Aurelia Nedelcu . Janet Popoiu . Maria Lupu

c-@. Eseurl de no[o, 10 .6-J

Llterc.turo Romd.nd- pregdtire pentru Bacalaureat -

@Booklet

C--O . CUPRINS .6-J

I. ARGUMENT

ll. EVoLUTTA PROZEI

l.Basmutcutt.. ..........4PovesteaLui Harap-ALb. lonCreangd .... ......... 5

2.Nuveta ......""14. Nuveta istoric6 gi romantice .. . . . .. " " "15Atexandru Ldpuqneanul, Costache Negruzzi " " "15. Nuveta reatist-psihotogic6 ' " ' " '24Moara cu norac,loan Slavlci " " 25

. Nuveta fantasticd . . "35Latigdnci,l'4irceaEliade . ..... "'36

3. Romanut reatistdin secotut atXIX-tea ..... - - -.42Ciocoii vechi sinot,NicolaeFilimon ..... 44

Mara, loanSlavici ........504. Romanut interbetic . . .. . . .. .58

. Romanuttradilionat ...... ' '58BattaguL, Mihail Sadoveanu .......58. Romanu[ reatist, obiectiv .........66/on,LiviuRebreanu .. .....67. Romanul obiectiv, de anatiz6 psihotogica .. . . . . . . .. .77

PddureaspdnzuratiLor. Liviu Rebreanu ...........77. Romanu[ modern subiectiv, de anatiz6 psihotogice -. -. . .. . . . .. -85

L)ttima noapte de dragoste, int1ia noapte de rdzboi. Camil Petrescu . . .87

.Romanu[ reatist-baLzacian. ......94EnigmaOtiliei,i3eorgeCillnescu ... ....95.Romanutexperienlei ..... .'...'.1O5Maitregi,lYirceaEliade . ..1O7

5. RomanutpostbeLic .........118l"loromefii, lYarnPreda .. .ll8

6. Romanul pubticat ?ntre 1960 9i l98O . . . . . .l3l

Detirut,l'1arin Freda .......1327. Romanut postbel.ic dupd l98O . . . . .141

Zmeuradec1mpie, Mircea Nedetciu ......144

.oo )J! oc.

.3

.4

il. EVOLUTTAPoEZ|E| ........151l.Poeziaromantice . .. "... ........ ......151

Epigonii, lYihai Eminescu. . ... 153

Luceafdrul, IYihai Emlnescu .... .151

add [in metru antic], Yilrai f minescu . . 165

2. Prelungiri ate romantismutui gi aLe c[asicismutui .. . ..17ODe demult...,0ctavian Goga .... ..111

3.Poezia simbotisti ....175Plumb.GeorgeBacovia ..... ..17jSonel. Geo.ge Bacovia . l8l

4. Modernismut.. .......186. Particutaritdli ate modernismutui in opera Lui Lucian BLaga ......188Eu nustrivesccoToLade minuni a Lumii, Lucian Btaga ..... ...188Dati-mi un trup, voi munliLor, Lucian Blaqa . . . . 192. Particularit6li ate modernismutuiin opera tui Tudor Arghezi . . . . .196Testame nt, Tudor Arqhezi 196

PsaLm,TudorArghez\.. .....201. Particutaritdli ate modernismuLui in opera lui lon Barbu . . .206Riga Crgptc si lapona Enigel lon Barbu . .

Joc secund [Din ceas, dedus...].lon BarbuS.Poezia tradilionatistd.. .....217

Aci sosi pe vremuri, lon Pitlat . . . . .Z1B

6.Poezianeomodernistd.. ........223Cdtre GaLateea, Nichita S[dnescu . . ZZ4ALtd matematicd, Nichita S[dnescu . ZZB

7.?oezia postmodernd ... ...232Poema chiuvetei, l''lircea Cdrtdrescu . . . 234

lv. EVOLUTTADRAMATURGTET ......238l.Comedia .......238

a scrisoare pierduta, l. L. Caragiale . . . 2392. Forme ate dramaturgiei in teatru[ modern interbetic . . . . . .253

Mesterul Menole, Lucian Btaqa

3. Forme ate dramaturgiei in teatrul modern postbetic . . . . . . .261lsna\arir 'oresc- ....2o

Bibtiografie critic6 se[ectivi 269

.oo )'/) oo.

,n'7

211

c-.o. il. EVoLUTTA PRozEr . N

1) Basmul cultI. DISOCIERITEORETICE

l. Definirea conceptuluiBasmul lsl. basni ,,ndscocire"l reprezintd o specie a genului epic, de oblcel in prc:zd,in

ca[e se nareazd'iplf;mptiri fantastice ale unor personaje reale sau lmaginare, care au puterisupranaturale. Grupate in doud tabere [binele gi rdut). personajete se confruntd. invingdndde liecare datE L,inete

Basmul este o specie a epicii populare, dar apare si in literatura cultd, prin prelucrareamodetulul foLcloric.

Basmul cult, desi es[e o crealle originald, respectd, in mare mdsu16, trasaturile deconstruclie, de atmosferd si de viziune eticd ale modelutui debaza.

Ceea ce le poate diferentia este folosirea insistentd a unor simboluri, caracteruI malcompticat aI actiunii, importanta acordatd descrierii sau dialogului [cu rol secundarin basmulpopufar). modificarea unor [ipologii ale basmului popular, viztunea individua16 despre Lume.

nuanfarea unor semnificalii etc.2. Diacronia specieiBasmuI se dezvoltd in mediut fotctoric, insii suscitd atenfia autorilor cutti. odata cu

intoarcerea rcmanticitor la nepretuitele valori ale iiteraturli popuLare.

in ilteratura romAnd, autori de basme cr:lte sunt: l',]ihai Emlnescu, lon Creangd, loan Slavicl,lon Luca Caragiaie, Barbu Stefdnescu DeLavTancea, l'lihail Sadoveanu.

Lui Petre lspirescu'il revine meritul de a fi publicat antotogia Legendele 5i basmele romAnilorini872.

..a 4 O..

II. CONTEXTUALIZARE/ILUST; :

Prin intermediul povegtilor

circulafie,,observafiuni morale r

glefuite, povestitorul moldoreaetichetarea, f5cuti de junimi5ti,

Povestea lui Horap-Nb acnrepSstreazi trisiturile fundan*personaje cu puteri supranatrse individualizeazl prin dimens

numSrului de probe la care esfiunui protagonist fSri puteri ssurprinzitoare a dialogului; pripersonajelor; prin localizarea gi

care intrerup firul acliunii 5i miiTEMA dezvoltat5 este, la n

lon Creang5 grefeazd pe aceadnu mai sunt semne contrare"manifestare care se completeael nu pornegte la drum penbu aci pentru a o primi in sine- Tmnecesare, modelarea morali, a9i iubit. Abia la capitul acesil

infelepciunii.De altfel, nici nu existS in a

Spinul, Ursul, Cerbul, impiratuunor situafii limitS, de a se verifi(Sfanta Duminicd).

Ca in orice basm, in foicitfIrS urmagi, animalul ndzdrhran,recompensa, cSsStoria, cifreh r

Textul face si rSzbat5 vizllcicd era odata...", separi lurneacele") de timpul povestitonl

,,poveste", aceasta trebuie s5 fiece ating punctul maxim: "rdzbt

Co nte m po ra n e itatea/realiEdemitizatS. Se cilStoregte,ato,

in circumstanfele date, ane

impunitoare.lronia apare firesc in paslu

nunta impdrdteascS au fost pd

II. CONTEXTUALIZARE/ILUSTRARE

Poves[eo Lui Horop-Atbde lon Creang6

Prin intermediul povegtilor 9i al povestrrilor sale, lon Creangi (1837-1889) repune irr

:'rculafie ,,observafiuni morale milenare" (G. Cilinescu). Cu mijloace populare, mult nuanfal,.: ;i. efuite, povestitorul moldovean creeazA o opera inconfundabilS, inclepirtandu-se radicai de

=:rchetarea, flcuti de junimigti, drept ,,scriitor poporal".

Povestea tui Horap-Alb apare in 1877 ,in revista Convorbiri literare, fiind un basm cult. Scrir':r-e.r

-:streazi trisaturile f undamentale ale speciei in varianti populara: intAmplSri fabuloase ,

:=r-sonaje cu puteri supranaturale, conflictul dintre bine gi rdu, victoria finalS a binelui, dar ea

.. indrvrdualtzeazA prin dimensiunile ample rezultate din prelungirea conflictului, din sporire,,

tnrlrului de probe la care este supus eroul, din am3narea deznodamantului; prin construirea-ri protagonist firi puteri supranaturale, chiar fard calititi exceplionale: prin ponderea

.-:rprinzitoare ar dialogului; prin dinamismul acliunii 9i verva povestirii; prin individualizarea

,:.sonajelor; prin localizarea 9i umanizarea fantasticului; prin oralitate 9i umor; prin digresiunile

,..-e intrerup firul acliunir gi mijlocesc comunicarea direct5 a naratorului cu cititorul.

TEMA dezvoltati este, la modul general. lupta dintre bine 9i riu. in calitate de autor cult,- Creanga grefeaza pe aceasti schema povestea unei rnitieri. Din acest motrv, binele 9i riul

nai sunt semne contrare, ln raport de excludere, ca in basmul popular, ci forme de': rifestare care se completeazS. Fiul de crai este insugi princrpiul solar din basmul popular, dar

- --r pornegte la drum pentru a readuce luminain lume, strivind forlele raulul 9i aleintunerlcului,

:::rtru a o primi in sine. Traseul lui iniliatic presupune,,invSfarea" unor experienle de viala

--.sare. modeiarea morali, acumularea devirtuli care si ipermiti s5 devina unimp5rat bun, -.tit. Abia la capJtul acestui drum el poate d5rui, la randul sau, lumina dreptSfii si a

,= epciunii.le altfel, nici nu exist5 in aceast5 operi o confruntare propriu-zisa. fizica, intre bine 9i rau.

: ,.-;1. Ursul, Cerbul. imparatul Rog reprezintS pentru erou tot at6tea provociri de a face fa!5

-, situatii limitS, de a severifica pe sine grde a cintiri roiul prieteniei(Calul)sau al providentei

:'. -:a Duminic5).

l:inoricebasm,in PovesteoluiHarop-Albaparmotivecaracteristice,cumarfi: impdratul-. : -..rrasi. animalul nazdrivan. superioritatea mezinului, c5l5toria, incercirile eroului, pedeapsa,

- , -'rpensa. cisitoria, cifrele magice (cifra trei).

lrtul face si rizbati viziunea despre lume a unui autor care, inc5 din formula inilial5 ,,Amu

-. :,a odato...', separa lumea inchipuit5 de cea realS 9i timpul evenimentelor (,,pevremurile

r:: 1 de tlmpul povestitorulli (,,in ztua de astazi"). Cum Harap-Alb triiegte o adev5rati

.:ste". aceasta trebuie sI fie captivantS. Lumea cireia'ii aparline el este callficati prin insusiri

: . - '.g punctul maxim: ,,razboaie grozave", ,,drumurile pe ape 9i pe uscot [...] foarte incurcate"

l:ntemporaneitatea/realitatea este lipsita de asemenea amenintari, dar, in acelagi timp,

-'-;-:zat5. Se cal5toreste ,,ogo de uSor Sifara primejdii", deci fSrd intampl5ri senzalionale.

rr circumstantele date, aventura eroului este 9i mai impresionanta, iar biruinla lui 9i mai

-:unatoare.lronia apare firesc in pasajLrl final al textului, in care fabulosul 9i realul se'inirepatrund. La

-unta impariteasc5 au fost pofti\i ,,crai, craiese 5i mparaft, oameniin sama bagafi", dar tri ,,un pacat

ooo 5 o..

+ Eseuri de nota 10 - Literaturo romAna - pregatire pentru Bacalaureat

cie povestariu" - indeletnicire ner5splStit5 incieajuns in toate timpurile, deci ,,fara bani inltuzunariu". $i in timp ce la aceasta petrecere fdrl sfArgit ,,cine se duce acolo bd 5i mananca",,pe

irs ,:,ot. ctne are bani bea gi manAnca, iara cine nu, se utta 5i rabda". Antiteza ,,acolo" ,,pe la noi"

st;,:bilcste diferenfa intre nascocire, unde totul este posibil, gi adevarul vietii imediate, care

tcr-i i f ,rzice delicit-il imaginatiei.-i',,irl, nominal, este alcituit dintr-o alSturare a unui substantiv comun, ,,povestea", cu unui

ci'(-ri-,i'i!r,,,Harap-Alb". Primul termen ii promite lectorului o istorie deosebiiS, un destinr.,i:l.ri.abil, care meritd efortul naratorului de a-l relata, dar 9i stridania cititorului de a-lr ,-l'roaste.,,Harap-Alb" este un nume format din substantivul ,,harap" (formd Iiterar5: ,,arap") cu

ilrieiesul ,,rob",,,slug5 neagrS" gi adjectivul ,,alb", sugestie a stirii de rnocen!) a eroului. Asocierea

l,:lor doi termeni este oximoronicS 5i poate evoca inerenta coexistenf) a binelui cu riul, inorice personalitate, complexitatea vielii care se manifestd dincolo de separafia clarS a

.rii-^vdrului de minciun5 9i a esenlei de aparen!5. Totodat5. numele reflecta cele doui stadii

rrrajore ilustrate de protagonist: novicele gi inifiatul. Novicele devine rob pentru c5 nu are

suficientd experien!5 de via!5 9i nu distinge suficient de clarvaloarea de nonvaloare. El trebuiesi parcurgS stadiul suferin!ei (,,negru') pentru a-i inlelege semnificafia 9i proporfiile, s5

cunoasci postura de slugS devotati, pana cAnd va fi un stapanitor chibzuit. lniliatulva 9ti sicSntareasci binele si riul,'intrucat le-a triit pe amAndouJ 9i se va pune neconditionatin slujba

binelui (,,alb").

Eroul primegte acest nume abia in scena in care debuteazS cu adevlrat procesul lui de

formare (coboari in fantani ca fiu de craisi, jurandu-icredinfi Spanului, iese ca rob);iil pierde

atunci cAnd traseul iniliatic se incheie (recompensarea 9i nunta).

in consecrnfS, chiar titlul sugereaza caracterul de bildungsroman al operei (brldungsromanul

este roman al forrn5rii, al initierii).

Povesteo lui Horap-Alb este istoria unei etape de viafi, cind adolescentul entuziast si

neexperimentat se transform5 intr-un adult echilibrat 9i abil.

CONFLICTUL este generat de scrisoarea primitd de la Verde-impirat, care isi roagi fratelesa-l trimiti pe unul dintre fiii sJi ca urmas vrednic la tron. Ambilia fieciruia dintre cei trei biieliai craiului este bine surprins5 de lon CreangS, intrand intr-o competifie pentru sansa de a deveni

conduc5torul unui regat 9i, implicit, de a fi feciorul cel mai demn de stinra tatdlui.Egecul celor doi frati. cel mare 9i cel mijlociu, determinS mahnirea 9i reprogurile craiului:

,,ia spunefi-mi, ruSinea unde o puneft? Din trei feciori catt are tata, niciunul sa nu fte bun de ntmtco?!

[...] Sa umblati numai a$a, f runza frasinelului. toata viala voastra 5i sa va laudali co suntelifeciori de

craiu, asta nu miroasa a nas de om...".

Conflictul lSuntric al mezinului este surprins, in acest episod, prin notalii organice: se face

,,ros cumii gotca" tri ,,incepe a plangein inima sc". Dar acest tip de conf lict rSmAne unul secundar,

descoperit inca o data doar in scena in care Harap-Alb, coplegit de dificultitile misiunilorincredinlate de SpAn, se lasd tentat de gAndul sinuciderir: ,,Se vede ca m-a nascut mama

intr-un ceas rau sau nu 5tiu cum sa mai zic, ca sd nu greSesc inaintea lui Dumnezeu. Ma pricep eu

tare bine ce ar trebui sa fac, ca sd se curme odata toate oceste". insa basmul nu este interesat de

adancimi psihologice, ci de spectaculosul intAmplSrilor 9i al conflictelor exterioare, a9a c5

accentul se pun€ pe mSrefia faptelor 9i pitorescului eroilor.

Conflictul exterior reuneste mai multe opozilii pe m5suri ce acfiunea inainteazS, dar toatese leagi de prezenla sau de intervenlia catorva personaje: Spanul, impSratul Ro9, fiica acestuia.

r.O 6 Ooo

$mbolistica ornului spin Si a coarneni ,insemna-ti'- ae po*tl

Sfetuit de EtAlsar- b plecncfrdl de crai nu ii poate oao[-ftffiuifrad:i e rdi 5i & buri"" cetrnesocoti indemnul. dar trtreledriiivorcontribui la fonnarea clorincipiu benefi c/princifiiu n*cu opozilia neofiVini.tiator-

Sp3nul nu este cu aderffirpe care atit de usor l-ar fi PUhJ

i-a smuls scrisoarea craiului cfrface pe Harap-Alb si-Si piardf,

confruntiri cu necunoscufuL clapru modelator al protagor*silt

este precizat inci de la incepuFlarap-Alb, sluga:,si otdta vrurrmezinul craiuluiva fi rob panace

ca adolescent naiv gi se va afunrinvergu narea Spdnului imfi

doar ca si tin5 minte ce i-a port

viclean",,,slug5 netrebnici', .sfudevin5 neverosimil. Calulii deapotrivit revelatiilor, care este afume cAteodato, pentru ca frc. W r

a respectirii cuv3ntului dat a sin{elepciune 9i ribdare.

SpSnul ii impune protagoniS

impdratul Rog prelunge*e ,nrimpiratului Rog. Aceeagi obstincapcane ingenioase (somnul inpoate sesiza giin cazulimpirdla numir), protagonistul descof

Si aparenti.,,Farmazoana" agazd si ea" a

dac5 smicelele de mir magice.

turturica ei. Dar, de fapl ace#;a-linvia pe Harap-Alb, dupi efiului de crai sunt false gi ci fiegtiin!5 la glefuirea caracterului I

coNSTRUgfrASUBIECIt Ioricirui basm: prezentarea rnec

care dd nagtere conflictului frm

urmag la tron) - intriga; cal5tori

Eseuri de nota L0 - Literatura romand - pregatire pentru Bocalaureat lt

Slmbolistica omului span gi a celui cu pSrul rotu derive din concepfia popularS. Acegtia sunt

oameni ,,insemnali", care poarte o pecete demonicS.

Sfituit de tatil s5u, la plecarea de acas5, s5 se fereasc b ,,de omul ro5, iara mai ales de cel spdn",

'rul de crai nu ii poate ocoli. Tot in vorbele craiului rdsunJ avertismentul ,)n calatoria ta ai sa at

,rebuinfd 5t de rai gi de buni", ceea ce inseamni c5, in inlelepciunea lui, tat5I intuiegte ci fiul li va

resocotiindemnul, darintrevede folosul acestei neascultiri. $i bunii (Calul, Sf6nta Duminicl)9i.aii vor contribui la formarea celui c)ruia i-a fost sortit sI ajungi impdrat. Antinomia ireductibili,

:.incipiu benefic/principru malefic, din basmul popular, este inlocuitS in opera lui lon Creangi

- -r opozilia neofit/inifiator.Spinul nu este cu adevdrat dugmanul de moarte al t3niruluiint6lnit in padurea labirinticS,

:-: care atat de ugor l-ar fi putut ucide, dupd ce a aflat de la el cine este giincotro se duce si

-. smuls scrisoarea craiului cdtre imparatul Verde. De aceea, strddaniile lui pline de uri de a-l

'=:e pe Harap-Alb s5-9i piarda viala par absurde. Ele trebuie inlelese ca impulsuri spre noi

----fruntari cu necunoscutul, cu feiurite primejdii, ba chiarcu imposibilul. Spanul este cel mai

..:i'u modelator al protagonistului 9r nu un veritabil antagonist. Rostul luiin viafa fiului de crai

-:-e precizat inc5 de la inceputul stabilirii relafiei inverse, cand Sp3nul devine stipAnul, iar

-..: p-Alb, sluga: ,,5i atdta vreme sa ai a ma sluji, pana c1nd ii muri gi iar ii invie". Cu alte cuvinte,

=:inul craiului va fi rob pin5 cand va muri ca fiu de crai 9i va renagte ca impirat sau va dispirea

. -dolescent naiv gi se va afirma ca adult responsabil, capabil s5-9i asume singur sarcini dificile.

l-rversunarea SpAnuluiimpotriva vrednicei sale slugi, gesturile sale exagerate (il pdlmuiegte

: -.. ca si !ini minte ce i-a poruncit), vorbele necuvenit de aspre 9i riutdcioase (,,fecior de om

-.--an", ,,slugi netrebnicS'i ,,slugd vicleanS") fac ca intregul comportament al personajului s5

, =. ni neverosimil. Calul ii dezvSluie biiatului, intr-un moment al inilierii pe care il consider5

- rivit revelaliilor, care este adevdrata menire a SpSnului: ,,$i unii de aceStia sunt trebuttort pe

-'= cateodata, pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte". Harap-Alb inva!5 astfel leclia umilinfei,-=spectirii cuvSntulur dat, a supunerii in fata uner forfe superioare, pe care s-o domine prin

- :elepciune gi ribdare.Spanul ii impune protagonistului cele trei 'incerciri caracteristice oricarui traseu 1niliatic, insi

-:iratul Rog prelungegte,,muncile" eroului cu alte obstacole, la fel 9i ,,farmazoana", fiica

::ratului Rog. Aceeagi obstinatie de a scSpa de grupul nedorit de pelitori, pe cii ocolite, cu

r::ane ingenioase (somnul in casa incinsi de aram5, ospitul de proporfii fabuloase etc.) se

.:e sesiza 9i'in cazulimpiratului Ro9. La curtea acestuia, in fala altorincercdri dificile (cinci

. --mJd. protagonistul descoperi valoarea prieteniei gi a soiidaritSfii, diferenla dintre esenf5

. : : renli.:?Tmazoana" asazl 9i ea, aparent, o piedica in calea eroului. Promite c5-l va urma numai

,- . smicelele de m5r magice, apa vie 9i apa moarti vor fi aduse mai iute de calul lui gi nu de

.- -..caei.Dar.defapt,acesteavorfi instrumentelemiraculoasepecarefatalevafolosi pentru

-. a pe Harap Alb, dupa ce Spanuliiva tiia capul. Se'infelege de aici ci vrijmigiile din jurul

-. cre crai sunt false 9i ci frecare dintre opozanfi participJ intr-o anumiti m)sur5 9i cu buni, -,; la glefuirea caracterului tAnirului prin!

CONSTRUCTIASUBIECTULUI. Subiectulse organizeazZin cateva nuclee mari, caracteristice

-:-ri basm: prezentarea mediului familial din care va iegi protagonistul expoziliunea; lipsa

.-= :.a nagtere conflictului (impJratul Verde nu are descendenli pe linie masculina, deci nicr

.. e tron) intriga;calStoria mezinului pani la marginile iumii, spre a-gi primiinvestitura 9i

o.O 7 a..

'i Eseuri de nota 10 Literatura romana - pregotire pentru Bacalaureat

depSgirea probelor - desfSgurarea actiunii; moartea gi renagterea simbolic5 a eroului, precum

9i pedepsirea,,raufacitorului" punctul culminant; risplata (primirea impJr5tiei) si nuntadeznodamantul.

Degi schema narativa e una tipici speciei, iar tema 9i motivele literare utilizate de lonCreangd au circulalie universalS, Povesteo luiHarap-Alb rSmine, indiscutabil, o creatie orrginalS.

incJ din expoziliune se face trecerea dinspre lumea fabuloasl a povegtii spre universul real.

Craiul este un birbatvaduv, cu trei feciori. ingrijorat ca nu cumva ,,niciunul si nu fie bun de

nimica" si pus, prin scrisoarea trimisd de fratele s5u, in postura de a fi el cel dintai care verificicalitSlile fiului care-i va urma la tron lui Verde-impirat. Agadar, el reprezintd tatil grijuliu 9i

responsabil, preocupat de viitorul propriilor copii 9i de reugita lor in viala, in conformitate cu

virtufile lor.

in schimbul initial de replici dintre tatS 9ifii, fratele crarului devine ,,mosulvostru", denumire

ce reprezintS o desacralizare, o coborire rapida a acliunii gi a personajelorin universul familiarlectorului 9i al vie!ii obignuite.

Ca in orice basm, coordonatele spaliale (,,intr-o tar5",,,intr-o alt5 !ar5, mai depirtata",,,la omargine a pamantului", ,,la altS margine") 9i cele temporale (,,odat5") raman totusivagi. Nararea,

fJcindu-se in general la timpul prezent, lasi impresia unui imediat al desf5gurJrii evenimentelor,care se petrec chiar sub privirile lectorului-spectator.

INTRIGA se leagb de motivul lipsei, cea care antreneazi acliunile menite s5 anulezedezechilibrul. impiratul Verde nu are decat fete gi atunci unui dintre b5ietii craiului, cel mai

destoinrc, este chemat sd preia conducerea impir5tiei unchiului ,,cAzutlazAcare". Expoziliuneagi intriga se intrepitrund, intr-o derulare rapida a firului evenimentelor.

DESFASURAREAACTIUNII prezintd cateva momente importante care compun povestea unei

inifieri: trecerea podului, intrarea in labirint,'intalnirea calauzei mincinoase, coborarea in fantani

9i dobandirea altei identitati, trecerea celor trei probe inifiatice, din care ultima se amplificS,adiugandu-i-se alte 9ase,,munci".

Craiul, deghizat in urs, ii agteapti sub un pod, la iegirea din impSr5fie, pe feciorii sii care, pe

rAnd, i9i anunfi plecarea catre finutui unchiului lor. Numai mezinul, cu un fond sufletesc mai curai

9i primind sfaturiie Sfintei Duminici, ivite in calea lui ca o cersetoare ,,garbov5 9i neputincioasS".

depSgegte ameninlarea cireia nu-i f5cuseri fafi frafii mai mari. El ii cere tatalui. la indemnulbitrAnei, calul, armele si hainele de mire cu ajutorul cirora maturul facuse candva acelagi drum.Astfel echipat, el reface experienla initiatici a pSrintelui s5u, c2gtigand prin calul n5zdrivan unprieten de nidejde 9i un bun cunoscitor al tuturor obstacolelor destinate tin5rului siu stipan.

Trecerea podului semnificJ inceputul experientei de formare care, in opinia lui Mircea Eliade,

se face departe cle spafiul familiar neofitului.in mod firesc, urmJtoarea proba este intrarea in labirintui pidurii dese. in acest spatiu isi va

face aparifia cblArna mincinoasS, de fapt principalul , pedagog" al tan5rului: Spanul. Acesta defineo gtiinfi a vietii necunoscut5 neiniliatului, de aceea ii va fi u9or, iegindu iin cale de trei ori, de

fiecare datd cu c alta inf5!i9are, s5-l ademeneasci pe prin! gi s5-l faci sa se tocmeasc5 slug5.

Fantana in care coboar5 fiul de crai,indemnat de Span s5 se racoreasci, este echivalentul grotei,

spaliu intunecat, cu virtuti materne. un fel de pantece simbolic ce pregategte o nou5 nastere. Din

ea va iegi la lumin5 t2narul cu o alti identitaie: ,,De-acum inainte sa 5tti ca te cheama

Harap Alb: aista lt i numele 5i altul nu". Pierzandu 9i numele 9r rangul, el va trebui sa dea ascultareabsolut5 asprului initiator.

..O 8 oor

-J\L I UL L-L /

:, -

covpozlTlo\:_ j...:,

I ncipitu I

:

.-',1.'

-r.ao1,Y

' .aLo') t....

rean Chevalier-. l. . - -: - .

- 'i-rid.

n

a.

:5

Si

J

ir

c

t.

r.

ri

a

ri

a

1,

t.

Eseuri de nota 10 - Literatura romana - pregdtire pentru Bacalaureot $

Spanuliiva pretinde neofituluisd aducS,,salSti" din Gridina Ursului, pielea cu pietre prelioase

: :apu cerbului fermecat, iar apoi pe fiica impiratului Rog, de solie.

in cazul primelor dou5 probe, eroul este ajutat de Sfanta Duminic5 9i de calul n)zdr5van,

-:-rru a infrange puterea maleficS atat a ursului (simbol al intunericuluil), cat gi a cerbulur

. .rbol al arborelui vielii, al drumului spre lumina zilei:). Ultima incercare presupune o dificultate'-a mare gi un numar sporit de inifiatori. impiratul Ro9 le cere lui Harap-Alb 9i ajutoarelor lui

.:ril5, FlSmanzilS, SetilS, Cchila, Pasari-LIti-Lungil5) si doarma in casa de arama incinsa, s5

'.:a fati unuiospSf uria9, si despartS fSra gres macul de nisip, s) o pizeasci pe timpul noplii

:-.'ata de impirat cu puterl de vrSjitoare, sJ o deosebeasc5 de o alta leit5. Toate aceste

,-::3co e sunt trecute cu bine, ele vizind calititile exceplionale ale iovari;ilor de drum ai

--- , L-, sau puterile donatorilor (furnicile, albinele). Urmeazi solicitarea feteiimpiratului Ro9 de

.- .= aduce. de unde se bat munlli in capete, smicelele de m5r, apa vie 9i apa moartS, prob5 in

-:-: se verificd, de fapt, istelimea calului.

PUNCTUL CULMINANT reprezintS momentul suprem al inifierii, moartea simbolici a lui

-.-ap-Alb, inf5ptuiti de cdtre Span, care ii taie capul ca pedeapsi pentru dezv5luirea imposturii

- ot aici este integrati 9i pedepsirea Spanului de citre calul nizdravan, care il urc5 pind la

--' si apoili da drumul din inalt. Este, simbolic vorbind, ieslrea din sceni a initiatorului, dupi

-=. adus novicele la treapta cea mai de sus a pregitirii sale pentru viat5. Disparitia lui

-.'::-A b echivaleaz5 cu dezlegarea luide juramAntulde credin!5 fa!5 de Span, cu moartea lui

,: : ;13 si renagterea ca fipturi princiarS, apt s5 devinJ conducJtorul unei impirSlil.DEZNODAMANTUI reintoarce acliunea ia caracterul ei convenlional: eroul primegte

':=:,:, fi are loc nunta cu fiica impiratului Ro9. Realitatea este reconveriitd in fabulos, caci-, ---. 'nceputi in i//o tempore, nu s-a incherat nict astAzi.

-.:"d in vedere substanla realist5 a intimplSrilor, descrfrabile dincolo de vegmintele lor

'.:-. l:se. se poate afirma c5 avem de-a face cu un basm nuvelistic.

COMPOZITIONAL, Povesteo lui Harap-Alb se definegte prin prezenta formulelor specifice-.:--,r ri. Cea introductiva face translalia bruscS pe tiramul fictional: ,,Amu ctcd era odatointr'' , i ,r.,cratu.careaveatret feciori'. Forma regionalS a adverbului ,,amu", precum 9i prezenla lui

- ,:.:ttul frazei inifiale fac ca discursul narativ sa dob2ndeasca inci de la inceput caracter dej . -:fe.

lncipitul realizeazA o pendulare sesizabrl5, in mai multe randuri. de-a lungul naraliunri:-::r'.. lumea realS citre aceea inchipuit5 9i invers, prin interventi le unui povestitor care se

. - --.:aza parci unui auditoriu familiar 9i captivat: ,,Dar ta sa nu ne departam cu vorba 5i sa incep

.::iina f trul povettii". Naratorul Si lectorul aparlin agadar ordtnii concrete,. .,-ajele unlversului imaginar. $i, cu toate acestea, fabulosul nu este decAt un real deghizat.

I -.'i ce deschide textul cu forme verbale de imperfect, menite sa stabileasci un cadru

:,: ,--emporal, oricatdevag, autorul recurge la perfectul compus 9i la perfectul simplu, pentru

i :,::.3 indep5rtarea in timp a faptelor (,,imparatul a scris carte", ,,craiul, primtnd cartea,indata-'-;:rstret fectorit"), iar apoi valorrficd din plin formele de prezent, transformand povestirea

-.^ spectacol fascinant care se joaci sub ochii crtitorului spectator. Prezentul devine timpul', ::o r a J tutu ror instanlelor na rative: povestitor/cititor/personaj.

: Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Diclionar de simboluri, vol. 1, 3, Editura Artemis, Bucuregti, 1995: lbid.

ooO 9 O..

11

*; Eseuri de nota 1-0 - Literatura romhnd - pregatire pentru Bacalaureat

Formula mediane este repetitivd 9i, prin continut, creeaze sincope intre realitate sifictiune:,,Dumnezeu sa ne fie, ca cuvAftd din poveste, inainte mult mai este". DupS fiecare aparitie a sa,

incursiunea in imaginar este mai pasionanta, intreruperea indeplinind rolul unei necesare pauze

in derularea spectacolului: ,,Dar ia sa vedem, ce se mai petrece la masa dupa ducerea luiHarap-Alb?

- Hei, hei! zise Spanulin sine, tremurAnd de ciudd: nu te-am stiut eu ca-mi eqti de aceStia, ca de

mult ili faceam felul!".Finalul inchide rama povegtii, intorcandu-l pe cititor in temporalitatea lui istorici unde

intotdeauna vor exista bogali 9i sJraci, huzurealS gi lipsuri.Formula de incheiere, specifici basmului, este construiti sub forma prozei rimate, cu efect

muzical, armonios: ,,$i a linut veselia ani intregi gi acum mai tine incd; cine se duce acolo bd gi

manAncd". incheierea propriu-zis5 este dizarmonicS, sub aspect sonor: ,,tar pe la noi, cine are banibea si manAnca, iard cine nu, se uitd si rabda", semn c5 odat5 ce istorisirea a ajuns la sfarsit,plScerea spunerii se curmi si ea. Lumii idilice a povegtii ii ia locul, irevocabil, tJramul arid al

realit5!ii.Personajele acestui basm se grupeaza in cAteva categorii specifice: eroul solar - Harap-Alb;

rJufic5torul - Spanul; ajutoarele - calul, Sfinta DuminicS, GerilS, Fl5manzila, SetilS, Ochil5,PJs5ri-15!i-Lungili; donatorii - crSiasa furnicilor gi criiasa albinelor; personajul ciutat: fataimpJratului Ros. Dincolo de functia lor propriu zis5, ele triiesc prin limbaj, sunt schemeumanizate prin rostire. Dialogul le di viati si le impune ca veritabile prezenfe:

,,- Din partea mea, mancarea-i numai o zabava: bauturica mai este ce este, zise Setila [...].- Acum de ne-ar da odata ce ne-ar da, zise Fldmanzila, caci ma roade la inima de foame

ce-mt e!

- la mat ingddutlt oleaca, mai, zise Ochila, ca doar nu v-au mas goarecii in pantece".

Deoarece in basmul lui lon Creang5 fabulosul stabilegte numeroase puncte de contact cu

realul, protagonistul nu are insugirr supranaturale gi nici nu reprezint5 un ideal masculin defrumusele ori de vitejie. in acelasi timp, fiintele ndstrugnice. Gerili, FlSmanzilS, Setila, Ochi15,

Pasari-Lali-Lungil5 sunt hiperboliz5ri ale unor defecte (omul vegnic friguros, nesitul etc.) sau

calit5!i umane (acuitatea vizuala deosebrtd etc.). Angajate in conversafie, personajele luilon Creanga sunt oameni obisnuiti, din lumea satului, plini de vervd gi de umor.

imparatul Verde susline cJ vicleanu I cerb ,,este solomonit, intors de la fala sau dracul mai stie

ce are de'i a5a de primejdtos"; GerilS intreabS, viclean, despre impiratul Ro9: ,,Dcr n aveti stiintaca inallimea sa este tata flamanztlor 5i alinsetatilor?": imp)ratul Ro9 se autoindeamn a: ,,Dar, pAna

und-altd, ta sa ma duc sa vdd; ales-au nasipul din mac acei nespalafi, care-mi rod urechile sa le dau

fata?".Fiecare personaj are rolul sdr.l bine stabilit in aceasti aventurS de formare care ia proportii

neobignuite. Craiul ii d)ruieste mezinului o bland de urs, caci gtie cJ ii va fi de folos (proba

aducerii salatelod; crdiasa furnicilor si maiapoia albineloriidaruiesc, fiecare, cate o aripi (proba

separJrii macului de nisip si a ider-rtlficJrii fetei de imparat); fipturile himerice il avertizeazi pe

Harap-Alb, fiecare la randul sJu, ci nu va reugi s5 treaci obstacolul pe care il are in fata (proba

aducerii ,,farmazoanei" ca sotie pentru Span), daca nu-i va lua ca tovarSgi; fiica imparatului Ros

cere s5 i se aduca smicelele de m5r, apa vie gi apa moartS, intelegand ci va avea nevoie de ele(proba morlii ;i a reinvierii simbolice a eroului). Niciuna din experienfele protagonistului nu este'intamplStoare, r.hiar calul ii mirturisegte ca drumul pe care il vor face impreuni nu ii este

..o 10 ot

necunoscut, deoarece l-a nni Iin fapt aceea a maturizirii, gi o

neinduplecafi, toli cu misiunea'"'lezinul craiului est= ::-:' cre prin lapre . i l- i Oe 11,glor_-

t ra uie. tatte S't- - -,'d r; doua .

l i-^ de 6ele trr. _

'lalta cJ ),d' :

'.-)rniLdinLo:t.''.

-:l ,milostenia' f:,. ,= .

: 'l de vorbe, :

' I,arec (Lr-- . '

re v iTp rOi C

. tayioilePl '':..-. -

: cr :Jpf d L'( ri

'..l..upetJr( - ^

:,.'-r i,,harap )si aL:: r: : .

iut6nd esente.l rrportamenlrr ' t:-, i

ai-tJi. 1'e( ano [ ' '

n e. Harap -e in ce mai grele, se plSnge

gandul sinuciderii. in acelagi I

intocmai sfaturile primite- De;sau de ceilalfi iniiiatori. incepr

alSturi de el o consideri furdardoar intervalul de agteptare tdistinge esenfa de aparenfi, p

Caracterizarea flcuti de ifixindu-l astfel intr-o tipologie

SfSnta Duminic} ilvede, cuatenlia asupra fortei destinuluitoate obstacolele 9i va ajungtnelinigtea, dezonoarea, frica,dragostea, va fi pregStit sd der

INSTANTELE COMUNICdiferenliazi tran ga nt basmul tr.r

mai putin in postura de ,voce iun auditoriu participativ, irnppersonajelor (,,sdrmanul Horap

Eseuri de nota 1,a - Literatura romAna - pregdtire pentru Bacalaureat +

necunoscut, deoarece l-a maifdcut o dat5, cu craiul, in tinerele. Fiul repeti experienta tatdlui,

in fapt aceea a maturizdrii, 9i o parcurge alSturi de tovarSgi sau de prieteni mai blanzi sau mai

reinduplecali, toii cu misiunea strictS de a-i cultiva trdsiturile valoroase.

Mezinul craiului este personaiul principal. inainte de a fi caracterizat prin nume, el se

Jeflnegte prin fapte 9i prin vorbe. Sufer) din pricina neputinfeifralilor mai mari de a se dovedi

.,rednici de increderea tatdlui, dar 9i din cauza reprogurilorintemeiate ale acestuia din urm5 9i

s, dezviluie, catre Sfinta DuminicS, deghizati in cergetoare, durerea: ,, MatuSa, stii ce?

,,\o i una 5t doua-s mai multe: lasa-md-n pace, cd nu-mi vad lumea inaintea ochilor de necaz". Spre

-.=csebire de celelalte douS odrasle cr5iegti, cel mai mic dovedegte un sim! al onoarei in

-: rccrdan!5 cu statutul siu princiar: ,,$i ori oiu putd izbuti, ori nu, darilifagadutesc dtnatnte c.a,

:,:to pornit din casa d-tale, inapoi nu m-oiu mat intoarce, sa gtiu bine ca m-otu intdlni gt cu moartea' :tle".

insa ,,milostenia" fafS de batrana iviti in calea lui e rezultatul capacitSlii sale de a se l5sa

'-..rantat de vorbele babei" 9i nu neap5rat semnul unei generozititi reale. De asemenea, firea'.':r35toare gi superficiala iese in evidenla atunci cAnd lovegte de trei ori calul cel siab cu friul

,:l care vine tot cie atAtea ori sa mJnance jiratic din tav5. Nici in scena trecerii podului, unde

-.'=az.Avigilentcraiul, bJiatul nu dovedegtevreo calitate deosebiti, cJci calul este cel care se

- ,:'r: asupra ,,ursului", iar el abia dupd aceea ridici buzduganul s5-l loveascS.'

. - nele pe care il primegte din partea Sp6nului relevS esenla personalititii tanirului; el este

...--.'harap") 9i alb deopotrivS, riu si bun, insensibil 9i devotat, guvernat de aparenle 9i

,'.^Cesen!e.-:-portanreniul ii dezvdluie noblelea firii (ii este credincios Spinului, ca sluga, gi nu-si

, - -: juramantul de supunere, ajut5 albinele, construindu-le un stup, e gata sd rigte viala sa

. -::lui, trecand prin ap5 adancS, pentru a ocoli nunta furnicrlor de pe pod etc.), dar si

.- -."ie. Harap-Alb se descurajeazi repede, cind trimilitorul (Spanul)ii impune misiunidin' -= mai grele, se plange disperat calului sau Sfintei Duminici, e atras pentru o clip5 de

:-, --- .inuciderii. in acelagi timp, congtient de pericolele mari la care se expune, respect5

, -: sfaturile primite. De aceea reuge;te si iasa cu bine din situa!iile-limiti create de Span

= :eilaltl rniliatori. incepe si cagtige, treptat, o virtute pe care fiinla sacr) aflata mereu: . t: el o consider5 fundamentalS: rabdarea. Pentru Sfanta Duminici rJbdarea nu inseamni-- -::rvalui de asteptare dintre provocare 9i reaclia la acest stimul, ci capacitatea de a

, - ==

esenla de aparenfS, primatul raliunii asupra instinctului.

-.'zcterizarea facut5 de autor il infSligeazd drept ,,boboc in felul sau la trebi de aieste",' ..- r;-l astfel intr-o tipologie, aceea a neofitului.

-:':rta Duminici il vede, cu surprindere, ,,slab deingef' gi ,,maifricos decat o femeie" 9i ii atrage

: -: -. ) asupra fortei destinului ,,ago a trebutt sa seinfimple 5i n-ai cui banui". Dar eroul va depagi' ::: obstacolele si va ajunge cu bine la capdtul procesului de iniliere. Afland ce inseamna

. .- ).ea, dezonoarea, frica, suferin!a, adevirul ascuns sub minciunb 9i, in cele din urma,-..-srea, va fi preg5tit s5 devind un carmuitor drept 9i s5-giintemeieze o familie.

NSTANTELE COMUNICARII. Naratorul este o prezenla deloc neglijabi15, ceea ce--.'-^:iazA tran5ant basmul cult al lui lon Creangl de specia populara. lntervenftile lui il plaseazi

i : ,.' r in postura de,,voce a textului", ci mai degrabi in ipostaza de povestitorinconjurat de

.,-:,oriu participativ, implicat si el emotional. Discursul narativ imbinS juclecS!i asupra-.-=icr- (,.sarmanul Harap-Alb"), asupra actelor acestora (,,Ma rog, nebunit de-a lui Ochtld,

o.o Lt ...

$'Eseuri de noto 1"0 - Literatura romana - pregatire pentru Bacalaureat

cate n lund srin stele, de-fivenea sa fugi de ele"), consideratii generale, digresive (,,Lumea asta e

pe dos, toate merg cu capu-n jos") cu supozitii asupra f inalului unor acliuni (,,poate or izbutt sa iete

fato imparatului Ros, poate nu..."), simulSnd o deta;are afectrvi (,,Ce-mi pasa mie?") sau cuinterpelarea lectorului considerat a fi un spectator (,,Eu sunt dator sa spun povestea gi va rog sa

ascultati").Naratorul nu este niciodat5 indrferent. El se mir5, se bucurS, se indigneaza, se amuz5, e

curios sau insinuant. Nu se teme s5-9i exprime parerea despre personaje intr-un limbajneconvenlional, la persoana intAi: Si gandesc eu ca din cinct nespalalt cAti merg cu Harap Alb,i-a vent elvreunul de hac: 5-a mai da imparatulRo5 pi peste oarneni, nu tot peste butuci...". in felulacesta, naratoruligiasumb un roi, eljoaci o,,partiturS" alSturi de personajele textului.

Ca 9r eroii, naratorul se impune mai ales pe laturi auditivS. se face simtit ca voce, ca rostire.Faptul cI el exista se susline prin vorbire.

Limbajul personajelor si al naratorului nu cunoagte diferen!ieri. Laolalti aceste instantevorbesc moldoveneste, in consecintS formele regionale, populare gi chiar arhaice inrudesc toatepartrcipirile la dialog (,,amu", ,,galceav5", ,,tdriboiu", ,,sal5!i", ,,dezmerdat". ,,paclisit" etc.).

Umorul este o caracteristica ce line atit de limbaj, cat si de viziunea asupra faptelor.Jovialttatea naralorului 9i a personajelor vine din sentimentul coparticipirii la o lnscenare.Primejdiile prin care trece protagonistul sunt,,jucate", nu reale. nimic rbu nu i se poate'intimplaaiaturi de atatia prieteni si sfituitori care ii urmdresc pagir cu o atenfie neslSbitS. Si-atunci bunadispozilie este starea debazA a tuturor participantilor la aceasta deloc noui misiune de formarea unui t3nar.

Numele (Fl5mAnzil5, SetilS), porecleie (BuzilS - atribuiti lui GerilS): invectiva (,,ghijoaca

uricioasS"); calificarea deprec ativa (,,smarfogul ista"): antifraza (,Si cind se duce impiratul si

vede cum se indeplinise de bine poronca lui, se umple de bucurie"); substitutia rezultata drn

tabu (,,Mititelul" - diavolul): dimlnutivul cu valoare augmentativi (,Gerila suflS de trei ori cubuzigoare e sale cele iscusrte"): termenul popular (,,cum au dat de c5ldur5, pe loc li s au muietciolanele"); imprecafia (,,A1 dracului si fii cu tot neamu tiu...") contribuie la realizarea uneiatmosfere destinse, vesele. Pline de umor sunt 9i scenele precum cearta din casa incinsS, stirnitade GerilS sau razbunarea furnicilor care patrund in agternutulimparatului Ros.

Oralitatea'i9i are izvorulin caracterul de,,spunere" al textului si se manifest5 pln: utilizarearnterjecliilor (,,...si hai, hail hai, hai!in zoride ziuS ajung la palat"); prezen!a formelor regionale si

populare (,,daci-i gaci-o"); folosirea expresiilor populare (, Dar toati sufiarea si fiptura deprinprejuriitineau hangul");apelul la proverbe, zicatori, vorbe de duh (,Fd bine. sa-tiauzr rau"),prezenla verbelor la rmperaiiv gr a substantivelor la vocativ (,,- LipseSte dinaintea nrea,

Spanulel"): cultivarea prozei rimate 9i ritmate (,,Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos,putini suie, mulfi coboara, unul macina la moar5"): frecvenla enumerafiilor si a repetitiilor (,,toti

erau cu p)rul, cu barba 9i cu mustetele pline de promoroacS, de nu-i cunogteai. oameni sunt.dracr sunt..."); sintaxa oralS a frazei ce favorizeazb anacolutul (,,Credinciosul imparatulul, auzindaceste, pe de-o parte l-a cuprins spaima, iar5 pe de alta s a indricit de ciuda'); valorificareaformelor onomatopeice (,,a forn5i", ,,a dardai". ,a ghiorai") etc.

Stilul lui lon Creang5 este cel al unui artist original. Naturalefea exprimirii sale este o calrtateobtinuti prin modelarea vorbiri populare 9i regionale. ,,lnteresul estettc al cazulut lut Creanga este

ca in el colectivitatea populara a deventt ortistul tndtvidual incantat sa pluteasco pe manle ape alegrarului ob5tesc." (Tudor Vianu)

... 72 Ooo

Eseuri de nota 10 - Literaturo romand - pregdttre pentru Bacalaureot $

PovesteoluiHorap-Alb este un basm cult, cu virtuti scenice, teatrale, care prelucreaz; teme

. motlve ale basmului unlversal, rlmanand o creafie reprezentativd a unui povestitor genial.

=rDrRE CRITICE. , . i iu E{;lea, Poveqtile Lui Creangd, Edltura pentru Literaturd, Bucuregtl, 1967: ,,Creangd

==:-e parte din aceeagi lamiiie cu povestitorii poputari, de care totusi se distanteaza

:==ie astept|ri: e fratete genial al acestora. Le sunt comune acelasi patrlmoniu prin^--=tenire, acelagl aer de famllie, aceleasi mlloace de realizare, dec6t cd scdnteia

:=-iuiui a dat roadele cuvenlte numai La Creangi.". .:-lae Ciobanu, intre imaginar qi fantasticin proza romdneascd, Edltura Carlea

='-ineascd, Bucuresti, 1987. ,,Toate personajele din opera scriitorului, personaje intre

---- se ir-clude si naratoruL, nu dovedesc prin nlmic cd au in vreun fel congtllnta

:-=z=r'.ului biografic, derivat din timpulbiografic trecu[ gi menit, totodatd, sd antlcipeze

-=,--=v6rstelor ceurmeazb. O asemenea lmobititate temporaL-biograficd indicd statutul

=--=-:al-genetic al eroilor. deea este cdinainte deaftindivizi umani, ei exprimE dlferltele

.-=.= ale individualltdtii umanein structuriLe ei imuabite: copituL, tAndrul, omuI matur,

: ---'a- )i..". -; -.postolescu, lon Creangd intre mari pavestitori ai lumii, Edtlctra Yinerva,

_ .---=st-1, 1978: ,,Geniut rduiui, carein basme este reprezentat de uriasi sau zrnei,in

r=-=-a. nenumifi, la Creangd, in Povestea lui Harap-ALb poarll numele de Sp6nuL.

: -:=-antivizarea unui adjectiv are la bazb credinta mitenarir cd bdrbatul cdruia nu-i

_-==: nicl barbd nicl mustdtl nu este bdrbat, dar nici femeie. Aceastd ambiguitate se' _=-:-i: cl 1ot ce esie mai rdu in om: ambilie degartd, invidie, urd, giretenie. poftd de' -- -. -erreritatd, cruzime, dispre! de muncd sl de oameni etc."

. -= Yanotescu, Lectu/ infidele, Editura pentru Literaturi, Bucuregti, 1966: ,,GeniuL

. .-.==teanului este aceast6 capacitate extraordinarb de a sl lua in serios eroti

',-- -= =au nu, oameni sau animaiel, de a [e retrdl aventurile, de a pune cu votuptate

' = _=.= proprilLe Lui asplralii neobosite, sldbiciuni, vilii, [ulburdri 9i uimiri, adlcd de a crea

.-. = . e crea[oruL unei <<comedii umane>> tot asa de profundd gi de universald in

- ----.-. ei precum aceea a Lui Sadoveanu."

ooO 13 oro