1

RAPORT ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC

Etapa I (Iulie-Decembrie 2014)

Titlu proiect: INFRASTRUCTURA DE SUPORT PENTRU DIAGNOSTIC IMAGISTIC

INTELIGENT

Contractul de finanțare nr: 209/2014

Director: Prof. Univ. Dr. Cristin Constantin Vere

REZUMAT ETAPĂ:

Prima etapă a proiectului s-a întins pe 7 luni (iulie‐decembrie 2014) şi a inclus două

activități: Stabilirea protocoalelor de lucru si depunere patent (activitatea 1.1) și Includere

pacienti, investigatii si monitorizare (activitatea 1.2).

În cadrul primei activități toţi partenerii, sub supravegherea directorului de proiect şi

CO, au efectuat căutări pe baza cuvintelor cheie selectate şi a şirurilor de caractere logice în

domeniile lor corespondente (medicină, imagistică medicală şi bioinformatică), în scopul de a

fi la curent cu toate progresele recente din momentul depunerii propunerii pâna la începerea

proiectului.

După o întâlnire iniţială (on-line, folosind infrastructura de teleconferinţe existentă

pentru eficientizare costurilor), CO şi cei doi parteneri au revizuit și actualizat protocoalele de

lucru pentru etapele următoare. Toate tehnicile şi inovaţiile care vor rezulta din documentele

anterioare vor fi integrate în protocoalele stabilite în cadrul proiectului, asigurând noutatea

abordării.

2

A1.1. Stabilirea protocoalelor de lucru si depunere patent.

Noile protocoale şi metode de diagnostic deţin în prezent cea mai mare importanţă în

domeniul medical. Intestinul subţire este în prezent cel mai dificil de examinat segment al

tractului digestiv, datorită locaţiei sale distale faţă de ambele orificii naturale, utilizate în mod

curent în timpul endoscopiei digestive de rutină. Cu toate acestea, examinarea este vitală

deoarece un număr important de patologii, majoritatea maligne cu implicaţii vitale pentru

pacient, sunt localizate la acest nivel.

Tehnicile de diagnosticare standard sunt limitate la investigaţiile radiologice cu bariu,

push-enteroscopia şi enteroscopia intraoperatorie, arteriografia selectivă, scintigrafia sau

tomografia computerizată. Toate aceste metode sunt fie prea invazive fie nu furnizează date

suficiente pentru un diagnostic precis.

Videocapsula endoscopică (VCE), împreună cu enteroscopia cu balon (simplu sau

dublu), sau în spirală sunt considerate două din cele mai valoroase mijloace de investigaţie

aflate la dispoziţia gastroenterologului. Se estimează că milioane de capsule au fost înghiţite la

nivel mondial în ultimul deceniu. VCE este în prezent metoda de explorare optimă a intestinului

subţire, datorită facilităţii sale de utilizare şi a costului relativ redus.

Un clinician cu experienţă are nevoie de două până la patru ore pentru a analiza

înregistrările video, în funcţie de experienţa acestuia şi de natura patologiei suspectate. Mulţi

factori legaţi de condiţiile existente în camera de examinare pot influenţa interpretarea acestor

rezultate, cum ar fi distanţa de la examinator la ecranul calculatorului, poziţia şi numărul

surselor de lumină, precum şi factori de natură umană, cum ar fi viteza de citire, nivelul de

atenţie şi nivelul de pregătire.

Proiectul INDISIO oferă o Infrastructură Inteligentă de Suport în Diagnosticul Imagistic

(INtelligent Imagistic DIagnosis Support Infrastructure), având ca scop să ofere asistenţă

gastroenterologilor în procesul de evaluare a fişierelor video furnizate de Videocapsula

Endoscopică.

Intestinul subţire este în prezent cel mai dificil de examinat segment al tractului digestiv,

datorită locaţiei sale distale faţă de ambele orificii naturale, utilizate în mod curent în timpul

endoscopiei digestive de rutină. Cu toate acestea, examinarea este vitală deoarece un număr

important de patologii, majoritatea maligne cu implicaţii vitale pentru pacient, sunt localizate

la acest nivel.

Tehnicile de diagnosticare standard sunt limitate la investigaţiile radiologice cu bariu,

push-enteroscopia şi enteroscopia intraoperatorie, arteriografia selectivă, scintigrafia sau

3

tomografia computerizată. Toate aceste metode sunt fie prea invazive fie nu furnizează date

suficiente pentru un diagnostic precis.

Videocapsula endoscopică (VCE), împreună cu enteroscopia cu balon (simplu sau

dublu), sau în spirală sunt considerate două din cele mai valoroase mijloace de investigaţie

aflate la dispoziţia gastroenterologului [Iddan et al, 2000; Swain P, 2003]. Se estimează că

milioane de capsule au fost înghiţite la nivel mondial în ultimul deceniu.

VCE este în prezent metoda de explorare optimă a intestinului subţire, datorită facilităţii sale

de utilizare şi a costului relativ redus. Echipa de cercetare condusă de directorul de proiect i-a

testat eficienţa într-o serie de studii, cu concluzii pozitive şi rezultate publicate [Vere CC et al,

2009; Vere CC et al, 2012]

Sistemul VCE constă dintr-un dispozitiv cilindric cu dimensiuni de aproximativ 26x11

mm şi cu o greutate de aproximativ 3 grame. Senzorul de imagine de la bord captează 4 până

la 14 de imagini pe secundă. Dispozitivul conţine, de asemenea, o matrice cu LED-uri, circuite

optice, un chip de control ASIC, un sistem antenă RFID, şi o baterie ce funcţionează

aproximativ 8 ore (durata medie a unui tranzit GI complet). Filmul rezultat conţine peste 50

000 de imagini, care sunt transmise la un dispozitiv de înregistrare exterior echipat cu o serie

de electrozi, care este uşor de purtat, pacientului fiindu-i permis să efectueze o serie de activităţi

simple. Înregistrările sunt preluate pentru analiza ulterioară cu ajutorul unor staţii de lucru

performante, cu posibilitatea de a fi vizualizate pe un mic ecran LCD ataşat la aparat [Vere CC

et al, 2011].

Un clinician cu experienţă are nevoie de două până la patru ore pentru a analiza

înregistrările video, în funcţie de experienţa acestuia şi de natura patologiei suspectate. Mulţi

4

factori legaţi de condiţiile existente în camera de examinare pot influenţa interpretarea acestor

rezultate, cum ar fi distanţa de la examinator la ecranul calculatorului, poziţia şi numărul

surselor de lumină, precum şi factori de natură umană, cum ar fi viteza de citire, nivelul de

atenţie şi nivelul de pregătire. Unele studii au comparat abilităţile de citire ale

gastroenterologilor raportat la cele ale medicilor instruiţi, precum şi faţă de asistentele medicale

de la gastroenterologie [Sidhu et al, 2007; Hoeroldt BS et al, 2008]. Consensul general a fost

că interpretarea acestor înregistrări necesită o pregătire de specialitate [Cave DR, 2004].

Leziunile pot fi omise în cazul în care examinatorul are alte sarcini la care trebuie să participe

şi astfel accelerează procesul de citire, sau nivelul său de formare nu este suficient pentru a

identifica eventualele modificări.

5

În consecinţă, unul dintre principalele dezavantaje este timpul petrecut pentru a analiza

mai mult de 50.000 de cadre achiziţionate de videocapsulă. Un medic cu experienţă trebuie să

vizualizeze toate imaginile, să identifice leziunile, să marcheze anumite cadre şi să definească

un diagnostic pentru a genera un raport final. Astfel, timpul de examinare şi de interpretare

corectă a imaginilor poate dura mai multe ore. O altă provocare în procesul de analiză a

imaginilor este dată de faptul că o leziune poate fi prea mică pentru a fi reperată cu ochiul liber,

sau vizibilă parţial. În cazul în care este prezentă doar într-un număr mic de cadre, ar putea fi

trecută cu vederea de către examinator.

Obiectivul principal al proiectului INDISIO este de a oferi o Infrastructură Inteligentă

de Suport în Diagnosticul Imagistic (INtelligent Imagistic DIagnosis Support Infrastructure)

pentru asistenţă şi suport decizional în interpretarea filmelor VCE, întro- manieră rapidă şi

fiabilă.

Obiectivele specifice se referă la:

- dezvoltarea unui sistem capabil să primescă ca date de intrare un film VCE, împreună

cu rezultatul unei investigaţii CT, şi să asigure ca rezultat o listă de imagini individuale sau

secvenţe de imagini evidenţiind o leziune a intestinului subţire, reconstruită şi clasificată cu o

probabilitate asociată

- încorporarea diferitelor tehnici de prelucrare a imaginilor în module individuale, cu

funcţionalitate clară, intrări şi ieşiri bine definite, cu respectarea interfeţelor predefinite

- analiza extinsă a mai multor tehnici de investigare efectuate aceluiaşi pacient / zonă de

interes, pentru a oferi un diagnostic mai bun şi mai precis

- interoperabilitatea cu aplicaţiile software similare existente

Aspectele cheie ale INDISIO sunt modularitate, interoperabilitate, standardizare.

INDISIO se va comporta precum un gastroenterolog, în analiza unui film furnizat de

VCE. Fiecare aspect al abordării medicului trebuie să fie analizat şi implementat din perspectiva

unui sistem informatic. Complexitatea procesului de gândire umană nu poate fi egalată de

niciun sistem de inteligenţă artificială, prin acest proiect noi ne propunem să împărţim acest

proces în faze similare, care vor fi transpuse într-o serie de etape uşor de implementat.

Pentru examinatorul medical, un cadru dobândit de videocapsulă este o imagine similară

cu cele achiziţionate de către orice alt aparat de fotografiat digital. Cu toate acestea, pentru o

aplicaţie software, o imagine digitală este considerată ca o serie de informaţii discrete spaţiale

şi de intensitate (aspect şi culoare) ăDougherty, 2009ş. Imaginile digitale (transpuse ca matrici

de valori) sunt compuse din pixeli individuali, având valori specifice pentru parametrii de

6

luminozitate şi culoare. Acestea pot fi supuse unor diferite tehnici de prelucrare a imaginilor

digitale, în special pentru: vizualizare (calitate mai bună) şi analiză (măsurare cantitativă şi

interpretare abstractă) [Deserno, 2011].

În dispozitivele optice CCD (Charge-Coupled Device), cum ar fi cele folosite de VCE,

o serie de celule transformă energia luminii în sarcini electrice; produsul este considerat un

semnal electric continuu care este discretizat într-o matrice dreptunghiulară 2D NxM de valori

discrete întregi. De aceea, imaginea poate fi tratată ca un semnal bidimensional exprimat ca o

combinaţie liniară de funcţii armonice cu perioade sau frecvenţe diferite (de exemplu, sinus sau

cosinus) - identificate drept componente de frecvenţă ale semnalului [Solomon and Breckon,

2011]. Acest lucru poate fi considerat ca o transformare virtuală în domeniul de frecvenţă

spaţială, care facilitează aplicarea tehnicilor multiple de procesare a semnalului pe imaginile

VCE originale.

Pentru a determina maparea conţinutului imaginii în domeniul de frecvenţă, se poate

utiliza Transformarea discretă Fourier (DFT) - în principal exprimată prin magnitudine, şi

cunoscută sub numele de spectrul de putere, oferind detalii despre texturile conţinute în imagine.

Cu ajutorul vârfurilor de sarcină observate la anumite frecvenţe, spectrul de putere este folosit

pentru a identifica periodicitatea de bază prezentă în textura unei imagini. Frecvenţele spaţiale

şi orientările lor sunt, de asemenea, caracteristici importante ale texturilor, iar o multitudine de

aplicaţii software de analiză de imagine se bazează pe caracteristicile localizate spaţial

[Gonzalez RC, 2012].

Următorul pas este concentrarea pe sub-regiuni ale imaginii originale, şi astfel să

realizează trecerea de la analiza globală a conţinutului de frecvenţă a unei imagini întregi, la

analiza unor game de frecvenţe specifice, denumite benzi de frecvenţă. Acestea sunt utilizate

pentru a calcula caracteristici diferite, ulterior necesare pentru caracterizarea texturii. Dacă

întregul domeniu de frecvenţă este împărţit într-un număr de benzi, atunci se poate obţine un

set de caracteristici specifice benzilor, în urma procesului de calcul. Acest set de caracteristici

descrie complet imaginea din punct de vedere al energiei conţinute. Divizarea în benzi de

frecvenţă, şi astfel izolarea intervalelor dorite, se obţine cu ajutorul unui filtru special, centrat

pe valori specifice de frecvenţă (exprimate prin funcţii matematice cu valori diferite de zero,

numai în interiorul intervalului selectat) [Lee and Yoon, 2011; Lau and Correia, 2007].

Această schimbare de perspectivă asupra fiecărui cadru VCE asigură identificarea

secvenţelor de prelucrare adecvate şi a tehnicilor capabile să extragă în mod corect şi să clasifice

conţinutul relevant al imaginilor VCE.

7

Volumul de imagini

rezultate în urma investigaţiilor cu

VCE este semnificativ - zeci de mii

de imagini care urmează a fi

analizate de către medic. O parte

dintre acestea nu prezintă interes din

punct de vedere medical, şi implicit

nici pentru o analiză ulterioară.

Aceste imagini nu evidenţiază un

conţinut clar (Fig. 2a), sau prezintă

un conţinut aproape identic cu

imaginile anterioare (Fig. 2b). În

aceste condiţii, un medic poate trece

rapid la următoarele imagini – prin

urmare INDISIO trebuie să

efectueze o acţiune similară: să

analizeze cadrele şi să decidă dacă

acestea sunt relevante pentru analiza

aprofundată ulterioară sau nu. Astfel,

numai cadrele non-redundante şi

relevante sunt verificate pentru

identificarea leziunilor; astfel

timpul petrecut pentru procesare

este redus în mod semnificativ.

A fost propus următorul plan de

acțiune, actualizat la nivelul

finanțării diminuate.

8

Înaintarea unei propuneri de brevetare la OSIM pentru INDISIO se va face imediat

înaintea începerii diseminării rezultatelor. Directorul de proiect, precum şi membri echipei de

cercetare, au o vastă experienţă cu reglementările OSIM pentru brevetare, prin urmare,

documentarea pentru o propunere pentru un brevet de invenţie va fi inițiată împreună cu

prezenta propunere de proiect.

toate rezultatele obţinute care se califică pentru solicitări de patent vor fi înregistrate la

instituţiile naţionale abilitate, păstrând totodată o repartizare echitabilă a drepturilor între co-

cercetători. Suntem încrezători că rezultatele acestui proiect se vor concretiza printr-o

proprietate intelectuală semnificativă. Ne aşteptăm ca prin intermediul acestui proiect să fie

livrate cel puţin o metodă originală şi un produs final.

9

Toate documentele corespunzătoare depunerii proiectului la Oficiul Român de Stat

pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) vor fi completate corespunzător odată proiectul finalizat.

Îmbunătăţirile aduse acestei propuneri de patent vor fi adăugate ulterior, în conformitate cu

reglementările specifice ale OSIM. Directorul de proiect şi mai mulţi membri ai echipei de

cercetare au deja experienţă în procesul de înregistrare a brevetelor la OSIM şi pot coordona

aceste proceduri.

Pentru a asigura o protecţie adecvată în interesul proiectului, participanţii intenţionează

să respecte gestionarea proprietăţii intelectuale în conformitate cu toate normele Uniunii

Europene, să garanteze că toate drepturile de proprietate intelectuală asociate cu rezultate

potenţial exploatabile sunt protejate corespunzător.

Cea de-a doua fază de gestionare, se va desfăşura după ce toată documentaţia

corespunzătoare este aprobată de către OSIM, şi va urmări protejarea produselor în Europa prin

depunerea cererilor de Brevete la Oficiul European de Brevete (OEB), în conformitate cu

reglementările naţionale şi internaţionale (care precizează că recunoaşterea brevetelor de

invenţie la nivel naţional de este necesară înainte de a solicita recunoaştere internaţională).

A1.2. Includere pacienti,investigatii si monitorizare.

Pacienţii cu următoarele patologii suspectate au fost supuşi investigărilor ulterioare:

hemoragii gastro-intestinale obscure, oculte sau evidente,

anemie feriprivă de cauză necunoscută,

suspectarea bolii Crohn a intestinului subţire,

evaluarea precoce a recidivelor bolii Crohn după tratamentul chirurgical,

colita nedeterminată,

complicaţii refractare sau recurente ale tratamentului medicamentos anti-inflamator

nesteroidian în boala celiacă,

polipi în sindroame de polipoză,

suspectarea unor tumori ale intestinului subţire.

Toate indicaţiile de mai sus vor necesita efectuarea endoscopiei superioare şi inferioare, ca

parte din procesul de investigare clinică. CO în colaborare cu personalul P1 vor efectua aceste

explorări în cursul etapei următoare si vor alege in continuare pacienţii cu rezultate negative

pentru explorarea ulterioară cu VCE.

Toţi pacienţii au primit un formular de consimţământ, fiind solicitată aprobarea comitetelor

de etică independente.

10

INDISIO este un sistem independent, ce se autoîmbunătăţeşte continuu şi este capabil de o

diagnosticare rapidă. Practic, în afară de timpul necesar pentru a transfera filmul compus din

imaginile achiziţionate de VCE către mainframe, sunt necesare doar câteva minute pentru

interpretarea completă a acestora. Analizarea imparţială şi combinată a fiecărui cadru împreună

cu luarea rapidă a deciziilor face sistemul INDISIO cu mult superior altor programe de analiză

existente.

11

Rezultatele etapei

Brevet OSIM elaborat și depus la autoritatea publică (nr. 214/03.12.2014)

Protocol de lucru intern – elaborat (atașat)

12

ANEXA 1

PROTOCOL DE LUCRU “INDISIO”

ETAPA 1 – ORGANIZARE ȘI ELABORARE PATENT OSIM (31.12.2014)

SUB-ETAPA INTRODUCTIVA

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE COLECTARE A DATELOR

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE ANALIZA SI SINTEZA A DATELOR

• Descriere

• Responsabil (partener)

Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE IMPLEMENTARE

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE DISEMINARE A REZULTARELOR

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

13

ETAPA 2 – MODULE DE PRELUCRARE A IMAGINILOR (31.12.2015)

SUB-ETAPA INTRODUCTIVA

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE COLECTARE A DATELOR

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE ANALIZA SI SINTEZA A DATELOR

• Descriere

• Responsabil (partener)

Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE IMPLEMENTARE

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE DISEMINARE A REZULTARELOR

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

ETAPA 3 – CONSTRUIREA MODUELOR DE ANALIZĂ ȘI RECONSTRUCȚIE;

FINALIZAREA APLICAȚIEI INDISIO (30.06.2016)

14

2.3.1 SUB-ETAPA INTRODUCTIVA

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE COLECTARE A DATELOR

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE ANALIZA SI SINTEZA A DATELOR

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE IMPLEMENTARE

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

SUB-ETAPA DE DISEMINARE A REZULTARELOR

• Descriere

• Responsabil (partener)

• Durata de implementare

• Livrabile

15

Bibliografie

Arbelaez P, Maire P, Fowlkes C, Malik J, Contour Detection and Hierarchical Image

Segmentation, Pattern Analysis and Machine Intelligence, IEEE Transactions on 2011, 33:5,

898 – 916

Cave D. Reading wireless video capsule endoscopy. Gastrointest Endosc Clin North Am

2004;14:17–24

Cobrin GM, Pittman RH, Lewis BS. Increased diagnostic yield of small bowel tumors with

capsule endoscopy. Cancer 2006; 107: 22–27

Deserno TM, Biomedical Image Processing, Springer Heidelberg Dordrecht London New

York, 2011

Dougherty G, Digital Image Processing for Medical Applications, Cambridge University Press,

2009

Gonzalez RC, Woods RE., Digital Image Processing 3rd Edition. Pearson Education

International, 2012.

Hoeroldt B.S., A.D. Hopper, M. Karmo, C. Salmon, D. Elphick, A. Ali, D.S. Sanders. Is formal

training necessary for capsule endoscopy?: The largest gastroenterology trainee study with

controls. Digestive and Liver Disease, 2008, 40(4): 298-302

Iddan G, Meron G, Glukhovsky A, Swain P. Wireless capsule endoscopy. Nature 2000;405:417

Ionescu M, Vere CC, Vatamanu OA, Tudor A, Mihalas GI, Informative frames detection in

wireless capsule videos using Gabor filters, Scientific Bulletin of The “Politehnica” University

of Timişoara 2012; In press

16

Ionescu M, Tudor A, Vatamanu OA, Apostol S, Vere CC, Detection of lumen and intestinal

juices in wireless capsule endoscopy, Annals. Computer Science Series – Tibiscus University

2013a; In press

Ionescu M, Vere CC, Streba CT, Vatamanu OA, Rogoveanu OC, Telangiectasia detection

in wireless capsule endoscopy using the color slicing technique, Journal of Digital Imaging

2013b; In review

Kolar A, Romain O, Ayoub J, Faura D, Viateur S, Granado B, Graba T, A System for an

Accurate 3D Reconstruction in Video Endoscopy Capsule, EURASIP Journal on Embedded

Systems 2009:716317

Karargyris A, Bourbakis N, Detection of Small Bowel Polyps and Ulcers in Wireless Capsule

Endoscopy Videos, IEEE Trans. on Biomedical Engineering, vol. 58, iss. 10, pp. 2777-2786,

Oct. 2011.

Koulaouzidis A, Karargyris A, Three-dimensional image reconstruction in capsule Endoscopy,

World J Gastroenterol 2012 August 21; 18(31): 4086-4090

Lau PY, Correia PL. Analyzing Gastrointestinal Tissue Images using Multiple Features. 6th

Conf. on Telecommunications Peniche, 435-8, 2007.

Lee YG, Yoon G, Bleeding Detection Algorithm for Capsule Endoscopy, World Academy of

Science 2011, Engineering and Technology 81

Li B, Meng M Q-H, Computer-Aided Detection of Bleeding Regions for Capsule Endoscopy

Images. IEEE Transactions on Biomedical Engineering 56(4), 2009, 1032 – 1039

Lv G, Yan G, Wang Z, Bleeding Detection in Wireless Capsule Endoscopy Images Based on

Color Invariants and Spatial Pyramids Using Support Vector Machines. Conf Proc IEEE Eng

Med Biol Soc.;2011:6643-6

Papari G, Petkov N, Edge and line oriented contour detection: State of the art, Image and Vision

Computing 29 (2011), 79–103

17

Petruzziello C, Onali S, Calabrese E, Zorzi E et al., Wireless capsule endoscopy and proximal

small bowel lesions in Crohn’s disease, World J Gastroenterol 2010;16(26): pp. 3299-3304

Rajaei A, Rangarajan L, Medical image segmentation using linear combination of Gabor

filtered images, International Journal of Machine Intelligence 2011, Volume 3, Issue 4, pp-

212-216

Rondonotti E, Pennazio M, Toth E et al. Small-bowel neoplasms in patients undergoing video

capsule endoscopy: a multicenter European study. Endoscopy 2008; 40: 488–495.

Solomon C. and Breckon T., Fundamentals of Digital Image Processing - A Practical Approach

with Examples in Matlab, Wiley Blackwell, 2011.

Szczypinski P, Klepaczko A, Pazurek M, Daniel P, Texture and color based image

segmentation and pathology detection in capsule endoscopy videos, Computer Methods and

Programs in Biomedicine 2012, In press

Vere CC, Foarfă Camelia, Streba CT, Cazacu S, Pîrvu D, Ciurea T. Videocapsule endoscopy

and single balloon enteroscopy: novel diagnostic techniques in small bowel pathology Rom J

Morphol Embryol 2009; 50(3):467-474.

Vere C.C, Streba C.T, Gheonea D.I, Iordache S, Foarfă C, Ionescu A.G. Diagnostic value of

videocapsule endoscopy and single-ballon enteroscopy in tumoral pathology of the small bowel.

1st International Conference on Capsule Endoscopy and Double Balloon Endoscopy, 27-28th

August 2010, Paris, France, P82, page 126.

Vere CC, Streba CT, Rogoveanu I, Ionescu AG. Videocapsule Endoscopy of the Small

Bowel, New Techniques in Gastrointestinal Endoscopy, Oliviu Pascu and Andrada Seicean

(Ed.), ISBN: 978-953-307-777-2, InTech, 2011

Vere CC, Rogoveanu I, Streba CT, Popescu A, Ciocalteu A, Ciurea T. The role of capsule

endoscopy in the detection of small bowel disease. Chirurgia (Bucharest). 2012; 107(3): 352–

60.

18

Vere C.C., Streba C.T., Rogoveanu I., Georgescu M., Pirvu D., Iordache Sevastita, Gheonea

D.I, Saftoiu A., Ciurea T. The Contribution of the Video Capsule Endoscopy in Establishing

the Indication of Surgical Treatment in the Tumoral Pathology of the Small Bowel. Current

Health Sciences Journal. 2012; 2(38): 69–72.

Sidhu, Reena; Sanders, David S., FRCP, FACG; Kapur, Kapil FRCP; Marshall, Laura RGN;

Hurlstone, David P. MD, MRCP; McAlindon, Mark E. Capsule Endoscopy: Is There a Role for

Nurses as Physician Extenders? Gastroenterology Nursing. 2007, 30(1): 45-50

Swain P. Wireless capsule endoscopy. Gut 2003; 52:4:48–50

Swain P., At a watershed? Technical developments in wireless capsule endoscopy, Journal of

Digestive Diseases 2010; 11; 259–265

Urbain D, De Looze D, Demedts I et al. Video capsule endoscopy in small-bowel malignancy:

a multicenter Belgian study. Endoscopy 2006; 38: 408–411

Vilariño F, Spyridonos P, DeIorio F, Vitrià J, Azpiroz F, Radeva P, Intestinal Motility

Assessment With Video Capsule Endoscopy: Automatic Annotation of Phasic Intestinal

Contractions, IEEE Trans Med Imaging. 2010 Feb;29(2):246-59

Zhao Q, Dassopoulos T, Mullin G, Hager G, Meng MQ, Kumar R, Towards integrating

temporal information in capsule endoscopy image analysis, Engineering in Medicine and

Biology Society,EMBC 2011, pp. 6627-6630

Zhiwen Y, Wong HS, Wen G, A modified support vector machine and its application to image

segmentation, Image and Vision Computing 2011; 29; 29–40

Director proiect

Prof. Univ. Dr. Cristin Constantin Vere

19