evaluare-riscuri_22-27

Băbuţ Gabriel - Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională 22

METODE APRIORICE DE EVALUARE A SECURITĂŢII MUNCII

SCOPINSTRUMENTE DE

LUCRUNIVEL DE APLICARE

MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

1.METODE TIP „CONTROALE Şl VERIFICĂRI”

Depistarea deficien-ţelor echipamentului tehnic în raport cu normele de securitate a muncii

Norme Instrucţiuni (extrase)

Instalaţie Loc de muncă Atelier Întreprindere

Inspecţii ale organis-melor specializate:- externe- interne

Eficacitate bună pentru riscurile tehnice

Se utilizează când nivelul de risc este foarte ridicat, iar riscurile evidente şi majore

Nu iau în considerare deficienţele de proiectare, stabilire şi repartizare a sarcinii de muncă

Nu iau în considerare erorile executantului

Nu surprind riscurile sporadice şi cele datorate unor vicii ascunse ale elementelor implicate în procesul de muncă

Analiza este de ordin general, evaluarea pur calitativă, iar procedeele de lucru sunt puţin sau deloc participative

2.ANALIZA RISCURILOR DUPĂ MODELUL HEINRICH

Identificarea acţiunilor periculoase şi a condiţiilor periculoase

Fişe de observaţii tip Heinrich, Lefevre, Ramsey

Operator Loc de muncă

Observaţie directă a procesului de muncă

Eficacitate bună în stabilirea erorilor executantului

Aplicabilitate în întreprinderi de tip taylorist (muncă normală normată pe operaţii şi mişcări)

Metodele se axează pe analiza acţiunilor operatorului

Utilizează ca model de referinţă comportamentul sigur, mărime dialectică, greu de cuantificat

Metodele sunt non-participative, iar evaluarea calitativă


SCOPINSTRUMENTE DE


MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

3.METODE BAZATE PE TEORIA FIABILITĂŢII SISTEMELOR

3.1.ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE Şl A EFECTELOR LOR (AMDE)

Evaluarea nivelului de risc al unui sistem tehnic

Scheme-bloc Tabele sinoptice Scală de evaluare a

gravităţii şi probabi-lităţii defectărilor

Grilă de evaluare a riscurilor

Scheme tehnice simple:- maşină- aparat- subansamblu

Experţi cu dublă specializare (în tehnologie şi securitate)

Metodă directă, inductivă (cauze - efect)

Posibilitate de cuantificare a riscului la sisteme tehnice

Eficienţă maximă în faza de concepţie

Poate constitui un instrument de aprofundare în cadrul analizelor de securitate a muncii

Nu ia în considerare decât factorul tehnic

Face abstracţie de ceilalţi factori implicaţi în procesul de muncă: executant - sarcină de muncă - mediu

Poate conduce la tabele mari, chiar pentru sisteme simple

Cost ridicat Competenţă deosebită a

analistului3.2.ANALIZA ARBORELUI DE DEFECTE (AAD)

Analiza fiabilităţii sistemelor tehnice

Arbori logici Simboluri Scheme logice

Sisteme tehnice complexe

Experţi cu dublă specializare (sistemele analizate şi securitate)

Metodă indirectă, deductivă (efecte - cauze)

Posibilitate de cuantifi-care a riscurilor tehnice

Aplicabilitate bună în faza de concepţie

Prelucrare automată a datelor

Se limitează la sectorul tehnic

Stabilirea „evenimentului de vârf” necesită o cunoaştere perfectă a sistemului

Presupune elaborarea unui arbore cauzal pentru fiecare eveniment

Cost ridicat Volum mare de muncă Competenţă înaltă a

analistului Nu prezintă remedii


SCOPINSTRUMENTE DE


MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

3.3.ANALIZA PRELIMINARĂ A RISCURILOR (APR)

Analiza riscurilor pentru sisteme tehnice în vederea îmbunătăţirii proiectării

Tabele sinoptice Arbori logici

elaboraţi în baza unui model teoretic

Fişe de analiză Grilă de evaluare a

consecinţelor pentru domeniul aeronautic

Proiectarea subansamblurilor avioanelor şi a altor sisteme tehnice

Specialişti în proiectare sisteme tehnice şi securitate

Metodă directă, inductivă

Permite eliminarea unor deficienţe de proiectare care conduc la mărirea fiabilităţii şi securităţii sistemelor tehnice

Metoda a fost concepută pentru industria aeronautică şi este particularizată pentru acest domeniu

Poate fi extinsă şi la alte domenii, utilizând alte grile de evaluare

Este axată pe factorul tehnic

Volum de muncă mare, cost ridicat

Specializare şi competenţă deosebită a analistului

4.METODE BAZATE PE ERGONOMIA SISTEMELOR

4.1.METODA HAZOP (Hazard Operability)

Optimizarea sistemului om - maşină:- productivitate- condiţii de muncă

Tabel, cuvinte - cheie

Loc de muncă, procese continue

Observaţie directă, deducţie după analiza procesului

Activităţi care se desfăşoară în procese continue

Nu se poate aplica decât la procese automatizate (exemplu ind. chimică)

Necesită o deosebită rigoare pentru aplicare


SCOPINSTRUMENTE DE


MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

4.2.METODA DSF (Diagnosis Safety Form)

- Listă de control Chestionare închise

Întreprindere Completarea chestionarelor de către executanţi

Prelucrarea şi interpretarea datelor de către specialişti interni (serviciul de securitate a muncii)

Permite elaborarea unui „pre-diagnostic" intern al problemelor de securitate, care ulterior se profundează prin alte metode

Metoda nu oferă o tratare sistemică, bazându-se exclusiv pe opiniile executanţilor

Instrumentele de lucru (check-list şi chestionar) sunt închise şi nu epuizează categoriile de probleme de securitate (lipsă de model teoretic)

4.3.METODA DCT (Diagnostique des Conditions du Travail)

- Baterie de evaluare –chestionare specifice, închise

Întreprindere Sector

Răspunsuri dirijate pe bază de chestionare, culese de o echipă inter-disciplinară externă

Aplicabilă în întreprinderile deschise dialogului social

Permite obiectivarea celor mai critice condiţii de muncă şi a mecanismelor care le determină

Abordare sociologică, care nu evidenţiază decât în secundar aspectele de securitate a muncii

4.4.METODA SDQ (Safety Diagnosis Questionaire)

Identificarea situaţiilor periculoase (configuraţii critice)

Chestionar închis, detaliat, asupra activităţii operatorului

Loc de muncă Activitate

Răspunsuri culese de expertul în securitate de la operatori

Permite stabilirea incompatibilităţilor între activitatea operatorului şi condiţiile tehnice şi organizatorice date

Se limitează la analiza activităţii operatorului

Utilizează un model teoretic simplist, care nu permite o abordare sistemică

Metodă participativă (se bazează în bună parte pe aprecierile operatorului)


SCOPINSTRUMENTE DE


MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

4.5.METODA MORT (Management Oversight and Risk Tree)

Identificarea:- omisiunilor în

prevenire- factorilor de risc

asumaţi- erorilor de

management al riscurilor (deficienţe de organizare)

Chestionar deschis, structurat pe baza unui model logic

Întreprindere Atelier

Se aplică de către serviciul de securitate intern sau experţi, formaţi pentru această metodă

Metodă bazată pe un model teoretic detaliat care permite o analiză pertinentă a deficienţelor de conducere şi organizare

Permite evaluare a priori şi a posteriori

Nu surprinde toate elementele implicate în accident, axându-se pe organizare şi mai puţin pe factorii tehnici

Analiza este foarte complexă şi necesită experţi în domeniu

4.6.METODA I.E.R.C.M. - Bucureşti

Evaluarea solicită-rilor impuse de condiţiile specifice locurilor de muncă

Stabilirea contraindi-caţiilor la încadrarea profesională

Tabel cu solicitări posibile

Scală de evaluare cu 5 niveluri

Loc de muncă Analiza locurilor de muncă de către o echipă specializată (medici, ergonomi, igienişti)

Permite stabilirea şi ierarhizarea solicitărilor la care este supus organismul uman la un anumit loc de muncă

Pentru evaluarea securităţii muncii prezintă doar interes metodologic


SCOPINSTRUMENTE DE


MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

4.7.METODA RENAULT - FRANŢA

Evaluarea ergonomică a condiţiilor de la locurile de muncă

Tabel cu factori de influenţă


Loc de muncă Observaţie directă Analiză, prelucrare

date şi interpretare făcute de experţi

Permite stabilirea profilului analitic al organizării ergonomice a locului de muncă, rezultând şi unele aspecte ale securităţii muncii

Securitatea muncii se ia în considerare numai în secundar, ca unul din factorii de influenţă a condiţiilor

Metoda se axează pe optimizarea organizării ergonomice a locului de muncă

4.8.METODA LEST - FRANŢA

Evaluare socio-ergonomică a condiţiilor de muncă

Tabel cu domenii de solicitări, factori de influenţă şi parametri


Întreprindere Atelier Loc de muncă

Analiză socio-ergonomică:- observaţie directă- chestionare- discuţii dirijate

Permite identificarea locurilor de muncă critice sub aspectul securităţii muncii, în contextul evaluării globale a condiţiilor de muncă

Metoda pune accent pe oboseala provocată de condiţiile de muncă şi mai puţin pe riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională

evaluare-riscuri_22-27

Documents