estetica-urâtului

2
Estetica urâtului Urâtul devine o categorie estetică fundamentală alături de frumos prin apariția tratatului Estetica urâtului a lui Rosenkrantz, în 1853. Curentul literar care valorifică această categorie estetică este romantismul, spre deosebire de clasicism, care impunea frumusețea, armonia, perfecțiunea, ordinea, echilibrul. În romantism, scriitorul francez Victor Hugo, considerat unul dintre întemeietorii curentului prin prefața dramei istorice Cromwell, reabilitează urâtul, mutând accentul de pe frumusețea fizică pe cea morală, valorificând antiteza dintre urâțenia/diformitatea fizică și calitățile sufletești ale personajelor (romanul Notre Dame de Paris, cocoșatul Quasimodo). Categoria estetică a urâtului va fi valorificată în simbolism de către poetul francez Charles Baudelaire, în volumul de versuri Les fleurs du mal(Florile răului). Tudor Arghezi parafrazează titlul utilizat de Baudelaire și îl transformă în Flori de mucigai; volumul său de versuri are la bază categoria estetică a urâtului și este inspirat din experiența detenției politice din închisoarea Văcărești dintre 1918 – 1919. Titlul volumului și al artei poetice care îl deschide este un oximoron (figură de stil care asociază doi tremeni cu semnificații contradictorii). Oximoronul este figura de stil dominantă în întregul volum, care ilustrează contradicțiile specifice ființei umane în universul infernal al carcerei; aici oamenii sunt reduși la stadiul primar de bestii, alcătuind o lume decăzută și desfigurată. Frumosul nu dispare însă în totalitate, ci supraviețuiește în interiorul ființei, putând fi recuperat prin apropierea de Dumnezeu, prin amintire, vis și speranță.

Upload: cristina-liliana-stoichita

Post on 25-Sep-2015

7 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Estetica-urâtului

TRANSCRIPT

Estetica urtuluiUrtul devine o categorie estetic fundamental alturi de frumos prin apariia tratatului Estetica urtului a lui Rosenkrantz, n 1853.Curentul literar care valorific aceast categorie estetic este romantismul, spre deosebire de clasicism, care impunea frumuseea, armonia, perfeciunea, ordinea, echilibrul. n romantism, scriitorul francez Victor Hugo, considerat unul dintre ntemeietorii curentului prin prefaa dramei istorice Cromwell, reabiliteaz urtul, mutnd accentul de pe frumuseea fizic pe cea moral, valorificnd antiteza dintre urenia/diformitatea fizic i calitile sufleteti ale personajelor (romanul Notre Dame de Paris, cocoatul Quasimodo).

Categoria estetic a urtului va fi valorificat n simbolism de ctre poetul francez Charles Baudelaire, n volumul de versuri Les fleurs du mal(Florile rului).

Tudor Arghezi parafrazeaz titlul utilizat de Baudelaire i l transform n Flori de mucigai; volumul su de versuri are la baz categoria estetic a urtului i este inspirat din experiena deteniei politice din nchisoarea Vcreti dintre 1918 1919.

Titlul volumului i al artei poetice care l deschide este un oximoron (figur de stil care asociaz doi tremeni cu semnificaii contradictorii). Oximoronul este figura de stil dominant n ntregul volum, care ilustreaz contradiciile specifice fiinei umane n universul infernal al carcerei; aici oamenii sunt redui la stadiul primar de bestii, alctuind o lume deczut i desfigurat. Frumosul nu dispare ns n totalitate, ci supravieuiete n interiorul fiinei, putnd fi recuperat prin apropierea de Dumnezeu, prin amintire, vis i speran.

Poezia Flori de mucigai, care deschide i d titlul volumului din 1931, este o art poetic, exprimnd crezul artistic al poetului: menirea creatoare nu poate fi nfrnt nici n acest univers infernal, n care inspiraia de natur divin nu se mai poate manifesta sau nu mai poate fi recunoscut, latura divin a fiinei fiind incapabil s exprime aceast realitate; ntruct harul creator nu poate s nceteze, sarcina de a scrie este preluat de latura demonic unghiile de la mna stng.Arghezi reprezint, dup Eminescu, cea mai mare nnoire a lirismului romnesc. Criticul literar Eugen Lovinescu, teoreticianul modernismului, afirma: Valoarea operei lui Arghezi const n ineditul expresiei, n capacitatea lui de a transforma bubele, mucegaiul, noroiul n materie poetic (...) el inventeaz pe o arie lingvistic dintre cele mai ntinse pe lexic, sintax, topic, zdrobind convenia literar, sprgnd toate tiparele. Odat cu Arghezi ncepe o nou estetic.