În 11-12 mai Facul-tatea de Științe Eco-nomice a Universității„Lucian Blaga” dinSibiu (ULBS) a organi-zat a 25-a ediție aConferinței ȘtiințificeInternaționale IECS2018 (InternationalEconomic Conference

of Sibiu 2018). Ca înfiecare an în luna mai,evenimentul este prezentîn calendarul academic,

fiind un reper important în agenda instituțională amanifestărilor științifice ale ULBS, contribuind la con-solidarea prestigiului facultății și universității, dar și laincluderea Sibiului pe harta destinațiilor favorite alecomunității științifice internaționale și naționale.

Prilej de întâlnire între specialiști din diverse zone aledomeniului economic (economie, finanțe, manage-ment, marketing, contabilitate, turism, etc.) ediția cunumărul 25 a însemnat nu doar tradiție și continuitate,ci și numeroase noutăți. Astfel, recunoașterea la nivelinternațional și național a adus susținerea din parteaMinisterului Cercetării și Inovării, în calitate decofinanțator; colaborarea cu Universitas Airlangga,Surabaya, Faculty of Economics and Business, In-donesia prezentă cu un număr important de autori înprogramul conferinței, adaugă pe lista participanțilorspecialiști din spațiul extra-european; susținereaevenimentului de către parteneri UniCredit, Asociațiapentru Excelență în Economie EXEC, Asociația ClubulEconomic Sibiu (ACES) este un semn al recunoașteriidin partea mediului economico-social. Din punct de vedere științific, IECS2018 a întrunittoate premisele de a deveni și anul acesta un eveni-ment de succes. Astfel, cele 120 de lucrări înscrise peagenda conferinței sunt rezultatul colaborării a peste180 de cercetători, specialiști cu experiență din

universități sau centre de cercetare, tineri doctoranzidin țară și străinătate. Deschiderea a avut loc în 11mai ora 10.30 în Sala Turandot a Hotelului Ibis, iardezbaterile au continuat de-a lungul întregii zile însălile de conferință ale hotelului IBIS, și apoi sâmbătă,12 mai, la sediul Facultății de Științe Economice.

Temele abordate în cadrul conferinței au s-au înscrisîntr-o arie largă, reflectând deopotrivă preocupărileștiințifice ale participanților și cele mai recente tendințeîn cercetarea economică. Astfel, lista cuvintelor cheieinclude sustenabilitate (estimarea sustenabilității sis-temelor economice, aspecte logice ale sustenabilitățiifiscale, indicatori macroeconomici pentru evaluareasustenabilității economice în România, inovațiasustenabilă ca sursă a avantajului competitiv); turism(tendințe în turismul de afaceri, turismul gastronomic,importanța tehnicilor de vânzare în turism); piața

muncii, ocuparea și capitalul uman (analiza șomajuluiîn rândul tinerilor în UE, economia colaborativă și ocu-parea, politici publice privind ajustarea pieței muncii,ocuparea în rândul femeilor din Indonezia, conflictelede muncă în spitale, capitalul intelectual, culturaorganizațională și factorul uman); economia digitală șiSocial Media (strategia privind economia digitală, loial-itatea clienților față de paginile de Facebook ale bran-durilor, clasificarea mesajelor pe Twitter); cultura(moștenirea culturală, turismul și dezvoltareasustenabilă a comunităților locale, vânzătorii stradalica moștenire culturală, rolul turoperatorilor în proce-sul de creare și promovare a turismului cultural, dez-voltarea industriilor culturale în țările central și esteuropene, dimensiunile culturale naționale și libertateaeconomică în Ucraina, rolul muzeelor în turismul cul-tural, modelul de franciză pentru comercializarea ser-viciilor bibliotecilor științifice).

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Oamenii nu se deosebesc

atât prin ceea ce zic, cât

prin ceea ce fac.“

mihai eminescu

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 462 anul XIV vineri, 8 iunie 2018 1 RONPUNCTUL PE EUROPA

„Omul credeun strop și

se îndoieșteo mare”Mihai

Em i n e s c u

Una dintre celemai serioase

publicații economice este britanica„Financial Times”, în general cupuncte de vedere dintre cele maipertinente. Iar revista „Courrier in-ternational”, pe care o urmăresc rel-ativ regulat, preia cele maicompetente studii și articole eco-nomice apărute în presa

internațională, vădindu-se opublicație de mare și real interes.Așa am ajuns zilele trecute să citesc– și apoi să recitesc și să analizezcu multă atenție – în „Courrier...” nr.1359, din 17-23 noiembrie 2016 –studiul „L′économie de Papy, c′estfini”, scris de David Pilling și apărutîn 1 octombrie 2016 în „FinancialTimes”. Un articol – studiu –anchetă care m-a bucurat în moddeosebit, numeroase puncte devedere relevate în acest cadru fiindpe deplin coincidente cu ale mele,susținute de mine de peste 10 – 15ani încoace.

eConomia: o învățăm Și altfel?

- un proteSt de la Cambridge ȘiCâteva SemnifiCații -

- continuare în pag. 3 -

Dan popescu

Într-un articol apărut recent în publicația “Hosteltur“ și pre-luat de evisionturism.com, articol intitulat “Turismul - pri-zonierul geografiei“, este descrisă pe scurt carteajurnalistului britanic Tim Marshall, care interpretează afac-erile internaţionale şi economia ţărilor lumii pornind de laevidenţierea barierelor formate de munţi, deşerturi saujungle; spaţiile dificil de apărat din punct de vedere militar;liniile de comunicare şi de comerţ constituite prin mări,râuri navigabile sau porturi naturale; demografia ţărilorsau climatul prezent şi viitor.“În ziua de azi, se poate călători din Europa în Japonia în

11 ore; în ciuda progreselor tehnice care au scurtat distanţe și au accelerat glob-alizarea, va continua să existe câmpia nord-europeană, care se extinde din Franţapână la Urali; - continuare în pag. 8 -

turiSmul – prizonierul geografiei -

central park, new yorkcambridge

Conf. Univ. Dr. Virgilnicula, ulbs

Conferința ȘtiințifiCă internațională a faCultății deȘtiințe eConomiCe (international eConomiC ConferenCe of

Sibiu – ieCS) a ajunS la a 25-a ediție

Conf. Univ. Dr. Silvia mărginean, decanfac. șt. ec. ulbs

- continuare în pag. 4,5,6,7 -

NOI APARITII EDITORIALE2 VINERI 8 IUNIE 2018

11-12 mai 2018

urmare din pagina 1

Este vorba, în fapt, de solicitareaexpresă a efectuării unor amplemodificări în învățarea „economiei”, a„micro” dar mai ales a „macro-economiei”, în speță a EconomieiPolitice, „Economics”-ul. Și cine faceaceastă solicitare? Numeroși studențiși nu puțini profesori de la una dintrecele mai importante universități de peglob, „University of Cambridge”, dinRegatul Unit, instituție situată pe locul4 în ultimul clasament Shanghai alcelor mai bune 1000 universități dinlume. Protestul celor menționați a în-ceput din noiembrie 2012. În timp s-aamplificat și lui i s-au raliat și alțistudenți și profesori de la universitățibritanice, americane, europene etc.Nu este în nici un fel o chestiune deconjunctură, ci una de fond, vizând unproces de maximă însemnătate pen-tru cei de astăzi și pentru cei demâine, studenții în economie deastăzi fiind, cum se arată în „FinancialTimes”, și nu doar acolo, decidenții demâine din firme, din instituții și marilefirme, din consiliile de administrație,din institute de cercetare, dinuniversități etc. Practic, s-au confrun-tat și se confruntă două opinii. Una, a„dinozaurilor”, cei care, de prin 1990încoace, au matematizat și modelatîn exces economia, prevalând,aproape integral, o raționalitateabstractă dar care, deseori, rupeeconomia de realități. Iar a doua, aunor dascăli și specialiști de amplădeschidere spre lumea economicăașa cum a evoluat și evoluează ea, aunor tineri ce vor să înțeleagă, solic-itând ca în curricula universitară a dis-ciplinei să se acorde un loc importantistoriei economice și evoluției marilorșcoli de gândire economică de-a-lun-gul timpului envizajându-se astfel șiperspectiva, să se acorde un loc maiimportant filozofiei și psihologiei,politicii, eticii și moralei. Dincolo de oserie de detalii de care, în spațiul re-strâns al unui articol, sunt nevoit săfac abstracție, să vedem cum și cu ceargumente se susțin deschiderilespre lume, spre universalitateaștiințifică, ale Economiei Politice. Șicum nu sunt recepționate acestea decătre adepții exclusivității aproape amatematicii și modelării în studiul„Economiei”, ceea ce, firește, că nu amai lăsat și nu lasă loc pentru alteinvestigații de tip „pluralist”. De altfel,nici eu, nici cei care gândesc camine, nu avem nimic împotrivamatematicii și modelării în economie,dar acestea nu trebuie să fie exclu-sive, dimpotrivă, ele trebuie să lasespații libere pentru a fi ocupate de oserie de examinări în direcții variate.Totul a pornit de la un text transmisstudenților prin curier economic spresfârșitul primului deceniu din anul2000: „Apel la toți econoscepticii. Înmijlocul recesiunii mondiale dupăoptzeci de ani, studenții în economiedin lumea întreagă pun sub semnulîntrebării înseși fundamentele disci-plinei noastre... Oare economia pecare o învățăm dominată de formulematematice și de modele abstracteare oarece raport cu lumea reală?” Iarmai departe:„În ce măsură putemafirma că economia este o adevăratăștiință?”, făcându-se trimitere directăla tendințele economiștilor universitaride a prezenta ecuațiile și funcțiunilematematice mai mult ca legi imuabilemai degrabă decât ca tentative im-perfecte de a modela interacțiunileumane imprevizibile. Oare economianu are mai mult de-a-face cu politicadecât cu fizica? Cu alte cuvinte, secerea, în textul amintit, să se modificeîn sensul celor arătate maniera deînvățare a economiei. Cadru în care,

afirm eu, ar trebui să se reafirme alini-amentele clasice, după care în inter-belic și până puțin după 1950, dar șimai apoi, se învăța „economia” la Ac-ademia de Înalte Studii Economice,Industriale și Comerciale dinBucurești, devenită ulterior ASEBucurești. De exemplu, istorieeconomică, cu accente nu doar peistoria economiei naționale ci și pe is-toria economică universală: două se-mestre; geografie economică: unsemestru; filozofie: un semestru etc.Totul fiind finalizat cu examene dintrecele mai pretențioase.Altminteri, ar rămâne „suspendată”întrebarea unui distins profesor de laCambridge, pusă prin 2010-2011,potrivit căruia „traversăm cea maigrea criză economico-financiară dedupă 1929, iar mulți profesoricontinuă să-și desfășoareînvățământul lor ca și cum nu s-ar fipetrecut și nu s-ar petrece nimic”.Tocmai în acest sens, instituției destudii „Post-Crash Economic Soci-ety”, de la Universitatea din Man-chester, i-a venit alături, din 2012,„„Cambridge Society for EconomicPluralism” care se adresează „tuturorcelor care studiază economia pentrua face lumea mai bună și nu doarpentru a ameliora, pur și simplu, ocu-parea în sectorul privat”. Iar astfel desocietăți au început să apară în nu-meroase alte campusuri.Mai multe elemente. Nu este delocde mirare că urmare a celei mai grelecrize economice după Marea Depre-siune și în silajul unei perioade deslăbiciune încă și mai lungă care aprovocat bulversări politice în Europaca și în Statele Unite, comunitateaeconomiștilor se află în fața unei ast-fel de „presiuni intense”, scrie DavidPilling în „Financial Times”. În fapt,„experții” care ne-au asigurat că aufost rezolvate o dată pentru tot-deauna problemele ciclurilor expan-siune-recesiune și care ignorauinegalitățile imense și în creștere încea mai mare parte a țărilor avansate– ca să nu mai vorbim de economiilesărace – se vădesc, deodată, și înmod crud, deficitari în ce privește ca-pacitatea lor de a prezenta previziuniși soluții. Iar aceasta în pofida anumeroși membrii ai establishmen-tului economic care îi apără... Dar sărevenim.Urmările protestelor studenților și aleunor profesori, proteste privindmaniera vetustă și mult preaabstractă de învățare a economiei, nuau întârziat însă să se arate. De ex-emplu, la Cambridge, studenții dinanul II urmează în prezent 30 deconferințe asupra istoriei economiceși filozofiei economice. Este, de altfel,primul program de acest fel realizatde o mare universitate anglofonă petimpul unei generații. În dorința de aapropia mai mult economia derealități, de a sparge puțin câte puțintiparul comportamentului rațional careîn realitate nu este, de multe ori, deloc„rațional”, alte universități britanice –de exemplu Universitatea din Man-chester – au conceput cursuri cu „unconținut pluralist”, referindu-se maiales la teorii și doctrine economicecare au dat și dau altfel comparativ cucele care erau și sunt încă la modă.Studenții formați în acest mod cusiguranță că – odată ajunși la decizii– vor avea un impact profund asupraansamblului politicilor de viitor, în-cepând cu impozitele și cheltuielilepublice, cu dobânzile și salariile min-ime, și până la comerț sau la emisiu-nile de gaze cu efect de seră.Oricum, ținând seama și de prog-nosticuri actuale ce relevă posibili-tatea unor noi și grave crizeeconomico-financiare, avem de-a-face cu un factor al eșecului cel maistrălucitor al „economiei dominante”,

al eșecului acelor economiști carevădeau și vădesc „un cult” față deansamblu de ipoteze tot mai larg dis-creditate, un ansamblu de ipotezecare „au inventat”, practic, „un universparalel” compus din „relații” mecaniceprecis definite, relații între diferite piesemobile legate între ele de conducte,țevi, angrenaje și leviere metaforice:când dobânda scade, împrumuturilebancare cresc; când impozitele (maiales pe profit) scad, investițiile seamplifică. Neîmplinirea cea mai rea aacestei „economii dominante” s-avădit – potrivit celor mai multe opinii –în incapacitatea de a explica și – maimult – în incapacitatea de a prevedeacriza economico-financiară mondialăce a debutat în Statele Unite în 2008,crahul financiar de atunci și ce s-apetrcut și se petrece mai apoi. Or,afirma un student de la Universitateadin Manchester, chiar în vremea încare economia lumii se prăbușea,profesorii de aici, dimpotrivă, lăsauimpresia credinței nestrămutate într-un sistem rațional capabil de a se au-tocorecta, de a se autoregla, unsistem care finalmente își va regăsi înmod natural echilibrul său. Chestiunifoarte departe de o realitate total-mente indisciplinată, bulversantă șibulversatoare, o realitate ce ar trebuisă ia în calcul individul ca atare, depeste tot, și nu doar privilegiații din an-umite silaje. Se mira studentul de laManchester: cum oare în întreg anulI, în 2011, nu a fost făcută măcar osingură referință la criza economicămondială, totul fiind inundat descheme, tabele, formule și certitudini?Și avea dreptate.Oricum, mai subliniez odată, nici euși nici mulți alți profesori de economie,de dezvoltare, pe care îi cunosc, cucare întrețin corespondență, cu caremă văd și revăd la ample manifestăriinternaționale, în țară și afară, cu caresunt alături în sumarul unor volume șireviste de seamă, nu am avut și nuavem nimic contra matematicii îneconomie, a modelării, a deslușirii șiexaminării comportamentului raționaletc. Problema este însă că de multă,de foarte multă vreme, atât la noi câtși în lume, în Uniunea Europeană, înStatele Unite, în țări din Asia, afacer-ile nu se desfășoară din perspectivadoar a comportamentului rațional, aunor determinanți și algoritmi matem-atici, ci intervin numeroase elementesubiective, generate de corupție, demediul subteran, de aviditatea și cu-piditatea în raport cu banii, de seteanestăvilită de putere instituțională șimanagerială cu orice preț etc. Ce arede-a-face oare teza comportamentu-lui rațional cu marile ținte și intenții dea domina lumea? Ce au oare de-a-face matriciile și algoritmii cu corupția,cu afacerile „pe sub masă” sau dinalcov, cu comportamentul cu urmări

atât de grave al unor personajepolitice care consideră populația slu-jitoarea lor și nu asemenea personajese privesc – cum ar fi normal – ca slu-jitori ai populației? Ce are de-a-faceteoria marginală cu dominația unormari puteri pervertind întreaga gesticăși acțiune economică? Ce are de-a-face moralitatea economică cuimoralitatea crasă a nu puține afac-eri? Or, în acest sens trebuieînțeleasă cerința de a învăța și altfeleconomia, de a învăța din istoriaeconomică, de a studia tipologia mar-ilor afaceri și escrocherii financiarecare au agresat și agresează destinullumii etc. Și nu ai cum să nu înțelegiastfel de probleme, cred eu, decâtdacă nu vrei sau dacă ești totalmenteignorant.Dintr-o astfel de perspectivăcomplexă opiniez că se impun în ac-tualitate mai multe lucruri. Iată, „anulsabatic” pentru profesori. Ca orice omși mai ales în calitate de profesori, eiau nevoie să învețe mereu. Aunevoie „să vadă”, să fie mai multținute cursuri, pe bază de reciprocități,dacă nu altfel, și la alte universitățidecât cea de origine. Sădobândească, dacă nu au deja, unspirit larg, o concepție mai largă,pluralistă, bazată pe experiențe și lec-turi numeroase. Calitatea de profesorinu este doar o meserie, ci, mai ales,o pasiune, o dedicație continuă, oardere continuă. La fel și în ceprivește studenții, fără să mai intru îndetalii. Dar oare așezarea lor, vădită,acum, relativ nepotrivită, într-un„tunel” plin de abstracțiuni, nu a fost șivoită, eliminându-i, astfel, principial,dintr-o dezbatere, deloc în ultimulrând politică, atât de necesară pentruoameni care-și constuiresc conștientviitorul și apți să judece judicios„recitalurile” politicienilor? De multe ori„recitaluri” lipsite de sensuri mai pro-funde, subsumate intereselor de a-șieterniza, pe cât posibil, funcțiilepolitice aducătoare, cu ușurință în an-umite situații și conjuncturi eliptice, debeneficii individuale cât se poate de„grase”? Cred că este o ipoteză caremerită luată în calcul...Să nu uităm că Stuart Mill a fost unmare moralist al timpului său, un omnu prea bogat dar cu o cultură șiinteligență pe măsura cerințelorvremii. Iar Adam Smith a fost mai întâiprofesor de morală și literaturăengleză și apoi, pe o astfel de bazăsolidă, s-a străduit să devină econo-mist. Dar Keynes, cu studii și producțiiliterare de tinerețe foarte solide? Săne mai referim oare la ȘcoalaMercantilistă, la Școala Fiziocrată, la„pesimiștii” liberalismului economic –D. Ricardo și Th. R. Malthus – și la„optimiștii” săi – Adam Smith șiJ.B.Say? Să ne mai referim oare laȘcoala Marginalistă care relevă

cerința ca într-un schimb de activitățisă câștige toți partenerii, la Școalainstituționalistă, la Ecologiști și laadepții sustenabilității, la marilesemne de întrebare pe care le ridicăpostindustrialismul când, pe o mareparte a Globului, industrialismul nu s-a desfășurat nici cât de cât? La studiulatent al genezei și desfășurăriirevoluțiilor industriale care infirmă per-cepte clasice și afirmă altele noi? Ceuriaș izvor de învățăminte șiexperiențe economice sedeclanșează astfel... Iar exemplele arputea continua evidențiind operspectivă amplă și nu doar modeleelegante cu conținut vulnerabil, careși ele, firește se impun studiate. Numai într-o astfel de manierăcomplexă s-au putut și se pot înțelegemai bine probleme ale lumii reale pre-cum inegalitățile dramatice sau(in)stabilitatea financiară, pașii gravi șigreșiți înapoi ai producției în fațaspeculației etc. Trebuie, deci, reinte-grate, cu mult mai mult, istoriaeconomică, politica, filozofia, psiholo-gia, etica, chiar și literatura în studiuleconomiei. După cum afirmă profe-sorul Joe Earle, avem nevoie de „unprogram de studii pluraliste pentru aaborda școlile de gândire punând ac-centul pe raporturile de clasă sau psi-hologia umană. Doar extrapolărileneoclasicilor și „noilor economiști”punând accentul pe un agent raționalcare optimizează, nu sunt deloc sufi-ciente”. Cum afirmam și afirmăm șinoi, sunt foarte departe de realități.Ne-au dus și ne duc la un model so-cial de dezvoltare a Planetei cu rezul-tate cel puțin dubioase și fără, separe, perspectivă.Revenim, acum, la economia șipregătirea de la noi. Consider că doarurmând mai multe idei precum celede la Cambridge preluate acum, săo spunem, pe o arie mult mai largă,de universități, în Statele Unite, înCanada, în Italia, în Franța în modnotabil, în China, în Japonia, faptdovedit și de tematica marilor Con-grese de economie și istorieeconomică la care am participat șiparticip, de marile publicații euro-asi-atice și americare în care scriu, vomavea generații de oameni activi.Generații care să nu fie impasibile lafurtul țării, la relația dezvoltării cu cap-italul românesc și cu capitalul străin,capital deseori cu efecte pozitive, dar,uneori, de multe ori chiar, „benefic” laspolierea resurselor, la îmbogățireaescrocilor, la soluții pe picior și fără„bătaie” în perspectivă. Și câte și maicâte nu sunt de spus. Desigur că suntîncă foarte multe de făcut. Desigur, înlupta cu ignoranța și incultura, cușmecheriile și escrocii, antidotul estemai mereu ușor de întrevăzut și multmai greu de aplicat.

3VINERI 8 IUNIE 2018 INVATARE

Dan popescu

CONFERINTA STIINTIFICA VINERI 8 IUNIE 20184

urmare din pagina 1

Nu au lipsit temele majore aledezbaterilor economiei actualeprecum reevaluarea unor teoriiși paradigme (Dumnezeu șiprofitul – o privire asupra unordoctrine economice europene,Originile economice alevânătorii de vrăjitoare,diplomația corporatistă ), glob-alizarea, concurența, securi-tatea energetică sau războaielecomerciale transatlantice. Universitatea din Airlangga,Surabaya, Indonezia a fost pen-tru prima dată prezentă laIECS, nu doar prin contribuțiiștiințifice ci și în calitate de co-organizator. Facultatea deEconomie și Afaceri din cadrulacestei universități a fostprezentă printr-un număr impor-tant de participanți, peste 15,atât în secțiunile paraleledesfășurate în sălile deconferință ale Hotelului Ibis dinSibiu, cât și în secțiunea online.Facultatea de Economie șiAfaceri a Universității din Air-langga este o facultatemodernă, cu peste 7000 destudenți care urmează pro-gramele de licență (Contabili-tate, Economia Dezvoltării,Management, EconomieIslamică), master (Economie,Contabilitate, Management) șidoctorat (Economie, Contabili-tate și Management). Pe lângă prezentareatradițională a cărților publicateîn timpul scurs de la edițiaanterioară de gazde, în progra-mul de anul acesta a fostinclusă și o prezentare a cărții”A concepe, a redacta și a pub-lica un articol științific. O abor-dare în contextul cercetăriieconomice”, autori Vasile Dinu,Gheorghe Săvoiu, Dan-CristianDabija, lucrare premiată deAsociația Facultăților deEconomie din România cudistincția „Cea mai bună cartede specialitate”. Prezentarea afost urmată de un workshop cutema "Revista Amfiteatru Eco-nomic - prezența pe piațapublicațiilor științifice din Româ-nia”, moderat de dl. Vasile Dinu,redactor șef al acestei publicații.O lucrare care se adresează înprimul rând tinerilor cercetătoridin domeniul economic, cartea”A concepe, a redacta și a pub-lica un articol științific. O abor-dare în contextul cercetăriieconomice” a avut parte de oprezentare detaliată în cadrulconferinței realizată de doi din-tre autori (Vasile Dinu și DanCristian Dabija), dar și deintervenții apreciative din parteaunor specialiști cu experiență încercetarea economică – MarthaCristina Suciu și Puiu Nistore-anu. Acestea au venit în com-pletarea recenziilor anterioare,unele dintre ele prezente chiarpe coperta celei de-a douaediții. De exemplu, dl. academi-cian Emilian Dobrescu scria„Decalajul cercetării noastreeconomice comparativ cu tren-durile dominante pe planinternațional este vizibil nunumai din perspectivă concep-tual-analitică, ci și în plancomunicațional. Se pot invocamulte explicații, dar acumesențială este recuperarea lui,ceea ce nu este posibil fără

asumarea onestă a stării defapt și remotivarea eforturilorcompensatorii necesare.Firește, drumul nu este facil șinici scurt, dar alternativă nuexistă. În parcurgerea lui, sin-teza oferită de autorii lucrării Aconcepe, a redacta și a publicaun articol științific. O abordareîn contextul cercetării econom-ice poate fi un aliat de în-credere.”

Autorii lucrărilor prezentate laediția din acest an au posibili-tatea să-și facă cunoscuterezultatele cercetării prin publi-carea în volumul conferinței sauîn câteva jurnale indexate înbaze de date internaționale. Înurma unui contract semnat cuprestigioasa editurăinternațională Springer, o partedin lucrări vor fi publicate învolumul Innovative BusinessDevelopment – a Global Per-spective, iar altele vor fi trans-mise către reviste științifice despecialitate: RevistaEconomică, Studies in Busi-ness and Economics, Bulletin ofTaras Shevchenko NationalUniversity of Kyiv. Economics,Expert Journal ofBusiness and Management,Expert Journal of Economics,Expert Journal of Marketing,Expert Journalof Finance, Management ofSustainable Development.

lista cărților publicate deprofesorii facultății de științeeconomice de la edițiaanterioară a iecs

• Emerging Issues inGlobal Economy, 2017 Interna-tional Economic Conference inSibiu (IECS), Silvia Mărginean,Claudia Ogrean, RamonaOrăștean, (editori), Springer,2017• Penser l’Europe, Semi-naire International XVeme edi-tion, 29 Septembre-1 Octobre2016, Bientot un siècle depuisla fin de la Premiere Guerre

Mondiale: Qu’est-ce que l’Eu-rope a apres de son histoire? ,Dan Popesccu (coutor), Acade-mia Română, 2017• Performanță și risc înactivitatea bancară, NicolaeBalteș, Maria Daciana Cozma,Editura Tehno Media, 2017• Poziția și performanțafinanciară la entitățile econom-ice aparținând industriei farma-ceutice. Evidențe și tendințe,Nicolae Balteș, Georgiana Piko,Editura Tehno Media, 2017• Considerations Re-garding the Challenges of Met-

ropolitan Development, IosifMoldovan, Edition Universi-taires Europeennes, 2017• M a n a g e m e n t u lasigurărilor și protecției sociale,ediția a II-a, Ioan Cindrea, Edi-tura Universității „Lucian Blaga”din Sibiu, 2017• Politica concurentialapentru eliminarea abuzurilor inpractica de afaceri si ajutoruluide stat anticoncurential: Experi-enta Uniunii Europene, AnatolieCaraganciu, Knyazeva Irina,Editura Universității de Stat dinNovosibisk, Rusia, 2017

• Baze de dateavansate. Abordare teoretică șipragmatică, Marian Cristescu,Editura Economică, 2017 • Metodologia derulăriiunei misiuni de audit într-oinstituție publică, DanielaPetrașcu, Editura Universității„Lucian Blaga” din Sibiu, 2017• Capitalismul. De laspiritul liberal la „a treia cale”,Cristina Elena Popa, EdituraUniversității „Lucian Blaga” dinSibiu, 2017

- continuare în pag. 5 -

Conf. Univ. Dr. Silvia mărginean, decanfac. șt. ec. ulbs

VINERI 8 IUNIE 2018 5

urmare din pagina 4

facultatea de științe eco-nomice – contribuțieimportantă la succesul eveni-mentului sibiu – capitalăuniversitară. culturi întranziție (14-19 mai 2018)

Proiectul Sibiu - CapitalăUniversitară Europeană. Culturiîn tranziție este descris în co-municatele de presă și pe site-ul ULBS drept un proiect cefacilitează accesul publiculuilarg la cultura vie și exploreazănoile tendințe în materie deeducație și cultură la nivelglobal, deschizând astfel caleapentru formarea unei imagini deansamblu asupra modurilor încare a evoluat educaţia până înzilele noastre, a stării sale ac-tuale, dar și a permanenteitranziții a culturilor la nivelinternațional. Astfel, cea de-apatra ediție a evenimentului aoferit din nou posibilitateUniversitatații “Lucian Blaga”din Sibiu să devină centru im-portant de creaţie şi diseminarea unor iniţiative culturale şieducaţionale, propunând pub-licului larg noi evenimente şiconcepte de interes major pen-tru societate.Evenimentele organizate încadrul acestui proiect au debu-tat cu International Week (14-19 mai) șia presupus prezențaa aprox. 120 de participanți demarcă din Europa, America,Africa şi Asia (Bulgaria, Turcia,Grecia, Polonia, Franța, Aus-tria, Maria Britanie, Portugalia,Irlanda, Croația, Serbia, Cam-

bogia, Africa de Sud, SUA, In-donezia, Malaezia, Egipt, Filip-ine, China) care au susținut, pedurata unei săptămâni,prelegeri pe tematici diverse, deactualitate, deschise publicului.În cadrul programului comun,un interes deosebit a prezentatworkshop-ul InternaționalizareaÎnvățământului Superior șiContribuția Universității în Dez-voltarea Locală și Regională.Ghid de bune practici (16 mai)care a avut ca scop organizareaunui atelier de lucru pentruschimburi de bune practici înprocesul de internaţionalizare aînvățământului superior. Work-shop-ul a abordat de asemeneaşi tematica poziţiei instituţiilorde învăţământ superior în soci-etatea şi comunitatea locală, în-trucât universităţile şi mediulacademic au un rol activ în dez-voltarea comunităţii, im-plicându-se în îmbunătăţireaacesteia prin iniţierea şi spri-jinirea unor demersuri menitesă ajute la dezvoltareaeconomică, socială şi culturalăa comunităţii locale. Facultatea de Științe Econom-ice a fost gazda unui număr im-portant de prelegeri ținute înfața studenților și cadrelor di-dactice de invitați din Filipine(Joselito Olpoc, Financial Trian-gle of Needs: An ExperientialActivity on Siloism; An Experi-ential Activity on the differencebetween BPR, Continous Im-provement and Benchmarking;Alice Ann Madamba Parlan, AnOverview of Personal LifeStages and Financial StrategiesYou Can Deploy, A Highway ofService Learning Programs: APhilippine Univeristy's Experi-ence; David Edward Jimenez,Cultural Social Enterprise - Fer-

nandino Student Tourguides(FeST), toți de la Ateneo deManila University), Turcia (EsraKahya Ozyirmidokuz, Enter-prise Application Systems, Er-ciyes University), Egipt(Massoud Ghada, Tax SystemStructure in Egypt, MISR Uni-

versity for Science and Tech-nology), Malaezia (Shaik Aza-har Shaik Hussain, DevelopingHandcraft Entrepreneurship inSarawak, Universiti MalaysiaSarawak), Grecia (Dimitra Pa-padimitriou, Symbolic Con-sumption in Sport: The Case of

Sport Licensing Products Uni-versity of Patras) dar și a unorcursuri ținute în cadrul pregătiriiregulate a programului de mas-ter în limba engleză de cătreprofesori din Belgia și Olanda(Wim Buekens și Roel Riet-berg).

CONFERINTA STIINTIFICA

Conf. Univ. Dr. Silvia mărginean, decanfac. șt. ec. ulbs

LUCRARI STIINTIFICE VINERI 8 IUNIE 20186

LUCRARI STIINTIFICEVINERI 8 IUNIE 2018 7

urmare din pagina 1

...cele două mari oceane ale lumiivor continua să protejeze - şi săizoleze - Statele Unite aleAmericii, iar Himalaya va rămâneacolo, separând China de India.Şi dacă cineva se pune în pielealui Vladimir Putin, Donald Trumpsau Xi Jinping, putem începe săînţelegem de ce au loc anumiteevenimente în lume, care vormarca agenda politică a anilorurmători”. Aceasta ar fi teza principalădesprinsă din lucrarea “Prizonieriigeografiei”, probabil una dintrecele mai fascinante lecturi cuprivire la ceea ce se numeşte“geopolitica” secolului XXI.Cartea analizează ţările şi zonelegeografice ale lumii în diferitecapitole: de la Rusia, China,Statele Unite, Europa de Vest,Africa, Orientul Mijlociu, India şiPakistan, Coreea şi Japonia,America Latină, până la PolulNord. Din paginile sale, putem săînţelegem mai bine, de exemplu,ce factori geopolitici au determi-nat Rusia să anexeze Crimeea şisă sprijine grupurile rebele dinestul Ucrainei, de ce China vreasă devină o mare forţă navalătransoceanică, sau ce motive vorconduce superputerea SUA să-şifacă mai puţine griji pentru Eu-ropa şi Orientul Mijlociu şi maimulte pentru regiunea Asia-Pa-cific.Aşa cum autorul însuşi admite înintroducerea cărţii sale, “consid-erarea geografiei drept factor de-cisiv în cursul istoriei umanepoate fi interpretată ca o viziunepustie a lumii - sugerează cănatura este mai puternică decâtomul - motiv pentru care aceastăabordare nu este pe placul anu-mitor cercuri intelectuale”.Deci, la fel cum ţările şi guvernelelor sunt “prizonierii geografiei”,acelaşi lucru se poate spune șidespre turism, activitate foartesensibilă la evenimentele careschimbă ordinea geopoliticăstabilită.De exemplu, am putea amintiefectele pe care le-au avutasupra fluxurilor turistice

internaţionale - şi vor continua săle aibă - revoltele arabe care auzdruncinat ţările din Africa şi Ori-entul Mijlociu; relaţiile din ce în cemai complicate ale Rusiei cu Uni-unea Europeană şi cu Turcia;noua politică de izolare a lui Don-ald Trump; boicoturile pe care leorganizează China din când încând, interzicând călătoriilecetăţenilor săi spre anumitedestinaţii (de exemplu spreCoreea de Sud); atentatele teror-iste, cutremurele, erupțiile vul-canice sau inundațiilecatastrofale, care au avut și au locîn anumite zone ale globului.Deci, chiar dacă trăim într-oepocă a globalizării şihiperconectivităţii tehnologice,geografia va continua să fie unfactor decisiv în agendainternaţională.Clasamentul celor mai vizitate100 de oraşe din lume, careprimesc cei mai mulţi turiştiinternaţionali, poziţioneazăBangkok pentru al şaptelea anconsecutiv ca destinaţia numărulunu, după cum arată indicatorul“Top Cities Destinations Ranking”întocmit de Euromonitor Interna-tional și Mastercard.

Ţările asiatice, în specialChina, au devenit importantepieţe emitente de turişti, în timp ceunele dintre enclavele lor devin,de la an la an, tot mai atractivepentru turiştii internaţionali. Defapt, şase oraşe asiatice s-aunumărat printre cele mai vizitatedin lume în 2016: Bangkok(21,47 mil. turiști), Dubai (15,47mil. turiști), Singapore (12,11mil.), Kuala Lumpur (12,02 mil.),Tokyo (11,7 mil.) şi Seul (10,2mil.), potrivit raportului GlobalDestination Cities (GDCI). Asia Pacific este zona lumii carecreşte cel mai mult în sosirile deturişti internaţionali şi oraşe pre-cum Dubai, unul dintre cele şapteemirate care alcătuiesc EmirateleArabe Unite, reuşeşte sădepăşească New York-ul la acestindicator turistic. Capitalathailandeză a primit cei mai mulţicălători, urmată de Londra şiParis, care se numără printre celetrei destinaţii mondiale principale,cu 19,88 milioane şi, respectiv18,03 milioane de călători, potrivitstudiului Mastercard, care oferăinformaţii despre cele 132 de

oraşe cele mai vizitate din lume,în funcţie de numărul total de viz-itatori internaţionali care petreccel puţin o noapte în acel oraş, şicheltuielile transfrontaliere real-izate în aceste oraşe, inclusivpreţul biletului de avion plătit deturist pentru a ajunge ladestinație.Această dominanță a Asiei sedatorează în mare măsurăcreşterii numărului de călătorichinezi care se deplasează prinregiune, Hong Kong (8,37 mil.),Macao şi Taipei (7,5 mil.), Osaka(7,02 mil.), Shanghai (6,12 mil.),fiind beneficiare ale acestui flux.Bucureştiul, care a ocupat locul71 în clasamentul din anul 2015,nu mai apare în versiunea din aniiurmători.Cu toate acestea, în acest “Top100 Cities Destinations Ranking”apar unele destinaţii turistice carenu s-ar potrivi definiţieiconvenţionale de oraş, ci estevorba mai degrabă de mega-re-sorts de vacanţe la plajă şi soare.Acesta ar fi cazul Antalyei, dinTurcia (care se situează pepoziția 11), Punta Cana, din Re-publica Dominicană (locul 65),sau Sharm el Sheikh (locul 89).Dintre cele mai vizitate alte orașeale lumii, se remarcă: New York(12,75 mil., locul al cincilea),Hong Kong (8,37 mil.), Barcelona(8,2 mil., locul al doisprezecelea),Amsterdam (8 mil.), Milano (7,65mil.), Roma (7,2 mil.),Viena (6,69mil.), Praga (5,8 mil.)Potrivit raportului “The SocialCities Index” realizat de ForesightFactory (cunoscut înainte sub de-numirea de Future Foundation) lacererea Hostelword (site-ul derezervări de hosteluri şi locații maiieftine), oraşele scandinave şicele din America de Nord suntcele mai sociabile din lume. Acestraport reprezintă prima analizăcomparativă a vieţii sociale înoraşele din întreaga lume şi aopiniilor pe care rezidenţii locali leau despre călătoriile globale şiturişti.Pentru a analiza sociabilitatea, aufost evaluate comportamentele şiatitudinile a 12.188 de rezidenţidin cele mai importante 39 deoraşe din 28 de ţări. Au fost luateîn considerare zece categorii, in-clusiv frecvenţa cu care oameniisocializează şi utilizează reţelele

sociale, deschiderea faţă deceilalţi, înclinaţia către petrecerisau în care dintre oraşe seobișnuieşte mai mult a ieşi pentrua lua masa.Topul celor mai sociabile 10oraşe este următorul: Göteborg(Suedia), Stockholm (Suedia),Chicago (SUA), Boston (SUA),New York (SUA), Copenhaga(Danemarca), Madrid (Spania),Roma (Italia), Hamburg (Germa-nia) și Dublin (Irlanda).Conform datelor publicate de evi-sionturism.com, “Experienţelecălătoriilor sociale reprezintă oforţă motrice în spatele motivuluide a călători. Tineri călători alegsă se cazeze la cămine şihosteluri, pentru oportunitatea dea cunoaşte alți călători”, afirmăMarek Mossakowski, şeful globalal brandului.La categoria “Orice scuză pentrua merge la o petrecere”, Madridconduce clasamentul, urmat deMoscova şi Göteborg.Următoarele orașe sunt Jakarta,Sankt Petesburg, Seul şiBarcelona. În plus, capitalaSpaniei este al doilea oraş al lumiiîn care posibilitatea de a-ți faceprieteni este mai mare, dupăJakarta, potrivit clasificării la cat-egoria “Frecvenţa întâlnirilor cuprietenii“.Italienii, la rândul lor, sunt cei caremanifestă cea mai mare dorinţăde a socializa în timp cecălătoresc. Milano este pe primulloc în evaluarea celor maideschişi la minte călători, urmatde Roma şi de oraşul germanHamburg.Pe de altă parte, oraşele scandi-nave Göteborg, Stockholm şiCopenhaga au cea mai mare “fo-calizare socială”, deoareceprioritizează ceea ce este binepentru comunitate, în detrimentulindividului. Ele sunt, de aseme-nea, cele mai liberale în gândireadespre stilul de viață al altor per-soane.În studiu există o absenţănotabilă, deoarece nu apar treidintre cele mai vizitate oraşe dinlume, cum ar fi Parisul, Berlinulsau Londra. O circumstanţă pecare raportul o atribuie acestui as-pect este faptul că rezidenţii lor nusocializează la fel de des ca şi ceidin alte oraşe. Oportunităţile lorsociale se reduc la evenimente

speciale şi nu la ceva care are loczilnic.Instagram scoate în evidenţă, deasemenea, cele zece locuri celemai fotografiate, printre acesteaenumerându-se: centrul comer-cial Siam Paragon și aeroportulSuvarnabhumi din Bangkok,Time Square, Central Park şiHigh Line din New York, Disney-land din California, Fountains deBellagio din Las Vegas, DisneyWorld din Florida, Staples Cen-ter din Los Angeles, Dodger Sta-dium din Los Angeles.Raportul Global Competitiveness2014-2015, întocmit de ForumulEconomic Mondial, dezvăluiecare sunt ţările cu cea mai bunăinfrastructură. Hong Kong, Singa-pore şi Emirate Arabe Uniteocupă, în această ordine, primeletrei locuri în clasamentul ţărilor cucele mai bune infrastructuri pub-lice. Olanda se află pe locul al pa-trulea, Elveția pe poziţia a cincea,Japonia pe a şasea şi Franţa pe aopta. Încheie topul țărilor cu celezece cele mai bune infrastructuriSpania și Marea Britanie. Deasemenea, printre primele 20 delocuri în clasament apar Austria,Luxemburg, Portugalia, Belgia şiFinlanda, în timp ce Danemarca,Italia şi Irlanda se află printre celeclasate în top 30. Polonia se aflăpe locul 63, Slovacia pe 64, Bul-garia pe 74 şi România pe 85.Japonia conduce lista ţărilor cucea mai bună calitate a infra-structurii feroviare, cu un punctajde 6,7, urmată de Elveţia, Chinaşi Franţa. La polul opus, Nepal,Honduras şi Guatemala suntţările cu căile ferate “extrem desubdezvoltate” şi printre “cele maiproaste din lume”, potrivit grilelorde evaluare, cu punctaje apropi-ate de 1.În ceea ce priveşte calitatea dru-murilor, Emiratele Arabe Unite,Franţa şi Oman sunt în fruntea lis-tei cu cele mai bune reţele de dru-muri, spre deosebire deRepublica Moldova şi Guineea,care se situează la polul opus.

În evaluarea generală aîntregii infrastructuri de transporta fiecărei țări, Elveția ocupăprimul loc, fiind urmată de Chinași Finlanda.

bibliografie: Evisionturism.com,2018)

TURISM VINERI 8 IUNIE 20188

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

nisa, franța

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula,ulbs