-------

Peste ani, atunci cândagita]ia actualelor zileva disp@rea }i din amin-tire, cifrele seci }i ma-rile fapte sunt sin-gurele care vor mair@mâne. {i ce r@mâne?Mai întâi, un marecontrast, un paradox.În anul în care crizaeconomic@ a dat pestecap b@nci mondiale, a

r@sturnat pie]e }i a pus economiile im-por-tante ale lumii pe minus, România a înregis-trat cea mai important@ cre}tere istoric@, deaproape 9&. Este un contrast izbitor, care laprima vedere e de neîn]eles. Sigur o priviredoar punctul@ pe momentul 2008 nu poatespune prea multe pentru economii carelucreaz@ mai degrab@ ciclic }i unde cifrele caatare nu spun mare lucru. V@zut@ din urm@,aceste aproape 9 procente nu par decâturmarea fireasc@ a altor 9 ani de cre}tere. Eun ciclu lung, spectaculos, care a începutmodest, în anul 2000, cu o cre}tere de doar2,1& }i care a avut o cre}tere me-die deaproape 5 procente. România încheie astfelun ciclu de cre}tere, un ciclu carac-terizat deprocesele de apropiere de econo-miile euro-pene }i de intrarea semnificativ@ a marilorcorpora]ii în economia na]ional@.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

Cite}te! Citind mereu, creierul t@uva deveni un laborator de idei }iimagini, din care vei ^ntocmi^n]elesul }i filosofia ve]ii.

Mihai Eminescu

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Evenimentele din ultimele zile confirm@ c@ suntem ]ara în care nuse poate construi ceva serios }i solid, orice proiecte anticriz@ cupreten]ii de infailibilitate trecând halucinant în derizoriu pentru aface loc politichiei }i scenetelor de telenovele cu marionete }isaltimbanci. Pacte }i parteneriate de guvernare iluzorii se fac }i sedesfac, în mod paradoxal }i contraproductiv, într-o Românie c@reiaglume]ii i-au dat }i un nume: „[ara lui CIOC-BOC, treci la loc“…În lume îngrijor@rile cresc exponen]ial, criza financiar@ face ravagii,oameni politici }i finan]i}ti de prestigiu î}i unesc eforturile pentrug@sirea solu]iilor de ie}ire din impasul mondial. Fondul MonetarInterna]ional, institu]ia mondial@ providen]ial@ c@tre care seîndreapt@ potop de speran]e }i rug@ciuni, arboreaz@ în continuaredrapelele în bern@: anul 2009 va fi foarte dificil }i plin de riscuri.Peste toate se întrez@re}te, îns@, }i un petic de cer senin: FMI credec@ redresarea economiei mondiale va începe la sfâr}itul anului viitorsau în primele luni din 2010.

Punct }i de la cap@t…

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVIDLumea în care tr@im, muncim

}i iubim, în calitate de imperativeale vie]ii umane, se îndep@rteaz@ continuu }i tot mai intens de speran]ara]ionalit@]ii.

Progresul, într-o anumit@ configura]ie a sa, bazat pe cunoa}tere }tiin]ific@,experien]@ de via]@ }i solidaritate - mai ales în m@rginimea supravie]uirii - aadus, pentru o parte a popula]iei întregului nostru viu comun, împliniri umane,nu atât ca bog@]ie material@, cât, mai ales, ca bog@]ie spiritual@ care constru-ie}te }i împline}te, din interior spre exteriorul vie]ii tr@ite în societate, în numelecredin]ei, în certitudinea speran]ei pentru binele omului.

Acela}i progres a antrenat atâtea externalit@]i negative, concretizate îns@r@cia global@ a miliarde de oameni, concomitent cu supradezvoltarea, prinsupraconsum, a milioane de oameni, poluarea organic@ a mediului nostrunatural, folosirea celor mai pre]uite resurse limitate pentru înarmarea cos-motehnic@, care poate s@ amenin]e via]a în întregul ei, cu o for]@ de câtevaori mai mare, încât ast@zi, spiritele luminate ale experien]ei noastre omene}tise întreab@ dac@ ne afl@m în situa]ia de a ne bucura sau de a ne întristade rezultatele evolu]iei de pân@ acum.

nr. 197 anul 4 vineri, 19 decembrie 2008 0,50 RON

2008, sfâr}itul unuiciclu economic

prof. univ. dr. Constantin POPESCUC@tre o nou@ spiritualitate a vie]ii economice }i sociale

Internetul - “o nou@ media”

în evolu]ia publicit@]ii (II)

Evolu]ii ^n timp }i spa]iu aleintegr@rii europene (II)

Contele de Saint-Simon (1760-1825) a expus ^n lucrarea sa;“Despre reorganizarea societ@]ii europene”, utilitatea pe carear avea-o instituirea unui ,,parlament european’’, prin careparlamentele ]@rilor urmau sa recunoasc@ suprema]ia unuiparlament european, iar guvernele na]ionale suprema]ia unuiguvern suprana]ional, astfel printr-o reforma global@ a socie -t@]ii, put$ndu-se instaura concordia }i armonia universal@.,,Pionier al federa]iei europene’’ a fost considerat revo -lu]ionarul italian Giuseppe Mazzini, care, ^nc@ din 1831, acreat o societate secret@ ,,T$nara Italie’’, iar mai t$rziu,^n 1834, previzion$nd organiza]ia ,,T$n@ra Europa’’, desti-nat@ s@ reprezinte viitorul european, idei care au coincis}i au dus la stabilirea unor leg@turi, dup@ cum vom vedea^n continuare, }i cu reprezentan]i rom$ni afla]i ^n exil ^nacea perioad@.

continuare ^n pag. 3

drd. Ioana B~RBULESCU pag. 7

masterand Mihai GOGONEA

continuare ^n pagina 8

Saint-Simon Giuseppe Mazzini

continuare ^n pag. 4

Urm@torul num@r al revisteiEuroeconomia XXI va ap@rea ^n data

de 16 ianuarie 2009

SUMARUL (pe rubrici) al revisteiEuroeconomia XXI pe anul 2008 -

paginile 2, 3

Cu prilejul Sfintelor Sãrbãtoride Crãciun si al noului an 2009,revista Euroeconomia XXI ureazãtuturor redactorilor, colaboratorilor sicititorilor sãi, multe bucurii, sãnã-tate, un An Nou fericit si celemai frumoase împliniri.

La Multi Ani !

Integrarea economic@ european@

Opinii

,

,

,

,

Ceres }i Cibele zei]ele bel}ugului

EUROECONOMIA XXISUMAR 2008 VINERI 19 DECEMBRIE 20082

Punctul pe EuropaEmil David – Certitudini }i speran]e la orizon-

tul lui 2008, nr. 149/11 ianuarie 2008 Emil David – Contabiliz@m e}ecuri }i datorii!,

nr. 150/18 ianuarie 2008Emil David – Speciali}ti în noduri gordiene, nr.

151/25 ianuarie 2008 Emil David – Printre jalbe }i procese - „Ro

mânie imatur@”, nr. 152/1 februarie 2008Emil David – Tr@im în dou@ Românii?, nr. 153/8

februarie 2008 Emil David – Miza]i pe LEU, dar crede]i n EURO!,

nr. 154/15 februarie 2008 Emil David – De la spirala infla]ionist@ - la

spirala expansiunii economice, nr. 155/22februarie 2008

Emil David – Tsunami american contra corabieromâneasc@!, nr. 156/29 februarie 2008

Emil David – Pariuri iremediabil pierdute, nr. 157/7 martie 2008

Emil David – Re]eta româneasc@: hazul de necaz,nr. 158/14 martie 2008

Emil David – Timp de trei zile, NATO se mut@ laBucure}ti, nr. 159/21 martie 2008

Emil David – Autoiluzia numit@ BUN~STARE,nr. 160/28 martie 2008

Emil David – Migra]ia un „meci” cu câ}tig@tori}i perdan]i, nr. 161/4 aprilie 2008

Emil David – Lumea, cu problemele ei lume}ti, dup@summit-ul NATO, nr. 162/11 aprilie 2008

Emil David – Cu nostalgie despre gr@dinile }i livezile de alt@dat@, nr. 163/18 aprilie 2008

Emil David – Scenarii funeste pe o pia]@ imobi liar@ supraîncalzit@, nr.164/25 aprilie 2008

Emil David – S@ tr@i]i bine pe...datorie!, nr. 165/9 mai 2008

Dan Popescu – Gânduri bune de la Chi}in@u,nr. 166/16 mai 2008

Emil David – Pre]ul petrolului incendiaz@ secu - ritatea energetic@ mondial@, nr. 167/23mai 2008

Emil David – Dreptul la speran]@, nr. 168/30mai 2008

Emil David – Provoc@ri }i op]iuni cruciale pen -tru înva]@mântul românesc, nr. 169/6 iunie 2008

Drd. Bogdan Vân@toru – Globalizarea economic@– defini]ii ale globaliz@rii, nr. 170/13 iunie 2008

Dr. Eugen Iord@nescu – Uniunea de dup@ Lisabona, nr. 171/20 iunie 2008

Dan Popescu – Cercetarea economic@/ Teze }iantiteze din perspectiva „Utrecht 2009”,nr. 172/27 iunie 2008

Dan Popescu – Cercetarea economic@/ Teze }iantiteze din perspectiva „Utrecht 2009” (II),nr. 173/4 iulie 2008

Emil David – S@-l credem pe Sarkozy!, nr. 174/11 iulie 2008

Marin Cr@ciun – Cercetarea }tiin]ific@ – izvoral dezvolt@rii ^n spa]iul european, nr. 174/11 iulie 2008

Emil David – BNR pune la index, nr. 175/18iulie 2008

Emil David – În c@utarea unui brand de ]ar@,nr.176/25 iulie 2008

Emil David – Cum se vede justi]ia român@ dela Bruxelles - raport c@ldu], verdict amâ -nat, nr. 177/1 august 2008

Emil David – România – corabie f@r@ busol@?,nr.178/8 august 2008

Emil David – Secretele bine ferecate ale fabriciide bani speculativi, nr.179/15 august 2008

Emil David – Investi]iile str@ine: colac de sal vare, sau sabie cu dou@ t@i}uri?, nr. 180/22 august 2008

Emil David – Exuberan]@ de toamn@ electoral@,nr. 181/29 august 2008

Emil David – Nu-i bine nici când e bine!, nr.182/5 septembrie 2008

Emil David – Jocul de-a alba-neagra cu eco nomia româneasc@, nr. 183/12 septem brie 2008

Emil David – Regionalizare - federalizare: o ecua]ie cu necunoscute }i suspans, nr.184/19 septembrie 2008

Emil David – Emigrarea for]ei de munc@: ne voia de strategie }i de intu]ie politic@, nr. 185/26 septembrie 2008

Emil David – Otrava optimismului de circum stan]@, nr.186/ 3 octombrie 2008

Emil David – O solu]ie imoral@, nr. 187/10 octombrie 2008

Emil David – Cât de greu atârn@ vulnerabilitatealeului greu?, nr. 188/17 octombrie 2008

Emil David – Nu stresa]i, nu deranja]i! B@ncilelucreaz@..., nr. 189/24 octombrie 2008

Emil David – La ordinea zilei: criza }i recesiu-nea, nr.191/ 7 noiembrie 2008

Emil David – România anului 2009: scenarii pe baza „interviului de incertitudine”, nr.192/14 noiembrie 2008

Emil David – România }i criza mondial@: avemla îndemâna solu]ii?, nr. 93/21 noiem-brie 2008

Emil David – [ar@ trist@, plin@ de umor..., nr.194/28 noiembrie 2008

Emil David – B@lm@jeala ideologic@ versus in-teresul na]ional, nr.195/5 decembrie 2008

Emil David – Punct }i de la cap@t, nr. 197/19decembrie 2008

Comer]Lucian Bela}cu – Industria retailului modern

versus comer]ul tradi]ional, nr. 156/29februarie 2008

Ileana Ilie- Cabin@ de prob@ n-avem, nr. 157/7martie 2008

Ileana Ilie – Cabin@ de prob@ n-avem(II), nr.158/14 martie 2008

Drd. Lucian Bela}cu – Instrumentele pie]ei destinate publicului larg : trinomul fabri-

cant - distribuitor - consumator (II), nr.161/04 aprilie 2008

Ileana Ilie – Ofensiva brandurilor, nr.167/23 mai 2008

Ileana Ilie – La ce sunt buni clien]ii „mici”(I),nr. 184/19 septembrie 2008

Ileana Ilie – La ce sunt buni clien]ii „mici”(II),nr. 185/26 septembrie 2008

Conf. Univ.dr. R@zvan Sorin {erbu – Comer]ulelectronic afectat de criza financiar@, nr. 189/31 octombrie 2008

EvenimentIleana Ilie – Euro a dep@}it nivelul de 3,6 lei,

nr. 149/11 ianuarie 2008 Ileana Ilie – Stop la înscrierile de bun@ voie.

Urmeaz@ împ@r]irea aleatorie, nr.151/25ianuarie 2008

Ileana Ilie – Taxa auto – varianta nou@(II), nr.153/8 februarie 2008

Ileana Ilie – Cele mai ieftine ma}ini din lume,nr. 154/15 februarie 2008

Ileana Ilie – Dou@ tipuri de tax@ auto, nr. 155/22 februarie 2008

Ileana Ilie – Oxford Business Group: Investi]iilestr@ine directe în România ar putea s@scad@, nr. 156/29 februarie 2008

Ileana Ilie – D@m mai mult decât primim, nr.159/21 martie 2008

Ileana Ilie – B@rba]ii cuceresc pia]a cosmeti celor, nr.163/18 aprilie 2008

Ileana Ilie – Taxa auto în variant@ final@, nr 164/25 aprilie 2008

Burs@Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@,

Nout@]i la debut de an, nr.149/11 ianuarie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@, Sc@-derile cota]iilor au adus milioane inves-titorilor pe pozi]ii de vânzare, nr. 150/18ianuarie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Volatilitatea a adus câ}tiguri substan]iale investitorilor fu-tures, nr. 151/25 ianuarie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@, Lichi-ditatea s-a men]inut ridicat@ }i pe finalullunii,nr. 152/1 februarie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – În ianuarie, la bursa si-bian@, Cel mai mare volum de tranzac]iidin ultimele 8 luni, nr. 153/8 februarie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – De luni 18.02, derivatepe ac]iunile Erste Bank, la Bursa din Sibiu, nr. 154/15 februarie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Uncia de aur, cotat@ la934 dolari pentru primavar@, nr. 155/22februarie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Bursa din Sibiu }i CRCau participat la conferin]a anual@ AFM,nr. 156/29 februarie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – În februrarie, valoarearulajului Sibex, cu 58,5& peste valoareadin pia]a spot, nr. 157/ 7 martie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Bursa din Sibiu ^}i ma-joreaz@ capitalul social la 6 milioane deeuro, nr158/14 martie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Pe final de scaden]@, pia]a derivatelor se men]ine lichid@, nr.159/21 martie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Primele marje constituitedin valori mobiliare la Bursa din Sibiu,nr. 160/28 martie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@, În tri-mestrul I din 2008, volum dublu fa]@ deultimul trimestru din 2007, nr. 161/04aprilie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Sibex lanseaz@ noi fa-cilit@]i pentru investitori, nr. 162/11 aprilie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@, Vo-lumul de ordinul milioanelor de ac]iunipe derivatele SIF 2 }i 5, nr. 163/18 aprilie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@ nou Consiliu de Administra]ie la Bursa din Sibiu, nr. 164/25 aprilie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@ M@rirede capital social la peste 5 milioane deeuro, nr. 165/09 mai 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@ „SibexDerivatives Tour”, un succes al Burseidin Sibiu, nr. 166/16 mai 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@ Ru-lajele Sibex, la nivel ridicat, nr. 167/23mai 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@ Finalullunii a adus o not@ optimist@ ^n pia]a fu-tures de la Sibiu, nr. 168/30 mai 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@ Bursadin Sibiu î}i înfiin]eaz@ propriul depozitar, nr. 169/6 iunie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@, Cre}-tere de lichiditate ^n aria contractelor cuop]iuni, nr. 170/13 iunie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@ Seg-mentul derivateor financiare, lider de li-chiditate, nr.171/20 iunie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@, La Bursa din Sibiu, investitorii a}teapt@ scaden]a iunie, nr. 172/27 iunie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@ Iunie2008 a adus un plus de 24 & fa]@ deiunie 2007, nr. 173/4 iulie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@, În se-mestrul I, valoarea rulajului Sibex supe-rioar@ celei din pia]a spot, nr. 174/11 iulie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@ Peste2 milioane de contracte încheiate de laînceputul anului la Bursa din Sibiu, nr.175/18 iulie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La bursa sibian@, Lichi-

ditatea din iulie, peste luna trecut@, nr.176/25 iulie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – %n iulie, pe pia]a Sibex,cre}tere cu 51& fa]@ de luna prece-dent@, nr.178/8 august 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Simbolul RON/EURO, prin-tre vedetele Sibex, nr. 179/15 august 2008

Dan Suciu – Merite }i vinov@]ii, cre}tere }i deficite, nr. 180/22 august 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – La Bursa sibian@, sep-tembrie a debutat cu noi recorduri, nr.182/5 septembrie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Volatilitatea a animat tranzac]iile futures la Sibex, nr. 183/12septembrie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Specula]iile pe sc@dereau ridicat lichiditatea Sibex, nr. 184/19septembrie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Scaden]a decembrie, dince în ce mai lichid@, nr. 185/26 septem-brie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Rulajul septembrie 2008de 3,3 ori mai mare fa]@ de septembrie2007, nr. 186/03 octombrie 2008

Decebal N. Tod@ri]@ – Rulajul septembrie 2008de 3,3 ori mai mare fa]@ de septembrie2007, nr. 187/10 octombrie 2008

(Bursele si criza) Bogdan Vân@torul – Efectelecrizei financiare, nr. 188/ 17 octombrie 2008

(opera]iuni bursiere) Bogdan Vân@torul – De ce se tranzac]ioneaz@ instrumentele finan-ciare derivate futures }i op]iuni?, nr. 189/24 octombrie 2008

(institu]ia bursier@) Prof. Univ. Dr. Dan Popescu– În culisele principiale ale crizei eco-nomico - financiare- de ce „pentru” burs@, nr.189/31 octombrie 2008

Moned@Dan Suciu – O întoarcere în timp pentru leu,

nr.149/11 ianuarie 2008 Dan Suciu – Câte recorduri trebuie s@ mai

bat@ leul?, nr. 150/18 ianuarie 2008 Dan Suciu - Economia f@r@ butoane, nr. 151/25

ianuarie 2008 Emil David – Miza]i pe LEU, dar crede]i ^n

EURO!, nr.154/15 februarie 2008 Dan Suciu – Aventura leului în Europa de Est,

nr. 157/7 martie 2008 Dan Suciu – Va ajunge dolarul o moned@ oare-

care?, nr.158/14 marite 2008 Dan Suciu – Epoca dolarului slab, nr. 160/28

martie 2008 Dan Suciu – Un culoar de varia]ie pentru un

leu ra]ional, nr. 168/30 mai 2008Dan Suciu – {ase luni de lini}te pentru leu,

nr. 171/20 iunie 2008Dan Suciu – Oxigen pentru dolar, nr. 177/1

august 2008 Drd. Lucian Bela}cu – [intirea direct@ a infla-

]iei - alternativ@ pentru strategiile de po-litic@ monetar@, nr.179/15 august 2008

Drd.Lucian Bela}cu - [intirea infla]iei }i trece-rea la euro, nr. 182/5 septembrie 2008

(Politica monetar@) Dan Suciu - Obsesia leului,nr. 188/17 octombrei 2008

(Pia]a valutar@) Emil David – Cât de greu atârn@vulnerabilitatea leului greu?, nr. 188/17octombrei 2008

(Politica monetar@) prof. univ. dr. Eugen Iord@-nescu – Criza econimic@ ^n România, nr. 189/24 octombrie 2008

Prof. Univ. Dr. Eugen Iord@nescu – Banca Na-]ional@: frân@ de urgen]@ a economiei na]ionale, nr.189/7 noiembrie 2008

Legisla]ieTratatul de reform@ de la Lisabona, nr.149/11

ianuarie 2008Ilie Banu (student Facultatea de {tiin]e Econo-

mice) – Compatibilitatea cu legisla]ia european@/ Cazul: British Airways – Co-misia European@, nr. 164/25 aprilie 2008

Evolu]ii contemporane & Involu]iiDr.Sorin Burnete – „Europenizarea” lumii, nr.

149/11 ianuarie 2008 Drd. Lucian Bela}cu – instrumentele pie]ei des-

tinate publicului larg: trinomul fabricant-distribuitor-consumator, nr.160/28 martie 2008

Dr. Silvia M@rginean – Falimentul – barometrual maturit@]ii sistemului economiei de pia]@, nr. 161/4 aprilie 2008

Lucian Bela}cu – Cei mai boga]i oameni dinlume..., nr.162/11 aprilie 2008

Dr. Silvia M@rginean – Falimentul – barometrual maturit@]ii sistemului economiei de pia]@ (II), nr.162/11 aprilie 2008

Dan Popescu – Corneliu V. Mihail - „Gâlceav@ subPodul Minciunilor” -o perspectiv@ aproa-pe economic@-, nr.163/18 aprilie 2008

Drd. Gheorghe Roghin@ – Globalizarea eco-nomic@/ Realitate a lumii contemporane,nr. 164/25 aprilie 2008

Dan Suciu – Recordul negru al petrolului, nr.167//23 mai 2008

Drd. Anca Dinicu – „ Poveste din Cartierul deVest”, nr. 191/7 noiembrie 2008

ResurseDan Popescu – Semne de întrebare pentru

secolul XXI, Petrolul: Perspective îngri-jor@toare nr. 149/11 ianuarie 2008

MediuDrd.Lia-Alexandra Baltador – Comer] cu aer

curat, nr. 149/11 ianuarie 2008Drd. Lia-Alexandra Baltador – Managementul

resurselor naturale - o component@ esen-]ial@ a implement@rii dezvolt@rii durabile,

nr.180/22 august 2008

For]@ de munc@Iulia Nagy – „C@p}unarii” }i implica]iile demo-

grafice }i sociale ale exportului de for]@de munc@, nr. 149/11 ianuarie 2008

Regulamente STATUTUL CAMEREI DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU,nr. 150/18 ianuarie 2008

Energie Drd. Lia-Alexandra Baltador - Cum asigur@m

securitatea energeti c@? ...Ipotecând vii-torul?, nr. 150/18 ianuarie 2008

Lia Baltador – Doi se ceart@ }i al treilea caut@alternative, nr. 157/7 martie 2008

Drd. Anca Dinicu – Îngrijor@ri comunitare }i r@s-punsuri na]ionale, nr. 166/16 mai 2008

Dr. Dan-Alexandru Popescu – Mediul – o ^ngri-jorare pentru to]i. Reac]ia Uniunii Euro-pene, nr. 167/23 mai 2008

Dr. Livia Ilie – Înc@lzirea pie]ei petrolului, nr.168/30 mai 2008

Istorie }i actualitate economic@Dan Popescu – „Statul Providen]ial”, nr.

150/18 ianuarie 2008Dan Popescu – „Statul Providen]ial” II, nr.

151/25 ianuarie 2008Dan Popescu – Reconstruc]ia în Estul euro-

pean, nr.156/29 februarie 2008 Dan Popescu – Reconstruc]ia în Estul euro-

pean (II), nr.157/7 martie 2008Dan Popescu – Reconstruc]ia în Estul euro-

pean (III), nr. 158/14 martie 2008Dan Popescu – Construc]ia noului Vest euro-

pean, nr.159/21 martie 2008Dan Popescu – Construc]ia noului Vest euro-

pean (II) , nr.160/28 martie 2008Dan popescu – Construc]ia noului Vest euro-

pean (III), nr.161/4 aprilie 2008Dan Popescu – Personalit@]i care au marcat evo-

lu]ia lumii/ F.W Raiffeisen sau for]a soli-darit@]ii cooperative – un concept uni-versal-, nr. 162/11 aprilie 2008

Dan Popescu – Personalit@]i care au marcat evolu]ia lumii/ F.W Raiffeisen sau for]asolidarit@]ii cooperative (II) – un conceptuniversal-, nr. 163/18 aprilie 2008

Marin Cr@ciun – Microeconomia }i macroeco-nomia - motor al dezvoltarii economice,nr. 163/18 aprilie 2008

Dan Popescu – Personalit@]i care au marcat evolu]ia lumii/ F.W Raiffeisen sau for]asolidarit@]ii cooperative (III)– un conceptuniversal-, nr. 164/25 aprilie 2008

Dan Popescu – Revolu]iile industriale }i glo balizarea (II), nr. 180/22 august 2008

Dan Popescu – Revolu]iile industriale }i glo balizarea (III), nr. 181/29 august 2008

Dan Popescu – Revolu]iile industriale }i glo balizarea (IV), nr. 182/5 septembrie 2008

Dan Popescu – Revolu]iile industriale }i glo balizarea (V), nr. 183/12 septembrie 2008

Dan Popescu – Un european al secolului al XVII-lea: Neculai Milescu Sp@tarul, nr. 184/19 semptembrie 2008

Criz@ }i anticriz@Drd. Lia-Alexandra Baltador – Criza econo mic@

- un deficit de dezvoltare durabil@, nr.151/25 ianuarie 2008

Dan Popescu – Cataclisme economice care zgu-duie lumea. Criza mondial@ din 1929-1933. Acum, o nou@ ipostaz@?, nr. 152/1februrarie 2008

Dan Popescu – Cataclisme economice care zguduie lumea. Criza mondial@ din 1929-1933. Acum, o nou@ ipostaz@? II, nr. 153/8 februarie 2008

Dan Popescu – Cataclisme economice care zguduie lumea. Criza mondial@ din 1929-1933. Acum, o nou@ ipostaz@? III, nr.154/15 februarie 2008

Dan Popescu – Cataclisme economice care zguduie lumea. Criza mondial@ din 1929-1933. Acum, o nou@ ipostaz@? IV, nr.155/22 februarie 2008

Prof. univ. dr. Livia Ilie – Tulbur@ri pe pie]elefinanciare(I) – efecte la „zi” }i „subtera-ne”- nr. 184/19 semptembrie 2008

Prof. univ. dr. Livia Ilie/ prof. univ. dr. Ale-xandru Horobe] – Încotro, finan]ele mon-diale?, nr. 186/3 octombrie 2008

Drd. Lucian Bela}cu – Criza financiar@ }i interven]ia statului în economie, nr. 187/10octombrie 2008

Bogdan Vân@torul – Efectele crizei financiare,nr. 188/17 octombrie 2008

Prof. univ. dr. Livia Ilie – Putem opri criza finaciar@?, nr. 188/17 octombrie 2008

Dan Popescu – O criz@ în derulare-întreb@ri }ir@spunsuri -, nr. 190/31 octombrie 2008

Prof. univ. dr. Eugen Iord@nescu – Criz@ eco-nomic@ }i competivitate în România, nr.190/31 octombrie 2008

Remedii la criz@Dan Popescu – Un bun remediu pentru efectele

psihice ale crizei financiare globale/ Nosti-made „academice”, nr. 187/10 octombrie 2008

Dan Popescu – Un bun remediu pentru efectelepsihice ale crizei financiare globale/ Nosti-made „academice”(II), nr. 188/17 octombrie 2008

Delincven]@ economic@Ec. Daniela Petra}cu – Activit@]i bancare „u}or

permeabile” la „virusul” corup]iei, nr.

151/25 ianuarie 2008Drd. Maria Popa - Criminalitatea în afaceri

din perspectiva studiilor criminologice, nr. 158/14 martie 2008

FiscalitateIleana Ilie – Taxa auto- variant@ nou@, nr. 151/25

ianuarie 2008Dr. Daniela Petra}cu – Fa]ete mai pu]in cunos-

cute ale evaziuni fiscale, nr. 166/16 mai 2008

Finan]eDan Suciu- Criz@ în devenire sau criz@ la

maturitate?, nr. 152/1 februrarie 2008Dan Suciu – Taxa de 200 de milioane de

euro, nr. 153/8 februarie 2008Dan Suciu – Fisc }i reform@, nr. 154/15

februarie 2008

ComunicareM@rioara Danciu – Comunicarea – premis@

esen]ial@ a unui management compe-tent, nr. 152/1 februrarie 2008

Ileana Ilie – Management/{edin]e / Meeting – mania, nr. 172/27 iunie 2008

Ileana Ilie – Management/{edin]e / Meeting – mania (II), nr. 173/4 iulie 2008

Ileana Ilie – Marketing / {tiu s@ m@ vând?, nr.174/11 iulie 2008

Ileana Ilie – Marketing / {tiu s@ m@ vând? (II),nr. 175/18 iulie 2008

Reuniuni interna]ionaleLia-Alexandra Baltador – Lumini }i umbre la

Davos, nr. 152/1 februrarie 2008

Educa]ie/Înv@]@mântDr. Ramona Todericiu – Considera]ii privind ma-

nagementul strategic universitat, nr. 153/8februarie 2008

Dr. Ramona Todericiu – Finan]area înv@]@mân-tului superior românesc - între necesit@]i}i posibilit@]i, nr. 156/29 februarie 2008

Dr. Ramona Todericiu – Finan]area înv@]@mân-tului superior românesc - între necesit@]i}i posibilit@]i (II), nr. 157/7 martie 2008

Dr. Ramona Todericiu - Finan]area înv@]@mân-tului superior (III) - necesiatea diversi fic@riisurselor de finan]are -, nr. 159/21 martie 2008

Dr. Ramona Todericiu - Finan]area înv@]@mân-tului superior (IV) - necesiatea diversi -fic@rii surselor de finan]are -, nr. 160/28martie 2008

Dr. Eugen Iord@nescu – De ce nu sunt bunetezele unice? - sau despre evaluarea }colar@, incompeten]@ }i interes -, nr. 171/20 iunie 2008

Dr. Eugen Iord@nescu – De ce nu sunt bunetezele unice? (II) - sau despre evaluarea}colar@, incompeten]@ }i interes -, nr. 172/27 iunie 2008

DezvoltareLia-Alexandra Baltador – S@racia un vulcan din ce

^n ce mai activ, nr. 153/8 februarie 2008Lia-Alexandra Baltador – Indicatori ai dezvolt@rii

durabile, nr. 154/15 februarie 2008 Eugen Iord@nescu – Programul opera]ional re-

gional - o }ans@ pentru dezvoltarearegional@, nr.156/29 februarie 2008

Drd. Lia- Alexandra Baltador – Un nou instrumentpentru durabilitate, nr. 161/4 aprilie 2008

Dr. Eugen Iord@nescu – Roma }i Tziganii, nr.162/11 aprilie 2008

Lia – Alexandra Baltador – Un posibil butoi depulbere: pre]urile alimentelor, nr. 163/18aprilie 2008

Dr. Eugen Iord@nescu – Roma }i Tzigani (III),nr. 164/25 aprilie 2008

Dr. Eugen Iord@nescu – Roma }i Tzigani (IV)-istoria unei neîn]elegeri - ,nr. 165/9 mai 2008

Marin Cr@ciun – Rolul }i importan]a cercet@rii}tiin]ifice, în condi]iile globaliz@rii feno-menelor economice, nr. 165/9 mai 2008

Anca Dinicu – Dimensiunea politic@ a dezvol-t@rii economice, nr. 173/4 iulie 2008

Dr. Dan-Alexandru Popescu – Jurnalul unui destin întârziat, nr. 174/11 iulie 2008

Dan Aleandru Popescu – Lec]ia de matema tic@verde, nr.175/18 iulie 2008

Dan Popescu – Popula]ia, risc: de la supravie-]uire sau distrugere, la progres, nr. 175/18 iulie 2008

Dan Popescu – Popula]ia, risc: de la supravie-]uire sau distrugere, la progres (II), nr.176/25 iulie 2008

Dan Popescu – Revolu]iile industriale }i glo balizarea – preliminarii -, nr. 177/1 august 2008

Dan Popescu – Prognozele: mai mul]i factoride influen]@, nr. 181/29 august 2008

Conf. Univ. dr. Virgil Nicula – Turismul în contextul schimb@rilor climatice, nr. 190/31 octombrie 2008

Conf. Univ. dr. Virgil Nicula – Turismul în contextul schimb@rilor climatice (II), nr.191/7 noiembrie 2008

Masterand Mirela Maria Negril@ – Câteva coor-donate privind apari]ia }i evolu]ia capi-talului (I), nr.193/21 noiembrie 2008

Masterand Mirela Maria Negril@ – Câteva coor-donate privind apari]ia }i evolu]ia capi-talului (II),nr. 194/ 28 noiembrie 2008

Masterand Mirela Maria Negril@ – Câteva coor-donate privind apari]ia }i evolu]ia capi-talului (III), nr. 195/ 5 decembrie 2008

ContabilitateLect. Univ. Dr. Raluca Sava – Noi reglemnt@ri

contabile în consolidarea conturilor }i

VINERI 19 DECEMBRIE 2008 3SUMAR 2008

nu numai, nr. 154/15 februarie 2008Conf.univ. dr. Raluca Sava – Amoritzarea con-

tabil@ versus amortizarea fiscal@, nr. 175/18 iulie 2008

CreditDan Suciu – un motor ignorat: creditul pen-

tru afaceri, nr.155/22 februarie 2008Ec. Dr. Daniela Petra}cu – Elemente de com-

ponen]@ a creditelor bancare, nr. 159/21martie 2008

Ec. Dr. Daniela Petra}cu – Creditul bancar –vulnerabil în fa]a flagelului sp@l@rii bani-lor, nr. 168/30 mai 2008

Dan Suciu – O economie 1, x, 2, nr. 170/13iunie 2008

Dan Suciu – Inamicul public nr. unul, doi }itrei, nr. 176/25 iulie 2008

S@racieLia-Alexandra Baltador – Dispari]ile sociale

conteaz@!, nr. 155/22 februarie 2008

Bani si b@nci /Institu]iile de creditDaniela Petra}cu – Apari]ia banilor }i necesi-

tatea înfiin]@rii b@ncilor, nr. 155/22 fe-bruarie 2008

Dr. Raluca Sava – Contabilitatea institu]iilor decredit - caracteristici, particularit@]i -, nr.166/16 mai 2008

Drd. Renate T@nase – Riscul de credit în accep-]iunea prevederilor de la Basel, nr. 171/20 iunie 2008

Dan Suciu – Ultima b@t@lie a leului, nr. 189/24octombrie 2008

CompetitivitateDr. Silvia M@rginean – Corup]ia- factor deter-

minant al competitivit@]ii firmei în con-textul integr@rii europene, nr. 155/22 fe-bruarie 2008

RecenzieConf. Univ.dr. Dorel Morând@u – Recenzie, laDan Popescu, “Jurnal Economic”, nr. 155/22

februarie 2008

Legea }i b@ncile din RomâniaPrep. Univ. drd. Renate T@nase – O analiz@

evolutiv@ a conceptului de banc@, ^n ac-cep]iunea legisla]iei bancare române}ti,nr. 157/7 martie 2008

Dr. Daniela Petra}cu – Transparen]a în sis-temul bancar, nr. 171/20 iunie 2008

Dr. Daniela Petra}cu – Transparen]a în sis-temul bancar (II), nr. 172/27 iunie 2008

Stabilitate economic@Ilie Banu (student la Facultatea de {tiin]e Eco-

nomice) – Summitul II – Viitorul Eu-ropei, nr. 158/14 martie 2008

Uniunea European@Lia- Alexandra Baltador, Uniunea European@ ^n

2008/ Cre}tere economic@ }i ocupare, ]inte clare pentru combaterea modifi-c@rilor climatice }i pentru stabilitatea pie]elor financiare, nr. 159/21 martie 2008

Lector. Univ. Dr. Dan-Alexandru Popescu (coor-donatorul proiectului) - Caravana U.L.B.Sprin Europa/ Zilele „Cariere europene –cariere interna]ionale”, la prima edi]ie, nr. 160/28 martie 2008

Silvia M@rginean – Originile }i dezvoltarea Uniu-nii Europene: istoric }i etape ale inte-gr@rii, nr. 189/24 octombrie 2008

AgriculturaIleana Ilie – Eco-hrana, nr. 160/28 martie 2008Ileana Ilie – Eco-hrana (II), nr. 161/4 aprilie 2008

Finan]area afacerilorEc. Dr. Daniela Petra}cu – Elemente de com-

ponen]@ ale creditelor bancare (II) - creditele pe documente de plat@ aflate ^ncurs de încasare -, nr. 160/28 martie 2008

Ec. Dr. Daniela Petra}cu – Elemente de com-ponen]@ ale creditelor bancare (III) - creditele pe documente de plat@ aflate ^ncurs de încasare -, nr. 161/4 aprilie 2008

Ec. Dr. Daniela Petra}cu – Elemente de com-ponen]@ ale creditelor bancare (IV), nr.162/11 aprilie 2008

Daniela Petra}cu – Elemente de componen]@ale creditelor bancare (V), nr. 163/18 aprilie 2008

CercetareDrd. Lucian Bela}cu – Europa acord@ de dou@

ori mai multe doctorate dec$t S.U.A, nr.162/11 aprilie 2008

Marin Cr@ciun – Cercetarea }tiin]ific@ - izvor aldezvolt@rii în spa]iul european, nr. 174/11 iulie 2008

SalariiDan Suciu – Epoca salariilor mici s-a încheiat!,

nr. 162/11 aprilie 2008

Publicitate online/AdvertisingDrd. Camelia Apostu – Viitorul publicit@]ii va

fi pe Internet?, nr. 162/11 aprilie 2008 Haina nou@ a publicit@]ii, nr. 178/8 august 2008 Drd. Ioana B@rbulescu - Reclama privit@ ca un

adev@r subtil bine spus, nr. 188/17 octombrie 2008

Drd. Ioana B@rbulescu – Internetul – „o nou@media” în evolu]ia publicit@]ii, nr. 195/5decembrie 2008

Strategii de firm@Dan Suciu – Noua strategie a multina]iona-

lelor, nr. 163/18 aprilie 2008Dan Suciu – Consecin]ele unui succes mone-

tar, nr. 164/25 aprilie 2008

MulticulturalismEugen Iord@nescu – Roma }i Tzigani (II) –

istoria unei neîn]elegeri -, nr. 163/18 aprilie 2008

Politici economice/financiareMarin Cr@ciun – Rolul statului ^n Macroeco-

nomie / Specificul politicilor macroeco-nomice, nr. 164/25 aprilie 2008

Drd. Lucian Bela}cu – Regimul de ]intire a infla]iei – precondi]ii ale succesului, nr.181/29 august 2008

Concuren]@Dr. Ilie Moga – prezent }i perspective/ În apli-

carea regulilor concuren]ei, nr. 165/9 mai 2008

Ileana Ilie – CURIERAT spre nivelul urm@tor,nr. 166/16 mai 2008

Dr. Ilie Moga – prezent }i perspective/ În apli-carea regulilor concuren]ei, nr. 166/16mai 2008

Student Ilie Banu – Cazul: Volkswagen AG vs.Comisia European@ – solu]ie dat@ de Tribunalul de Prim@ Instan]@, 3 decem-brie 2003 -, nr. 173/4 iulie 2008

Drd.Camelia Apostu – Op]iuni strategice pri-vind p@trunderea }i pozi]ionarea com-paniilor multina]ionale pe pie]ele exter-ne, nr. 174/11 iulie 2008

Drd. Camelia Apostu - Op]iuni strategice pri-vind p@trunderea }i pozi]ionarea companiilor multina]ionale pe pie]ele ex-terne (II), nr. 175/18 iulie 2008

Pia]a munciiDan Suciu - Cât cost@ zilele libere, nr. 166/16

mai 2008Dr. Livia Ilie/ drd. Lucian Bela}cu – Tendin]e

mondiale în ocuparea for]ei de munc@,nr. 182/5 septembrie 2008

Dr. Livia Ilie/ drd. Lucian Bela}cu – Tendin]emondiale în ocuparea for]ei de munc@(II), nr. 183/12 septembrie 2008

DurabilitateDrd. Lia Alexandra Baltador – Productia }i

consumul, elemente esen]iale ale dura-bilit@]ii, nr. 165/9 mai 2008

Pagini de istorieIndependen]a României (documente 1877- 1878),

nr. 165/9 mai 2008Basarabia – 90 de ani de la Unirea cu patria

mam@, nr. 165/9 mai 2008

Impresii de c@l@torieDan Popescu – „Le Mont Saint – Michel”: para-

disul între sentimente }i profit, nr. 165/9mai 2008

Dan Popescu – „Le Mont Saint-Michel”: para-dis între sentimente }i profit (II), nr. 166/16 mai 2008

Dan Popescu – Gânduri bune de la Chi}in@u– excursie pseudoromantic@ în timp }ispa]iu -, nr. 166/16 mai 2008

Dan-Alexandru Popescu – Ardealul cu nume divers, nr. 169/6 iunie 2008

Cre}tere economic@Dan Suciu – Motoarele cre}terii: construc]iile

}i retailul. Cât mai pot fi ele turate?, nr.166/16 mai 2008

TurismEmil David – Cu triste]e despre }ansa turistu-

lui român: un concediu la bulgari, nr. 172/27 iunie 2008

Emil David – Viena ^n decembrie, nr. 196/12decembrie 2008

Teze DemersuriDan Popescu – Dezbateri economice / O alt@

cale?, nr. 167/23 mai 2008Facultatea de {tiin]e Economice – Conferin]aEconomic@ Interna]ional@ - edi]ia a XV-a, nr.

167/23 mai 2008Dan Popescu – Dezbateri economice / O alt@

cale? (II), nr. 168/30 mai 2008Dan Popescu – Amenin]@ri planetare (I) – De ce,

cum }i cât cresc pre]uirile la energie, benzin@, alimente -, nr. 169/6 iunie 2008

Dan Popescu – Amenin]@ri planetare (II) – De ce,cum }i cât cresc pre]uirile la energie, benzin@, alimente -, nr. 170/13 iunie 2008

Dan Popescu – Amenin]@ri planetare (III) – De ce,cum }i cât cresc pre]uirile la energie, benzin@, alimente -, nr. 171/20 iunie 2008

Dr. Dan Alexandru Popescu – Las’ c@ merge}i a}a..., nr. 172/27 iunie 2008

MarketingDrd. Camelia Apostu – Programele de responsa

bilitate social@ – implica]ii de marketing^n activitatatea firmelor,- nr. 167/23 mai 2008

Drd. Camelia Apostu – Marketingul }i mediulambiant, nr. 177/1 august 2008

Drd. Camelia Apostu – Rolul comunica]iilor înmarketingul bancar, nr. 178/8 august 2008

Drd. Camelia Apostu – Implica]iile procesului defidelizare a clientului, nr. 179/15 august 2008

Drd. Camelia Apostu – Segmentarea }i alegereasegmentului ]int@ (I), nr. 185/26 septembrie 2008

Drd. Camelia Apostu – Segmentarea }i alegereasegmentului ]int@ (II), nr. 186/3 octombrie 2008

Ionela-Lumini]a Groza – Globalizarea pie]elor decapital, nr.196/12 decembrie 2008

Societatea cunoa}terii Dr. Ramona Todericiu – Cunoa}terea – o per-

spectiv@ a secolului XXI. Economia ba-zat@ pe cuno}tiin]e (I), nr. 167/23 mai 2008

Dr. Ramona Todericiu – Organiza]ia bazat@ pecuno}tin]e, nr. 168/30 mai 2008

ManagementIleana Ilie – Profilul liderului perfect, nr.

168/30 mai 2008Dan Suciu – Virtu]iile datoriei, nr. 169/6 iunie 2008

Dr. Ramona Todericiu – Managementul bazatpe cuno}tin]e, nr. 169/6 iunie 2008

Dr.Ramona Todericiu – Rolul înv@]@mântului su-perior românesc, din perspectiva economieiorganiza]iei }i managementului bazate pe cuno}tin]e, nr. 170/13 iunie 2008

InfrastructuriDan-Alexandru Popescu – Idil@ cu banane, pe

calea ferat@, nr. 168/30 mai 2008

Asigur@riDr. Liviu Mih@iescu – Daunele RCA }i CASCO

ale asigur@torilor au crescut mai repededecât primele încasate în primul tri-mestru, nr. 168/30 mai 2008

ConcepteDrd. Monica Bardac – Conceptul de „flexicuritate”-

în actualitate pe pia]a muncii din Ro-mânia, nr. 169/6 iunie 2008

Ciprian Frande} – Liberalism în economia Ro-mâniei, nr. 169/6 iunie 2008

Servicii financiare moderneDr. R@zvan Sorin {erbu - Un nou câmp de lupt@

pentru serviciile financiare din pie]ele emergente, nr. 169/6 iunie 2008

Industrie Ileana Ilie – Confec]ii/ Oamenii no}tri... din

Bangladesh, nr. 170/13 iunie 2008Ileana Ilie – Confec]ii/ Oamenii no}tri... din

Bangladesh, nr. 171/20 iunie 2008Ileana Ilie – Milionarii din textile, nr. 177/1

august 2008Ileana Ilie – Milionarii din textile (II), nr. 178/8

august 2008Ileana Ilie – Milionarii din textile (III), nr. 179/15

august 2008Ileana Ilie – Milionarii din textile (IV), nr. 180/22

august 2008

Construc]iiDrd. Monica Bardac – Construc]iile în jude]ul

Sibiu – evolu]ii }i tendin]e pe pia]a muncii -, nr. 170/13 iunie 2008

Locuin]e: Dan Alexandru Popescu – {i mai înalt va fi urm@torul turn..., nr. 170/13iunie 2008

CosturiDr. Adrian [@ran Moro}an – Metoda global@ de

calcula]ie a costurilor, nr. 171/20 iunie 2008

Vânz@riDrd. Camelia Apostu – Vânz@rile promo]ionale –

implica]ii }i aplica]ii, nr. 171/20 iunie 2008

CardulDr. R@zvan {erbu/Ec.Laura Barna – Cardul-fe-

nomen de mas@ în România, nr. 171/20iunie 2008

PetrolDan Suciu – Petrolul, dolarii }i românii, nr.

172/27 iunie 2008

Munc@Drd. Monica Bardac – Munca f@r@ forme le-

gale - consecin]e economice }i sociale -nr. 172/27 iunie 2008

Valoarea firmelorDr.Vasile Br@tian - indicatori moderni de sem-

nalizare a valorii firmei, specifici firme-lor cotate- semnalizarea cre@rii de valoa-re pentru de]in@torii de interese, nr. 173/4 iulie 2008

Dr. Camelia Oprean/ dr. Vasile Br@tian – Analizaprocesului de creare a valorii firmei pepia]a de capital, nr. 176/25 iulie 2008

Dr. Camelia Oprean/ dr. Vasile Br@tian – Analizaprocesului de creare a valorii firmei pepia]a de capital (II), nr. 177/1 august 2008

ContrasteEmil David – Momentul adev@rului într-o agitat@

lume a contrastelor, nr. 173/4 iulie 2008

S@n@tateDr.medic Carmen Ioana Jucan/ conf. univ. dr.

Cornel Jucan – Concepte generale de ma-nagement/ Medicina de familie, nr. 174/11 iulie 2008

Dr. medic Carmen Ioana Jucan/ conf. univ dr.Cornel Jucan – Pricipalele sisteme de asigur@ri a ocrotirii s@n@t@]ii, nr. 175/18iulie 2008

Dr. Lumini]a Dobrot@/ prof. univ. dr. Mihai Neam]u – Medicamentul care te poateucide!, nr. 175/18 iulie 2008

Dr. medic Carmen Ioana Jucan/ conf. univ dr.Cornel Jucan – Perfec]ionarea mediciniide familie la nivel de cabinet, nr. 176/25iulie 2008

Dr. medic Carmen Ioana Jucan/ conf. univ dr.Cornel Jucan – Perfec]ionarea mediciniide familie la nivel de cabinet (II), nr. 177/1 august 2008

Dr. medic Carmen Ioana Jucan/ conf. univ dr.Cornel Jucan – Perfec ]ionarea mediciniide familie la nivel de cabinet (III), nr.178/8 august 2008

Dr. medic Carmen Ioana Jucan/ conf. univ dr.Cornel Jucan – Perfec]ionarea mediciniide familie la nivel de cabinet (IV), nr.179/15 august 2008

Dr. medic Carmen Ioana Jucan/ conf. Univ dr.Cornel Jucan – Perfec ]ionarea mediciniide familie la nivel de cabinet (V), nr. 180/22 august 2008

InformatizareConf.univ.dr R@zvan {erbu/ ec. Laura Barna –

Sisteme electronice de plat@, nr. 174/11iulie 2008

TeritoriuDr. Eugen Iord@nescu – Autorit@]ile publice }i

politicile urbane }i teritoriale, nr.175/18iulie 2008

Dr. Eugen Iord@nescu – Autorit@]ile publice }ipoliticile urbane }i teritoriale (II), nr. 176/25 iulie 2008

Sistem bancarConf.univ. dr.R@zvan Sorin {erbu – Regândirea

arhitecturii sistemelor informatice ban-care, nr. 176/25 iulie 2008

Conf.univ. dr.R@zvan Sorin {erbu – Regândireaarhitecturii sistemelor informatice ban-care (II), nr. 177/1 august 2008

Dan Suciu – Leul ^n iarn@, nr. 196/12 decembrie 2008

Amenin]@ri globaleDan- Alexandru Popescu – Tendin]e de evo-

lu]ie ale terorismului interna]ional, nr. 178/8 august 2008

Pre]uriDan Suciu – Pre]urile, între dorin]@ }i reali-

tate, nr.179/15 august 2008

Rusia }i GeorgiaDrd. Anca Dinicu – „Moscova nu crede în

lacrimi”, nr.179/15 august 2008

Amenin]@ri na]ionaleDan Popescu – Ne pleac@ medicii, nr. 179/15

august 2008,

Remember estivalDan Popescu – Cotrocenii- file din istoria

recent@ a unui faimos cartier -, nr. 180/22 august 2008

„Virtual” }i „real”Dan Suciu – Câ}tig@torii crizei, nr. 181/29

august 2008

ClientulDrd. Camelia Apostu – Implica]iile procesului

de fidelizare a clientului, nr. 181/29 august 2008

Instrumente moderne de plat@Conf. Univ. dr. R@zvan {erbu/ ec. Vintil@ Pop –

Cardul – inova]ie revolu]ionar@, nr. 182/5 septembrie 2008

Conf. Univ. dr. R@zvan {erbu/ ec. Vintil@ Pop –Cardul – inova]ie revolu]ionar@ (II), nr.183/12 septembrie 2008

IntegrareIlie Banu – Experien]a Univesit@]ii de Var@

organizat@ de Lions Club, nr. 184/19 septembrie 2008

Dan Suciu – Criza de modele, nr. 193/21 noiembrie 2008

Masterand Claudia I. Curseu – Câteva coordo-nate ale procesului de integrare }i glo balizare(I) – realiz@ri, restric]ii }i per-spective -, nr. 194/ 28 noiembrie 2008

Masterand Mihai Gogonea – Evolu]ii în timp }i spa]iu ale integr@rii europene (I-III),nr. 195/ 5 decembrie 2008 nr. 156 }i nr. 157.

Masterand Claudia I. Curseu – Câteva coordo-nate ale procesului de integrare }i glo-balizare (I) – reliz@ri, restric]ii }i per-spective -, nr. 195/ 5 decembrie 2008

GlobalizareDrd. Lia- Alexandra Baltador – P@mântul - rotund

}i plat, nr. 182/5 septembrie 2008 Masterand Constan]a Gâ]@ – Dezbateri econo-

mice – evolu]ii ale procesului de integra-re }i globalizare, nr. 193/21 noiembrie 2008

Dan Suciu – 2008, sfâr}itul ciclului de aur încre}terea est–european@, nr. 194/28 noiembrie 2008

Masterand Constan]a Gâ]@ – Evolu]ii ale pro-cesului de integrare }i globalizare (II), nr. 194/ 28 noiembrie 2008

Dan Suciu – Sfâr}itul convergen]ei între Est }iVest, nr. 195/ 5 decembrie 2008

Cre}tere economic@Zaharia Ol@rescu – Moldova, în contextul ]@-

rilor CSI, în perioada transform@rilor economice, nr. 183/12 septembrie 2008

Dan Suciu – Cât poate economia s@ creasc@?,nr. 184/19 semptembrie 2008

Dan Suciu – Capitalismul de stat, nr. 185/26septembrie 2008

Dan Suciu – Anul cre}terii sau anul crizei?, nr. 186/3 octombrie 2008

Dan Suciu – Capitalism, institu]ii }i profit, nr. 187/10 octombrie 2008

Ilie Banu – Antreprenoriatul ^n contextul cineieconomice mondiale, nr. 196/12 decembrie 2008

RegiuniProf. univ. dr. Eugen Iord@nescu – Regiuni }i

regionalizare în zona M@rii Negre (I), nr. 184/19 semptembrie 2008

Prof. univ. dr. Eugen Iord@nescu – Regiuni }iregionalizare în zona M@rii Negre (II); nr. 185/26 septembrie 2008

AtitudiniProf. univ. dr. Aurel Octavian Berea – Com-

portamentul uman, model al cre}terii spi ritualit@]ii, nr. 184/19 semptembrie 2008

Prof. univ. dr. Aurel Octavian Berea – Com-portamentul uman, model al cre}terii spi ritualit@]ii (II), nr. 185/26 septembrie 2008

Prof. univ. dr. Aurel Octavian Berea – Compor-tamentul uman, model al cre}terii spi ritualit@]ii (III), nr. 186/3 octombrie 2008

Drd. Gheorghe Roghin@ – Considera]ii privindmediul de manifestare a fenomenului infrac]ional în societatea româneasc@, nr. 186/3 octombrie 2008

Prof. univ. dr. Aurel Octavian Berea – Compor-tamentul uman, model al cre}terii spi ritualit@]ii (IV), nr. 187/10 octombrie 2008

{omajDan Popescu – Despre somaj, }i altfel, nr.

185/26 septembrie 2008Emil David – Pe c$nd o strategie na]ional@

privind emigra]ia for]ei de munc@?, nr.196/12 decembrie 2008

MonografiiDan Popescu – Istorie, prezent }i perspective

ale unui frumos ora} – o lucrare mono-grafic@ de foarte bun@ calitate -, nr. 185/26 septembrie 2008

Stat, institu]ii }i pia]@Dan Popescu – Conceptele „noilor economi}ti” -

evolu]ii abrupt descendente -, nr. 186/3octombrie 2008

Istoria }i actualitatea economisiriiDrd. Ion Iva}cu – Tradi]ii generale ale Casei

de Economii }i Consemna]iuni în România(CEC BANK SA), nr. 186/3 octombrie 2008

Drd. Ion Iva}cu – Tradi]ii generale ale Caseide Economii }i Consemna]iuni în România(CEC BANK SA), nr. 187/10 octombrie 2008

Drd. Ion Iva}cu – Tradi]ii generale ale Caseide Economii }i Consemna]iuni în România(CEC BANK SA), nr. 188/17 octombrie 2008

Politic@ monetar@Dan Suciu – Obsesia leului, nr. 188/17

octombrie 2008Prof.univ. dr. Eugen Iord@nescu – Criza econo-

mic@ în România, nr. 189/24 octombrie 2008Dan Suciu – 2008, sf$r}itul unui ciclu eco-

nomic, nr. 197/12 decembrie 2008

Reu}ite economiceIleana Ilie – Asul din mânec@, nr. 189/24

octombrie 2008Ileana Ilie – Un teren pentru conserv@, nr.

190/31 octombrie 2008

Premii Nobel Dan Popescu – Mapamond economic/ Paul

Krugman: Nobel pentru economie 2008,nr. 189/24 octombrie 2008

[intirea infa]ieiDrd. Lucian Bela}cu – Evaluarea rezultatelor

regimului de ]intire a infla]iei în Româ-nia - câteva repere -, nr. 189/24 octombrie 2008

Pia]a de capitalDan Suciu – Un model nea}teptat de cre}tere

economic@: Irlanda, nr. 190/31 octombrie 2008

DolarulDan Suciu – Un pre}edinte pentru un dolar,

nr. 191/7 noiembrie 2008Dan Suciu – Cronica unei crize neanun]ate,

nr. 192/14 noiembrie 2008

FirmeleMasterand Irina Cârstea U.L.B.S – Dezbateri

economice/ Firma, în debutul secoluluiXXI – între constrângeri }i relax@ri am-bientale -, nr. 191/7 noiembrie 2008

Neam]u Raica Teodori]@ student masterand U.L.B.S – Evolu]ii în timp }i spa]iu aleprocesului de integrare }i globalizare, nr. 192/14 noiembrie 2008

Masterand Irina Cârstea U.L.B.S – Firma, în debutul secolului XXI(partea a doua), nr. 192/14 noiembrie 2008

Conf. Univ. dr. R@zvan Sorin {erbu/ ec. DanielAvram – Modelul de afaceri al firmei îneconomia digital@, nr. 193/21 noiembrie 2008

Secven]e europeneDan Popescu – Napoleon, criza economic@,

universit@]iile, nr. 191/7 noiembrie 2008

Marele dezastruIulia {andor student masterand U.L.B.S –

Insuficien]e de resurse naturale }i biolo-gice pe Terra, nr. 192/14 noiembrie 2008

Noi configura]ii în economia lumiiDan Popescu – Criz@ }i post-criz@: bascul@ri

dureroase, nr. 192/14 noiembrie 2008Dan Popescu – Cataclisme economice care

zguduie lumea (I), nr. 193/21 noiembrie 2008Dan Popescu – Cataclisme economice care zgu-

duie lumea (II), nr. 194/28 noiembrie 2008Dan Popescu – Cataclisme economice care zgu-

duie lumea (III), nr. 195/5 decembrie 2008Dan Popescu, Cataclisme Economicenr, (IV) nr.

196/12 decembrie 2008

Politici economiceProf. univ. dr. Eugen Iord@nescu – Infla]ia: o

perspectiv@ depolitizat@, nr. 192/14 noiembrie 2008

Idei în actualitateDr. Silvia M@rginean – George Soros: de la

criza capitalismului global la criza credi-telor ipotecare, nr. 194/ 28 noiembrie 2008

Prof. Robert Labbe – Criza! Dar ... ce criz@?,nr. 196/12 decembrie 2008

Sumar realizat de studen]ii:

Andreea Mateescu,

Ramona Braga, Alexandru P$rvu

NOI CONFIGURA[II ECONOMICE VINERI 19 DECEMBRIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Ne afl@m, dup@ opinia speciali}tilor în}tiin]@ }i în credin]a în certitudineasperan]ei la Marea Cotitur@ a evolu]ieinoastre comune, unde este nevoie derespiritualizarea organic@ a modeluluide evolu]ie de pân@ acum, în sensulde a înlocui concuren]a dintre oamenicu cooperarea dintre ei, pentru aconstrui o nou@ homeostazie a vie]iieconomice, sociale }i culturale, cares@ foloseasc@ egoismul altruist, soli-daritatea uman@ }i comuniuneasocial@ - ca valori pro împlinirea vie]iiumane în societate, pentru înc@ mult@vreme de acum încolo.În viziunea noastr@ }i nu numai,respiritualizarea - ca nou@ temelie cul-tural@ a viitorului model de evolu]ie avie]ii noastre comune - prive}tes@n@tatea întregului viu comun, formatdin oameni, mediu, comunitate, orga-niza]ii, familii }i institu]ii, drept valoaresuprem@ a folosirii cuceririlor }tiin]ei,credin]ei }i experien]ei de via]@ pentruînc@ o perioad@ relativ cosmic@ decoexisten]@ }i succesiune uman@.În acest context, ne propunem s@“strângem” în argumentele noastreideile }i strig@tele oamenilor de}tiin]@, oamenilor sociali }i oamenilorînzestra]i cu credin]a în certitudineasperan]ei ca ra]ionalitate de sens,spre a le folosi pentru construc]iaculturii viitorului nostru model deevolu]ie cosmic@, în care folosirea}tiin]ei nu va mai fi antireligioas@, iarreligia nu va mai propov@dui ati-tudinea anti}tiin]ific@, ambele cuceririorganice ale spiritului uman fiindchemate întru împlinirea vie]ii umane,ca plin@tate }i s@n@tate, ca lbertate îniubire, ca responsabilitate în luptadintre certitudini }i incertitudinilevie]ii planetare.

1.Un progres care amenin]@?În interpretarea moralei viitoruluimodel de dezvoltare ca voca]ieuman@, trebuie s@ ]inem seama c@ la

r@d@cina oric@rei violen]e împotrivaaproapelui se afl@ cedarea în fa]a“logicii” celui r@u. Substan]a acesteilogici este c@ omul a devenit du} -manul semenului s@u, fratele î}iucide fratele, fiind violat@ rudenia „spiri -tual@”, care îi une}te pe to]i oamaniiîntr-o singur@ mare familie, bazat@ pedemnitatea personal@ egal@. Totodat@, este violat@ }i rudenia de „decarne }i sânge”, c$nd amenin]@rile semanifest@ în rela]ia dintre p@rin]i }icopii, dintre fra]i.Asist@m, ca urmare a despiritualiz@riifiin]ei umane, la deresponsabilizareaomului fa]@ de semenul s@u, con-cretizate, printre altele, în sc@dereasolidarit@]ii fa]@ de membrii cei maislabi ai comunit@]ii - b@trâni, bolnavi,pensionari, imigran]i, copii -, ca }i înindiferen]a care se înregistreaz@ ade-sea în rela]iile dintre popoare, chiar}i atunci când sunt în joc valori fun-damentale, ca subzisten]a, libertatea}i pacea.Astfel c@ omul de ast@zi se simteamenin]at de ceea ce produce elînsu}i, de rezultatul mâinilor sale, cudeosebire de inteligen]a muncii sale.În acela}i timp, alienarea reprezint@ oalt@ form@ de amenin]are, în sensulc@ rapid }i adesea imprevizibil omuleste înstr@inat de roadele muncii sale,de acele rezultate care ar trebui s@-iîmplineasc@ via]a tr@it@ în comunitate.Nenorocirea este c@ aceste roade alemuncii sale se întorc împotriva omu-lui însu}i, punându-l într-o situa]iede-a dreptul paradoxal@. Tocmai caurmare a acestor amenint@ri, dramaexisten]ei umane ast@zi este c@ omultr@ie}te tot mai mult cu team@. Seteme, c@ unele crea]ii deosebite alesale pot fi întoarse, în mod radicalîmpotriva lui. Se teme c@ ar puteadeveni mijlocul unei autodistrugericare poate s@ scape de sub controluls@u, ale c@ror consecin]e pot fiincomparabile în raport cu toate ca -taclismele }i catastrofele cunoscutede istorie. Iat@ de ce, în om, canatur@ }i societate se afl@ atâtcauzele progresului, cât }i con-secin]ele pozitive sau negative alemanifest@rii acestuia.Amenin]area care vine de la ceea cea produs omul însu}i, nu este legat@de faptul c@ trebuie s@ ne producemcele necesare împlinirii vie]ii, ci de lao dezvoltare necontrolat@, dezorgani-zat@ nes@n@toas@, privind folosireatehnicii de care dispunem. O aseme-nea primejdie vine }i de la faptul c@dezvoltarea tehnicii, cunoa}terea}tiin]ific@ }i înaintarea civiliza]iei nu

au fost înso]ite de o dezvoltare pro-por]ional@ a vie]ii morale }i a eticii,acestea, din nefericire au r@mas multîn urm@, iar în unele situa]ii au intratpe contrasens!În acest context contradictoriu alevolu]iei noastre, apar o serie denelini}ti ce devin întreb@ri pe care nile punem, în leg@tur@ cu exter-nalit@]ile negative pe care le-a produsprogresul. Iat@ câteva din acestea:a) devine via]a omului mai uman@,mai demn@ de omul-uman, mai bun@din punct de vedere spiritual, maiata}at@ solidarit@]ii }i comuniuniisociale?;b) realiz@rile cunoa}terii }tiin]ificemerg ele oare împreun@ cu progre-sul moral }i spiritual al omului?;c) omul, în calitate de umanitate sedezvolt@ }i progreseaz@ sau regre-seaz@ }i degradeaz@ în umanitatea sa?;d) în lumea oamenilor, binele triumf@asupra r@ului, sau r@ul conduceal@turi de bine?e) în oameni sau între oameni asist@moare la întronarea iubirii sociale, sau,dimpotriv@ se dezvolt@ egoismul ego-centrist, na]ionalismul exagerat, ten -din]a de a domina pe ceilal]i, folosindtoate mijloacele, inclusiv progresele}tiin]ei }i experien]ei?În baza acestor nelini}ti, apare înmod firesc nevoia organic@ de ar@spunde la întrebarea: progres sauamenin]are a rezultat din evolu]ianoastr@ de pân@ acum?Omul pare c@ se îndep@rteaz@ de exi-gen]ele obiective ale împlinirii salemorale, ale iubirii sociale, solidarit@]iiumane }i comuniunii sociale. Cauza

unei asemenea tendin]e în epoca pecare am parcurs-o se afl@ în priori-tatea tehnicii fa]@ de etic@, în priori-tatea lucrurilor fa]@ de via]a omului,în superioritatea materiei fa]@ desuflete }i spiritul uman!De fapt, o asemenea evolu]ie a con-tribuit la m@surarea progresului îneconomie prin elemente ale avu]ieimateriale, unele dintre ele fiind legatede moartea oamenilor, poluareamediului, producerea de arme caredistrug via]a, de bunuri care pun înpericol s@n@tatea copiilor etc.Probabil c@ folosind alte concepte,am putea s@ privim progresul, curezultatele lui din perspectivaîmplinirii vie]ii umane. Iat@ de ce,este nevoie de o alt@ viziune privi-toare la aprecierea progresului, decare Fritjof Capra vorbea, cunoscut@sub denumirea de Bog@]ie uman@, caindicator de apreciere a progresuluieconomic }i social, în care s@ inte-gr@m bunurile create numai din per-spectiva împlinirii vie]ii, ca via]@tr@it@ în societate, ca munc@ util@vie]ii, ca iubire social@.În timp ce omul cap@t@ tot maimult@ putere pentru a dominalucrurile, fenomenele din natur@ }is@n@tate, el risc@ s@ piard@ firul con-ductor al acestei domina]ii, s@ devin@sclavul sistemelor economice, propri-ilor sale realiz@ri în lumea vizibil@, s@scape de sub controlul con}tien]ei,externalit@]ile negative ale acesteiputeri cosmice cu care nu e}tiobi}nuit.Civiliza]ia materialist@ este cea care acondamnat omul la „a avea” }i l-a

îndep@rtat de „a fi”. În civiliza]iamaterialist@, pu]ini sunt cei careabuzeaz@ de libertatea legat@ directde pofta de consum necontrolat@ demoral@, iar cei mul]i, sufer@ defoame, multe persoane mor înfiecare zi de inani]ie }i de subnutri]ie.Astfel c@ actualul model de dez-voltare - bazat pe structuri }i meca-nisme financiare, b@ne}ti, productive}i comerciale - sus]inute de presiunipolitice diverse care conduc econo-mia global@ - se dovede}te incapabils@ absoarb@ nedrept@]ile mo}tenite,s@ fac@ fa]@ sfid@rilor urgente }i exi-gen]elor etice, s@ reconstruiasc@ unnou set de valori pe care s@ se edi-fice o nou@ lume mai uman@.În aceste condi]ii, modelul deevolu]ie a lumii noastre, supunândomul tensiunilor pe care el însu}i le-a creat, continu@ s@ risipeasc@ accel-erat resursele matinale }i energetice,s@ pun@ în pericol mediul geografic,extinzând f@r@ încetare zonele demizerie, de dispersare, frustrare }iam@r@ciune, concomitent cu înt@rireap@turilor privilegiate }i a ]@rilorbogate, care acumuleaz@ excesiv -sub forma superconsumului -, pro-ducând infla]ie, }omaj }i alte dezor-dini morale }i social-umane.Pe fondul acestor amenin]@ri pe carele genereaz@ progresul, se pare c@viitorul model de dezvoltare a lumiiafacerilor omene}ti se va baza pecooperarea }i colaborarea dintreoameni }i, mai pu]in pe concuren]adintre ei. În acest sens, respiritu-alizarea institu]ional@ trebuie s@ con-tribuie la o nou@ ordine bazat@ pesolidaritate }i comuniune social@, pecompeti]ia omului cu el însu}i, peegoismul altruist, pe credin]@ în cer-titudinea speran]ei ra]ionale.În acest spirit, cre}terea economic@în viitorul model al evolu]iei trebuies@ fie organic@, diferen]iat@, realizat@în perspectiva unei dezvolt@ris@n@toase, în respect pentru oameni,mediu, comunit@]i, organiza]ii, familii}i cultura vie]ii.Este nevoie ca armele spiritului, alecuvântului }i ale iubirii s@ înlocuiasc@armele moderne }i mijloacele de dis-trugere a vie]ii, astfel încât, demni-tatea }i libertatea fiec@ruia s@ se afleîn mâinile propriei responsabilit@]imorale, culturale }i institu]ionale.Aceasta este, }i în opinia noastr@,esen]a procesului de respiritualizareuman@ }i institu]ional@ care pre-supune o armonie între }tiin]@ }icredin]@, ca dou@ laturi autonome,dar organice ale cunoa}terii }iîn]elegerii lumii în care tr@im,muncim }i iubim.

va urma

C@tre o nou@ spiritualitate a vie]ii economice }i sociale

R@zboiul din Irak

Imagine din Londra

prof. univ. dr. Constantin POPESCU

VINERI 19 DECEMBRIE 2008 5

c my bc my b

c my b

ERA DE MULT ...

c my b

Sf$r}it de secol XIX - ^nceput de secol XX(ilustrate din colec]ia ec. Marcel Albu)

DEZVOLTARE VINERI 19 DECEMBRIE 20086

Din p@cate, noi nu mai avem r@gazulnici s@ ne speriem, nici s@ nebucur@m. Confuzi }i anestezia]i dediversiunile }i combina]iile politicie-nilor proasp@t valida]i de votul nos-tru anemic, probabil c@ nici nu vomafla dac@ a început de-adev@rateleacriza, când vom fi în miezul ciclonu-lui }i nici m@car dac@ }i când vomajunge la liman. Pentru c@, printresloganuri }i lozinci electorale }i post-electorale, î}i croie}te anevoie drumo strategie anticriz@ coerent@. Celmai elocvent exemplu îl constituiedisputele care se contureaz@ deja înjurul cotei unice de impozitare.Parteneriatul pentru România 2008-2012, care stabile}te obiectiveleguvern@rii, construit@ pe cooperareaPSD-PDL, îi consacr@ acestui obiec-tiv o precizare distinct@. În capitolulde politici fiscal-bugetare, se afirm@,negru pe alb, c@ „un important obiec-tiv de guvernare este men]inereacotei de impozitare direct@ de 16 lasut@ a veniturilor, concomitent cuasigurarea echit@]ii în repartizareasarcinii fiscale pentru persoanele cuvenituri mici“. Putem trage de aiciconcluzia c@ aplicarea cotei unice deimpozitare a salariilor }i profiturilorcompaniilor a fost validat@ definitiv }iîn perspectiva urm@torilor patru ani?A}a s-ar p@rea, atâta vreme cât seafirm@ c@, prin aceast@ cot@ unic@, s-au stimulat investi]iile str@ine }i s-acreat o absolut necesar@ predictibili-tate în mediul de afaceri. Mai mult,exper]ii fiscali sunt aproape unanimiîn opinia c@ finan]ele nu trebuie s@intervin@ în perioadele de criz@ cumodific@ri substan]iale în politicilefiscale }i c@, oricum, România se

afl@ într-o competi]ie acerb@ la acestcapitol, cu alte ]@ri în tranzi]ie, careurm@resc s@ devin@ mai atractive,tocmai prin diminuarea fiscalit@]ii. Depild@, Bulgaria î}i va p@stra cotaunic@ de impozitare de 10 la sut@,Ungaria }i-a stabilit-o la 15 la sut@,iar Cehia a introdus }i ea, recent, ocot@ unic@ de 15 la sut@.Problema este c@, deja, în Românias-a cristalizat un curent de opinie înfavoarea desfiin]@rii cotei unice }ireîntoarcerii la cotele progresive deimpozitare. Tab@ra „schimbi}tilor“cuprinde sindicatele }i unele partidede stânga, dar a primit un sprijinnea}teptat din partea speciali}tilordin Grupul de Economie Aplicat@,printr-un raport recent, extrem demediatizat. În esen]@, studiul elaboratde „egalitari}ti“ avanseaz@ câtevaconcluzii care vor alimenta, cu sigu-ran]@, dezbateri aprinse }i tensiunisociale suplimentare.De altfel, reprezentan]ii marilor con-federa]ii sindicale }i-au anun]at, înaceste zile, o atitudine radical@ înprivin]a cotei unice, precum }iinten]ia ferm@ de a cere viitoruluiguvern s@ renun]e la actualul sistemde impozitare.Ce i se repro}eaz@ acestuia? Maiîntâi, c@ el încurajeaz@ câ}tigurilespeculative }i, pe cale de consecin]@,men]ine }i adânce}te dezechilibrecare stau la baza crizei actuale. Apoi,c@ menirea pentru care a fost apli-cat@ cota unic@ – aducerea lasuprafa]@ a economiei nefiscalizate –nu s-a îndeplinit }i, oricum, prinaceasta nu s-a redus fiscalitatea careapas@ pe locurile de munc@. În con-cluzie, criticii vehemen]i ai coteiunice repro}eaz@ acesteia c@, în celedin urm@, i-a îmbog@]it pe românii

avu]i, a adus beneficii reale doarpentru dou@ procente din salaria]i }ia majorat în mod artificial consumul.Într-o dezbatere ideologic@ stânga-dreapta, demersul sindicatelorsupraliciteaz@ ideea c@, în Româniade azi, polarizarea social@ împiedic@formarea acelei clase mijlocii careconstituie cea mai important@ cate-gorie social@ în statele europeneoccidentale.{i iat@ cum un obiectiv esen]ial alviitoarei guvern@ri este pus, înc@ dinstart, sub semnul întreb@rii. Cum vorevolua, în continuare, ostilit@]ile?Cine garanteaz@ c@ atitudinea de azia sindicali}tilor nu va avea câ}tig de

cauz@, la cap@tul unor protesteîndelungate }i tenace? Sau ce nepoate împiedica s@ credem c@ PSD-ul însu}i, semnatar de complezen]@al Protocolului de guvernare, nu-}iva recupera, într-un târziu, identitateadoctrinar@, exprimat@ de altfel f@]i} înrecent încheiata campanie electoral@,prin sloganul „Mai bine pentru ceimul]i“?Avem, a}adar, un program deguvernare care se pretinde a fi anti-criz@, vom avea, probabil, cât decurând, }i un guvern de coali]ie, darse întrev@d deja poten]iale surse decriz@ pe direc]ii esen]iale ale politiciifinanciare. Va mai func]iona, oare,

arta compromisului politic? Comentând b@t@lia aprig@ pe ciolane}i programe, un ziar din afara ]@riipunea, zilele trecute, cu umor negru,degetul pe rana dâmbovi]ean@:„Parc@ am fi într-un film deHitchcock! România r@mâne o ]ar@imprevizibil@. Într-un moment de pro-fund@ criz@ economic@, elita politic@româneasc@ demonstreaz@ o total@lips@ de maturitate. {i seria de sur-prize ar putea continua“…Fie ca anul 2009 s@ ne dezmint@faima }i s@ contrazic@ prezicerileneguroase!

Punct }i de la cap@t…Emil DAVID

urmare din pag. 1De fapt, au fost anii în care econo-mia româneasc@ a intrat în procesulde globalizare, s-a integrat în pie]eleinterna]ionale }i a devenit dependent@de marile cicluri globale. Trebuie spusc@ acest proces de globalizare româ-neasc@ este unul de dat@ recent@ }ieste rezultatul anilor 2000. Acum,dou@ treimi din exporturile noastremerg spre UE, iar cifra exporturilor acrescut cu un ordin de m@rime fa]@de aceast@ perioad@. Importurile au fostrealitatea cea mai pregnant@ a acestorani }i a spus totul despre leg@turileglobale. {i s@ nu uit@m investi]iilestr@ine semnificative care au schimbatfa]a României în acest an. Investi]iicare au acumulat undeva la 38 demiliarde de euro, în ace}ti ani, banicare, evident, au schimbat fa]aRomâniei. Dac@ la aceste sume maiad@ug@m }i cele cel pu]in 25 demiliarde de euro, pe care le-au adusîn ]ar@, în ace}ti 10 ani, muncitoriiromâni din str@in@tate, în]elegemdepende]a absolut@ a economieiromâne}ti de cea interna]ional@. Maipunem un element în calcul - credite-le pe care b@ncile str@ine le-au lansatîn economia româneasc@, mai alesîncepând din 2002, când creditul deretail a devenit realitate, iar creditulcorporatist a început s@ aib@ un rol îneconomie. În fa]a acestor fluxuri decapital, economia româneasc@ a ajunsuna care face parte, cu modestie, edrept, dar face parte din contextulinterna]ional.

Acest lucru nu se întâmpla înainte de2000. În 1998 o, criz@ spectaculoas@a r@v@}it economia mondial@ }i maiales economiile emrgente. Dup@ undeclin accentuat al pre]urilor la ma -teriile prime, ]@rile emergente asiaticeau intrat într-o criz@ de capital spe -culat@ de fondurile de profil. Criza s-a extins spre Rusia, aflat@ într-o acut@criz@ financiar@ din cauze interne,dublat@ de turbulen]ele interna]ionale.Rubla ruseasc@ a suferit din greu, dartoat@ aceast@ agita]ie, care a avut

urm@ri traumatice în Asia }i Rusia,Bulgaria, dar }i ale ]@ri, nici nu s-asim]it în România. E drept, anul 1998a fost poate cel mai prost pentru eco-nomia româneasc@ din perioada anilor‘90, dar cauzele ]ineau de incapacita-tea noastr@ de a accentua reformelecare s@ cure]e pia]a }i s@ o eliberezede un interven]ionism defect. Crizadin 1998 nu s-a sim]it în România,îns@, nu pentru c@ pia]a româneasc@era prea c@zut@ pentru a reac]iona(una din marile drame în economie

este c@, întotdeauna, se poate mair@u!) ci pentru c@ leg@turile cu pia]ainterna ]ional@ erau minore. Diferen]elesunt izbitoare }i ne scutesc de alteco metarii. În 2000, exporturile eraude 8 mld. de dolari, în timp ce, în2008, vor ajunge la 30 de miliarde deeuro!Nici în anii 2000 - 2001, criza care alovit pia]a interna]ional@ nu s-a sim]itdeloc în România. A fost vorba decelebra criza din domeniul dot. Com.,a companiilor de internet care s-au

umflat într-un an mult peste posibi-lit@]i }i realit@]ile pie]ei. Spargereaacelei bule nu s-a sim]it în România,o ]ar@ unde internetul eram aproapenecunoscut, ce s@ mai spune decompanii cu activitate pe internet.Pentru cei câ]iva mii de operatori it,care ar fi putut fi afecta]i de criz@, nua fost mare lucru.Dar aceste vremuri au trecut.România a intrat în lume. Mare partedin achizi]iile acestor ani se datoreaz@acelor ani. Acum, vor trebui pl@titeacele achizi]ii prin participarea la criz@.Criza anului 2008 înc@ nu a f@cutravagii în România, pentru c@ ]aranoastr@ este înc@ la periferia sistemu-lui, dar 2009 nu mai are cum s@ neocoleasc@. Banii de care am vorbit -investi]iile str@ine directe, transferurilede capital, fondurile de credit – toatese vor împu]ina substan]ial. Deja,dovezile sunt prezente. În plus, anii2007 }i 2008, cu cele în jur de 30de miliarde de euro ob]inute dinexporturi, vor fi o amintire pl@cut@,pentru c@ primele vorbesc de o con-struc]ie a expor-turilor de aproape30&. Chiar dac@ cifra nu va fi atât deridicat@, exproturile vor fi dificile, decibanii mai pu]ini. Modelul de cre}terepentru România anilor 2000 a fostunul intensiv financiar. Banii noi auadus cre}terea, mai ales banii dinafar@. România anului 2009 va trebuis@ se inventeze. Va trebui s@ înve]es@ creasc@ }i altfel decât pân@ acum.Prin ea îns@}i. Va fi o lec]ie dur@. {inimeni nu garanteaz@ c@ vom reu}i s@o înv@]@m.

2008, sfâr}itul unui ciclu economicDan SUCIU

PUBLICITATEVINERI 19 DECEMBRIE 2008 7

urmare din pag.1Centrul de Studii }i Spoturi Publicitare(CESP) a realizat o metodologie deevaluare a impactului publicitatiidifuzate în Internet, reglementândmodul în care pot fi m@surate efectelepublicit@]ii transmis@ în Internet.Astfel, dup@ cei de la CESP, indica-torii utiliza]i pentru evaluare pot figrupati în trei categorii:1. Indicatori de audien]@ editorial@:- num@rul de pagini vizitate pe site(de câte ori o pagin@ este înîntregime înc@rcat@ }i, deci, efectivconsultat@; num@rul de pagini.2. Indicatori de audien]@ publicitar@:- num@rul de pagini cu publicitate vi -zitate pe site (pagini pe care figureaz@oferta celui ce î}i face publicitate)notat cu PAP; costul pe mia de pagi-ni vizitate pe site (CPM-PAP). 3. Indicatori de eficien]@ publicitar@(bilan] de companie):- num@rul de click-uri constante(numarul de click-uri pe o band@ sauun obiect publicitar, realizat de unulsau mai mul]i vizitatori);- num@rul de pagini cu publicitateconstante (num@rul de pagini cupubli citate vizitate pe un site, în tim-pul unei anumite perioade, de un sin-gur vizitator (PAP-constante);- procentul de click-uri (numarul declick-uri constante, împ@r]ite lanum@rul de pagini cu publicitate).Companiile produc@toare sau con-sumatoare de bunuri }i servicii,re]elele principale de televiziune, stu-diourile de filme, ziarele au remarcatpoten]ialul publicit@]ii interactive }i }i-au canalizat deja aten]ia asupraexplor@rii avantajelor comercialeoferite de Web. Fie pe cont propriu,fie apelând la agen]ii de publicitatespecializate, aceste firme }i-au creatpagini Web publicitare sau au închiri-at spa]ii în paginile site-urilor desaccesate. Cu toate c@ nu s-a pus înc@la punct un sistem eficient de analiz@cantitativ@ a reclamei, nu se poaterealiza m@surarea precis@ a audien]ei}i evaluarea razei sale de ac]iune, a

impactului mesajului publicitar, com-paniile }i-au asumat riscul investi]iilorîn publicitatea pe Internet, temându-ses@ nu fie l@sate în urm@ de firmelecompetitoare. În plus, este foarte ade-menitoare posibilitatea de câ}tigare aunui segment bine definit de clien]icare navigheaz@ pe Internet.O op]iune interesant@ pentru compani-ile interesate s@-}i creeze o imagine“transparent@”, pentru a câ}tigaîncrederea clien]ilor, ar fi publica]iilecomplexe, interactive. Se estimeaz@ c@acest tip de publica]ii se va dezvoltaspectaculos în urm@torii doi ani. Iat@ce se poate ob]ine de la acestea: sepot explora interactiv bazele de dateale unei companii, se pot c@uta speci-fica]iile unor anumite produse sau sepoate solicita ceva, completând ni}teformulare.F@r@ nici o îndoial@, Internetulreprezint@ VIITORUL în eficien]areclamei. {i, când spunem eficien]@,ne gândim atât la costul ei, cât }i laaudien]@. În raportul dat publicit@]ii înluna iulie a anului 2001, de c@treBiroul de Reclam@ pe Internet(Internet Advertising Bureau), seestimeaz@ c@ în anul 2008, numai înSUA, sumele cheltuite pentru ceea cese cheam@ "digital-marketing" (dincare fac parte consumer on-lineadvertising, on-line promotion, busi-ness to business advertising, e-mail,interactive TV }i wireless advertising)vor ajunge la 63 de miliarde dedolari. Spre compara]ie, în anul 2000,aceste sume s-au ridicat la 11 mil-iarde de dolari, iar veniturile ob]inuteîn primul semestru al anului 2001 aufost de 3,76 miliarde dolari.Odat@ cu sc@derea vertiginoas@ apre]urilor de achizi]ionare a calcula-toarelor }i a tarifului perceput pentruserviciile specifice Internetului, chiar}i în ]@rile mai pu]in avansate decâtSUA, Internetul va deveni, în scurttimp, principalul mijloc de comunicareîn mas@.Este }i cazul României, care }i-a pro-pus, printre altele, înzestrarea }colilorcu calculatoare, program care va s@ltaRomânia din "pr@pastia informatic@",în rândul ]@rilor unde Internetul î}i vaocupa locul ce i se cuvine, adica prin-cipalul mijloc de comunicare în mas@. Principalele direc]ii în care va ac]ionaGuvernul, pentru a sus]ine expansi-unea noii economii în România, suntfacilitarea accesului la Internet în}coli, reducerea costurilor generale deacces la Internet, facilitarea accesuluila informa]ie pentru studen]i }icercet@tori, accelerarea trecerii la

comertul electronic, prin crearearapid@ a cadrului legislativ adecvat,servicii de s@n@tate on- line, informa-tizarea re]elelor de transport }i, nu înultimul rând, trecerea la guvernareaelectronic@. Pentru punerea în aplicarea acestor direc]ii, la 27 aprilie 2001,la prima reuniune a Grupului deElaborare a Strategiei pentru trecereala Noua Economie }i ImplementareaSociet@]ii Informa]ionale în România,au fost enun]ate principalele obiectiveale acestuia:- servicii mai bune c@tre firme }icet@]eni, prin modernizarea opera -]iunilor din serviciile publice,cre}terea transparen]ei }i a accesi-bilit@]ii, crearea unui sistemeduca]ional adaptat la era digital@,prin utilizarea în educa]ie a noilortehnologii }i prin dezvoltarea re]elelordin }coli }i universit@]i, cre}tereacalit@]ii vie]ii, prin utilizarea aplica]iilordin domeniul TIC în medicin@, mediu}i transport;- realizarea cre}terii economice, prinstimularea cre@rii de noi firme }i prindiversificarea tipului de aplica]ii;- cre}terea num@rului de angaja]i dinsectorul TIC, prin stimularea cre@rii denoi locuri de munc@ }i prin per-fec]ionarea }i dezvoltarea de noiforme de munc@;- promovarea culturii }i a civiliza]ieiromâne}ti în lume, prin intermediulnoilor tehnologii;- asigurarea particip@rii uniforme atuturor regiunilor ]@rii la societateainforma]ional@, prin descentralizare }iîncurajarea ini]iativelor locale;- dezvoltarea unei infrastructuri decomunica]ii moderne }i eficiente;- protejarea drepturilor cet@]enilor }i aconsumatorilor prin implementarea demecanisme adecvate noilor tehnologii.Ca o concluzie, putem spune c@ audi-en]a va cre}te exponential, mai ales înlumea business-ului, lume care intere-seaz@, în primul rând, companiile. Unadin importantele for]e motrice ale dez-volt@rii rapide a re]elei Internet înlume a devenit recunoa}terea, dec@tre persoanele care se ocup@ depublicitate, a unui nou mijloc deinformare în mas@ cum este Internet-ul, în calitate de tehnologie favorabil@pentru desf@}urarea }i controlul efi-cien]ei campaniilor de publicitate.

Eficien]a publicit@]ii pe Internet S@ începem cu problema atractivit@]iipoten]iale a publicit@]ii pe Internet.Raspunsul pare a fi evident: re]eauaInternet dispune de un poten]ialenorm, din punct de vedere al

amplas@rii publicitatii. S@ încerc@m s@enumer@m avantajele de baz@ aleInternet-ului fa]@ de celelalte mijloace deinformare în mas@.În primul rând, accesibilitate 24 de oredin 24, }apte zile pe s@pt@mân@, dinorice loc din lume unde exist@conectare la Internet; nici un alt mijlocde comunicare în mas@ nu poate oferiacest avantaj.În al doilea rând, flexibilitate, deoarececampania publicitar@ poate fi modificat@sau oprit@ în orice moment.În al treilea rând, urm@rirea ofer@ posi-bilitatea de a analiza comportamentulvizitatorilor pe site }i de a perfec]ionasite-ul, produsul sau acti vit@]ile de mar-keting, independent@ de rezultatele uneiastfel de „urm@riri”.În al patrulea rând, este targeting-ul(cuprinderea audien]ei-]int@), efectuat pesite-uri tematice, independent@ delocalizarea geografic@ }i de timp.În al cincilea rând, interactivitatea,deoarece consumatorul are acces laproducator }i la produs, are posibilitateas@- l studieze, s@-l testeze (de exempluversiunile demo ale programelor, uncapitol al unei carti), }i, dac@ îl accept@,s@ îl cumpere. Mai mult decât atât,publicitatea pe Internet permiteamplasarea unui num@r mare de infor-ma]ii, inclusiv grafic@, sunet, video,efecte speciale. Compania care facepublicitate poate fi atras@ }i de costulrelativ mic al publicit@]ii pe Internet.Persoana care face publicitate poate fi,de asemenea, interesat@ în posibilitateade a cuprinde o audien]@-]int@ determi-nat@. Dispunând de anumite condi]ii }imecanisme, Internet-ul se transform@într-un purt@tor de publicitate aproapeideal. Spre deosebire de al]i purt@tori depublicitate, care sunt selecta]i doar îndependen]@ de datele ob]inute în urmacerce t@rilor, pe Internet aceste date suntluate în considera]ie la orientarea pu -blicit@]ii în timpul demonstr@rii ei uneiaudien]e anumite.Rezultatele campaniilor publicitare peInter net sunt utile, nu numai pentrusolu]ionarea problemelor propuse, dar}i pentru optimizarea activit@]ilor deviitor ale companiei, deoarece Interne t-ul î}i g@se}te, ast@zi, utilitate însolu]ionarea unui num@r tot mai marede probleme, iar utilizarea acestuia

poate influen]a considerabil atâtmetodele de lucru ale companiei, cât }istrategia de dezvoltare.Publicitatea pe Internet are avantajepoten ]iale semnificative fa]@ de ceatradi]ional@, mai ales în ceea ce prive}tecapacitatea companiilor de a intra încontact direct cu clien]ii poten]iali, de aob]ine informa]ii va loroase despreace}tia }i chiar de a genera vânz@ri on-line.De altfel, se spune despre Internet c@este, în primul rând, un mediu de mar-keting direct }i de comer] electronic.Tehnologii sofisticate de expunere selec-tiv@ a mesajului publicitar fac posibil@ olarg@ suprapunere a ]intei de marketingcu ]inta canalului media utilizat, iarvânz@rile on-line pot oferi instantaneuindica]ii directe privind eficien]a uneicampanii publicitare.Campaniile de promovare paralele s-audovedit de multe ori extrem de eficiente.Spre exemplu, o campanie pe pres@ sauteleviziune direc]ioneaz@ clien]ii poten]ialic@tre un site Internet unde pot ob]ineinforma]ii detaliate despre companiarespectiv@ }i produsele ei, despre pro-duse }i pre]uri, despre posibilit@]ile deplat@ sau condi]iile de livrare.Dac@ viitorul publicit@]ii pe Internet pares@ fie extrem de luminos, prezentulcreeaz@ înc@ destule probleme. Întrechestiunile nerezolvate se num@r@ lipsaunor metode unitare de m@surare atraficului, pe siteurile care g@zduiescmesaje publicitare, obi}nuin]a marilorclien]i de a cheltui mai mult pe publi -citatea pe Internet decât pe site- urileproprii, necesitatea definirii unei filosofiia campaniilor de marketing care s@ ]in@cont de caracteristicile speciale alenoului mediu. Pentru a se ob]ine banide la anun]atorii de publicitate, naturamesajului transmis clien]ilor poten]ialitrebuie s@ fie clarificat@ }i este pu]inprobabil ca transferul modelelortradi]ionale s@ dea rezultate.În concluzie, putem afirma, f@r@ s@gre}im, c@ publicitatea în re]ea este, înprezent, unul dintre cele mai progresistedomenii ale Internetului, dar chiar dac@publicitatea pe Web are mai multeavantaje decât orice alt@ publicitate, estede la sine înteles faptul c@ orice cam-panie publicitar@ va avea succes numaiîn cazul în care produsul/serviciul estebun din punct de vedere calitativ.

Internetul - “o nou@ media” în evolu]ia publicit@]ii (II)

drd. Ioana B~RBULESCU

INTEGRARE VINERI 19 DECEMBRIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Me}te}ugul nu moare

continuare din pag. 1Un alt Italian, Carlo Cataneo, a enun]atchiar formula de ,,Statele Unite aleEuropei”, idee sus]inuta }i de Victo Hugo,care mai t$rziu afirma c@ ,,Europa arenevoie de o na]ionalitate european@” }i,,cu siguran]@, acest lucru formidabil,republica european@, o vom avea. Vomavea aceste State Unite ale Europei carevor ^ncorona lumea veche’’.P.J. Proudhon ^n lucrarea ,,Despre prin-cipiul federativ’’ scria despre o ,,Federa]ieDun@rean@’’, apreciind ca secolul XX va fi,,Era federa]iilor’’.Karl Marx vedea o republic@ european@ca fiind posibil@ numai prin fraternizareaproletariatului.Pe plan economic, s-au intensificatrela]iile dintre state. Adam Smith, cu doc-trina comer]ului interna]ional, MichelChevalier, doctrinar al liberului schimb, cusuprimarea n unele ]@ri a taxelor vamale,cu ^ncheierea de tratate bazate pe liber-schimb, cu intensificarea circula]iei liberea capitalurilor }i a for]ei de munca }i al]ii^nc@ au contribuit ^ntr-o mare m@sur@,mai cu seam@ ^n cadrul geografic alEuropei, la crearea unor premise ^ndirec]ia unui spa]iu economic, dac@ nuunificat, cel pu]in cu tr@s@turi commune.

{i personalit@]i rom$ne au fostatrase de idei care promovau concep]iipaneuropene. Astfel, Nicolae B@lcescu,aflat ^n exil, i scria lui Ion Ghica desprerela]iile lui cu G. Mazzini, despre^nfiin]area unui comitet revolu]ionar euro-pean.El vedea n statul federal ,,singura cale desalvare a na]iunilor oprimate’’, iar pentrurom$ni }i posibilitatea de realizare aunit@]ii na]ionale.La 26 iunie 1851, Comitetul din Londraa adresat na]iunii rom$ne un manifestfederalist - ,,Adresa Rom$nilor’’, la careBr@tianu a r@spuns ,, m@ grabesc de aface, ^n numele ]@rii mele, o deplin@ }i^ntreaga adeziune la frumoasa dumnea -voastr@ adres@’’.Mai t$rziu, ^n perioada interbelic@, diplo-

matul austriac Richard Coudenhove-Kalergi, a elaborate un proiect care a datna}tere mi}c@rii ,,Paneuropa’’, al c@ruimanifest se rezuma la doua cuvinte,,unificare sau pr@bu}ire’’. Publicat@ ^n1923, prin aceast@ lucrare au fost pentruprima dat@ expuse principiile de baza aleunui program politic precis }i coerent,necesitatea reconcilierii dintre Fran]a }iGermania fiind indispensabil@ recon-struc]iei europene. Prin ^ntrunirea de laViena, din 1926, a reprezentan]ilor din 24de ]@ri, s-a adoptat un manifest ceproclama 8 direc]ii de ac]iune, fiind ast-fel prev@zute obiective pe plan economic,pe planul rela]iilor interna]ionale, pe plan-ul drepturilor omului.O ac]iune oficial@ ^n favoarea unific@riieuropene a desf@surat-o Ministrul afacer-ilor st@rine franceze Aristide Briand.Cel de al doilea r@zboi mondial a avut carezultat, printre altele, cel pu]in pentru^nceput, }i consolidarea con}tiin]ei soli-darit@]ii europene ^n r$ndurile fo}tiloralia]i. Devenit@ bipolar@, o dat@ cu declan}area,,r@zboiului rece’’, Europa se vedeastr$nsa ^ntre dou@ mari puteri aflate ^ncompeti]ie ^nc@ din februarie 1945, caurmare a acordului de la Yalta.

Cooperarea european@ se va dez-volta astfel ^n trei etape }i pe trei planuridiferite: Mai ^nt i, pe plan economic,av$nd ca sus]inere, ini]ial, planul Marshall}i crearea Organiza]iei Europene deCooperare Economic@; apoi, pe plandiplomatic }i militar, cu Pactul de laBruxelles }i Tratatul Atlanticului de Nord;al treilea pe plan politic }i parlamentar,prin Consiliul Europei.Din cele 11 mari organiza]ii, dup@ 1990au mai r@mas 9 mari organiza]ii, c@rorali s-ar mai putea ad@uga una mai nou@,Comunitatea Statelor Independente.Aceste mari organiza]ii sunt:- Consiliul Europei,- Organiza]ia pentru Cooperare }i Dezvol-tare Ecvonomic@,- Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord,- Uniunea Europei Occidentale,- Asocia]ia European@ a Liberului Schimb,

- Organiza]ia pentru Securitate }iCooperare ^n Europa,- Comunitatea European@ a Carbunelui }iO]elului,- Comunitatea Economic@ European@,- Comunitatea European@ a EnergieiAtomice.Toate aceste mari organiza]ii, dac@ aucunoscut perioade de criz@, perioade deconcuren]@, uneori chiar antagonice, linialor dominant@ a fost ns@ de complemen-taritate, pentru c@ toate au fost orientatespre realizarea unor obiective comune:asigurarea p@cii, securit@]ii }i democra]iei,respectarea drepturilor omului }i liber-t@]ilor fundamentale. Toate au marcatprogrese ^n constituirea unit@]ii europene,indiferent dac@ au avut un character mil-itar, politic sau social-economic, elementecomune reg@sindu-se ^n fiecare punct.Dac@ integrarea politic@ cerea un timpmai ^ndelungat, calea economic@ aveamai multi sor]i de izb$nd@.La terminarea razboiului ^n Europa, s-aug@sit fa]@ ^n fa]@ dou@ armate^nving@toare ^n Est }i ^n Vest, reprezen-tante a dou@ lumi diferite, cu sistemepolitice, economice }i sociale diferite, cuideologii }i aspira]ii diferite, pe un terenmarcat de ravagiile conflagra]iei mondiale.Evitarea unui nou r@zboi, de aceast@ dat@^ntre fo}tii alia]i, a determinat pe respon-sabilii europeni s@-}i pun@ problemareconstruirii economice a continentului }is@ caute mijloace politice potrivite.Astfel, ^n septembrie 1946, laUniversitatea din Zürich, WinstonChurchill declara c@: ,,Noi va trebui s@construim un fel de Statele Unite aleEuropei”.Nici Jean Monnet }i nici Robert Schumannu au conceput o comunitate limitat@numai la un num@r de state.

Ei s-au adresat Fran]ei }i GermanieiFederale, dar au declarat c@ participareaeste deschis@ tuturor statelor care vor s@adere. Noile adeziuni nu numai c@ erauposibile, erau chiar dorite. Condi]iile erau^ns@ certe: regimuri democratice,respectarea drepturilor omului }i li -bert@]ilor fundamentale, acceptarea f@r@

rezerve a principiilor Pie]ei Comune, cualte cuvinte a Tratatelor }i a scopurilor lorpolitice, economice }i sociale.

Prin principiile Pie]ei Comune, s-ar^ntelege practicarea unei politici econom-ice de natur@ neoliberal@, adic@ de natur@liberal@ cu o numeroas@ serie de atenu@ribazate pe o ,,concuren]@ reglat@”, pe ooarecare limit@ a concuren]ei, pe obliga]iade a ]ine seama de situa]ii de conjunc-tur@, pe o orecare planificare global@, darnu sub o form@ autoritar@ ci indicativ@.%n fapt este sistemul practicat n linii mari^n ]@rile din lumea vestic@. Astfel spus }ifolosind sintagma mult utilizat@ ^n limba-jul Uniunii Europene, ]@rile candidate laadeziune trebuie s@ angajeze acquis-uluicomunitar.Sintagma acquis comunitar ocup@ un loccentral ^n procesul de l@rgire, pentru c@,, devenind membri ai comunit@]ilor,statele solicitante accepta f@r@ rezervatratatele }i finalita]ile lor politice, deciziilede orice natur@ intervenite dup@ intrarea^n viguare a tratatelor }i op]iunilor luate^n domeniul dezvolt@rii }i consolid@riicomunit@]ilor”.Acquis-ul comunitar mai ^nseamn@ }irecunoa}terea caracterului ,,prioritar aldreptului comunitar asupra dispozi]iilorna]ionale care i-ar fi contrare”, precum }iacceptarea ,,existen]ei procedurilor carepermit asigurarea uniformit@]ii ^n inter-pretarea dreptului comunitar”. Adeziuneala comunit@]i ,,implica recunoa}terea car-acterului restrictiv” al regulilor dreptului co -munitar pentru c@ aceasta ,,este indispen -sabil@ garant@rii eficacit@]ii }i unit@]ii” lui.Tot ^n acquis-ul comunitar intr@ }irespectarea ^n intregime a principiilordemocra]iei }i a drepturilor omului carefac parte din patrimoniul comun alstatelor membre }i care constituie decielemente esen]iale ale apartenen]ei lor laComunit@]i.Celor }ase state fondatoare aleComunit@]ilor Europene, li s-au ad@ugat^n trei valuri succesive, alte nou@ state,totalul lor ajungind asfel la 15.Unsprezece state, din care majoritateaeliberate de regimurile comuniste }i-au

exprimat dorin]a }i au ^nceput demer-surile pentru aderare mai t$rziu.Prima l@rgire a Comunit@]ilor a avut locla 1 ianuarie 1973, prin aderareaDanemarcei, Irlandei }i Marii Britanii.La ^nceput Marea Britanie a refuzat par-ticiparea la comunit@]i, pentru ca apoi, ^ndoua r$nduri, 1963 }i 1967, s@ ^ntmpineveto-ul Fran]ei, }tiut fiind faptul c@tratatele cereau unanimitatea statelormembre pentru admiterea altor ]@ri.Norvegia care ar fi trebuit s@ devin@ celde-al zecelea membru, de}i semnaseTratatul de aderare, s-a v@zut respins@printr-un referendum na]ional pe care nul-a ratificat.,,Cei 9” au nregistrat alte trei candidaturi,^n 1975, Grecia, }i, n 1977, Portugalia }iSpania.Dup@ negocierile de riguare, Europa adevenit a ,,Celor 12”, prin adeziuneanoilor veni]i, Grecia, ^n 1981, dup@ peste6 ani de negocieri, Spania }i Portugalia,^n 1986, dup@ peste 8 ani de negociere.De}i ^n acest val au depus cereri }iTurcia, Malta }i Cipru, acestea fiind insu-ficient dezvoltate, Comunitatea a semnatcu ele tratate de asociere.Aderarea acestor noi state a ridicat prob-leme noi Comunit@]ilor. Cu prilejul cereriide adeziune a Greciei, a ap@rut }i perioa-da de preaderare, cu o durat@ nedeter-minat@, necesar@ realiz@rii reformelor.A treia l@rgire a avut loc ^n ianuarie1995, prin adeziunea Austriei, Finlandei }iSuediei. Au fost depuse cereri de adezi-une }i din partea Elve]iei 1992, retras@ulterior, }i Norvegiei 1992, retras@ deasemenea, datorit@ referendumului.La conferin]a de la Londra, din martie1998, pe l$ng@ cei 15, au fost invitate }icele 11 ]@ri centrale }i est-europene, ce}i-au depus candidaturile - Bulgaria,Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania,Polonia, Rom$nia, Slovacia, Slovenia }iUngaria, care dup@ negocierile dinnoiembrie 1998, de la Bruxelles, urma s@fie primite ^n dou@ valuri. De}i, ^n aldoilea val erau programate 5 state,ultimele au fost primite, totu}i, Rom$nia}i Bulgaria la 1 ianuarie 2007.

Evolu]ii ^n timp }i spa]iu ale integr@rii europene (II)masterand Mihai GOGONEA

Integrarea economic@ european@