-----DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

“Scopul disputelor nutrebuie s@ fie victoria, cipropia noastr@ moral@.

J.Joubert

c my b

c my b

Euforia pare s@ sefi încheiat pentru eco-nomia româneasc@. Diniunie pân@ în septem-brie, toate ve}tile bunes-au dat peste cap }iau devenit proaste. Ci-frele mici au devenitmari, când nu trebuie,iar altele mari au de-

venit }i mai mari dând peste cap toate echili-brele. Atunci când ]inta de infla]ie este mu-tat@ cu aproape 30 la sut@ mai sus (de la4& la 5,7&) e clar c@ euforia s-a sfâr}it. Cuatât mai mult cu cât atingerea acestei ]intedepinde de o perioad@ de sc@derea pre]u-rilor. Cum, în septembrie, infla]ia trecea de 6la sut@, înseamn@ c@, pentru a ajunge la 5,7pre]urile trebuie s@ o ia în jos. Nu exist@ alt@variant@. Dar, este aceast@ variant@ realist@?Sau reprezint@ ea doar o dorin]@ dependent@de prea multe incertitudini. În fond, to]i facto-rii activi care au contribuit în jum@tatea aceas-ta de an la cre}terea infla]iei r@mân în picioare.Care sunt ace}ti factori? Primul în ordinea

importan]ei }i a impactului este cre}tereapre]ului la alimente. O var@ secetoas@ a datpeste cap toate pre]urile volatile. Dac@, pân@anul trecut, pre]urile administrate (la energie,gaze etc.) aveau cre}terea cea mai amenin-]@toare pentru infla]ie, din vara aceasta, fruc-tele, legumele, combustibilii au fost genera-torii de infla]ie. Vara secetoas@ a dat pestecap toate pre]urile, prin sc@derea produc]iei.Aceast@ sensibilitate extraordinar@ la pre]ul do-vleceilor pare ridicol@ }i de-a dreptul incre-dibil@, pentru o economie de secol XXI, }i nudovede}te decât caracterul premodern înc@pronun]at al economiei române}ti. În iunieanul acesta, pre]urile volatile (legume, fructe,combustibil) erau în sc@dere fa]@ de aceea}iperioad@ a anului trecut cu 0,29&.

continuare ^n pagina 7

Dan POPESCU

nr. 141 anul 3 vineri, 9 noiembrie 2007 0,50 RON

St. Pancras - o nou@ gar@ ultramodern@ pe traseul Eurostar (Anglia)

Credite

pag. 3Daniela Petra}cu

Evolu]ii la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@Globalizare

pag. 6Anca Dinicu

Resurse umane

pag. 8Ileana Ilie

Creditele – un posibil desen

strategic

Imaginea s@pt@m$nii

În dev@lm@}ia crizei provo-cate de cet@]eni iresponsabili aiRomâniei, prin str@in@t@]urile peunde i-a mânat dorul de duc@ }ide aventur@, au trecut neobser-vate trei semnale grave, lansatepe direc]ia ]@rii noastre, în cursuls@pt@mânii trecute. Primul vinedin partea pre}edintelui Bundes-tagului german, cre}tin-demo-cratul Norbert Lammert, care, lacap@tul unor vizite anevoioase încele dou@ ]@ri, care au rotunjit la27 num@rul membrilor Comu-

nit@]ii Europene, }i-a prezentatconcluziile mai mult decât îngri-jor@toare în ce ne prive}te: „Evo-lu]ia politic@ în Bulgaria stagneaz@,în timp ce în România este maidegrab@ în regres, acolo for]elepolitice se blocheaz@ reciproc. Cem-a iritat, în mod special, estefaptul c@ exist@ prea pu]ini cares@ aib@ ambi]ia s@ lupte cuadev@rat pentru obiectivele sta-bilite cu Uniunea European@”.

continuare ^n paginila 2

continuare ^n pagina 4

Iulia NAGY

Demografie

pag. 6

Infla]ia de toamn@

continuare ^n pagina 2

Uraganul Katrina }i activitatea bursier@

Dezechilibrele mediului, provocate de incon}tien]a oameni-lor, aduc o serie de dezastre pe care nici o na]iune, indiferentde gradul ei de dezvoltare, nu le poate st@pâni. Vom exemplifi-ca dezastrul produs de uraganul Katrina, în anul 2005.

Vom încerca s@ exprim@m modul în care factorul umandistruge natura: prin industrializarea galopant@, cre}terea rapid@a popula]iei }i defri}@rile în mas@, care sunt adev@ratele cauzeale apari]iei uraganelor }i altor catastrofe naturale.

Uraganul Katrina a provocat închiderea majorit@]ii insta-la]iilor petroliere americane din Golful Mexic, regiune care asi-gura un sfert din produc]ia petrolier@ a SUA, cel mai mare con-sumator mondial de petrol. De}i impactul fizic al uraganului afost resim]it în principal în SUA, acesta a provocat, de aseme-nea, o cre}tere a pre]ului petrolului la nivel global, afectând atâtpersoane fizice, cât }i companii aeriene din Europa sau Asia.

Mobilizarea transna]ional@ rapid@ a lichidit@]ii a generat }icre}teri la pre]urile locuin]elor }i terenurilor, aceste cre}teri deve-nind, în acest an, un fenomen global, cuprinzând zone de laShanghai la San Francisco, Barcelona, Bucure}ti }i Bombay.

Dan SUCIU

…Prin anii de debut ai secolului al XVIII-lea, financiarulsco]ian John Law, întemeietorul, la Paris, în 1718, al primei marisociet@]i pe ac]iuni din lume, dar }i un mare escroc, care a spo-liat, prin falsuri, în beneficiul propriului buzunar, economia Fran-]ei, aruncând-o în „groapa” din care nu a mai ie}it decât dup@Revolu]ia de la 1789, oferea posterit@]ii o frumoas@ }i realist@defini]ie a creditului: „Credin]a, încrederea într-o valoare viitoare.Se acord@ credit unei persoane, pentru c@ exist@ încrederea într-orambursare cu câ}tig, într-o plat@ viitoare. Se acord@ credit uneiîntreprinderi, pentru c@ exist@ încrederea în beneficii viitoare…Creditul anticipeaz@ astfel asupra viitorului }i pune în circula]ie,ca o valoare prezent@, simpla speran]@ într-o valoare care nuexist@ înc@, dar pe care se sconteaz@ în perspectiv@”. Tot Lawpunea în lumin@ }i o func]ie esen]ial@ a creditului: „mobilizarearesurselor prin intermediul creditului”. Ce defini]ie interesant@,câte plusuri }i câte minusuri releva aceasta creditului. Cinevaofer@ credit, altcineva (uneori, infrac]ional, chiar aceea}i per-soan@) îl prime}te, se vegheaz@ la rambursarea lui }i tot cinevacontroleaz@ – insistent, ar trebui – întreaga opera]iune.

drd. Lia - Alexandra BALTADORpag. 5

Transportdurabil

Norbert Lammert

Emil DAVID

Politica p@guboas@ a strategiilor „de sertar”

drd. Bogdan V#N~TORU

EVOLU[II COMUNITARE {I GLOBALE VINERI 9 NOIEMBRIE 20072

urmare din pagina 1Parc@ într-o logic@ fireasc@,

dou@ personalit@]i politice din Ro-mânia pun simultan degetul peaceea}i ran@. Vasile Pu}ca}, fostulnegociator-}ef al României cu UE,cel care de fapt a închis negocierilede aderare ale ]@rii noastre, declara,zilele trecute, cu nedisimulat@ triste]e:„La noi, tema ader@rii României laUniunea European@ a fost v@zut@, înultimii ani, ca una de politic@ extern@,mai mult decât de politic@ intern@.

Bruxelles-ul spune, mereu: inter-naliza]i valorile! Deci, valorile asteanu sunt pentru ca voi s@ veni]i cuele doar la Bruxelles, s@ le vopsi]i }is@ le pune]i în vitrin@. Aceste valoritrebuie s@ intre în stilul vostru deguvernare, în politicile agricole, în ge-neral în politicile publice. Asta în-seamn@ integrarea european@. Din p@-cate, în 2007, s-au f@cut pa}i înapoi,în loc s@ se fac@ pa}i înainte. Ro-mânia a regresat }i nota de plat@ arputea veni înc@ din 2008”.

Despre aceea}i amenin]@toare„not@ de plat@” a vorbit, s@pt@mânatrecut@, }i guvernatorul BNR, MugurIs@rescu, focalizând discu]ia pe grave-

le probleme economice cu care seconfrunt@ România: „Nu mai trage]ide aceast@ economie, pentru c@ serupe! Nu putem avea cre}teri salari-ale, cre}teri ale pensiilor }i reducereafiscalit@]ii. Trebuie f@cut@ o list@ depriorit@]i. Pân@ când cre}terea de pro-ductivitate nu va acoperi decalajele,trebuie s@ ]inem bine avionul, sprebinele guvernului actual }i al guver-nelor viitoare”.

Ce au în comun toate acestesemnale de alarm@? Constatarea c@ne lipse}te dorin]a, voin]a, capaci-tatea de a elabora }i aplica o strate-gie coerent@ na]ional@ pentru atin-gerea punctual@ a standardelor euro-pene. L@s@m înc@ impresia unei na-]iuni care nu se reg@se}te, l@sându-se purtat@ de valul ader@rii }i integr@-rii, f@r@ a controla în vreun fel direc-]ia de mers. Se resimte lipsa acut@a unor repere fundamentale conturateeventual prin consultarea românilorcare sunt primii chema]i s@ le reali-zeze, în deplin@ cuno}tin]@ de cauz@.

Este mai mult decât simptoma-tic faptul c@ guvernan]ii no}tri nu aureu}it s@ prezinte Parlamentului, nicipân@ acum, Strategia na]ional@ posta-derare. {i a trecut un an de la admi-terea noastr@ oficial@ în UE! {i e pecale s@ treac@ o jum@tate de an dela termenul promis de finalizare! Abiaacum a „transpirat”, prin unele ziare, ociorn@ a acestui proiect vital. Citind-o}i constatând cu câte generalit@]i am-bigue este împ@nat@, nu po]i s@-]i repri-mi un }ir interminabil de nedumeriri:- de ce s-a risipit un an pentru untext care, oricum, trebuia croit pecon]inutul tratatului de aderare? Care

sunt op]iunile }i interesele na]ionalepe care România }i le identific@ înaceast@ strategie, dincolo de afirma-]ia neutr@ c@ ne propunem „s@ fimun stat membru performant al UE,pân@ în anul 2020”? - câte din structurile de competen]@care au elaborat }i negociat Tratatulde aderare au mai contribuit acum laredactarea strategiei postaderare, m@car}i pentru a se asigura continuitateaîn politicile noastre guvernamentale? - care sunt responsabilit@]ile concretece revin statutului, firmelor, partidelorpolitice, cet@]enilor pân@ la urm@, înrealizarea obiectivelor acestui programde ampl@ perspectiv@?

Într-adev@r, o strategie viabil@,realist@, trebuie s@ se construiasc@ pe

o list@ de priorit@]i }i s@ pun@ în valoa-re poten]ialul na]ional existent. Altfel,ea nu va face altceva decât s@ umplesertarele birocra]ilor. Ai no}tri, sau aiBruxelles-ului. Vorbim – }i din p@catef@r@ folos – despre poten]ialul agri-col }i cel turistic al României. Prinridicarea acestora la standarde euro-pene, ]ara noastr@ ar putea s@ capeteo identitate, o voca]ie continental@.Trebuie s@ }tim îns@ cum, }i acestaeste rostul fundamental al unei stra-tegii na]ionale. Sau evoc@m sterilnevoia reducerii decalajelor econom-ice existente între România }i mediaUE, f@r@ s@ ne planific@m riguros ca-pacitatea de a realiza valori ad@ugatenu prin cre}teri cantitative, ci prinsurplusuri de competitivitate }i f@r@

s@ ne propunem programatic, exacto eficien]@ rezultat@ cu deosebire dinsc@derea costurilor de produc]ie.

Vom g@si r@spunsuri la toateaceste dileme, în prea îndelung a}tep-tata }i în prea mult amânata strate-gie româneasc@ postaderare? Pu]inprobabil…

Îndr@znim s@ pronostic@m, mai cu-rând }i mai presus de o strategie cares@ exprime consensul na]ional, o infla-]ie de programe electorale care de caremai optimiste }i mai populiste con-struite pe politici economice neviabile}i cel mai adesea contrare sensului}i intereselor integr@rii europene.

Miza este una sigur@: câ}tigareacu orice pre] a alegerilor. Desprestrategie – pe alt@dat@…

Strasbourg, Parlamentul European

urmare din pag. 1Pe pie]ele de capital din Europa

mi}c@ri mai ample s-au f@cut sim]ite însectorul financiar }i de asigur@ri, în sec-torul de tehnologie }i telecomunica]ii si,bineîn]eles, la nivelul companiilor petro-liere. Pagubele f@r@ precedent produsede uraganul Katrina a trimis abrupt înjos pre]urile ac]iunilor companiilor deasigur@ri cu expunere spre SUA.

Agen]ia Interna]ional@ a Energiei (AIE),îngrijorat@ de ideea extinderii în lume acrizei petroliere provocate de uragan, aatras aten]ia statelor de a nu abandonaideea recurgerii la rezervele strategice depetrol, în scopul de a calma pia]a. Unasemenea apel nu a mai fost f@cut din1991, de la debutul R@zboiului din Golf.

Mediul natural. Cauzele care duc laapari]ia Tsunami, uraganelor sau a altorcatastrofe naturale

Industrializarea galopant@, cu con-sum masiv de combustibili fosili (petrol,gaze naturale }i c@rbuni este cea maiimportant@ cauza a degrad@rii grave acalit@]ii atmosferei pe scara mondial@.

Prin arderea acestor combustibili înfabrici }i uzine, au loc emisii de gaze, cuprec@dere dioxid de carbon, care re]in, înatmosfer@, cantit@]i mari de radia]ii sola-re. S-a calculat c@ anual se degaj@, pe

glob, cantitatea de 21,52 miliarde detone de CO2 din care 64& în numai 10state mari consumatoare de combustibi-li. Dintr-o statistic@ ce raporteaz@ volu-mul de CO2 degajat la popula]ia ]@rii res-pective, rezult@ c@ între aceste 10 statese deta}eaz@ categoric Statele Unite aleAmericii, dup@ care urmeaz@ Canada, Ja-ponia, Germania, Rusia, Marea Britanie,Italia, Fran]a, China }i India. O situa]iecomplet dispropor]ionat@ este cea a SUA,care acoper@ numai 4,6& din popula]iaglobului, dar emite în atmosfer@ circa25& din totalul de CO2 degajat anual lasuprafa]a p@mântului. În situa]ia opus@este China, care reprezint@ 21,2& dinpopula]ia lumii }i degaj@ în atmosferanumai 12,7& din CO2 global.

Acest consum furibund de com-bustibili, dictat de proprietarii marilor com-panii industriale, a f@cut ca, dup@ anul1950, s@ aib@ loc o cre}tere a concen-tra]iei de CO2 din atmosfer@ cu 30&. Înaceia}i perioad@, a crescut cu 150& con-]inutul de gaz metan din atmosfer@, rezul-tând din exploatarea, transportul }i con-sumul gazelor naturale provenite din re-sursele miniere, dar }i din gropile de gu-noi, degradarea }i arderea de}eurilor, pre-cum }i din complexele zootehnice, maiales cu animale rumeg@toare (o vac@ emitezilnic 100 litri metan, ca urmare a acti-vit@]ii unor bacterii existente în stomac).

O alta cauz@ o constituie desp@du-ririle, considerate ac]iuni de o mare gra-vitate ale unor afaceri}ti lacomi, care,pentru o îmbog@]ire rapid@, pot afectavia]a a mii sau milioane de oameni prinefectele devastatoare.

T@ierile nechibzuite ale p@durilor auînceput prin anii ’50-’60 pe suprafe]e demilioane de hectare din Sahel (centrulAfricii), când unii afaceri}ti str@ini de

zon@ ofereau pre]uri apetisante pe lem-nul tare din p@durile tropicale. În fa]atenta]iei de a avea valut@, b@}tina}ii }i-au vândut ultima umbr@ natural@ pentruto]i membrii familiei, provocând o catas-trof@ iremediabil@. Sub razele fierbin]i alesoarelui torid, p@mânturile s-au uscatformând cr@paturi largi ce înghi]eau copii}i animalele mici, apele au secat total,milioane de vite domestice }i animales@lbatice au pierit, iar locuitorii, care aurezistat în fata mor]ii, au luat calea pri-begiei, cu valuta în traist@.

În ultimele 3-4 decenii, ac]iunea dedesp@durire a continuat }i în zonele sub-tropicale }i temperate, mai ales în ]@rilemai s@race.

Efectul negativ al desp@duririlor estelegat }i de faptul c@ p@durile au un rolesen]ial în absorb]ia CO2 din atmosferaprin procesul de fotosintez@, interveninddirect în diminuarea gazelor toxice }i,implicit, în evitarea efectului de ser@.

Poluarea apelor }i a solului a cons-tituit o alt@ cauz@ a efectului de ser@ }io surs@ principal@ de gaze toxice. În ulti-mele dou@ decenii, au fost înregistratefoarte multe cazuri de scufund@ri înapele marilor }i oceanelor a unor tancu-ri petroliere cu mare capacitate care audeversat pe suprafa]a apei zeci de mii detone de petrol. Începând cu petrolierulAmoco Cadiz, scufundat în Bretagne(Fran]a), au fost consemnate multe altecatastrofe petroliere, cu polu@ri grave alemediului, cum rezult@ din tabelul al@turat.

Impact negativ asupra purit@]iiatmosferei au }i polu@rile pe uscat pro-duse de de}eurile industriale }i zootehni-ce. Un exemplu din ]ara noastr@ îl cons-tituie Bucure}tiul, cel mai poluat ora} dinRomânia, mai ales în lunile caniculare devar@ când valorile noxelor se dubleaz@prin emisiile de monoxid de carbon,plumb }i al]i poluan]i toxici (lacuri, deter-gen]i, fenoli), emana]i din zonele indus-

triale Dude}ti, Faur, Vitan, Progresul,Militari, Obor, Pope}ti-Leordeni.

O a treia cauz@ ar fi cre}terea ra-pid@ a popula]iei la nivel mondial. Se-colul al XX-lea }i începutul secolului alXXI-lea au înregistrat o explozie demo-grafic@ alarmant@, f@r@ precedent în isto-ria omenirii. Din statistici oficiale rezult@c@, începând cu anul I al Na}terii Domnu-lui Isus Hristos }i pân@ în prezent, popu-la]ia globului s-a înmul]it de 28 de ori.Au existat cre}teri foarte pu]in semnifica-tive pân@ în anul 1500, înregistrând du-blarea num@rului de locuitori într-un mi-leniu }i jum@tate, o cre}tere normal@între anii 1500-1900 (de 3,7 ori, în 4secole) }i o explozie demografic@ expo-nen]ial@ în ultimul secol (de 3,7 ori, într-un singur secol).

Orologiul popula]iei mondiale insta-lat în Chicago (SUA) a semnalat, în ziuade duminic@, 18 iulie 1999, ora 1.24,existenta pe Terra a 6 miliarde de locui-tori. Vestea a fost primit@ cu entuziasm,dar, în acela}i timp, cu îngrijorare, întru-cât arata c@, în ultimele 2 decenii, popu-la]ia a crescut, în fiecare an, cu câte220.000 de guri de hr@nit, din acela}ifond de resurse alimentare.

În fiecare secund@, v@d lumina zilei5 nou-n@scu]i }i mor 2 oameni, ceea ceconduce la unele calcule simple. Se poatenota c@, în acest ritm de cre}tere demo-grafic@, P@mântul va trebui s@ hr@neasc@50 de miliarde de oameni peste 120 deani (în cazul c@ nu se vor lua m@suri efi-ciente de planificare familial@).

Probleme serioase sunt legate }ide repartizarea pe ]@ri a popula]iei glo-bale. Din cei 6 miliarde de locuitori,peste 50& tr@iesc în numai 5 state (China,India, SUA, Indonezia }i Brazilia).

(va urma)

Uraganul Katrina }i activitatea bursier@

Politica p@guboas@ a strategiilor „de sertar”

Emil DAVID

drd. Bogdan V#N~TORU

VINERI 9 NOIEMBRIE 2007 3FINAN[E

În accep]iune juridic@, creditul esteperceput drept o conven]ie ce intervine întrecreditor }i debitorul s@u, de regul@ mate-rializat@ într-un înscris (contract), referitoa-re la producerea, livrarea }i plata contra-valorii unor utilit@]i. De altfel, prin mul]imeaunor astfel de conven]ii încheiate }i deru-late între diver}i întreprinz@tori este vizat@}i asigurat@ buna desf@}urare a procesu-lui reproduc]iei sociale. În accep]iune eco-nomic@, creditul exprim@ rela]ii care semanifest@ în cadrul mecanismului econo-mic al unei ]@ri, prin intermediul c@rora suntmobilizate }i apoi distribuite, dup@ regulibine definite, resurse de capital temporardisponibile, pentru a satisface nevoile definan]are ale întreprinz@torilor, generate deactele de comer] pe care ace}tia le deru-leaz@ potrivit intereselor lor, fie ele cu carac-ter productiv sau neproductiv.Articolul 3, lit.g., din Legea nr.58/1998 pri-vind activitatea bancar@, define}te creditulbancar ca fiind „orice angajament de plat@a unei sume de bani în schimbul dreptu-lui la rambursarea sumei pl@tite, precum}i la plata unei dobânzi sau a altor chel-tuieli legate de aceast@ sum@ sau orice pre-lungire a scaden]ei unei datorii }i oriceangajament de achizi]ionare a unui titlu careîncorporeaz@ o crean]@ sau a altui dreptla plata unei sume de bani”.Din cele prezentate mai sus, rezult@ tr@-s@turile definitorii ale creditului:1. Creditul este un angajament, deci trans-ferul dreptului de proprietate asupra sumeice face obiectul credit@rii are caracter obli-gatoriu pentru banc@, din momentul cândbanca }i-a asumat un angajament de dis-ponibilizare a creditului. Aspectul este foar-te important, întrucât de la momentulsemn@rii contractului de credit, de c@treinstitu]ia de credit, obliga]ia de punere ladispozi]ia împrumutatului a sumei de baniconvenite devine scadent@. Din acel mo-ment }i pân@ în momentul tragerii sumeidin contul de credit de c@tre împrumutatbanca este debitoarea obliga]iei de virarea sumei în contul de credit, iar împrumu-tatul are, asupra b@ncii }i în limita aceleisume, o crean]@ cert@, lichid@ }i exigibil@.2. Creditul poate avea }i semnifica]ia unuiangajament al institu]iei de credit la pre-lungirea scaden]ei unei datorii.3. Acordarea creditului sau aprobarea pre-

lungirii scaden]ei datoriei izvorâte din cre-dit se va face în schimbul obliga]iei debi-torului la rambursarea sumei respective,precum }i la plata unei dobânzi sau a altorcheltuieli legate de aceast@ sum@.În concluzie, pentru definirea creditului seimpune prezentarea a trei opinii:creditul ca încredere;- creditul ca expresie a rela]iilor de redis-tribuire;- creditul ca form@ a rela]iilor de schimb.

Creditul ca încredere are în vedereideea de încredere, de unde rezult@ posi-bilitatea existen]ei subiectivismului. Terme-nul credit î}i are originea în cuvintele lati-ne creditum, de credere care desemneaz@încrederea în ceva sau cineva. În practic@,aceast@ încredere se concretizeaz@ înrela]iile dintre creditor }i debitor, în sensulc@ acesta din urm@ trebuie s@ prezinte oanumit@ bonitate, astfel încât s@ generezeîncredere din partea creditorului.

Creditul ca expresie a rela]iilor deredistribuire vizeaz@ transferul unei p@r]i dinprodusul social de la unii din participan]iila circuitul economic c@tre al]i participan]ila acest circuit.

Creditul ca expresie a rela]iilor deschimb reprezint@: „un acord prin care anu-mite bunuri, servicii sau o cantitate demoned@ sunt cedate în schimbul unei pro-misiuni de plat@ viitoare”.

Luând în considerare cele trei abor-d@ri definirea concret@ a creditului ducela urm@toarea formulare.

Creditul reprezint@ o categorie eco-nomic@, ce exprim@ rela]ii de reparti]ie aunei p@r]i din PIB sau din venitul na]ional,prin care se mobilizeaz@ }i se distribuiedisponibilit@]ile din economie }i se creeaz@noi mijloace de plat@, în scopul satisface-rii unor nevoi de capital }i al realiz@rii unorobiective ale politicii economice.

În concluzie: creditul este definit cafiind schimbul unei valori monetare actua-le contra unei valori monetare viitoare.

Necesitatea existen]ei }i manifest@riicreditului în orice economie are un carac-ter obiectiv, acesta fiind, la rândul s@u,generat de caracterul obiectiv al reproduc]ieimicro }i macroeconomice. Derularea pro-cesului reproduc]iei presupune în modnecesar existen]a }i, în mod implicit, satis-facerea unor nevoi suplimentare de capi-tal cu caracter temporar, prin mobilizarea}i apoi distribuirea unor surse b@ne}ti deve-

nite, la rândul lor, pentru moment, dispo-nibile. Mobilizarea }i repartizarea unor astfelde resurse de capital prin intermediul cre-ditului este, în ultima instan]@, legat@ denevoia obiectiv@ de a se folosi cât mai efi-cient resursele financiare ale economiei.Creditele acordate agen]ilor economici ana-lizate în func]ie de destina]ie se împart încredite pentru constituirea de active fixe }icredite pentru activitatea de exploatare.

Creditele pentru procurarea de activefixe (echipamente) au o pondere redus@ }isunt acordate, de regul@, pe termen scurt.

Creditarea activit@]ilor de exploatarese realizeaz@ în dou@ modalit@]i: prin inter-mediul credit@rii crean]elor }i a creditelorde trezorerie.

Analizând din punct de vedere al cre-dit@rii crean]elor, opera]iunile prin care b@n-cile preiau în schimbul monedei crean]elepe care agen]ii economici le au asupra clien-]ilor lor putem distinge: scontarea, pensiu-nea, împrumuturi pe gaj de efecte comercia-le, împrumuturi pe gaj de efecte publice.

Scontarea: const@ în cesiunea cam-biei c@tre un alt beneficiar, în schimbulvalorii actuale a acesteia. Prin aceast@

opera]iune, banca este angajat@ în raportu-ri cambiale specifice, }i anume în asuma-rea obliga]iei de a pl@ti valoarea cambiei,dac@ debitorul nu pl@te}te aceast@ sum@.

Pensiunea reprezint@ o opera]iunecambial@, prin care banca preia cambiilepe care le vinde beneficiarului, cu condi]iar@scump@r@rii la termenul stabilit.

Împrumuturi pe gaj de efecte comer-ciale reprezint@ creditele acordate de b@nci}i garantate cu efecte comerciale.

Împrumuturi pe gaj de efecte publi-ce constau în credite acordate de b@nci }igarantate cu titluri de natura obliga]iunilor}i bonurilor de tezaur, certificatelor de tre-zorerie care sunt de]inute de persoane fizi-ce }i juridice. Acestea sunt denumite ope-ra]iuni de „lombard” }i au pondere sporit@în ]@ri precum Statele Unite ale Americii,Anglia, Germania, unde emisiunile de titlu-ri publice sunt frecvente. Datorit@ risculuide varia]ie a valorii de pia]@ a titlurilor cefac obiectul garan]iei, valoarea împrumu-tului nu acoper@ decât o parte din valoa-rea titlurilor.

Creditele de trezorerie sunt acordateîn scopul satisfacerii nevoii de finan]are aagen]ilor economici generat@ de activitateade produc]ie }i comer].

Formele pe care le îmbrac@ acestecredite sunt: avansul în cont curent }i cre-ditele specializate.

Avansul în cont curent este o ope-ra]iune de creditare a activit@]ilor curentea agen]ilor economici, mecanismul cons-tând în efectuarea de pl@]i în numele titu-larului de cont, chiar în condi]iile cândacesta }i-a epuizat disponibilit@]ile. Nivelulmaxim al sumei ce poate fi acordat debanc@ clientului constituie linia de creditsau plafonul de creditare.

Creditele specializate, cunoscute subdenumirea de credite pe termen mijlociumobilizabile, de}i sunt acordate pe termenscurt, acoper@ nevoile de finan]are pentruconstituirea de stocuri sezoniere (în agri-cultur@) sau pentru finan]area produc]ieidestinate exportului. Elementele componente ale unei rela]ii decredit sunt:1. participan]ii la raportul de credit;2. promisiunea de rambursare;3. garantarea creditului;4. scaden]a;5. dobânda (pre]ul creditului).

1. Participan]ii la raportul de credit, credi-torul }i debitorul sunt defini]i în literaturade specialitate cu termenul „subiecte aleraportului de credit”.

Exist@ o mare diversitate a participan]ilorla raportul de credit, care pot fi grupa]i întrei categorii principale a creditorilor }i debi-torilor }i anume: popula]ia, statul }i agen]iieconomici.

Participarea statului în calitate de cre-ditor apare doar în situa]ia înregistr@rii deexcedente bugetare }i a disponibiliz@rii îneconomie a unor importante sume, orien-tate c@tre sistemul asigur@rilor }i protec]ieisociale ori c@tre alte destina]ii. Pe de alt@parte, calitatea statului de debitor este bineconturat@ în economiile contemporaneurmare înregistr@rii de deficite bugetare.Nenum@rate sunt situa]iile în care niveluldatoriei publice, rezultat al îndator@rii inter-ne }i externe a statelor, dep@}e}te nivelulProdusului Intern Brut.

Agen]ii economici au o pozi]ie impor-tant@ în rândul creditorilor, în cazul în careob]in rezultate financiare pozitive, pe careinten]ioneaz@ s@ le plaseze cât mai eficientpe pia]a monetar@ sau de capital. Dispo-nibilit@]ile monetare ale agen]ilor economi-ci se constituie în resurse de creditare aactivit@]ii unor unit@]i deficitare, prin inter-mediul b@ncilor sub forma creditelor sauprin intermediul altor institu]ii financiare.Poten]ialul de economisire }i totodat@ decreditare a agen]ilor economici poate fi evi-den]iat prin analiza disponibilit@]ilor exis-tente în depozite la termen }i ale portofo-liilor de titluri de]inute ca participa]ii la capi-talul social al altor agen]i economici }i casubscriptori la titlurile emise de stat.

Popula]ia este un dublu participantla procesul de creditare fiind atât debitor,cât }i creditor. Poten]ialul de economisireal popula]iei jucând un rol important în asi-gurarea resurselor de creditare.

2. Promisiunea de rambursare repre-zint@ obliga]ia debitorului de a rambursa lascaden]@ valoarea împrumutului plusdobânda, ca pre] al creditului.Datorit@ unei conjuncturi nefavorabile, inter-ne sau externe, debitorul se poate afla înincapacitate de plat@, sau poate întârziaplata sumelor ajunse la scaden]@. Din acestmotiv, este necesar ca la nivelul credituluis@ se adopte m@surile utile pentru preve-nirea }i eliminarea riscului de nerambursa-re, printr-o analiz@ temeinic@ a solicitantu-lui de credite, din mai multe puncte devedere: pozi]ia pe pia]a intern@ }i în cadrulramurii, situa]ia financiar@, gradul de înda-torare, forma juridic@ }i raportul cu cei-lal]i participan]i pe pia]@. Strâns legat de promisiunea de rambur-sare este garantarea creditului.

(va urma)

Definirea, elementele componente }i tr@s@turi ale creditului

ec. Daniela PETRA{CU

urmare din pagina 1Economia poate cre}te, dar

economia poate fi }i fraudat@, masivfraudat@ prin intermediul creditului cuatâtea laturi vulnerabile corup]iei,laturi relativ sau chiar absolut nesi-gure, cu prec@dere în circumstan]elenoastre economice de dup@ 1990.

Înainte de 1989, s-a dorit s@ seexclud@, la un moment dat, credituldin arsenalul instrumentelor economi-ce. O viziune, o m@sur@, nu doar sim-pliste, ci eminamente eronate. S-avrut sau nu s-a vrut astfel, creditul,mijlocit sau nemijlocit, a func]ionat.Ast@zi, în economia de pia]@, practicnimic nu se realizeaz@ f@r@ credit. Înanii de dup@ Revolu]ie, ne-am dez-voltat bine, par]ial, se putea maibine, fire}te, dar a ap@rut }i o „co-rup]ie înfloritoare”. În mare parte, pesegmentul celor care dau credit, pe seg-mentul celor care iau credit, de multeori chiar „corelat” astfel, pe segmen-tul celor ce vegheaz@ la rambursare,}i s-o spunem deschis, pe segmen-tul însu}i al celor care au controlat}i controleaz@ opera]iunile respective.Au existat situa]ii catastrofale – }imai exist@ înc@ astfel de situa]ii – încare valori imense de active bancareau fost blocate datorit@ „creditelorneperformante”, de regul@, expresie acorup]iei pe toate planurile amintite.Un tip de credite care nici pe departenu s-a recunoscut înc@ „învins”.

Creditul, deci, }i p@r]ile bune, }ip@r]ile rele. O tem@ foarte actual@,dar }i cu atâtea tradi]ii }i „albe” }i„negre”, dar }i nuan]e. Sigur c@ avemde-aface cu o tem@ care trebuieabordat@ în spirit na]ional }i în spi-rit european, mai bine spus, deopo-triv@, în amândou@, cu avantajele, dar}i dezavantajele, astfel. Sigur c@ avemde-aface cu o tem@ care trebuie pri-vit@ din unghiul, mai ales, al uneilumi globalizate, cu, de multe ori,libera circula]ie a capitalurilor, a pro-duselor, a for]ei de munc@. Sigur c@avem de-aface cu o tem@ }i a „lo-

caliz@rilor” }i „delocaliz@rilor”, cu unsubiect care se refer@ la o lume încare infrac]iunea, prin intermediulcreditului, circul@ }i rapid }i abrupt.Infrac]iunea circul@ în lini}te, demulte ori, dar }i „cu g@l@gie”. Chiar}i a}a, îns@, tot de multe ori, ne-b@gat@ în seam@ de c@tre ceea cenumim „autorit@]ile competente”, sub-sumate, }i ele, nu o dat@, ierarhiilor}i ierarhiz@rilor.

…Sunt „n” situa]ii ce pot fi dis-cutate. De exemplu, uneori – uneori,deci –, avem în vedere c@ în dorin]ade dep@}ire a unor „inconveniente”,cei interesa]i în ob]inerea creditelorîntocmesc adesea acte contabile „îm-bun@t@]ite”. Pentru modificarea aces-tor documente, solicitan]ii de creditesunt „ghida]i”, în „cosmetizarea” unorconturi din balan]ele de verificare alesociet@]ilor comerciale pe care leadministreaz@, chiar de c@tre „repre-zentan]i ai b@ncilor”… Ori, numai ocolaborare strâns@ a organelor ban-care cu cele fiscale este posibil s@restrâng@ un astfel de neajuns etc.S-ar mai putea releva examinarerolului institu]iilor na]ionale }i inter-na]ionale în fluentizarea }i eficienti-zarea, din punct de vedere societal,a activit@]ii de creditare, cu concluzi-ile nemijlocite care se desprind pen-tru reforma comportamental@, pentrueducarea comunit@]ii bancare în ceeace prive}te administrarea riscurilor,cultura de credite, codul de etic@, nuîn ultimul rând, educarea „ter]ilor” –printre care firme, ac]ionari, clien]i,jurnali}ti – astfel. Pe urm@, care arfi „Osatura }i func]ionalitatea fraudeibancare, din perspectiva credit@rii?”Cât de vital@ este aceasta – acest tipde fraud@ – }i ce trebuie f@cut pentrua-i diminua aceast@ vitalitate? Sunt }i„credite bancare vulnerabile” în fa]a fla-gelului sp@l@rii banilor. Cum creditelesunt esen]iale pentru tehnologiz@ri }iretehnologiz@ri, pentru cre}terea, pen-tru amplificarea competitivit@]ii exter-ne, problemele se complic@ }i con-cluziile se desprind de la sine…

Ne îndrept@m, tot mai mult,c@tre o lume dominat@ de „civiliza]iafinanciar@”. O civiliza]ie care, acu-

muleaz@, st@pâne}te, acum, multe dinmin]ile cele mai creative ale soci-et@]ii, pe care în alte vremuri le atr@-geau, probabil, arta, }tiin]a, filozofia,meseriile etc. Sub înrâurirea „Majes-t@]ii Sale Imperiale Banul”, se des-f@}oar@ o competi]ie deschis@, acerb@între infrac]ionalitatea financiar@ }i re-primarea ei, între interesele de multeori personale, ale celor ce domin@ }iconduc lumea financiar@, }i interesulpublic, nu întotdeauna coincident cuprimul tip de interese. Cu alte cu-vinte, confruntarea r@mâne deschis@}i trebuie s-o accept@m ca atare.Cine va învinge? Pe termen lung,obiectivitatea. Pe termen scurt, sun-tem înc@ departe de un astfel deprognostic…

Precum orice economie, }i eco-nomia româneasc@ este sistemic@,v@dindu-se, cu prec@dere acum, }i caun subsistem distinct al UE, aleconomiei mondiale. Privirea asupracorup]iei, a combaterii ei, a „asan@-rii” credit@rii de la o astfel de altitu-dine trebuie desf@}urat@, de aici s-arconstitui sinergia de diminuare a in-fluen]elor negative amintite. Ori, subacest aspect, ar fi utile o mai marecoeren]@ sistemic@, în legisla]ie }i înpractic@, a abord@rii problemei cre-ditului ca factor generator, în anumi-te condi]ii, de corup]ie, sesizarea unorleg@turi mai subtile, a}a cum suntele în realitate, dintre indivizi }i insti-tu]ii fiecare cu interesele lor, dintre po-litic }i economic, dintre na]ional, co-munitar }i interna]ional, nu întot-deauna pozitive. Pe urm@, problema„controlului controlorilor }i suprave-ghetorilor” v@dit@ acut@ din perspec-tiva jurispruden]ial@ a domeniului.Trebuie, totu}i, ]inut seama de acestadev@r, relativ emblematic, dup@ caredac@ omori pe cineva e}ti, desigur,un criminal, dar dac@ din cauza tamor, dintr-un motiv sau altul, mii,sute de mii }i chiar mai mul]i oa-meni, po]i fi considerat un condu-c@tor. Desigur, }i din p@cate, dup@preceptele epocii. Ori, înlocuind„moartea oamenilor” cu „furtul abju-rat al miliardelor” vom avea imagineaunei probleme foarte greu de clarifi-cat chiar cu for]e unite – }i chiar }iîn viitor. O „cultur@ a creditului”,desigur, dar }i „filozofie a creditului”ar fi util@…

EFICIEN[~ VINERI 9 NOIEMBRIE 20074

c my b c my b

c my b c my b

Zg$rie-nori ^n Manhattan, New-York

Dan POPESCU

Creditele – un posibil desen strategic

Financiarul John Law

Ilustrat@ din Londra ^nceputului de secol XIX

Sediul B.C.R., Bucure}ti

VINERI 9 NOIEMBRIE 2007 5

c my b c my b

c my bc my b

SUSTENABILITATE

Cum se face c@, deseori, chiar decele mai multe ori, suntem preocupa]i denevoile cotidiene, f@r@ a mai c@uta }idup@ fa]ade, dup@ aparentele problemepersonale ale vie]ii de zi cu zi? S@ fieoare esen]ial doar „acum”-ul }i „aici”-ul.Sunt problemele de ieri sau cele de mâinedoar iluzii? Ne putem oare tr@i, cu ade-v@rat, clipa, deta}ându-ne complet deceea ce a fost sau va urma? În era vite-zei, oare, nu mai exist@ timp? Dac@ a}astau lucrurile, acestea trebuie schimbate.Implementarea unei dezvolt@ri durabile, lanivel global, impune reconsiderarea obi-ceiurilor noastre, a comportamentului nos-tru de consum. Potrivit unui sondaj glo-bal pentru BBC, realizat de firma Globe-scan în 21 de ]@ri (în cadrul c@ruia aufost intervievate 22.000 de persoane),peste 80 la sut@ dintre cei care aur@spuns la întreb@rile formulate în sonda-jul de opinie au fost de acord c@ e nevo-ie de o schimbare. Majoritatea oamenilorspun c@ sunt preg@ti]i s@ fac@ sacrificiipersonale, pentru a rezolva problemaschimb@rii climei. Patru din cinci persoa-ne au spus c@ sunt dispuse s@ î}i schim-be stilul de via]@, chiar }i în Statele Unite}i China, ]@rile care sunt sursa celor maimari emisii de bioxid de carbon dinlume. În aproape toate ]@rile din Europa,precum }i în Statele Unite, oamenii credc@ va fi nevoie de o majorare a pre]uluicombustibililor, care contribuie cel maimult la schimbarea climei. Conform unorestim@ri, necesitatea de asigurare a uneimobilit@]i sporite va conduce la situa]ia încare, peste 90& din emisiile de gaze po-luante, se va datora transportului. Dato-rit@ efectelor negative pe care transportu-rile le pot induce sistemului ambiental }i

s@n@t@]ii publice, acest sector trebuie s@reprezinte o preocupare serioas@ la nivelcomunitar. Cele mai importante dauneprovocate mediului se refer@ la:� emisiile de gaze cu efect de ser@, caresunt considerate principala cauza a pro-cesului de înc@lzire global@;� emisiile de compu}i, care provoac@sub]ierea stratului de ozon, cauzândinfiltr@ri ale radia]iilor ultraviolete;� peste jum@tate din poluarea aerului, lanivel regional }i local, este generat@ deactivt@]ile de transport.

În plus, transporturile reprezint@ sec-torul principal de consum al resurselorneregenerabile, fiind responsabil pentru31& din consumul de energie, la nivelcomunitar.

Transportul s-a num@rat printre pri-mele domenii în care s-a elaborat o poli-tic@ comun@, la nivelul Comunit@]ii Euro-pene. În cadrul Tratatului de la Roma, po-litica în domeniul transportului s-a con-centrat asupra înl@tur@rii obstacolelor }igrani]elor dintre statele membre, cu sco-pul de a facilita libera circula]ie a persoa-nelor }i m@rfurilor. De men]ionat c@ aceast@politic@ comun@ reglementeaz@ deopotriv@transporturile terestre, aeriene }i mariti-me, în ceea ce prive}te accesul pe pia]@,concuren]a, tarifele, regulile de trafic }ide securitate.

Noua Strategie European@ de Dez-voltare Durabil@ prevede c@ una dintrecele }apte provoc@ri la nivel comunitareste asigurarea unui transport durabil, „cares@ îndeplineasc@ cerin]ele economice, so-ciale }i de mediu ale societ@]ii, în condi]iide minimizare a impactului nedorit asu-pra economiei, societ@]ii }i mediului”. Cualte cuvinte, se impune decuplarea cre}-terii economice de cre}terea consumuluienergetic, pentru a reduce externalit@]iledeterminate de transporturi.

În acest sens, se impune realizareaunor niveluri sustenabile de consum deenergie în transport }i reducerea emisii-lor de gaze în transport, prin m@suri de îm-bun@t@]ire a performan]elor economice }ide mediu la toate modalit@]ile de trans-port }i, acolo unde se impun, m@suri deefectuare a schimb@rii de la transport ru-tier, la cel feroviar }i pe ap@ }i transportpublic de pasageri }i îmbun@t@]irea conexiu-nilor între diferite modalit@]i de transport.

Atingerea obiectivului general pre-supune realizarea unei schimb@ri echili-

brate spre modalit@]i de transport mai prie-tenoase fa]@ de mediu pentru mobilitateasistemului, prin elaborarea unor alternati-ve la transportul rutier pentru m@rfuri }ipasageri, inclusiv dezvoltarea re]elei trans-europene }i a leg@turilor intermodale pen-tru logistica transportului de m@rfuri.

Cele mai multe efecte negative asu-pra mediului apar ca urmare a transpor-tului rutier, modalitatea dominant@ de trans-port, la nivelul U.E., care este responsa-bil@ de 82& din emisiile de dioxid decarbon cauzate de transport. Din acestmotiv, Uniunea European@ încearc@ pro-movarea unor modalit@]i alternative detransport, menite s@ restaureze un echili-brul între transportul rutier (}i aerian), pede o parte, }i alte modalit@]i, pe de alta.M@surile propuse pentru realizarea uneipolitici durabile în domeniul transporturi-lor se refer@ la o integrare mai bun@ adiferitelor modalit@]i de transport într-unlan] logistic mai eficient, promovarea teh-nologiilor }i practicilor inovatoare în do-meniul infrastructurii, dezvoltarea mijloa-celor de transport, precum }i simplifica-rea procedurilor administrative. JacquesBarrot, vicepre}edintele comisiei, respon-sabil pentru transporturi, afirma: „Europaare nevoie de alternative de transportperformante, integrate, care s@ protejezemediul }i s@ r@spund@ exigen]elor utiliza-torilor.” Planul de ac]iune privind logisti-ca propune treizeci de m@suri pentruîmbun@t@]irea eficien]ei }i a durabilit@]iitransportului în Uniunea European@, prindiminuarea costurilor }i economisirea tim-pului }i a energiei. Acesta sus]ine inova-rea logisticii în mediul urban }i a trans-portului pe distan]e mari, concentrat în„coridoarele verzi”.

În ceea ce prive}te transportul mari-tim, cel mai eficient din punct de vedereal consumului de energie }i a cantit@]iide gaze emise, comisia continu@ promo-varea acestui mod de transport. Trans-portul feroviar trebuie s@ devin@, de ase-menea, mai competitiv. Comisia are dreptobiectiv promovarea cre@rii unei re]ele fe-roviare europene, în cadrul c@reia transpor-tul de m@rfuri s@ poat@ oferi servicii decalitate mai bun@ în ceea ce prive}te tim-pul de c@l@torie, fiabilitatea }i capacitatea.

Se estimeaz@ c@ volumul de trans-port de m@rfuri în Europa va cre}te cu 50&,în perioada 2000-2020. Astfel, acesta tre-buie s@ ofere solu]ii adecvate probleme-lor privind blocajele, schimb@rile climati-

ce (transportul de m@rfuri este responsa-bil pentru o treime din emisiile de CO2datorate transporturilor), aprovizionarea cuenergie }i siguranta.

Reducerea zgomotului în transpor-turi }i minimizarea efectelor asupra s@n@-t@]ii, precum }i modernizarea cadrului UEpentru serviciile de transport public depasageri }i încurajarea sporirii eficien]ei }iperforman]elor acestora pân@ în 2010 suntalte obiective prev@zute în strategie. M@-suri în acest sens se refer@ la utilizareainfrastructurii pentru toate modalit@]ile detransport determinate de noile oportu-nit@]i furnizate de noii sateli]i }i de teh-nologiile de informa]ii }i comunica]ii. Înplus, în cadrul Directivei Eurovignette, Co-misia European@ va prezenta, pân@ în2008, un model de evaluare a costurilorexterne pentru a servi ca baz@ pentru vii-toarele calcule ale cheltuielilor de infras-tructur@. Pentru a realiza internalizareaexternalit@]ilor se va aplica principiul „po-luatorul pl@te}te”, care s@ reflecte impac-tul real pe care transportul îl are asuprasociet@]ii }i mediului.

Potrivit strategiei UE privind emisii-le de CO2 de la vehiculele u}oare, emi-siile medii de CO2 pentru noile vehicules@ ating@ 140g/km (2008/09) }i 120g/km(2012). Autovehiculele sunt responsabilepentru 10& din emisiile totale de bioxidde carbon, la nivelul UE. Standardul „Euro5”, care limiteaz@ emisiile de oxid de azot}i altor hidrocarburi ale automobilelor, vaintra vigoare la mijlocul anului 2009,

urmând ca, din anul 2014, s@ fie intro-dus standardul „Euro 6”.

O alt@ problem@ a transporturilorapare ca urmare a accidentelor, cu pre-c@dere, rutiere, care provoac@ anual în jurde 42.000 de victime. Din acest motiv,Uniunea European@ }i-a propus reducereala jum@tate a deceselor în transportulrutier pân@ în 2010 comparativ cu anul2000, sporind siguran]a rutier@ prin îm-bun@t@]irea infrastructurii rutiere, f@cândvehiculele mai sigure. În plan pragmatic,costurile directe ale accidentelor suntestimate la 45 de miliarde de euro anual,putând ajunge la 160 de miliarde, dac@se includ }i costurile indirecte.

Autorit@]ile locale vor dezvolta }i im-plementa planuri de transport urban, urm@-rindu-se sistematizarea }i înlocuirea par-cului auto a acestuia, având în vedere ghi-dul tehnic a Comisiei din 2006 }i coope-rarea între ora}e }i zonele preor@}ene}ti.

De}i multe dintre m@surile prev@zu-te în cadrul acestei strategii au fost imple-mentate, totu}i, conform unei evalu@ri rea-lizate de Comisia European@, în octombriea.c., înc@ nu se pot constata îmbun@t@]irisubstan]iale. Lipsesc „semne reale de de-cuplare” între cre}terea economic@ }i con-sumul energetic, în domeniul transportu-rilor. Dimpotriv@, emisiile de gaze cu efectde ser@ produs de activit@]ile de trans-port, care au crescut anual, în medie, cu1,2&, în perioada 2000-2005. Se conchi-de c@ „Europa nu se afl@ înc@ pe un drumdurabil, în domeniul transporturilor”.

Transportul – component@ a dezvolt@rii durabile

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Principalele repere ale dezvolt@rii politicii comune în domeniul transporturilor:

� Iunie 1985: Comisia prezint@ Cartea Alb@ privind realizarea pie]ei interne, incluzândm@suri privind liberalizarea }i armonizarea politicilor în domeniul transporturilor pe teritoriul Comunit@]ii Europene

� Decembrie 1992: Comunicatul comisiei privind evolu]ia viitoare a Politicii Comuneîn domeniul Transporturilor

� Decembrie 1995: Comisia prezint@ Cartea Verde - "Spre o taxare corect@ }i efi-cient@ în transport", care cuprinde o politic@ fiscal@ în acest sector

� Iulie 1996: Adoptarea unei decizii privind liniile directoare comunitare pentru dezvol-tarea unei re]ele trans-europene de transport (Trans-european transport network)

� Iulie 1998: Cartea Alb@ a comisiei urm@re}te introducerea unei abord@ri armonizate privind sistemul de taxare a transporturilor

� Septembrie 2001: Adoptarea C@rtii Albe care vizeaz@ reconsiderarea politicii europene în domeniul transporturilor într-un mod mai durabil: “Politica Comun@ a Transporturilor pentru 2010: este timpul deciziilor”

� Iunie 2006: Propunerea comisiei privind evaluarea C@r]ii Albe din 2001, intitulat@ “P@stra]i Europa în mi}care – Mobilitate durabil@ pentru continentul nostru”

� Septembrie 2007: Comisia prezint@ Cartea Verde privind Transportul Urban.

În timp ce Europa îmb@trâne}te,iar bunicii de pe continent au din ceîn ce mai pu]ini nepo]i, în Africa lu-crurile stau exact invers. Cu b@trânifoarte pu]ini, continental negru are opopula]ie foarte tânar@, jum@tate dinea fiind sub 20 ani. Natalitatea foarte

ridicat@ (45 de na}teri la 1000 delocuitori) se suprapune îns@ cu omortalitate crescut@, nu mul]i copiiatingând vârsta adolescen]ei. Chiardac@ în Africa mortalitatea este ceamai ridicat@ de pe glob, popula]iacreste cu aproximativ 20 de locuitorila 1000 de locuitori, ^ntr-un an.Practic, Africa este considerat@ epi-centrul exploziei demografice actuale.Între anii 1985 }i 1990, Africa }iEuropa aveau o popula]ie aproxima-tiv egal@. În anul 2025, popula]ia

Africii va fi de cel pu]in dou@ ori maimare decât aceea a Europei, iar înanul 2050 de aproape trei ori maimare. Cre}teri masive ale popula]ieivor avea loc în continuare }i pe con-tinentul asiatic. De}i ritmul de cre}-tere demografic este relativ maisc@zut, comparativ cu continentulafrican, volumul mult mai mare alpopula]iei produce o cre}tere abso-lut@ considerabil@. Putem spune,a}adar, c@ în evolu]ia planetei aintervenit o situa]ie interesant@: popu-la]ia din ]@rile dezvoltate se stabili-zeaz@ sau consemneaz@ evolu]iifoarte lente. Cre}terea demografic@accentuat@ are loc în ]@rile slab dez-voltate, în teritorii în care mijloacelede subzisten]@ sunt precare, a}a cumeste }i în Africa. Unii dintre exper]iprev@d c@ popula]ia ]@rilor africane,de altfel cele mai s@race din lume,va cre}te cu aproximativ un miliardde locuitori, în timp ce Europa arurma s@ piard@ circa 60 de milioanedin cet@]enii s@i, unele dintre ]@rileeuropene putând pierde chiar peste otreime din num@rul actual al locuito-rilor. Asta în timp ce proiec]iile

demografice cele mai pesimiste rea-lizate în acest sens prev@d ca popu-la]ia Bulgariei s@ scad@ la nivelulavut înainte de 1914, situat sub 5milioane de persoane }i pierzând,practic, aproape 38 la sut@ din lo-cuitori, în timp ce România }i

Moldova ar putea avea cu circa 27de procente mai pu]in din num@rulactual al popula]iilor lor. Rusia poatepierde aproape 25 de milioane delocuitori, iar în cazul Germaniei }iItaliei reducerea procentual@ s-arputea ridica la circa 10 la sut@.

GLOBALIZARE DEMOGRAFIE VINERI 9 NOIEMBRIE 20076

Iulia NAGY

Globalizarea creeaz@ dezechilibre îndistribu]ia beneficiilor, atât între state,cât }i la nivelul indivizilor, „câ}tigurile”de la nivel mondial nefiind distribuite înmod egal. Astfel, în perioada 1980 –1997, în timp ce venitul per capita, lanivel global, a crescut, în 59 de ]@ri els-a diminuat, adâncind decalajele. În ceeace prive}te fluxurile financiare, majorita-tea celor privind investi]iile str@ine di-recte (58&) au p@truns în statele dezvol-tate; 85& din cele care au vizat stateleîn curs de dezvoltare }i în tranzi]ie aufost concentrate doar în 20 de ]@ri.

Liberalizarea („eliberarea” pie]elor),privatizarea }i macrostabilitatea ar trebuis@ reprezinte premisele atragerii de inves-ti]ii. Pentru c@ marile firme str@ine aduccu ele cuno}tin]e tehnice }i posibilitateade penetrare a altor pie]e externe,creându-se astfel noi locuri de munc@,}i au acces la sursele de finan]are, faptcu atât mai important cu cât „]inta” loro reprezint@ ]@rile în curs de dezvoltare,unde institu]iile financiare nu sunt con-solidate. Investi]iile str@ine directe aujucat un rol important în statele care aureu}it s@ se dezvolte, precum Singa-pore sau China. Nu întotdeauna, îns@,imaginea asupra lor este una total pozi-tiv@; de acestea sunt legate realit@]i pre-cum distrugerea concuren]ilor locali (în-deosebi când intr@ pe o pia]a intern@ aunui stat în curs de dezvoltare), efortinsuficient pe linia îmbun@t@]irii condi]iilorde munc@ sau interven]ii radicale în afa-cerile politice interne ale statului-gazd@.

Revolu]ia tehnologic@ în informa]ii}i comunica]ii, cea mai nou@ amprent@creat@ de globalizare, a produs propriulei „crater”, a}a numita „falie digital@”.Cre}terea utiliz@rii Internetului, în ultimii}apte ani, a fost accelerat@ în regiunilelumii care înregistreaz@ nivele inferioarede dezvoltare, acesta reu}ind, deja, s@

cuprind@ într-o propor]ie apreciabil@zonele ce includ state avansate (popula-]ia european@ utilizatoare a Internetuluireprezint@ 27,4& din popula]ia lumii,iar cea nord-american@, 19,8&), în carestandardele de via]@ sunt superioare,sistemele de preg@tire intelectual@ }iprofesional@ sunt performante, econo-mia înalt tehnologizat@, realit@]i ce letransform@ în ini]iatoare }i promotoareale procesului de integrare.

În privin]a reparti]iei beneficiilor în in-teriorul statelor, se reg@sesc }i aici deze-chilibre atât în ceea ce prive}te stateledezvoltate, }i cu atât mai mult cele încurs de dezvoltare. Întâlnim inechit@]i înprivin]a venitului, insecuritate econo-mic@ }i precaritate în privin]a locului demunc@, îndeosebi pentru for]a de mun-c@ slab preg@tit@ }i necalificat@. În celemai multe dintre statele în curs de dez-voltare, „ocuparea” sau „neocuparea”sunt ni}te unit@]i de m@sur@, reale }icrude, ale nivelului de trai al indivizilor.În aceste state, care în cea mai mareparte a lor înregistreaz@ mari lacune pesegmentul politicilor sociale de pro-tec]ie a }omerilor, cei mai mul]i dintre„supravie]uitori”, pur }i simplu, nu-}i per-mit s@ fie neangaja]i într-o activitatepl@tit@. În anul 2005, din peste cele 2,8miliarde de lucr@tori existen]i la nivelmondial, aproape 1,4 miliarde nu câ}ti-gau îndeajuns de mult, astfel înc$t s@dep@}easc@ limita unui venit de 2$US/zi,iar, dintre ace}tia, 520 de milioane câ}-tigau 1$US/zi. La nivelul anului 2005,cei mai mul]i dintre ace}ti s@raci seg@seau în Asia de Sud (87,3& dintotalul din regiune al celor angaja]i) }iîn Africa sub-saharian@ (87&), iar cei mai„pu]ini” în Europa Central@ }i de Est(non-UE) }i în CSI (cele dou@ zone cu-mulând 12,5&). Acest nivel redus al ve-niturilor nu poate decât s@ afecteze ne-gativ consumul, s@n@tatea }i al]i indicato-ri sociali ai bun@st@ri asocia]i venitului.

Veniturile mici determin@ migrareafor]ei de munc@. Statele din Europa deEst, recent „comunitare”, se confrunt@cu o reducere a for]ei de munc@, cau-zat@ de faptul c@ tinerii se stabilesc înOccident, în c@utarea unui loc de mun-c@ mai bun. Vârsta medie a celor care

r@mân acas@ este din ce in ce mai ridi-cat@, ponderea popula]iei active estedin ce în ce mai mic@, creându-se maripresiuni asupra sistemului de pensii }i aasigur@rilor de s@n@tate. În plus, va fitot mai greu de men]inut ritmul de cre}-tere economic@ din ultimii ani. Esteadev@rat c@ nivelul sc@zut al salariilor areprezentat un avantaj pentru aceast@regiune, devenind astfel principalul fac-tor care a determinat marile companiiinterna]ionale s@ investeasc@ sume imen-se în ]@ri precum Polonia, Cehia sauSlovacia. Dar, în acela}i timp, salariilemici i-au determinat pe tineri s@ emi-greze în Vest. Unele ]@ri din regiune auînceput deja s@ recruteze for]@ de mun-c@ din state precum Ucraina, Belarussau Kazahstan. În privin]a situa]iei exis-tente la nivelul întregii Uniuni Europene,exist@ un necesar de 20 de milioane demuncitori imigran]i, în urm@torii 20 deani, potrivit comisarului pentru justi]ie,Franco Frattini, }i, ca urmare, ]@rile co-munitare trebuie s@-}i modifice legile

privind controlul imigra]iei }i s@ î}ideschid@ u}ile. Numai a}a, UE va puteaconcura cu SUA, Canada }i Australia.În timp ce 85& dintre muncitorii afri-cani }i asiatici necalifica]i imigran]i mergîn Uniunea European@ }i doar 5& înStatele Unite, 55& dintre muncitorii ca-lifica]i se duc în SUA }i doar 5& în UE.Statele trebuie s@ fac@ fa]@ }i volatilit@]iifinanciare devenit@ o tr@s@tur@ a pie-]elor integrate global. Integrarea finan-ciar@ mondial@ }i mobilitatea interna-]ional@ a capitalurilor au modificat pro-fund natura rela]iilor existente între di-ferite economii. Dac@, pân@ nu demult,calea „clasic@” de transmitere inter-na]ional@ a conjuncturilor economice oconstituiau fluxurile de schimburi debunuri }i servicii, ast@zi, variabilele finan-ciare sunt cele care joac@ rolul deter-minant în transmiterea conjuncturilor,acestea devenind din ce în ce mai in-terdependente. Criza de acum zece anidin Asia de SE }i recenta criz@ ameri-can@ a creditelor ipotecare demon-

streaz@ c@, atunci când componente alesistemului mondial se „gripeaz@”, viru}iisunt întotdeauna contagio}i. La nivelna]ional, chiar dac@ multe state au în-registrat evolu]ii impresionante dinpunctul de vedere al performan]ei eco-nomice, nu au existat, totu}i, pârghiilenecesare unei protec]ii efective fa]@ de}ocurile provenite din partea pie]elorinterna]ionale. Ceea ce înseamn@ c@apare fenomenul de contaminare, spe-cific procesului de cre}tere a interde-penden]elor dintre na]iuni. Solu]ionarea problemelor presupunemai mult decât simpla identificare aexisten]ei lor }i constatare a efectelorpe care le genereaz@. Trebuie identifi-ca]i factorii primari care determin@ ase-menea disfunc]ionalit@]i }i ac]ionat, înprimul rând, asupra lor. {i avem învedere politicile na]ionale, condi]iile }iregulile impuse de for]ele interna]ionaleîn materie, respectiv statele puternicdezvoltate }i organismele economico-financiare.

Egali, îns@ doar unii vulnerabili

Africa – epicentrul exploziei demografice

drd. Anca DINICU

Bursa din Shanghai

Cu peste 800 de milioane de locuitori în 54 de ]@ri, Africaeste gazd@ a unei }eptimi din popula]ia total@ a globului.

BURSA PRE[URIVINERI 9 NOIEMBRIE 2007 7

La debut de s@pt@mân@, pre]urilederivatelor pe ac]iuni au evoluat pe odirec]ie descendent@, context în careinvestitorii au încheiat 5553 contractefutures }i options, din 845 tranzac]ii.Valoarea rulajului s-a ridicat la 21,5milioane de Ron. Num@rul pozi]iilor fu-tures a crescut pe parcursul }edin]ei,dep@}ind pragul de 58.000 pentru cala închidere s@ ajung@ în urma în-chiderilor la circa 57.300, în u}oar@coborâre fa]@ de vineri. Conform bro-kerilor „o evolu]ie de acest tip a evi-den]iat prezenta speculatorilor intra -day”. Dintre derivatele care au f@cutexcep]ie de la sc@deri s-au remarcatcele pe aur, o uncie fiind cotat@ pen-tru scaden]a decembrie la un pre] de776 USD, în urma unei cre}teri de 8dolari. De-a lungul zilei, valoarea con-tractului SIBGOLD a atins un maximde 780 dolari. În raport cu primeletranzac]ii cu derivatele pe aur reali-zate pe scaden]a decembrie, în datade 21 septembrie anul curent, la unpre] de 730 USD/pe uncie, se poateobserva o cre}tere de 50 dolari, echi-valent@ cu un randament pe cump@-rare de 62,5&, în doar cinci s@pt@-mâni. Cele mai lichide derivate au fostDESIF 5 cu 2885 contracte, scaden]adecembrie fiind principala ]int@ ainvestitorilor. DESIF 2 au ocupat lo-cul secund cu un volum de 2332 con-tracte. DETLV au ocupat locul trei întopul lichidit@]ii cu 91 de contracte.S-au consemnat tranzac]ii }i pe pro-dusele noi, anume DEARAX, respec-tiv DECOMI.

În }edin]a de mar]i, investitoriiprezen]i în pia]a derivatelor de la Sibiuau realizat tranzac]ii pe 21 pie]e, to-talul contractelor ajungând la 8737,în cre}tere cu 58&, fa]@ de }edin]a de

luni. Valoarea rulajului s-a îmbun@t@]it}i ea, ajungând la 33,4 milioane delei. Despre sesiunea în cauz@, Mira-bela Coss, broker la SSIF Broker Cluj,a declarat „volumele în cre}tere in-dic@ faptul ca speculatorii sunt pre-zen]i si dornici de a se implica activîn pia]@ atâta timp cât beneficiaz@ deo volatilitate mul]umitoare”. Brokerulclujean a mai ad@ugat c@ „sesiuneaa fost a fost una de marcare a pro-fiturilor pentru cei cu pozi]ii de vân-zare”. Pre]ul derivatelor pe aur a con-tinuat s@ creasc@, o uncie fiind cotat@pentru decembrie la 800 de dolari,cu 24 USD mai mult decât în ziuaprecedent@. Pe acest fond apreciatival cota]iei, num@rul pozi]iilor futurespe derivatele SIBGOLD a crescut dinnou ajungând la 172. Cre}terea con-sistent@ a pre]ului a f@cut ca randa-mentul pe pozi]iile long SIBGOLDdecembrie deschise înc@ din 21 sep-tembrie s@ ajung@ la 82,5 &, cu 25puncte procentuale peste cel de luni(62,5&). Dintre produsele lansate întoamna acestui an au atras aten]iaDEALBZ. Derivatele în discu]ie, ce auca activ suport pe ac]iunile „Albalact”cotate în pia]a Rasdaq au fost evlu-ate pentru ianuarie 2008 la 85 bani/ac]iune. Au mai fost tranzac]ionateDETEL decembrie la un pre] de 38,9lei/titlu, în urcare cu 65 bani. Cel mailichide produse s-au men]inut DESIF5 cu 4688 contracte. DESIF 2 au be-neficiat de peste 3500 contracte }iau fost evaluate pentru decembrie la3,53 lei.. Pe trei s-au aflat din nouDETLV cu mai mult de 200 con-tracte. În pia]a op]iunilor au predom-inat contractele de tip call, încheiateîn mod covâr}itor pe DESIF 5, atâtpe scaden]a decembrie 2007 cât }imartie 2008. „Remarcabil este num@-rul de op]iuni tranzac]ionate zilnic carese afla în cre}tere, semn ca investi-torii se reprofileaz@ si pe instrumentemai sofisticate care pot s@ le aduc@profituri însemnate, îns@ în timp maiîndelungat, dar cu riscuri mult maimici”, a mai declarat Coss.

Randamentul long pe SIBGOLDdecembrie a dep@}it 100 &

Direc]ia descendent@ a cota]iilorderivatelor pe ac]iuni s-a men]inut }i

miercuri. Investitorii au încheiat aproape9000 contracte futures }i 148 op]iunipe contracte futures, dintr-un totalde 1480 tranzac]ii, lichiditatea cres-când din nou. Din punct de vederevaloric, suma echivalent@ rulajuluimen]ionat este 34,5 milioane.

Excep]ie de la sc@dere au f@cutdin nou derivatele pe aur care, în topcu evolu]ia metalului galben din pia]ainterna]ional@, }i-au continuat cre}te-rea }i }i-au conservat statutul de„vedete” ale momentului. În acest con-text, investitorii au perseverat în des-chiderea de noi pozi]ii pe contractulSIBGOLD, ducând totalul pe acestprodus la 208. Evolu]ia derivatelor peaur a fost spectaculoas@, pe parcur-sul zilei existând momente în caream asistat atât la deschideri, cât }ila închideri de pozi]ii, semn fie al p@-trunderii în pia]@ a noi investitori, fieal marc@rii unor profituri consistente.De-a lungul }edin]ei, au fost încheiate59 de contracte pe aur, o uncie

evoluând, pentru scaden]a decembrie,între un minim de 809,9 }i un maximde 820 dolari. La închidere a fostconsemnat un pre] de 810 USD/uncie,cu 10 dolari peste cel anterior. „De}iîn ultima perioad@ ac]iunile române}tise confrunt@ cu aspre corec]ii, totu}iexist@ o pia]@ unde cump@r@torii mar-cheaz@ însemnate profituri, ajungândchiar s@-}i dubleze capitalul. Închide-rea de pozi]ii SIBGOLD la un pre] de810 dolari uncia a însemnat un ran-dament de 100& pentru cei care auagreat acest plasament înc@ de lamijlocul lui septembrie” a declarat unbroker. Mai mult, maximul de 820 dedolari atins a putut duce câ}tigul la112&, a ad@ugat acesta. În topul zi-lei s-au impus din nou DESIF 5, cu4621 contracte, urmate de DESIF 2cu aproape 4000 }i DEBRK, derivatece au atras 143 contracte. O evolu]iebun@ au avut }i DETLV, cu un totalde 123 contracte. Raportat la pre]uri,DESIF 5 decembrie au pierdut 9,3 bani

}i au fost cotate la 4,16 lei/ac]iuneiar DESIF 2 decembrie 7 bani, va-lorând 3,46 lei/ac]iune. Pentru martie2008, DESIF 5 s-au depreciat cu 10,2bani, iar DESIF 2 cu 7 bani, ajungândla 4,4 }i 3,63 lei/titlu. DEBRK auurmat, de asemenea, traseul „ro}u”,cota]ia de 2,935 lei, înregistrat@ pen-tru sfâr}itul anului, eviden]iind o sc@-dere de 9,9 bani. Investitorii au con-tinuat s@ se arate interesa]i }i de op-]iuni, predominând din nou contrac-tele call pe DESIF 5, decembrie 2007}i martie 2008. În pia]a valutelor, euroa fost cotat la 3,41 lei, pentru de-cembrie curent, crescând cu un ban}i la 3,42 pentru septembrie 2008.

Joi, }edin]a a debutat în modpromi]@tor, fiind realizate, pân@ la ora12,30, peste 7000 contracte, ziua anun-]ându-se una dintre cele mai lichide.Ca de obicei, majoritatea contractelorau fost orientate c@tre segmentul SIF,în apropierea jum@t@]ii sesiunii pre]urileacestor derivate aflându-se în sc@dere.

La bursa sibian@

Derivatele pe aur, „vedetele” momentului

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Derivatele pe aur au oferit randamente spectaculoase cump@r@torilor

urmare din pag 1Peste trei luni, acelea}i pre]uri

înregistrau o cre}tere anualizat@ depeste 10 procente. Trei luni dramatice,care nu se explic@ doar prin seceta deagricultura româneasc@. Aceast@ situa]iea fost poten]at@ de cre}terea de pre]urila principalele produse alimentare }icombustibil de pe plan mondial. Pe-trolul a început anul pe pie]ele inter-na]ionale la 60 de dolari }i acum e la100, grâul pe pie]ele interna]ionale aînceput la 180 de dolari pe ton@, acumajungând la 300! Toate aceste evolu]iis-au sim]it în toate pre]urile, deci }i îninfla]ie. România nu a fost singura ]ar@afectat@ de aceste scumpiri, nici o ]ar@din zon@ neputând sc@pa de conse-cin]ele acestei evolu]ii, peste tot s-a în-registrat o evolu]ie superioar@ infla]iei aratei de cre}tere a pre]urilor la alimente,care, la rândul ei, a fost tras@ în sus.În Cehia, la o infla]ie de 2,8 & pre]urilela alimente mergeau spre 3,2&. În Po-lonia, 1,5 & in infla]ie s-a datorat celor

2,8& de la alimente, iar cele 9,8& dinalimente au dus la o infla]ie de 6,4&.Cu cât cre}terea de pre]uri e mai mare,cu atât infla]ia cre}te }i acest lucru s-asim]it }i în România. Poate c@ acestaeste singurul punct de speran]@ în pri-vin]a ieftinirilor. Dar, pe sezon de iarn@,atât pre]urile mondiale, cât }i cele localenu sunt tradi]ional pe descre}tere. Dim-potriv@, iarna este un anotimp scump.

Cel de-al treilea element generatorde infla]ie ]ine de venituri }i de politi-ca fiscal@. Salariile acestea mici ale Ro-mâniei au avut îns@ cea mai mare cre}-tere european@, în ultimul an. O cre}terecare, pe salariul mediu, se duce spre22&, fa]@ de aceea}i perioad@ a anuluitrecut. Problema nu e neap@rat aceast@cre}tere, cât faptul c@ ea dep@}e}te pro-ductivitatea. Cu doar 11 procente pro-ductivitate în industrie, singurul indica-tor m@surat, productivitatea este multsub cre}terea salariului, chiar dac@ cre}-terile de acum vin dup@ recuper@ri lungiale decalajului productivitate - salariu,ani buni în detrimentul salariului. Acum,toate aceste acumul@ri de productivitate

au disp@rut }i cre}terea salarial@ devineuna generatoare de puncte de infla]ie.Cum presiunile salarile nu înceteaz@,greu de crezut c@ rata de cre}tere seva diminua. Pentru salariul minim peeconomie, se duce o b@t@lie puternic@,pentru o cre}tere de peste 30 de pro-cente, o cre}tere cu risc pentru c@acest salariu asociaz@ tot ce înseamn@ajutoare sociale, punct de pensie sauajutoare de }omaj. În condi]iile în careaceste salarii vor cre}te, pentru c@nimeni nu se poate opune unei realit@]ia pie]ei muncii, presiunea infla]ionist@salarial@ pune la grea încercare toateinstrumentele dezinfla]ioniste de carepoate face uz Banca Na]ional@. Cu treimotoare ale cre}terii aflate în plin@tura]ie, greu de crezut c@ infla]ia va daînapoi. S-a ratat, în prim@var@, unmoment de gra]ie, în care infla]ia puteafi temperat@ semnificativ? Se poate.Dar, acel moment a trecut, economiamondial@ }i local@ arat@ altfel acum, iaratacul împotriva infla]iei va trebui re-luat, pe bani mai mul]i, cu pierderi maimulte.

Infla]ia de toamn@Dan SUCIU

Sediul B.N.R., Bucure}ti

RESURSE UMANE VINERI 9 NOIEMBRIE 20078

c my b c my b

c my b c my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

EVENIMENT 2007

Poarta lui Heracles din Efes, Turcia

S@ vorbe}ti cu un manager despresanc]iuni }i pedepse e ca }i cum aideclan}a o bomb@ cu ceas. “Este unsubiect oric$nd }i oricum interpretabil,deloc diplomatic s@ ^l dezba]i”, re-cunoa}te Oana B@lc@nu]@, consultantintern la Romstal. Fiindc@, dac@ ^ntrebiun manager cum ^}i pedepse}te subal-ternii sau care sunt sanc]iunile la careapeleaz@, atunci c$nd un angajat face ogre}eal@, va spune c@ pe oameni trebuies@ ̂ i aju]i, nu s@ ̂ i pedepse}ti. {i, totu}i,atunci c$nd un angajat e chemat ^nbiroul }efului, se g$nde}te mai degrab@cu ce a gre}it, dec$t dac@ nu cumva evorba de o veste bun@.

Explica]ia speciali}tilor ^n resurseumane este simpl@: termenul de sanc-]iune sau pedeaps@ este tradus diferit deangajat }i angajator. Cu alte cuvinte,primitorii consider@ c@ pedeapsa cea maiaspr@ este critica ^n public, la care maiadaug@ lipsa promov@rilor sau neacor-darea de prime, ^n condi]iile ^n carecolegii beneficiaz@ de acestea. Iar, pe dealt@ parte, cei ce dicteaz@ sanc]iunile^n]eleg prin aceasta doar avertismentelescrise, penaliz@rile la salariu sau con-cedierea.

“Un om ar accepta cu mult maimare u}urin]@ s@ piard@ 10& din salariu,dec$t s@ fie umilit ^n public. Or, mana-gerii no}tri nu iau niciodat@ 10& dinsalariu. %n schimb, ^i umilesc pe anga-ja]i ̂ntr-o veselie”, sus]ine Adrian Stanciu,partener la compania de consultan]@ ^nresurse umane Ascendis. Afirma]ia luiStanciu este sus]inut@ de un studiurecent, realizat de Human Synergistics, pe32 de companii cu activitate ̂n Rom$nia,care arat@ c@ angaja]ii din firmele de lanoi se a}teapt@ mai cur$nd s@ fie criti-ca]i, dec$t s@ fie sanc]iona]i ̂n vreun fel.

“Un impact major ^n conducereacompaniilor din Rom$nia ̂ l are folosireaexcesiv@ a pedepselor. Comparativ cuorganiza]iile din baza de date inter-na]ional@, suntem <frunta}i> ̂n folosirealor ca <instrument> de management”,afirm@ Iuliana Stan, business developerla Human Synergistics Rom$nia.

Paradoxul este c@, din 20 de mana-geri care au acceptat s@ r@spund@^ntreb@rilor adresate de revista BUSINESSMagazin, pe tema atitudinii fa]@ de pe-deaps@, sunt de num@rat pe degetele dela o m$n@ cei ce au recunoscut faptulc@ pedepsele sunt necesare ̂ntr-o com-panie. Majoritatea sus]in c@ sanc]iuneanu ^}i are locul în organiza]ii care vors@ men]in@ respectul, comunicarea }imotivarea angaja]ilor.

“Nu avem ^n dotare op]iuneapedeaps@. Dac@ angajezi un om carenecesit@ amenin]@ri sau pedepse pen-tru a-}i face treaba, atunci pl@te}ti depar-tamentul de resurse umane degeaba”,crede Eugen Dumbrav@, director deresurse umane la agen]ia de publicitateLeo Burnett.

Aceea}i opinie o ^mp@rt@}e}te }iMarius Per}inaru, manager general laXerox Rom$nia }i Republica Moldova.“Nu prea v@d cum po]i pedepsi pe cine-va, dac@, de exemplu, nu este suficientde creativ, iar meseria sa o cere. Ce ^ifaci, ^l tot pedepse}ti p$n@ devine cre-ativ?”, ̂ntreab@ retoric Per}inaru. Acesta]ine s@ precizeze, ^ns@, c@ a avut de-aface }i cu angaja]i pedepsi]i care s-au am-bi]ionat s@ demonstreze c@, de fapt,gre}eala pentru care au fost sanc]iona]ia fost un accident }i c@ situa]ia respec-

tiv@ nu ^i caracterizeaz@.Nici Grapefruit nu recurge la ast-

fel de m@suri. Aici, ̂n cazul ̂n care exist@divergen]e de opinii }i mod de lucru,^ntre companie }i un angajat are loc^ntotdeauna o desp@r]ire amiabil@. “Nuavem prev@zute alte sanc]iuni dec$t celeconforme cu Codul Muncii. Iar, p$n@acum, adic@ de aproape opt ani, cred c@am aplicat doar odat@ sau de dou@ orio penalizare salarial@ minim@“, spune{tefan Liu]e, director de strategie.

Teoria c@ oamenii nu muncescdec$t dac@ sunt for]a]i nu^i are ca adep]inici pe managerii din conducereaJohnson Controls Rom$nia, companiepoduc@toare de tapi]erie pentru auto-turisme. «Pedepsirea gre}elilor nu esteneap@rat cea mai eficient@ metod@ pen-tru a ajunge la rezultatul dorit», spuneC@t@lina C@ciulan, director de resurseumane. Iar omologul s@u de la companiade distribu]ie Macromex, Mirela Stere,vine }i cu c$teva argumente: “Dac@ lu-crurile ar sta a}a de simplu, o foarte bun@organizare administrativ@, cu drepturi }iobliga]ii exacte de ambele p@rti, ar ficheia succesului”. Dar, trebuie ]inut cont}i de faptul c@ “pentru angaja]i, }i pauzalimitat@ pentru ]igar@, sau delimitareaspa]iului pentru fumat sunt percepute capedepse”, subliniaz@ Mirela Stere.

La UPC, de exemplu, angaja]ii nuau frica gre}elii, sus]ine Drago} T@nase,CFO al furnizorului de servicii de teleco-munica]ii. «Oamenii }tiu c@ pot gre}i }ic@ este absolut normal s@ gre}e}ti. Mai}tiu }i c@ nu exist@ o pedeaps@ imedi-at@ a unei gre}eli. Po]i s@ lucrezi la unobiectiv pe termen mediu }i s@ ^l atin-

gi, f@c$nd }apte lucruri bune }i treigre}eli. Rezultatul final conteaz@“, explic@T@nase. “Cu obiective }i viziune pe ter-men lung, angaja]ii UPC au libertatea dea se autoorganiza ^n atingerea lor”.

Sanc]iunea nu este, deci, o metod@de motivare a angaja]ilor, se arat@ con-vins@ Ioana M@rculescu, fost director deresurse umane la Sicomed, acum con-sultant Ascendis. «Rolul meu este s@folosesc c$t mai bine ce are angajatul

^n cap. Pedeapsa reprezint@ un instru-ment primitiv de modelare a comporta-mentului, bazat pe amenin]are. La sanc-]iune se poate apela, totu}i, dar efectulasupra comportamentului trebuie s@-laib@ frica de sanc]iune }i nu sanc]iunea^ns@}i», nuan]eaz@ aceasta.

(va urma)

Sursa: BUSINESS Magazin

A pedepsi un angajat care gre}e}te pare o treab@ delicat@: dac@ ^l demotivezi, dac@pleac@, dac@ sanc]iunea nu ajut@ la nimic? Totu}i, s-ar zice c@ }efii rom$ni nu se ferescdeloc s@-}i pedepseasc@ subordona]ii, ba chiar o fac cu mai mult curaj dec$t manageriidin companiile str@ine.

Ileana ILIE

“Vezi c@-]i tai din leaf@!” (I)Resurse umane: