ac Ţiuni concrete pentru protejarea malului lacului … · apei din diferite zone ale lacului...

Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu

2 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; A c q u i s t e m ; A g i g e a S t a ţ i a I C P E .

ACŢIUNI CONCRETE PENTRU PROTEJAREA MALULUI LACULUI MAMAIA�I CREAREA BAZELOR ECOLOGICE PENTRU INVĂŢĂMÂNTUL DE

MARINĂ

Lector universitar,

Doctor OPRI�AN Naie

Academia Navală ,,Mircea cel Bătrân” Constanţa, România, Tel. 0341-45.20.79; 0744-689.537, Email: [email protected]

MOTO: ,,Aşa cum, construcţia de baze sportive şi baze nautice nu intră doar în atribuţia constructorilor, tot aşa problemele ecologice nu preocupă sau nu ar trebui să preocupe doar pe ecologişti !” 1,2

REZUMAT

Degradarea biosistemului din lacurile Tăbăcăriei (Constanţa) şi Siutghiol (Mamaia) are cauze precise, care trebuiesc căutate, studiate şi eliminate cât mai urgent posibil. Se poate şi trebuie acţionat cât mai repede pentru păstrarea purităţii apei celor două lacuri, pentru păstrarea echilibrului natural, a florei specifice şi a faunei piscicole a celor două lacuri. Noi am acţionat pentru eliminarea doar a unei surse de poluare, dar respectivele surse sunt mai multe şi chiar mai ample.

CUVINTE CHEIE

Biosistem, echilibru ecologic, poluare, ape reziduale, degradare, surse de poluare, flora şi fauna acvatică, etc.

1. INTRODUCERE

Preocuparea pentru stoparea degradării mediului marin trebuie să înceapă cu interesul care trebuie acordat afluienţilor care se deversează în mare şi lacurilor litorale. Lacul Mamaia (Siutghiol) este un lac litoral cu izvoare propii (pe cale de obturare !!!). La un surplus de apă se deversează, prin canalul din satul de vacanţă, în lacul Tăbăcăriei, lângă căsuţa Tulceană şi de acolo mai departe în Marea Neagră prin canalul dintre staţiunea Mamaia şi zona ,,Pescărie” Constanţa. Preocupările ecologice, care vor viza deci indirect mediul marin, se vor îndrepta către aspectele particulare pe care le prezintă cele două lacuri litorale cele mai apropiate oraşului Constanţa (şi cele mai expuse poluării şi degradării), lacul Tăbăcăriei şi lacul Mamaia.

1 Pentru asigurarea caracterului ştiinţific şi evidenţierea efectelor aplicative a

investigaţiilor efectuate, o colaborare de excepţie am avut-o cu dl. Mihael Ioan TROCAN - asistent cercetare I la NATIONAL INSTITUTE OF MARINE GEOLOGY AND GEOECOLOGY (,,GeoEcoMar,,), cu activitatea pe vasul ,,Mare Nigrum” - nava de cercetări marine a României, (fosta navă ,,Someş” - nava şcoală a Institutului de Marină Civilă Constanţa).

2 De asemenea, la realizarea integrală a acestei prezentări a contribuit şi dl. Colonel ( R ), psiholog Dan NICOLAU.

2� Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de

mediu

0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; A c q u i s t e m ; A g i g e a S t a ţ i a I C P E .

În respectiva expunere vom prezenta concret atât stadiul de degradare a acestor lacuri, principalele surse de poluare, precum şi unele modalităţi de acţionare concretă efectuate de noi pentru diminuarea acestora şi menţinerea echilibrului ecologic zonal.

2. OBSERVAŢIA DIRIJATĂ, CA MODALITATE DE CERCETARE

Este mai greu şi nu la îndemana oricui de a face analize de laborator a apei din diferite zone ale lacului Mamaia sau din lacul Tăbăcăriei. Iată însă ce se vede cu ochiul liber şi se poate constata în mod empiric:

- îmbâcsirea suprafeţei apei din cele două lacuri, vizibilă mai ales vara, în perioadele toride, atunci când nu bate vântul;

- dispariţia treptată a florei specifice, a plantelor acvatice şi a stufului; - diminuarea faunei piscicole, rărirea şi chiar dispariţia unor specii; - prezenţa vizibilă în anumite zone a scurgerilor directe în apa lacurilor a

dejecţiilor fecale umane şi apelor poluate de la bucătărie şi baie, care ajung direct în cele două lacuri fără să treacă prin nici o staţie de epurare !!!

3. UNELE CONSTATĂRI ALE OBRESVAŢIEI DIRIJATE

Avem o activitate directă îndelungată3 în instruirea elevilor şi studenţilor marinari pe apa lacurilor Tăbăcăriei şi Mamaia. Aici vom prezenta doar unele imagini şi constatări efectuate de-a lungul timpului legate de degradarea celor două lacuri.

3.a. Lacul Tăbăcăriei Constanţa:

- în primul rând, flora acvatică şi stuful de pe acest lac au disparut aproape complet; mai sunt ceva rămăşiţe în golfurile din partea parcului Tăbăcăriei, la vest;

- cantitarea, chiar abundenţa de peşte care exista de pildă acum 25 de ani nu mai este, e pe cale de dispariţie completă;

- staţia de epurare care se află aproape de colţul lacului Tăbăcăriei înspre strada Soveja nu mai face de mult timp faţă; pe pontonul bazei nautice pentru canotaj şi kaiac-canoe a Clubului Sportiv �colar nr. 2 se adunau fecate şi ale mizerii care trebuiau curăţate aproape zilnic. (În ultima vreme şi-au înălţat pontonul.)

3.b. Lacul Siutghiol (Mamaia):

- flora acvatică şi stuful de pe acest lac dispar vizibil de la an la an; după observaţiile sistematice efectuate de noi şi măsurătorile anuale privind viteza de retragere, de dispariţie a stufului de pe acest lac, menţionăm că în maximum 6-8-10 ani stuful va dispărea complet de pe toate malurile lacului Mamaia şi de la insula Ovidiu;

- cantitatea de peşte din lac, comparativ cu 10-15 ani înainte este mult diminuată; pescarii cu experienţă şi vechime reclamă chiar dispariţia unor specii;

- la fel ca şi în cazul lacului Tăbăcăriei, în partea de sud a lacului Mamaia, spre florărie, staţia de epurare de pe str. Hortensiei de data aceasta, fie este depăşită ca şi capacitate, nu mai face de mult timp faţă, fie este chiar evitată (!!!); în mai multe sondaje efectuate am constatat că mai multe persoane cunosc faptul că o serie de blocuri de locuinţe din Tomis Nord nu au fost racordate cu scurgerile

3 Peste 30 de ani.



menajere la staţia de epurare de pe str. Hortensiei ci direct prin canalul pluvial în apa lacului Mamaia;

- aici la marginea de sud a lacului Mamaia, în coada lacului, există o ţeavă de daversare directă şi în mod curent apar plutind fecale umane şi alte mizerii;

- o serie de grădinari clandestini au poluat ani buni malul de sul al lacului Mamaia prin spălarea dejecţiilor de la raţe, găini, porci şi alte animale direct în apa lacului Mamaia, aici în zona în care se extrage ,,cea mai bună apă potabilă din România” 4

ÎÎÎnnn jjjuuurrruuulll BBBaaazzzeeeiii nnnaaauuuttt iiiccceee aaa ssstttuuudddeeennn ţţţ iii lllooorrr mmmaaarrriiinnnaaarrr iii dddeee lllaaa PPPaaalllaaazzzuuu MMMaaarrreee ssstttuuufffuuulll ssseee rrreeetttrrraaagggeee

dddiiissspppăăărrrââânnnddd ccc...ccc...aaa... 111---222 mmm pppeee aaannn... (((LLLaaa fffeeelll şşş iii îîînnn tttoooaaattteee ccceeellleeelllaaalllttteee zzzooonnneee aaallleee lllaaacccuuullluuuiii MMMaaammmaaaiiiaaa !!! )))

4. UNA DIN MODALITAŢILE PRACTICE DE ACŢIONARE

Aici ne vom referi doar la ceea ce am făcut noi concret pentru eliminarea poluării efectuată de grădinarii clandestini de pe malul de sud al lacului Mamaia.

În 1992 am obtinut din partea Consiliului local al municipiului Constanţa concesionarea a 180 m liniari de mal şi a 15.000 m2 (1,5 ha) pentru construirea unei baze nautice pentru studenţii Institutului de Marină Civilă. Ulterior în 3 ani de şantier (1992, 1993, 1994), am mutat malul lacului Mamaia cu 80 m mai în larg ridicând acel teren de 1,5 ha de la 4-5 m sub apă la 1,5 m deasupra apei lacului Mamaia, adaptând şi punând în aplicare ,,Planul general de sistematizare urbană şi amenajare teritorială” al oraşului Constanţa din zona respectivă), teren pe care l-am consolidat contra eroziunii valurilor cu 2.200 t de piatră brută. În paralel am obţinut o hotărâre judecatorească şi am eliminat grădinarii clandestini care constituiau o sursa majoră de poluare şi am trecul la amenajarea, igienizarea şi completarea terenului.

IIIaaatttăăă dddeeezzzaaasssttt rrruuulll eeecccooolllooogggiiiccc şşş iii uuunnneee aaassspppeeecccttteee aaallleee mmmaaallluuullluuuiii lllaaacccuuullluuuiii MMMaaammmaaaiiiaaa îîînnnaaaiiinnnttteeeaaa

îîînnnccceeepppeeerrr iii iii aaacccţţţ iiiuuunnniii iii dddeee rrriiidddiiicccaaarrreee şşş iii aaammmeeennntttaaajjjaaarrreee aaa ttteeerrreeennnuuullluuuiii pppeeennntttrrruuu BBBaaazzzaaa nnnaaauuuttt iiicccăăă aaa IIInnnsssttt iii tttuuutttuuullluuuiii dddeee MMMaaarrriiinnnăăă CCCiiivvviii lllăăă ...

4 Afirmaţia a fost făcută de către unii reprezentanţi din Ministerul Mediului, care

s-au deplasat în mai multe rânduri la faţa locului în 1993-1994.


mediu


SSSeee vvvăăăddd şşş iii ccceeellleee 222...222000000 ttt dddeee pppiiiaaatttrrrăăă bbbrrruuutttăăă aaaccchhhiiizzziiiţţţ iiiooonnnaaattteee pppeeennntttrrruuu ppprrrooottteeecccţţţ iiiaaa mmmaaallluuullluuuiii lllaaacccuuullluuuiii MMMaaammmaaaiiiaaa îîîmmmpppoootttrrriiivvvaaa eeerrrooozzziiiuuunnniii iii ...555

UUUnnneeellleee aaassspppeeecccttteee dddiiinnn mmmuuunnncccaaa dddeee şşşaaannnttt iiieeerrr pppeeennntttrrruuu aaammmeeennnaaajjjaaarrreeeaaa şşş iii ppprrrooottteeecccţţţ iiiaaa mmmaaallluuullluuuiii lllaaacccuuullluuuiii MMMaaammmaaaiiiaaa

5. REZULTATUL ACŢIUNII

Repetăm, munca de şantier pentru amenajarea, igienizarea şi completarea terenului necesar pentru construirea bazei nautice a studenţilor marinari a durat pe parcursul a 3 ani: 1992, 1993, 1994. Eliminarea grădinarilor clandestini şi a sursei de poluare provocată de aceştia am făcut-o în perioada 1992, 1993.6

La munca de şantier au participat în anumite perioade şi studenţii I.M.C. Liga studenţilor s-a implicat prin acţiune directă pentru realizarea propiei baze materiale specifice.

5 Fotografii document, unicat, realizate concomitent cu demararea şantierului de

lucru şi a luptei de eliminare a celor care creau şi întreţineau respectiva stare (1992-1993-1994).

6 Ridicarea completarea şi amenajarea terenului am facut-o gratuit, prin muncă şi aranjamente personale, fără a avea deschisă vreo sursă de finanţare ! Abia ulterior am făcut demersurile la Ministerul Învăţământului pentru finanţarea realizării Bazei nautice a I.M.C. Atunci însă, când au apărut finanţele, au apărut alte interese acolo, iar eu am fost înlăturat, după toată munca depusă cu reuşită istorică în acea zonă.



DDDuuupppăăă 555 aaannniii sssaaacccrrr iii fff iiicccaaa ţţţ iii dddiiinnn vvviiiaaa ţţţăăă ,,, aaatttuuunnnccc iii îîînnn 111999999000---111999999444,,, iiiaaatttăăă cccuuunnn aaarrraaatttăăă aaassstttăăăzzz

,,, ,,,BBBaaazzzaaa dddeee ÎÎÎnnnvvvăăăţţţăăămmmââânnnttt ,,, CCCeeerrrccceeetttaaarrreee,,, SSSpppooorrrttt iiivvvăăă şşş iii dddeee PPPrrraaacccttt iiicccăăă MMMaaarrriiinnnaaarrreeeaaassscccăăă””” aaa UUUnnniiivvveeerrrsssiii tttaaa ţţţ iii iii MMMaaarrr iii ttt iiimmmeee CCCooonnnssstttaaannn ţţţaaa ...777

6. CONCLUZII

Degradarea biosistemului din lacurile Tăbăcăriei şi Siutghiol are cauze precise, care trebuiesc căutate, studiate şi eliminate cât mai urgent posibil. Se poate şi trebuie acţionat cât mai repede pentru păstrarea purităţii apei celor două lacuri, pentru păstrarea echilibrului natural, a florei specifice şi a faunei piscicole a celor două lacuri. Noi am acţionat doar pentru eliminarea unei surse de poluare, dar respectivele surse sunt mai multe şi în continuă amplificare !

De pildă, când eu m-am apucat să consult în 1990-1991 Planurile de sistematizare pentru a efectua studiul de amplasament al Bazei nautice a I.M.C. am constatat ca zona de stuf de la Palazu Mare era declarata intangibilă, era ,,zonă de rezervaţie naturală a biosferei, de stuf, floră acvatică şi faună piscicolă”, la fel ca şi Delta Dunării. Ulterior am vazut cu toţii cum, chiar aici în mijlocul respectivei ,,rezervatii naturale” a apărut o vilă cu parter + 2, canale pentru acces şalupe canale efectuate până la lac prin înlăturarea stufului şi mai multe diguri de piatra efectuate prin umplere în apă prin astuparea stufului ! Practic nu a ţinut nimeni cont că aici este (sau era) o ,,rezervatie naturala a biosferei”. Foarte repede a dispărut mai bine de 100 m de stuf de la apa lacului Mamaia către mal, iar acum stuful dispare în continuare cu c.c.a. 2 m pe an !

7 A fost cea mai mare realizare a vieţii mele pe linia construirii de baze

materiale pentru studenţii marinari precum şi pe linie ecologică.


mediu


7. ACŢIUNI CE TREBUIESC INTREPRINSE

În primul rând, reverificarea capacităţii şi redimensionarea staţiei de epurare a apelor reziduale, staţie care se află pe str. Soveja, între baza nautică a Clubului Sportiv �colar nr. 2 de pe malul lacului Tăbăcăriei şi fostul restaurant ,,Bulevard” din cadrul parcului Tăbăcăriei. Urmărirea atentă a modului în care urmează să fie epurate apele reziduale ale noilor construcţii din parcul Tăbăcăriei, încă de acum din faza de construcţie, nu să ne trezim ulterior cu un şi mai mare surplus de poluare peste o staţie care şi aşa nu face faţă !

Reverificarea modului în care au fost direcţionare apele menajere de la blocurile de locuinţe din Tomis Nord în raport cu staţia de epurare de pe str. Hortensiei.

Urmărirea atentă a modului în care vor fi direcţionate şi epurate apele reziduale a noilor construcţii de pe tot malul lacului Mamaia, de la restaurantul ,,Neptun” spre Constanţa, până spre Hanul Piraţilor !

Am modoficat istoric harta oraşului Constanţa prin crearea acestui nou teren intravilan de suprafaţă, care nu a mai

existat (era la 4-5 m sub apa lacului Mamaia) şi care va rămâne de-a pururi în istoria acestui oraş



În noua hartă actualizată a municipiului Constanţa s-a înregistrat acest nou teren intravilan de suprafaţă creiat de

subsemnatul în perioada 1992-1993-1994, pe care se află acum Baza nautică a Universităţii Maritime

Constanţa. 8. BIBLIOGRAFIE

1. OPRI�AN, Naie - ,,Principalele surse de poluare din zona de sud a lacului mamaia, căile şi acţiunile pentru diminuarea şi anularea acestora. Semnale de alarmă şi soluţii concrete” - Lucrare comunicată la ,,Word Environment Day”, în cadrul Simpozionului de comunicări ştiinţifice organizat de Institutul Român de Cercetări Marine (I.R.C.M.) şi Agenţia de Protecţia Mediului (A.P.M.) Constanţa, sub egida UNEP (United Nations Environment Programme) ,,ONE EARTH – ONE FAMILY”, la 5 Iunie 1994.

2. OPRI�AN, Naie - ,,Managementul protejării apelor litorale. Observaţii alarmante privind degradarea ecosistemului lacurilor tăbăcăriei şi siutghiol. Unele modalităţi de acţiune şi de soluţionare practică” - Lucrare prezentată la Simpozionul Internaţional cu tema: ,,Pprotecţia şi gestionarea durabilă a ecosistemului Mării Negre, imperativ al mileniului trei”, Ediţia a III-a, organizat de INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE


mediu


MARINĂ ,,GRIGORE ANTIPA”, la data de 29-31 Octombrie 2007, Constanţa, România.

3. OPRI�AN, Naie - ,,Creiarea bazei materiale specifice pentru învăţământul de marină şi educaţia ecologică a studenţilor marinari” - Lucrare publicată în Analele Universităţii Maritime Constanţa, Nr. 12/2009.

ac Ţiuni concrete pentru protejarea malului lacului … · apei din diferite zone ale lacului...

Documents