1

Etica cercetrii

tiinifice

Acad. Ionel Haiduc

ACADEMIA ROMANAADUNAREA GENERALA 3 IULIE 2012

2

CERCETAREA STIINTIFICA

una din activitile umane cele mai pretenioase

din punct de vedere intelectual

Ca profesie poate fi o surs de mari satisfacii i

unul dintre cele mai plcute i interesante

moduri de via,

dar

ocazional poate s fie o surs de frustare i

stress.

3

CE ESTE ETICA ?

= UN SISTEM DE REGULI GENERALE si PUBLICE PENTRU INDRUMAREA CONDUITEI [COMPORTARII] UMANE

- generale se aplic tuturor oamenilor, intotdeauna

- publice nu sunt coduri sau practici secrete

- indrumeaz prin a interzice, permite sau impune anumite actiuni

particulare in diferite situatii

B. Gert, Morality: A New Justificataion of the Moral Rules, Oxford University Press, New York, 1988

R. Fox and J. DeMarco, Moral Reasoning: A Philosophical Approach to Applied Ethics, Holt, Chicago, 1990.

(citat dupa: D. Resnik, Philosophical Foundations of Scientific Ethics, www.physics.emich.edu/mthomsen/resn1.htm)

4

In SUA si alte tri - preocupare deosebit de serioas pentru etica cercetrii tiinifice:

- publicarea unor documente importante pentru pregtirea viitorilor cercettori.

- cursuri universitare de etica cercetarii

- revista Science and Engineering Ethics

- crti

On Being a Scientist. Responsible Conduct in Research, Committee on Science, Engineering and Public Policy, National Academy of Sciences, National Academy Press, Washington D.C. 1995.

J.E. Ahearne, The Responsible Researcher: Paths and Pitfalls, Sigma Xi, The Scientific Research Society, North Carolina, 1999.

Honor in Science, Seventh Edition , Sigma Xi, The Scientific Research Society, North Carolina, 2000.

D. Beach, The responsible Conduct of Research, VCH Verlag, Weinheim, New York, 1996.

The Responsible Conduct of Research in the Health Sciences, Committee on the Responsible Conduct of Research, Institute of Medicine, National Academy Press, 1989.

5

6

7

8

Stiina = rezultatul unor eforturi

colective i de colaborare.

Datele publicate trebuie s fie demne de incredere, corecte i interpretate corect.

ACEASTA IMPUNE O CONDUITA CORECTA

IN CERCETARE, evitarea CONDUITEI INCORECTE

9

CONDUITA INCORECTA IN STIINTA DEFINITII

National Science Foundation (USA):

fabricarea sau falsificarea datelor, plagiatul sau alte abateri serioase de la practicile acceptate, in propunerea, desfurarea cercetrii i comunicarea rezultatelor.

Academia Naional de Stiine a SUA (National Academy of Sciences):

fabricarea, falsificarea i plagiatul in propunerea, desfurarea i comunicarea cercetrii; conduita incorect nu include erorile de judecat, erorile de inregistrare, selecie sau analiz a datelor sau conduita incorect care nu este legat de procesul de cercetare

Responsible Science: Ensuring the Integrity of the Research Process, Report of the Panel on Scientific Responsibility and the Conduct of Research, National Academy Press, 1992.

10

CONDUITA INCORECTA - DEFINITII

Medical Research Council (Anglia):

fabricarea, falsificarea, plagiatul sau inelciunea in propunerea,

desfurarea sau comunicarea rezultatelor i abaterile deliberate,

periculoase sau neglijente de la practicile acceptate in desfurarea

cercetrii. Include nerespectarea protocoalelor stabilite de cercetare dac

aceasta are drept rezultat riscuri inacceptabile pentru fiinele umane, alte

vertebrate sau mediul inconjurtor, precum i facilitarea conduitei incorecte

in cercetare prin contact cu sau ascunderea unor asemenea aciuni ale

altora.

11

Conduita incorect poate fi cauzat de:

- fraud deliberat

- erori oneste sau practici discutabile in cercetare (neglijen, superficialitate in folosirea procedurilor de cercetare, erori necorectate, lucrri de slab calitate)

12

FORME ALE CONDUITEI INCORECTE

Fabricarea de date = prezentarea de rezultate ale unor experiene care nu au fost niciodat executate.

Falsificarea (cosmetizarea rezultatelor) = modificarea datelor experimentale pentru a se potrivi mai bine cu o curb teoretic, eliminarea unor date care sunt prea disparate fa de o tendin general, sau schimbarea unor date pentru a le face concordante cu o teorie, afirmaie sau concluzie.

13

PLAGIATUL

Plagiatul - forme diferite:

- copierea cuvnt cu cuvnt a textului altcuiva fr citarea sursei,

- punerea impreun a unor seleciuni din diferite surse necitate, chiar parafraznd sau reformulnd concluziile i afirmaiile altcuiva i prezentarea lor drept idei proprii

- furtul unor idei din discuii intre colegi, din citirea unui manuscris nepublicat sau a unei propuneri de cercetare nepublicate.

14

PUBLICAREA

Unii autori practic tiina in felii (in englez salami science) adic impart lucrarea in cele mai mici uniti publicabile, pentru a crete numrul de poziii in lista lor de publicaii.

Trebuie s se fac totui distincie intre publicarea unor rezultate preliminare, a unei descoperiri izolate sau a unei lucrri de extindere limitat i publicarea articolelor complete (full papers) care descriu in detaliu o cercetare incheiat.

In majoritatea cazurilor distincia intre articole in felii (salami

papers) i comunicri preliminare este uor de sesizat.

15

CALITATEA DE (CO)AUTOR

Cine trebuie s apar drept (co)autori ai articolelor care

public rezultate ale unor cercetri colective ?

Soluia corect este s fie inclui in lista de autori

numai cei care au avut o contribuie intelectual la

lucrare.

DAR

trebuie s fie creditai toi cei care au avut o asemenea

contribuie.

16

ORDINEA AUTORILOR

In unele ri (sau instituii) eful este intotdeauna

primul,

in altele seful este ultimul in lista autorilor.

In majoritatea cazurilor se incearc reflectarea

contribuiei fiecrui autor prin ordinea din list.

Unele grupuri de cercetare inir autorii in ordinea

alfabetic [dar nici aceasta nu pare a fi soluia cea mai

bun].

17

CE ESTE MAI IMPORTANT ?

ideea original care a dus la rezultatul /descoperirea

publicat()

sau

munca din greu a membrilor juniori ai echipei?

sau uneori redactarea final ?

18

CONFLICTUL DE INTERESE

Comercializarea rezultatelor cercetrii tiinifice i cercetrilecontractuale comandate de diferite firme interesate in rezultatele lor pot fio surs real de conflict de interese, att la nivel instituional ct iindividual. [De exemplu in cercetarea farmacologica].

Consecine posibile:

Pericolul ca cercettorii cu loialiti i interese conflictuale snu acioneze in interesul public

Suprimarea sau distorsionarea unor rezultate ale cercetrii carenu sunt in favoarea sponsorului/finanatorului cercetrii sau infavoarea intereselor personale ale cercettorului asociat cuindustria sau cu o alt instituie extramural

19

CONFLICTUL DE INTERESE

Este datoria etic a cercettorului s prezinte

corect, cinstit i complet rezultatele activitii sale

chiar dac acestea contravin intereselor celui care apltit cercetarea!

H.H. Bauer, Ethics in science, http://www.chem.vt.edu/chem-ed/ethics/hhbauer/hbauer-summary.html.

20

CODURI DE ETICA A CERCETARII

American Society for Biochemistry and Molecular Biology, Code of Ethics,http://www.iit.edu/departments/csep/PublicWWW/codes/coe/Biochemistry.html.

American Institute of Chemists, Code of Ethics of the American Institute of Chemists, 1986,http://www.iit.edu/departments/csep/PublicWWW/codes/coe/American_Institute_of_Chemists. html.

American Chemical Society, Academic Professional Guidelines of the American Chemical Society, 1994; http://www.iit/edu/departments/csep/Publicwww/codes/coe/acs-chem.html .

American Chemical Society, The Chemist's Code of Conduct, 1994, http://www.acs.org:80/membership/conduct/html.

Royal Society of Chemistry, Code of Conduct and Guidance on Professional Practice, August 2001, www.rsc.org/members/code.htm.

http://www.iit.edu/departments/csep/PublicWWW/codes/coe/Biochemistry.htmlhttp://www.iit.edu/departments/csep/PublicWWW/codes/coe/Biochemistry.htmlhttp://www.iit.edu/departments/csep/PublicWWW/codes/coe/American_Institute_of_Chemistshttp://www.iit.edu/departments/csep/PublicWWW/codes/coe/American_Institute_of_Chemistshttp://www.rsc.org/members/code.htm

21

ISBN: 0-309-50025-7, 216 pages, 6 x 9, (2002)

http://www.nap.edu/catalog/10430.html

Committee on Assessing Integrity in

Research Environments

Board on Health Sciences Policy

and

Division of Earth and Life Studies

THE NATIONAL ACADEMIES PRESS

Washington, D.C.

22

IN LIMBA ROMANA

Bunele maniere in tiin. Culegere de reguli i norme

publicat in revista Academica, Feb. 1996, pag. 13-14

(revist a Academiei Romne)

traducere a codului etic al cercetrii elaborat de Comitetul pentru Etica in Stiin al Academiei Poloneze de Stiine, (Chairman Acad. K. Gibinski) sub titlul Good Manners in Science. Collection of Rules and Guidelines Warsaw, 1995.

23

24

25

26

CODUL DE CONDUITA AMERICAN: "The Chemist's Code of Conduct"

(American Chemical Society,1994)

[transcris aici si pentru alte specialitati]*

CERCETATORUL recunoate obligaiile sale fat de:

-