,3% 5,2% 59,2% 24,4%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 11,3% 6,6% 56,8% 25,4%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
27,2% 5,2% 46% 21,6%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
8,5% 4,7% 61,5% 25,4%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 64,3% 0,9% 31% 3,8%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 49,3% 4,2% 37,6% 8,9%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
65,3% 2,3% 30,5% 1,9%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 66,7% 2,3% 28,2% 2,8%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 65,7% 1,4% 26,8% 6,1%
21.d.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor
Natura 2000? Organizează dezbateri
Nr. Instituție Da Nu Nu
este
cazul
Nu
știu/nu
răspund
1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
13,1% 26,3% 46,5% 14,1%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ
7,5% 30% 46% 16,4%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 38,5% 17,4% 37,1% 7%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI
VÂNĂTOARE%
27,2% 24,4% 41,3% 7%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA
SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR
4,2% 17,8% 54,9% 23%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 3,3% 14,6% 61% 21,1%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 5,2% 16% 59,2% 19,7%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ ŞI PESCUIT
8% 20,2% 54,5% 17,4%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN
ZOOTEHNIE
5,2% 11,3% 62% 21,6%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 60,6% 4,2% 32,9% 2,3%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 32,9% 17,8% 39,4% 9,9%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE
MEDIU
42,3% 15% 35,7% 7%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 64,8% 1,9% 30,5% 2,8%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 57,7% 5,6% 31% 5,6%
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
347
Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000, sunt Ministerul
Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția Județeană de Protecția Mediului, Comisariatul
Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Autoritatea Națională Apele Române, Direcția Silvică,
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare. De asemenea, administratorii de arii protejate
au un grad ridicat de solicitare a diverselor informații pe tematica menționată.
Tot aceste instituții sunt cele care se află în topul instituțiilor care iau în calcul datele
solicitate sau răspund la solicitări sau organizează dezbateri. Se observcă faptul că toate instituțiile
organizează dezbateri în număr mai mic decât realizează celelalte tipuri de activități.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
348
Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel
mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura
2000 sunt (în ordine ierarhică):
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului
Administratorii ariilor protejate
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
Direcția Silvică
Autoritatea Națională Apele Române
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
349
22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000
ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor?
Nr. Instituție Da
Nu
Nu este
cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
60,1% 2,8% 37,1%
2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ
63,4% 4,7% 31,9%
3 DIRECŢIA SILVICĂ 77,5% 0,5% 22,1%
4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC
ŞI VÂNĂTOARE
72,8% 1,9% 25,4%
5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU
CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI
SĂDITOR
40,8% 10,8% 48,4%
6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI
AGROCHIMICE
41,3% 10,8% 47,9%
7 OFICIUL JUDEŢEAN DE
CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
43,7% 8,5% 47,9%
8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU
DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT
56,8% 6,1% 37,1%
9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE
ÎN ZOOTEHNIE
32,4% 12,7% 54,9%
10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A
MEDIULUI
78,4% 0,5% 21,1%
11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 76,1% 23,9%
12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL
GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU
78,9% 2,1%
13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE
81,7% 18,3%
14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 77,9% 22,1%
Aproximativ 63% dintre respondenți conștientizează importanța colaborării dintre instituții
pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările existente pentru
protejarea speciilor și habitatelor.
Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei
creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor
măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii
de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în
viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai
bună în viitor.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
350
În prima categorie se regăsesc aceleași instituții care sunt în topul instituțiilor în ce privește
comunicarea prezentă: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, administratorii ariilor
protejate, Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de
Mediu, Autoritatea Națională Apele Române, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim
Silvic și Vânătoare
Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși
în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru
Agricultură, Direcţia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Inspectoratul Teritorial Pentru
Calitatea Seminţelor și a Materialului Săditor, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală și
Pescuit, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
351
23. Numiți trei categorii de informații pe care pe care instituția dumneavoastră le primește sau le
transmite către celelalte sectoare relevante pentru a contribui la planificarea strategică locală și
regională:
Persoanele care au dat informații valide la această întrebare au menționat o colaborare cu cu
toate celelalte sectoare relevante. Persoanele din acest sector de lucru au dat cele mai multe
răspunsuri și au menționat informații pentru toate celelalte sectoare de lucru. Informațiile enunțate
se referă în general la colaborarea dintre instituții și nu toate informațiile menționate sunt legate de
o contribuție la planificarea strategică. De asemenea s-au enumerat o serie de informații care ar
trebui trimise sau primite de la celelalte sectoare de lucru pentru o colaborare eficientă în vederea
realizării unei strategii regionale și locale. Aceste informații sunt prezentate în tabelele de mai jos.
Primește de la Reprezentanții proprietarilor
activități desfășurate în arie 3
amenajamentele silvice 1
asociații crescători - solicitare avize pășunat 2
asociații profesionale 1
cereri de avizare 11
informații despre custozi 6
exploatări forestiere 3
firme de exploatare a resurselor 1
forma de proprietate 6
grupuri de producatori 1
informări 1
informări despre tăieri ilegale 1
informații legate de eventuale conflicte ce vizează parcul 1
infrastructura 1
managementul terenurilor 2
modul de utilizare a terenului în situri N2 2
număr capete animale 2
sesizări 6
planificarea activităților pe ani 2
planuri de amenajare 3
planuri viitoare privind proprietatea 1
proiecte în situri Natura 2000 2
proprietarii de teren/păduri 3
regimul de protecție 1
situația proprietății 4
solicitarea de compensații 2
solicitări informații diverse 4
solicitări limite arie protejată/hărți 3
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
352
studiu de impact 1
suprafața detinută în arie protejată 10
turism 1
Primește de la Silvicultură
acte de punere în valoare a masei lemnoase 1
activități desfășurate în arie 3
administrare fond forestier 1
administratori paduri silvice 1
amenajamente silvice 18
apv-uri 2
areale protejate 1
avizare amenajamente ocoale silvice 1
avizarea partizilor de pe suprafața PN 1
calitatea parcelelor 1
colaborarea la control de fond 1
combaterea dăunatorilor 1
date privind proprietatea/zona administrată 5
date specii, distribuția și compoziția lor 1
derogări de la amenajamentele silvice 2
documente silvice 1
evaluarea faunei de interes cinegetic 1
evenimente deosebite ce afecteaza ecosistemele forestiere 1
explotări forestiere 5
felul de proprietate al terenului sau fondului forestier 1
grupa funcționala a pădurii 1
hărți 5
infrastructura 1
managementul deseurilor 1
masă lemnoasă exploatată 1
natura lucrărilor silvice 1
numărul de parcele 1
ordine, instrucțiuni 1
partizi de exploatare 1
plan de management 3
planificarea tăierilor anuale 2
planul de recoltare 2
planuri amenajare 3
planuri viitoare privind proprietetea/zona administrată 1
posibilitatea recoltării de masă lemnoasă 3
prevederile amenajamentului 1
procesul de elaborare a amenajamentelor silvice 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
353
proiecte 2
proprietarii de teren 1
propuneri 1
proveniențta puietilor pentru plantare 1
rapoarte de activitate de la serviciile de concentrate ce activează în domeniu 1
rezervații naturale 1
suprafețe afectate 3
suprafețe împădurite 3
suprafețe regenerate 3
situația terenurilor forestiere 1
solicitarea de compensații 2
solicitări avize 7
specii cultivate 1
starea pădurilor 1
tăieri ilegale 1
terenuri degradate 1
tipul pădurii 1
tipuri de specii și habitate 1
vânătoarea în situri N2 1
Primește de la Agricultură
activități agricole 1
activități desfășurate în arie 1
avizare pășunat 1
cantitate cultivată 1
categorii de folosință 1
culturi 1
date privind proprietatea/zona administrată 1
date privind suprafețele agricole 3
forma de proprietate 2
gal 1
informații pentru elaborare proiecte 1
măsuri de agromediu 1
măsuri de agroturism 1
materiale cartografice ortofotoplanturi 1
număr de animale 1
tipuri de soluri pe clase de calitate 3
parchete agro mediu 1
planificarea activităților pe ani 1
planuri viitoare privind proprietetea/zona administrată 1
produse fitosanitare aceptate 2
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
354
proiecte în situri N2 3
propuneri 1
rapoarte de activitate de la serviciile de concentrate ce activează în domeniu 1
situația proprietarilor 3
solicitare avize 4
solicitare date suprafețe protejate 1
solicitarea de compensații 1
solicitări limite arie protejată/hărți 4
specii cultivate 1
suprafața deținută în arie protejată 3
suprafețe cultivate 2
tipuri de culturi /rotația culturii 1
utilizarea terenurilor 1
Primește de la Managementul Apei și Piscicultură
activități desfășurate în arie 1
acvafauna existentă 1
evaluarea stării lacurilor/ râurilor 4
volum de apă prelevat 3
evaluare starea corpurilor de apă de suprafață 3
alimentarea cu apă 1
calitatea apei 6
capturi pentru valorificare pește 1
cote de captură 1
informații despre custode 2
date hidrologice 1
date privind proprietatea/zona administrată 2
date privind suprafețele ocupate de ape,rauri,lacuri 1
date statistice 1
diversitatea speciilor piscicole 1
evaluarea stocurilor de pește 1
investiții propuse 1
lucrări de întreținere 1
managementul resurselor de apă 1
managementul resurselor piscicole 1
planificarea activităților pe ani 1
planuri viitoare privind proprietetea/zona administrată 1
poluare nitriți 1
proiecte în situri N2 3
propuneri 1
rapoarte de activitate de la serviciile de concentrate ce activează în domeniu 1
regimul de protecție 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
355
responsabili 1
rețele alimentare apa 1
rețele canalizare 1
servicii de canalizare 1
solicitare avize 4
solicitarea de compensații 1
solicitări avize , refacere maluri 2
solicitări hărți 2
specii de pesti 1
Primește de la Managementul Fondului de Vânătoare
activități desfășurate în arie 2
informații privind estimările numărului de faună cinegetică 9
asociații de vânătoare 4
aviz pentru recoltare specii 4
braconaj 3
capturi accidentale faună protejată 1
cota de recoltă 10
date privind proprietatea/zona administrată 2
date privind suprafețele ocupate de fondurile cinegetice 1
derogari 1
efectivele carnivore mari 3
efectivele de cervide 2
efectivul anual 1
evaluare fauna cinegetică 20
info legate de acțiuni comune 1
limite fonduri de vânătoare 1
măsuri de pază 2
obiective 1
perioadele și echipele de lucru pentru evaluarea efectivelor 1
planificarea activităților pe ani 1
planuri viitoare privind proprietetea/zona administrată 1
productivitate cinegetică 1
proiecte 1
propuneri 1
propuneri pentru cotele anuale de extras 1
rapoarte de activitate de la serviciile de concentrate ce activează în domeniu 1
responsabil fonduri 4
situația efectivelor de vânat 3
solicitarea de compensații 1
solicitări avize 2
solicitări de participare la evaluare 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
356
solicitări hărți 2
vânatul de balta 1
zonarea speciilor 1
Primește de la Managementul ariilor protejate
directive comunitare 1
acțiuni comune 1
activități 1
buletine informative 2
categoria ariei protejate 1
consultanță de specialitate 1
custozi/administratori - raport anual de monitorizare 4
date de monitorizare specii 1
date privind proprietatea/zona administrată 1
date privind suprafețele ocupate de situri N2 2
distribuție specii/habitate 1
documentații înființare arii protejate 1
informații despre management 1
infrastructura 1
invitații grupuri de lucru 1
invitații la dezbateri 1
atribuirea custodiilor ariilor protejate 3
modificări legislative 2
obiective de management 1
persoane fizice-sesizări privind managementul ariei 3
plan de management 5
planuri viitoare privind proprietetea/zona administrată 2
prejudicii de mediu 1
proiecte 4
rapoarte 2
regulamente arii protejate 3
rezervații naturale 1
solicitări , completari date 4
stadii implementare PM 2
strategii existente privind proprietetea/zona administrată 1
surse de finanțare 1
Transmite la Reprezentanții proprietarilor
activitatea administratorilor 6
activități durabile 1
activități permise/nepermise 6
activitatile anuale desfășurate în arealul ariei protejate 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
357
avize 8
consultare la elaborarea planului de management 1
consultații 1
date privind suprafețele ocupate de situri N2 1
diverse anunțuri 2
facilitățile pe care le ofera statutul de arie protejată 1
hărți/limite situri 5
infrastructura 1
instruiri 1
legislația ariilor protejate în vigoare și valoarea conservativă a zonei 5
oportunități de colaborare 1
petiții 1
planuri de management și regulamente 5
posibilități de finanțare 1
procedura de întocmire cereri 1
răspuns sesizari 1
recomandări de management 2
rețeaua N2 și arii naturale protejate de interes național 1
situația proprietarilor 3
statut de protecție 1
turism 1
Transmite la Silvicultură
activitatea desfășurată în teren 1
activități permise și interzise 3
adrese 2
starea mediului 9
avize 8
cereri de sprijin 1
condiții pentru emiterea avizelor 1
informații despre custode 6
date privind suprafețele ocupate de situri N2 1
documente de reglementare 1
evenimente deosebite ce afectează ecosistemele forestiere 1
exploatări forestiere 1
facilitățile pe care le ofera statutul de arie protejată 1
infrastructura 1
legislația ariilor protejate în vigoare și valoarea conservativă a zonei 3
limite situri natura 2000/hărți/zonare arie 7
liste specii protejate 1
planuri de management și regulamente 6
rapoarte 3
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
358
recomandări de management 1
reglementarea investițiilor și a activităților 1
reguli găsite în silvicultura 2
reguli în zonele de protecție integrală 1
rețeaua N2 și arii naturale protejate de interes național 1
rezultate ale activității de cercetare științifică 1
puncte de vedere referitoare la starea de conservare a habitatelor și speciilor 8
situația proprietarilor 2
situații privind măsuri speciale de protecție a speciilor rare 1
tip funcțional de padure 1
uat-uri 1
Transmite la Agricultură
acte de reglementare emise 1
activități permise/nepermise 4
informații despre custozi 12
fișa judetului 3
starea mediului 6
avize 6
condiții pentru emiterea avizelor 1
consultanță 1
date privind suprafețele ocupate de situri N2 2
facilitățile pe care le ofera statutul de arie protejată 1
fauna domestică 1
forme de proprietate 1
gal și fermierii din zonă 2
grad de protecție 1
grupurile de lucru la ministerul agriculturii 1
incinte agricole indiguite 1
informări 1
informații agroturism 1
informații cu privire la legislația ariilor protejate 1
informații proiecte 1
infrastructura 1
legislația ariilor protejate în vigoare și valoarea conservativa a zonei 2
limite situri Natura 2000/hărți 1
planuri de management și regulamente 1
recomandări de management 2
reglementarea investițiilor și a activităților 1
reguli 1
informații despre proprietari 4
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
359
Transmite la Managementul Ape și Piscicultură
acte de reglementare a activităților în situri 1
activități permise/nepermise 3
informații despre custozi 6
starea mediului 9
avize 4
capturi pește realizate 1
date privind suprafețele ocupate de situri N2 1
facilitățile pe care le ofera statutul de arie protejată 1
informări 1
informații privind activitatea de colectivitate 1
informații privind calitatea apelor 2
infrastructura 1
legislația ariilor protejate în vigoare și valoarea conservativa a zonei 3
limite situri natura 2000/hărți 3
măsuri de conservare 2
măsuri pentru combaterea poluarii și braconajului 1
pescari autorizați 1
pescuit 1
planuri de management și regulamente 4
proceduri de autorizare 1
recomandări 1
reglementarea investițiilor și activităților 1
reguli 1
situația proprietarilor 2
solicitări adrese 1
solicitări de avizare 1
specii acvatice și ripariene 1
specii strict protejate 1
Transmite la Managementul Faunei Sălbatice
activități permise/nepermise 3
evaluare specii de animale strict protejate 3
asociațiile de vânătoare 2
autorizații 1
avize 3
braconaj 1
condiții pentru emiterea avizelor 1
informații despre custozi 4
date despre vânat decedat 1
date privind suprafețele ocupate de situri N2 1
diverse informări 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
360
documente de reglementare 1
facilitățile pe care le ofera statutul de arie protejată 1
fișe evaluari 1
legislația ariilor protejate în vigoare și valoarea conservativa a zonei 3
limite situri natura 2000/hărți 3
măsuri protejare a faunei 1
metodologie evaluare 1
puncte de vedere referitoare la starea de conservare a speciilor 3
propuneri plan urbanism armonizate cu planul de management al ariei protejate 1
monitorizarea speciilor de interes cinegetic 1
nereguli găsite în teren 1
număr efective carnivore 2
număr efective cervide 2
număr fonduri de vânătoare 2
pază 1
planuri de management și regulamente 4
recomandari 1
reglementarea investițiilor și activităților 1
reglementări 3
situația proprietarilor 2
suprafața fonduri de vânătoare 1
turism 1
zone de protecție 1
Transmite la Managementul ariilor protejate
acte de reglementare 1
activități practicate 4
consultanță 1
custozi 2
date privind implementarea de proiecte finanțare din fonduri structurale 5
date privind suprafețele ocupate de situri N2 1
date referitoare la zona administrată 1
documente elaborare proiect 1
gal 1
informatie publica 3
legislație 1
limite situri natura 2000/zonarea internă/hărți 4
măsuri de conservare 1
planuri de management și regulamente 6
protectia mediului 1
rapoarte de activitate 6
recomandări 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
361
reglementarea investițiilor și activităților 1
responsabilitatiile/drepturile administratiei 1
solicitări de date 1
strategii 1
studii 2
24. Numiți trei categorii de informații pe care instituția dumneavoastră ar trebui să le primească sau
ar trebui să le transmită către celelalte sectoare relevante, pentru a contribui la planificarea strategică
locală și regională:
Ar trebui să primească de la Reprezentanții proprietarilor
activități practicate 4
activități propuse privind schimbările de utilizare 1
amplasamentul acestora 1
angajamente respectare prevederi Natura 2000 1
avize 1
cadastru 1
ce finanțari au accesat 1
cereri 2
copii documente de proprrietate 1
criteriile,așteptările pe care le au de la administratorul ANP din aria lor de activitate 1
date privind suprafețele proprietății de terenuri din aria protejată 4
date statistice 1
demersuri legate privind despăgubiri sau alte litigii 1
exploatări forestiere 1
informări 2
informații cadastrale actualizate 5
intenții de investiții 1
limite amenajamente silvice 1
lista proprietarilor 2
mod utilizare terenuri 10
nemulțumiri referitoare la prevederile planului de management al ariilor protejate 1
oameni de afaceri, membrii ai diverselor organizații 1
pericole ce derivă din aplicarea legislației în domeniu 1
probleme identificate 3
proiecte de colaborare 1
propuneri dezvoltare durabilă 5
rapoarte 1
relația cu autoritățile din domeniu 1
resurse utilizate 1
sesizări 2
studii 1
suprafață arie protejată 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
362
Ar trebui să primească de la Silvicultură
activități practicate 4
amenajamente silvice 3
calamități 1
ce finanțări au accesat 1
criteriile, așteptările pe care le au de la administratorul ANP din aria lor de activitate 1
date fond forestier 2
date statistice 1
hărți actualizate 1
informări 2
intenții de investiții 1
lucrări de exploatare și amenajare 1
managementul forestier în situri Natura 2000 2
măsuri de reconstrucție ecologica 1
modul de aplicare al amenajamentelor 1
pericole ce derivă din aplicarea legislației în domeniu 1
planificări 1
planuri de împăduriri pe termen mediu 1
programe de pază și control 1
proiecte de colaborare 1
propuneri exploatare 1
propuneri regenerare 1
rapoarte 1
regulamente 1
să informeze cu privire la politica din domeniu silvic 1
să vină cu propuneri pentru dezvoltare sectorului silvic 3
solicitare avize exploatare 1
specii, ponderea lor, stare 1
starea pădurilor 1
statistici județene 1
strategia de utilizare a terenului 1
studii 1
suprafață arie protejată 1
terenuri acoperite de păduri 1
tipul de proprietate 1
Ar trebui să primească de la Agricultură
accidente 1
activități practicate 2
ce finanțări au accesat 1
criteriile, așteptările pe care le au de la administratorul ANP din aria lor de activitate 1
culturi recomandate 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
363
date privind suprafețele agricole incluse în rețeaua N2 1
date statistice 2
informații 2
lista proprietarilor 1
managementul agricol în situri Natura 2000 1
mod utilizare terenuri 2
modele de dezvoltare durabilă 1
pericole ce derivă din aplicarea legislației în domeniu 1
planul de dezvoltare local 1
posibilități comune de finanțare 1
programe de ajutor social comunități sociale 1
proiecte de colaborare 1
propuneri programe de dezvoltare durabilă 4
rapoarte 1
să informeze cu privire la politica din domeniul agricol 1
situație acordări fonduri APIA 1
solicitare avize pentru activități derulate sub APIA 1
strategia de utilizare a terenului 1
strategie locală 1
studii 1
studii de impact 1
studii pastorale 1
suprafața arie protejată 1
utilizarea de substanțe chimice 1
utilizarea terenurilor 2
Ar trebui să primească de la Managementul Apei și Piscicultură
activități economice 1
activități practicate 1
avize și autorizații emise în permietrul ariei protejate și localizarea acestora 1
ce finanțări au accesat 1
criteriile, așteptările pe care le au de la administratorul ANP din aria lor de activitate 1
date hidrometrice și hidrochimice 1
date privind suprafețele ocupate de apa incluse în rețeau N2 1
efective evaluate 1
informări 2
legislație specifică 1
managementul apei în situri Natura 2000 1
măsuri comune împotriva braconajului 1
măsuri de management integrate 1
măsuri reconstrucție ecologică 1
pericole ce derivă din aplicarea legislației în domeniu 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
364
programe de îmbunătățiri în domeniul apelor 1
proiecte de colaborare 1
proiecte de dezvoltare pe termen mediu 1
propuneri 1
rapoarte privind calitatea apei 1
rapoarte 1
să informeze cu privire la politica din domeniu 1
să vina cu propuneri pentru un management durabil al acestui sector 1
situația avizării mhce-urilor 1
soluții 1
starea pisciculturii 1
strategia de utilizare a terenului 1
strategii proprii 1
studii 2
studii de impact 1
studii ihtiologice 1
suprafața arie protejată 1
totalul resurselor vii extrase 1
Ar trebui să primească de la Managementul Fondului de Vânătoare
acțiuni de vânătoare desfășurate și piese recoltate pe specii 1
acțiunile de inventariere 1
activități de iîmbunătățire a infrastructurii pentru protecția faunei 1
activități practicate 2
asociații de vânătoare 4
boniatea anuală a fondurilor de vânătoare 1
braconaj 2
calendarul acțiunilor organizate 1
ce finanțări au accesat 1
cote recoltă 1
criteriile, așteptările pe care le au de la administratorul ANP din aria lor de activitate 1
date privind suprafețele din fondul cinegetic incluse în rețeaua N2 1
date realiste privind speciile 5
informări 2
limite fonduri de vânătoare 1
managementul vânatului în situri N2 1
măsuri combatere boli, dăunatori 1
măsuri dezvoltare a turismului bazate pe observații fauna cinegetică 1
măsuri protejare a faunei 1
metodologia utilizată 1
observații din teren 1
pericole ce derivă din aplicarea legislației în domeniu 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
365
planul de management cinegetic pe 10 ani 1
programe de pază și control 1
proiecte de colaborare 1
proprietari 6
propuneri 1
rapoarte 1
reglementări 1
sa informeze cu privire la politica din domeniu 1
să vina cu propuneri pentru un management durabil al fondurilor 1
situații 1
starea vânatului 1
statistici județene 1
strategia de utilizare a terenului 1
studii 2
suprafața arie protejată 1
Ar trebui să primească de la Managementul ariilor protejate
activități 1
administratori 6
amenințări și riscuri 1
colaborari cu factori de decizie locali și naționali 1
criteriile, așteptările pe care le au de la administratorul ANP din aria lor de activitate 1
date privind siturile incluse în rețeaua N2 1
date referitoare la habitate 1
date referitoare la problemele întâmplate 1
date referitoare la specii 1
detalii despre proiectele implementate sau în curs de implementare pentru a se evita
suprapunerea 1
ghid de bună practică 1
greutăți întâmpinate 1
încălcări ale prevederilor planului de management 1
informări 3
informații cu privire la personalul implicat în implementarea strategiilor 1
invitație pentru implicarea în decizii referitoare la AP 1
legislație 1
limite arii protejate 1
măsuri de conservare 2
modalități de compensare 1
planuri de management 3
proiecte sociale 1
proprietari 4
propuneri 1
propuneri de plan de management 2
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
366
propuneri de regulamente 1
protecția biodiversității 1
raport de activitate 3
regulamente de organizare și functionare AP 3
schimbările legislative propuse 1
situația privind suprafața ariilor 1
situații 1
strategia de finanțare a ariilor naturale protejate 1
studii 3
surse de finanțare 1
Ar trebui să transmită la Reprezentanții proprietarilor
acte normative 1
actualizare categorii folosință 1
actualizare limite proprietate 1
actualizare structura pe categorii folosință 1
atenționari incendieri 1
ce restricții au în practicarea activităților 1
date privind suprafețele proprietarilor de terenuri din judet 2
informări 1
limitările impuse în activitate de legislația privind ANP 1
limite situri Natura2000 1
măsuri plan de management 1
modalități de accesare a fondurilor 1
modalități primire compensații 1
neconformități constatate în activitatea pe care o desfășoară 1
obiective de conservare 4
planificări 1
precizări privind condițiile impuse de legislația de mediu referitoare la strategia de
dezvoltare propusă 1
precizări referitoare la elementele de biodiversitate care sunt prioritare în zona de
referință 1
programe sociale 1
proiecte de finanțare 2
propuneri de dezvoltare activităților 1
rapoarte 1
regulament 1
restricții utilizare terenuri 1
să participe la dezbateri 1
schimbările legislative în domeniu 3
stadiul de protecție al biodiversității 1
strategia coerentă de conservare a biodiversității 1
studii 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
367
Ar trebui să transmită la Silvicultură
acte normative 1
acțiuni 1
acțiuni de pază și control 1
ce restricții au în practicarea activităților 2
date privind suprafețele din fondul forestier incluse în rețeaua N2 1
informări 1
infrastructura silvica 1
legislație 1
limitările impuse în activitate de legislația privind ANP 1
limite situri N2 1
măsuri de conservare specii 1
măsuri plan de management 3
modalități de accesare a fondurilor 1
neconformități constatate în activitatea pe care o desfășoară 1
planificări 1
precizări privind conditiile impuse de legislația de mediu referitoare 1
precizări referitoare la elementele de biodiversitate care sunt prioritare în zona de
referință 1
rapoarte 1
reglementări 1
să participe la dezbateri 1
schimbarile legislative în domeniu 1
situația suprafețelor din aria protejată 1
situații 1
stadiul actual de protecție al biodiversității 1
strategia coerenta de conservare a biodiversității 1
studii 1
suprafețe ocupate de proprietari în arie 1
zonare arie protejată 1
Ar trebui să transmită la Agricultură
acte normative 1
atenționări incendieri 1
aviz pentru activități derulate sub APIA 1
ce restricții au în practicarea activităților 2
date privind suprafețele agricole incluse în rețeaua N2 1
directii și strategii 1
factori de impact negativ 1
informări 1
limitările impuse în activitate de legislația privind ANP 1
limite situri N2 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
368
măsuri de conservare specii 2
măsuri plan de management 1
modalități de accesare a fondurilor 1
modalități primire compensații 1
neconformități constatate în activitatea pe care o desfășoară 1
obiective de conservare 2
precizări privind conditiile impuse de legislația de mediu referitoare 1
precizări referitoare la elementele de biodiversitate care sunt prioritare în zona de
referință 1
rapoarte 1
să participe la dezbateri 1
schimbările legislative în domeniu 2
strategia coerenta de conservare a biodiversității 1
studii 1
studiul comunităților locale 1
suprafețe ocupate de proprietari în arie 1
Ar trebui să transmită la Managementul Ape și Piscicultură
acte normative 1
ce restricții au în practicarea activităților 1
date privind suprafețele ocupate de apa incluse în rețeaua N2 1
direcții și strategii 1
factorii cu impact negativ 1
informări 1
limitările impuse în activitate de legislația privind ANP 1
limite situri N2 1
măsuri conservare 2
măsuri plan de management 3
modalități de accesare a fondurilor 1
modalități primire compensații 1
neconformități constatate în activitatea pe care o desfășoară 1
precizări privind conditiile impuse de legislația de mediu referitoare 1
precizări referitoare la elementele de biodiversitate care sunt prioritare în zona de
referință 1
proiecte 1
rapoarte 1
să părticipe la dezbateri 1
schimbările legislative în domeniu 2
strategia coerenta de conservare a biodiversității 1
studii 1
studii de specialitate privind fauna piscicolă 1
suprafețe ocupate de proprietari în arie 1
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
369
Ar trebui să transmită la Managementul Faunei Sălbatice
date privind suprafețele din fondul cinegetic incluse în rețeaua N2 1
acte normative 1
acțiuni 1
acțiuni de pază și control 1
ce restricții au în practicarea activităților 1
direcții și strategii 1
factori de impact negativ 1
informări 1
infrastructura silvica 1
limitările impuse în activitate de legislația privind ANP 1
limite situri N2 1
măsuri de conservare specii 1
măsuri plan de management 4
modalități de accesare a fondurilor 1
neconformitati constatate în activitatea pe care o desfășoară 1
planificări 1
precizări privind conditiile impuse de legislația de mediu referitoare 1
precizări referitoare la elementele de biodiversitate care sunt prioritare în zona de
referință 1
rapoarte 1
regulament 1
să participe la dezbateri 1
schimbările legislative în domeniu 2
strategia coerentă de conservare a biodiversității 1
studii 1
suprafețe ocupate de proprietari în arie 1
titulari proiecte 1
Ar trebui să transmită la Managementul ariilor protejate
acțiuni 1
actualizare date specii 2
actualizare limite arii protejate 1
titulari proiecte 1
date privind suprafețele incluse în rețeaua N2 1
factori negativi 1
informări 1
legislație 1
limitările impuse în activitate de legislația privind ANP 1
limite situri N2 1
neconformități constatate în planul de management 1
obiective de conservare 3
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
370
precizări privind conditiile impuse de legislația de mediu referitoare 1
precizări referitoare la elementele de biodiversitate care sunt prioritare în zona de
referință 1
proiecte 1
raport de activitate 2
reglementări 2
să participe la dezbateri 1
schimbările legislative în domeniu 1
situația aplicarii măsurilor de conservare 1
situația compensarilor 1
stadiul biodiversității 1
strategia coerentă de conservare a biodiversității 2
studii 2
acțiuni 1
actualizare date specii 2
actualizare limite arii protejate 1
29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre
planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în
țară: (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de
prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi
baza pentru planurile strategice.
48 18,5% 26,2%
Planificarea strategică se realizează pe baza
proiectelor depuse spre finanțare.
44 17% 24%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
economice, sociale și politice iar apoi se alocă
fondurile europene pe aceste priorități.
44 17% 24%
Planificarea strategică se realizează după prioritățile
impuse de menținerea pe termen lung a resurselor
naturale, prioritățile de dezvoltare economică și
socială indiferent de contextul politic, iar fondurile
europene sunt alocate funcție de aceste priorități.
82 31,7% 44,8%
Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza
priorităților economice, politice și sociale.
41 15,8% 22,4%
Total 259 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
371
Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul
a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi
în țară. Cele mai mult persoane (44,8%) consideră că planificarea strategică se realizează după
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de
aceste priorități.
Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se
constată o preferință clară a populației intervievate (76,6%) spre realizarea unei planificări
strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de
dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene ar trebui
alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă despre cum
ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile.
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
372
30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar
trebui să existe între planificarea strategică și finanțările europene: (răspunsuri multiple)
Număr
răspunsuri
Procente din
total răspunsuri
Procente din
total
respondenți
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza planurilor strategice
51 19,4% 27,7%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe
baza proiectelor depuse spre finanțare.
11 4,2% 6%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile economice, sociale și politice pentru care
ar trebui apoi alocate fondurile europene.
28 10,6% 15,2%
Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după
prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a
resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare
economică și socială indiferent de contextul politic,
iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de
aceste priorități
141 53,6% 76,6%
Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe
baza priorităților economice, politice și sociale.
32 12,2% 17,4%
Total 263 100%
Răspunsuri multiple Procente
neînsumabile
Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua
Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE
373
Nivelul de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă
integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să
contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000
Componenta cognitivă
Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile
relevante
74,2%
Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice 76,6%
Medie 75,4%
Componenta comportamentală prezentă
Comunicarea între instituții 34,5%
Comunicare frecventă între instituții*
Instituțiile 373olicit date**
Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție**
Instituțiile răspund la solicitări**
Instituțiile organizează dezbateri**
29,9%
37,8%
37,4%
40,7%
26,5%
Componentă comportamentală viitoare
Interesul de a colabora cu alte instituții*** 63%
*acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 17 (număr. total de
instituții)
** acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 14 (număr. total de
instituții)
***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des” prin împărțire la 14
(număr. total de instituții)
În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate din acest domeniu de lucru (75,4%) au o
percepție corectă la nivel teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de
dezvoltare durabilă și despre modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora.
Dar acest lucru nu se concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 34,5% dintre respondenți
au dat răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri
strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici
la nivelul componentei comportamentale viitoare. 63% dintre respondenți și-au manifestat
interesul de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări
locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru
protecția speciilor și habitatelor.