eseu roman realist obiectiv interbelic ion de liviu rebreanu

7/18/2019 Eseu Roman Realist Obiectiv Interbelic Ion de Liviu Rebreanu

http://slidepdf.com/reader/full/eseu-roman-realist-obiectiv-interbelic-ion-de-liviu-rebreanu-5696f441bf59f 1/12

Eseu roman realist obiectiv interbelic Ion de Liviu Rebreanu

Contextul apariţiei; epoca; specia literară; tipologia romanului:

În perioada interbelică, în care se manifestau două mişcări literare

diferite: modernismul (promovat de criticul Eugen Lovinescu, adeptul sincronizării literaturii

române cu spiritul veacului şi al teoriei imitaţiei şi traditionalismul (a!at pe tematica rurală, pe

determinarea religioasă"ortodo!ă", pe mitologia auto#tonă, Liviu $ebreanu desc#ide drumul

romanului realist modern cu %&on', care face parte dintr"o trilogie pe tema pământului şi a

condiţiei ţăranului, fiind primul roman al trilogiei în care se prezintă drama ţăranului român

integrat într"o societate pentru care pământul este un criteriu al valorii individuale

Titlul romanului este sugestiv pentru intenţia scriitorului de a face din &on tipul ţăranului din)rdeal şi de a evidenţia evoluţia lui spre atipic, ca persona* puternic individualizat )l doilea

roman al trilogiei este %$ăscoala', consacrat dramelor ţărănimii din $egat, iar al treilea, care

urma să complice problematica pământului cu cea naţională în +asarabia, a ramas în fază de

proiect

Liviu $ebreanu propune o investigaţie literară a lumii ţărăneşti de la sfârşitul secolului al &"

lea şi începutul secolului al "lea, cultivând specia predilectă pentru acest deziderat artistic şi

anume romanul, cu acţiune comple!ă, la care iau parte numeroase persona*e, angrenate în

conflicte puternice

Evoluţia prozei de inspiraţie rurală, care ilustrează civilizaţia tradiţională, ar#aică, centrată pe

figura ţăranului, a fost marcată de opere remarcabile ale scriitorulor: &oan -lavici, .i#ail

-adoveanu, Liviu $ebreanu, .arin /reda

În 0123, apare %&on', capodopera lui $ebreanu, un roman realist, obiectiv, apreciat de criticul

Eugen Lovinescu pentru aderarea la estetica realistă cu accente naturaliste, pentru obiectivarea

observaţiei, pentru individualizarea ţăranului atipic

Realismul este un curent literar dezvoltat în conte!tul social"istoric al secolului al &"lea, care

se caracterizează prin reprezentarea veridică a realităţii, prin absenţa idealizării persona*elor

http://eseuribac.ro/eseu-roman-realist-obiectiv-interbelic-ion-de-liviu-rebreanu/

http://eseuribac.ro/eseu-roman-realist-obiectiv-interbelic-ion-de-liviu-rebreanu/



4mul este prezentat ca un e!ponent al mediului social şi istoric în care trăieşte şi cu care se află

în relaţie de interdependenţă

$ealismul propune o viziune obiectivă şi imparţială asupra lumii

$omanul %&on' oferă reprezentarea veridică a vieţii ţăranilor ardeleni, fresca societăţii rurale

transilvănene, cu aspecte sociale, naţionale, istorice, de la finele veacului al &"lea şi începutul

secolului al "lea

/rin urmare, opera lui $ebreanu este un roman realist care desc#ide o noua epocă în literatura

română interbelică prin obiectivitatea şi impersonalitatea autorului, prin viziunea care iese din

limitele idilismului (înfrumuseţarea vieţii şi ale paseismului (întoarcerea spre trecut, prin

construcţia amplă, grandioasă, marcând naşterea realismului modern

/entru Eugen Lovinescu, anul 0123 al apariţiei romanului %&on', reprezintă %o dată istorică5în

procesul de obiectivare a literaturii noastre epice', iar eroul %este e!presia violentă a unei

energii5este un tip unitar'

Viziunea despre lume:

Liviu $ebreanu îşi e!primă crezul său artistic, concepţia despre literatură şi menirea ei, înarticolul %6red' din 0127, în care formulează principiile estetice cărora le rămâne fidel şi care

sunt ilustrate în romanele '&on' (0123, %/ădurea spânzuraţilor' (0122, %$ăscoala' (0182

)ceste principii sunt: literatura înseamnă %creaţie de oameni şi de viaţă', romanul %fi!ează

curgerea vieţii', este %o oglindă selectivă, sintetică' a vieţii, fără însa a copia lumea cu fidelitate

fotografică $eprezentarea lumii se face, în opinia sa, cu privirea imparţială a unui narator

omniscient, omniprezent, având perspectiva narativă %dindărăt'

Raportul realitate!icţiune:

)cesta se reflectă în geneza romanului %&on' În 0182, în %.ărturisiri', autorul recunoaşte că trei

scene importante l"au determinat să"şi scrie opera de debut: scena sărutării pământului s"a

petrecut în realitate (scriitorul a surprins gestul unui ţăran care, în genunc#i, a sărutat pământul9



fata unui bogătaş din comunitatea rurală a /rislopului a fost bătută de tatăl ei pentru că a rămas

însărcinată cu un flăcău sărac din sat9 discuţia autorului cu un ţăran, care nutrea %o dragoste

pentru pământ aproape bolnăvicioasă', un ţăran tânăr, &on /op al lanetaşului

;nele aspecte din destinul familiei <erdelea au sursa în viaţa autorului: nunta unei surori devine

model de inspiraţie pentru căsătoria Laurei, =itu <erdelea este considerat un alter"ego al

scriitorului, prin inclinaţia lui spre literatură şi preocupările intelectuale

Tematica romanului este comple!ă: socială (evidenţierea relaţiilor de tip capitalist, a

mentalităţii satului ardelenesc potrivit căreia omul respectat este cel bogat9 de

!amilie (lanetaşu, <erdelea, +aciu, +ulbuc9 erotică(&on">lorica9 a cuplului &on")na (din

interes, eorge">lorica, ?a#aria".aria, Laura"eorge9 psi"ologică(analizarea stărilor, trăirilor,

reacţiilor, atitudinilor, gesturilor, sentimentelor eroilor, condiţia intelectualului rural (învăţătorul

<erdelea, părintele +elciug

/roblematica pământului este particularizată în confruntarea dintre două pasiuni puternice ale

aceluiaşi persona*, &on, care îşi manifestă iubirea pentru pământ şi iubirea pentru o singură

femeie, >lorica

.aniera realistă de ilustrare implică şi dezvoltarea caracterului monografic, prin prezentarea

societăţii de tip rural, a problemei naţionale, a relaţiilor dintre ţărani şi intelectualii satului, a

ceremonialurilor ce ţin de naştere, nuntă, înmormântare

#erspectiva narativă:

@aratorul este omniscient, impersonal, îşi asumă punctul de vedere al persona*elor, prezentându"

le dramele, dar nu formulează sentinţe, nu emite *udecăţi, nu empatizează cu ele

&mpasibilitatea naratorului în faţa vieţii devine şi mai impresionantă în faţa morţii: sinuciderea

)nei, moartea violentă a lui &on sunt prezentate cu indiferenţă, cu detaşare

/erspectiva narativă semnifică, de fapt, viziunea despre lume a autorului, o lume în care

persona*ele îşi consumă soarta implacabilă



@aratorul cunoaşte destinele eroilor şi plasează indicii, semne, simboluri care le anticipează

devenireaEl propune cititorului o lume ficţională creată în concordanţă cu mecanismele

realităţii, pe care nu o copiază, ci o reface prin analogie

$tructura operei:

$omanul %&on' are două părţi: %lasul pământului' şi %lasul iubirii', titluri ce sugerează

%vocile' interioare care motivează acţiunile persona*ului

#rima parte urmăreşte patima lui &on pentru pământ şi dorinţa lui de a se impune în ierar#ia

satului, în care el este marginalizat, neavând avere El îşi atinge ţelul seducând"o pe )na, fiica lui

Aasile +aciu, om bogat din /ripas şi reprimându"şi dragostea pentru >lorica, o fată frumoasă, dar

săracă Lăsând"o însărcinată pe )na, &on îl obligă pe +aciu să i"o dea de nevastă şi împreună cu

ea, pământul

#artea a doua urmăreşte persona*ul principal în ipostaza de stăpân al averii dorite şi

reîntoarcerea sa la prima dragoste, la >lorica, măritată însă cu eorge +ulbuc, rivalul său

-inuciderea )nei, moartea lui /etrişor (copilaşul ei şi al lui &on sunt evenimente care precipită

acţiunea, grăbind şi sfârşitul tragic al protagonistului omorât cu sapa de eorge care l"a surprins

în ograda sa

$omanul are treisprezece capitole (număr fatidic, ales pentru a sugera probabil tragedia eroului,

ce poartă titluri semnificative: primul %Începutul', ultimul '-fârşitul' indicând construcţia

simetrică9 unele fiind identice cu numele unor persona*e: %Aasile', %6opilul', %eorge'9 altele

marcând evenimente: %@unta', %-ărutarea', %Btreangul'9 altele cu titluri simbolice:

%?vârcolirea' ,'@oaptea', %+lestemul'

Compoziţia %te"nica narativă& planurile narative':

$omanul oglindeşte imaginea satului ardelenesc din zona @ăsăudului, de la începutul secolului

al "lea /rin te#nica planurilor paralele şi a contrapunctului sunt prezentate viaţa ţăranilor şi a

intelectualilor, evenimente precum nunta (a lui &on şi a )nei9 a Laurei şi a lui /intea9 a >loricai şi

a lui eorge, conflicte puternice între &on şi eorge, între învăţător şi preot



)cţiunea romanului evoluează pe două planuri narative care se desfăşoară fie paralel, fie prin

intersectare, având în centru destinul lui &on şi intelectualitatea satului: ?a#aria <erdelea şi

+elciug

Incipit (i !inal:

)tât incipitul cât şi finalul sunt construite pe motivul drumului, făcând ca romanul să aibă o

construcţie simetrică, circulară, înc#izând în paginile sale un univers rural stratificat social,

economic, cultural

Cin %şoseaua cea mare şi fără de sfârşit' se desprinde un drum care înaintează spre /ripas, satul

unde se petrece acţiunea La final, descrierea aceluiaşi drum se face în sens invers, dinspre sat

înspre şoseaua cea mare6rucea strâmbă, cu <ristosul din tinic#ea ruginită, veg#ează atât la

început cât şi la sfârşit o lume în care curg destinele dramatice

Relaţii temporale (i spaţiale:

Cin punct de vedere temporal, acţiunea este plasată pe durata câtorva ani, la începutul secolului

al "lea, începând în plină vară, într"o duminică, la #oră )poi, evenimentele se succed pe

fundalul toamnei, al iernii, uneori alert, alteori mai lent, în cronologia specifică timpului real

$itmul se accelerează spre finalul romanului când se consumă drama lui &on şi se produce

moartea lui

Cin punct de vedere spaţial, acţiunea se desfăşoară în cea mai mare parte în satul /ripas, dar cu

trimiteri în zone învecinate: )rmadia, Didoviţa, Lec#inţa, 6lu*, -ibiu, aşadar în regiunea

)rdealului

&ndicii temporali şi spaţiali au rolul de a orienta cititorul în universul ficţional, dar mai ales de a

crea impresia de veridicitate, iluzia realului, caracteristică romanului realist

$ubiectul:

Expoziţiunea fi!ează locul, timpul, persona*ele cu ocazia desfăşurării unui enveniment

dinamic, cu caracter monografic, #ora duminicală, la care participă toată suflarea /ripasului



În timpul petrecerii se prefigurează conflictul, deoarece &on #otărăşte să danseze cu )na, fata cea

bogată, c#iar dacă îl atrăgea >lorica, fata cea saracă )pariţia lui Aasile +aciu marc#ează intriga,

pentru că ţăranul bogat îl numeşte pe &on %sărăntoc', umilindu"l, ceea ce declanşează dorinţa de

răzbunare a tânărului ambiţios şi mândru

Con!lictul central este determinat de lupta pentru pământ, dată de &on, ţăran sărac, care trăieşte

marginalizat în sat, fiindcă nu are avere

6onflictul principal, e!terior, se manifestă între &on şi Aasile +aciu, )na fiind prete!tul

confruntării lor

Crama protagonistului este ilustrată de con!lictul interior, sugerat de titlurile celor două părţi ale

romanului, de vocile glasurile care rezonează în sufletul lui &on, sc#imbându"i viaţa

6onflictele secundare dintre învăţătorul <erdelea şi preotul +elciug, dintre &on şi eorge, dintre

&on şi -imion completează tabloul relaţiilor interumane

)es!ă(urarea actiunii prezintă, pe mai multe planuri narative, evoluţia persona*elor şi a

relaţiilor dintre ele, având în centru pe &on, )na, Aasile +aciu, eorge +ulbuc, >lorica

/rima confruntare dintre &on şi eorge, care se bat la cârciumă, semnalează disputarea întâietăţiila mâna )neiAasile +aciu şi"l doreşte ca ginere pe eorge, dar fata lui are oc#i doar pentru &on

În urma bătăii, acesta iese învingător, fapt pentru care preotul +elciug îl ceartă aspru în biserică

)cest episod are o replică simetrică în finalul romanului, când, din disputa celor doi tineri rivali,

iese %învingător' eorge

)poi, eroul principal renuntă temporar la pasiunea lui pentru frumoasa >lorica şi îşi îndreaptă

toată atenţia către )na, cea urâţică, pentru a"şi atinge scopul &on o seduce pe )na, profitând deslăbiciunea ei pentru el, forţându"l astfel pe Aasile +aciu să i"o dea de soţie /entru )na începe

calvarul: este alungată şi maltratată atât de tată cât şi de bărbat, pentru că &on nu intra în posesia

actelor pentru avere



)na dă naştere copilului, lui /etrişor, dar ea îşi dă seama, încă de la nuntă, când mirele dansase

cu >lorica, rivala ei, că pasiunea celor doi nu s"a stins şi că, pe parcurs, &on nu o iubea 6a

urmare, îi spune bărbatului ei că se va omorî, gest la care va recurge spânzurându"se în gra*d

(după cum procedase şi cârciumarul )vrum, a cărui sinucidere a marcat"o

@ici moartea )nei, nici cea a copilului nu"i trezeşte lui &on regrete sau sentimente de vinovaţie,

deoarece amândoi însemnau pentru el doar nişte simple garanţii de obţinere şi de menţinere a

proprietăţii asupra pământului lui Aasile +aciu

$eîntors la dragostea dintâi, la >lorica, &on ignoră faptul că aceasta este măritată cu eorge

)eznodăm*ntul previzibil rezolvă conflictele: +ulbuc ştie de la -avista, oloaga satului, de

vizitele lui &on la soţia saÎntr"o noapte îl surprinde în gospodăria lui, venind la >lorica, şi îl ucide

cu sapa eorge îşi recunoaşte vina în faţa autorităţilor care, e!aminând corpul neînsufleţit al lui

&on, stabilesc că acesta ar fi putut trăi o sută de ani, dacă lovitura nu i"ar fi fost fatală >lorica

rămâne singură în urma arestării lui eorge, iar preotul +elciug are satisfacţia de a vedea că

averea lui &on revine bisericii

În plan secundar, este prezentat destinul familiei <erdelea, relaţiile învăţătorului cu &on, cu

preotul, cu autorităţile mag#iare, evoluţia lui =itu ca poet şi *urnalist, nunta Laurei cu eorge

/intea, apoi a lui #ig#i, retragerea lui ?a#aria la pensie şi instalarea unui proaspăt învăţător,

?ăgreanu

Episoade+ scene+ secvenţe narative semni!icative:

Cesfăşurarea #orei duminicale reprezintă un moment semnificativ în evoluţia conflictului şi a

relaţiilor dintre persona*e

<ora are loc în curtea =odosiei, văduva lui .a!im 4prea, mama >loricăi, unde se adună toţi

sătenii să petreacă (primarul, c#iaburii, ţăranii mi*locaşi, sărăntocii, preotul, familia învăţătorului

<erdelea, care onorează cu prezenţa întreaga adunare



$itmurile alerte ale -omeşanei, interpretată de nişte ţigani lăutari, atrag în *oc fetele şi flăcăii

satului Cin rândul participanţilor la #oră se evidenţiază două persona*e antagonice: &on şi

eorge +ulbuc, ţăranul sărac şi cel bogat Lăutarii ascultă de cel dintâi, deşi sunt plătiţi de cel

de"al doilea 6onflictul dintre cei doi tineri se acutizează la cârciumă, unde ei se încaieră, fapt ce

atrage oprobiul preotului asupra lui &on, învingătorul lui eorge

-cena #orei introduce, aşadar, cititorul în universul ficţional, punând în lumină principalele

persona*e, ierar#ia socială a comunităţii rurale, prefigurând conflictele puternice, e!terioare

Cescrierea #orei, ce constituie o memorabilă pagină etnografică a vieţii ţărăneşti din )rdeal, este

realizată prin imagini vizuale şi imagini auditive ce redau dinamismul scenei şi particularităţile

obiceiului

În cel de"al doilea capitol al romanului, intitulat %?vârcolirea', o altă scenă scoate în evidenţă

dragostea lui &on pentru pământ )cesta este un fel de persona* pe care tânărul ţăran îl admiră şi

de care se simte copleşit: %lasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o

c#emare, copleşindu"l' @atura în zorii zilei îi trezeşte sentimentul umilinţei şi al înfricoşării în

faţa %uriaşului' care îl impresionează: %6ât pământ, CoamneF5 ' &postaza umilă este urmată de

mândria de a stăpâni %tot cuprinsul'

)ceasta scenă este completată de cea a sărutării pământului /rotagonistul cade în genunc#i şi

sărută pământul într"un gest simbolic care concentrează soarta ţăranului, adevărat prizonier al

patimii sale pentru pământ )poi, când &on află că >lorica se mărită cu eorge, se simte de parcă

cineva i"ar fi luat %cea mai bună delniţă de pământ' -e poate vorbi deci de un persona* %bolnav'

de posesiune, de a avea pământ Este trăsătura prin care se diferenţiază de &lie .oromete, care nu

este un erou pentru %a avea', ci pentru %a fi', pentru a rămâne ţăranul patriar#al, consecvent

principiilor sale

-emnificaţia scenei este aceea că, pentru &on, pământul este vital, ca îi este % mai drag decât o

mamă'

Construcţia persona,elor:



/rotagonistul romanului, &on, se află în centrul tuturor conflictelor9 tot universul rural al

/ripasului intră în relaţie cu &on (în plan afectiv el este legat de soarta )nei şi a >loricăi9

conflictele e!terioare cu Aasile +aciu şi eorge +ulbuc îl au în prim" plan, în raporturile cu

intelectualii"autorităţi rurale", preotul şi învăţătorul, &on este pionul central

=ânărul erou, individualizat în mod remarcabil de Liviu $ebreanu, reprezintă tipul generic al

ţăranului român ardelean

În caracterizarea directă, făcută de autor, se precizează că &on a fost %cel mai iubit elev al

învăţătorului <erdelea', care a insistat pe lângă tatăl lui, )le!andru lanetaşu să"l trimită la

şcoala din )rmadia, %să"l facă domn' -trădania învăţătorului a dus la înscrierea fără ta!ă,

%fiindcă băiatul era silitor şi cuminte' Car &on a renunţat la şcoală, fiind pasionat de muncile

câmpului şi vrând %să fie veşnic însoţit cu pământul' Într"adevăr, tânărul ţăran este gospodar,

%iute şi #arnic ca mă"sa', ?enobia

/rotagonistul este caracterizat de celelalte persona*e, în maniera pluriperspectivistă: Aasile

+aciu care îl socoteşte: %#oţ, tâl#ar, sărăntoc şi fleandură' <erdelea, care îl crede muncitor şi

#arnic9 +elciug, care îl numeşte %bătăuş şi stricat', în urma bătăii cu eorge

&on este caracterizat indirect, prin faptele, gesturile, atitudinile, reacţiile sale, manifestate în

anumite împre*urări =ot timpul este sfâşiat de două pasiuni: una pentru frumoasa >lorica, alta

pentru pământurile )nei

&on este conturat prin te#nica basoreliefului, fapt care face ca el să se evidenţieze pe toata

întinderea romanului, ca un ţăran pe care iubirea pământului îi %era drag ca oc#ii din cap'

Înzestrat cu voinţă, ambiţie şi orgoliu, cu un temperament controlat de instinctele primare, foarte

#otărât şi perseverent în atingerea scopului sau, &on este un tip isteţ, viclean, care îşi stabileşte un

plan prin care să a*ungă în posesia averii lui +aciu

/rimul pas îi este sugerat în discuţia cu =itu, fiul învăţătorului, care, întrebat de &on, cum să

procedeze pentru a"l determina pe Aasile +aciu să i"o dea pe )na, îl sfătuieşte: %=rebuie să"l

sileştiF' Aorbele acestea sunt suficiente pentru tânărul ţăran, care profita de dragostea )nei



pentru el, o seduce, o lasă însărcinată şi astfel +aciu este silit să accepte căsătoria fetei lui cu

%sărăntocul' satului

Cupa nuntă, &on se comportă cu )na rece, distant, violent, brutal9 e semeţ şi sfidător când

negociază averea cu Aasile +aciu, pe care, în cele din urmă, după mai multe tergiversări,îl aduce

în faţa notarului, la care, după cum afirmă acesta, a venit bogat şi de la care pleacă, %cerşetor'

.ediul social în care trăieşte &on este un factor modelator asupra eroului, deoarece acesta repetă

într"o oarecare masură metoda socrului său şi dobândeşte averea prin căsătorie

Car Aasile +aciu şi"a iubit nevasta, pe când &on face din )na o victimă a patimii sale nestăvilite,

a violenţei şi nepăsării sale

&on reprezintă tipul realist din două motive: social, este ţăranul care vrea pământul pentru a fi

respectat în comunitate9 moral, este un arivist care îşi atinge scopul, fără scrupule, folosind

femeia ca mi*loc de parvenire

Eroul evoluează dinspre tipic spre atipic, având o individualitate pregnantă, caracterizată de forţa

pe care o declanşează în lupta cu un destin potrivnic, din dorinţa puternică de a"şi găsi în

societate locul pe care crede că îl merită

=ipologia persona*ului principal este reliefată în relaţiile cu celelalte persona*e, prin te"nica

contrapunctului- Ce pildă, adversarul său, eorge +ulbuc, cu care se află în antiteză, este bogat,

dorit ca ginere de Aasile +aciu, dar lipsit de personalitate, moale, incapabil s"o cucerească pe

)na şi mulţumindu"se cu >lorica şi sărăcia ei

)na, persona*ul feminin, victima tragică a lui &on, este construită tot prin te#nica

contrapunctului, prin antiteză cu >lorica )na este bogată, dar urâtă">lorica este frumoasă şi

săracă

>iica lui +aciu este persona* de mare comple!itate psi#ologică: orfană de mică, lipsită de

afecţiunea mamei, ea creşte sub autoritatea paternă şi"şi îndreaptă dragostea sinceră către &on



În oc#ii tatălui şi bărbatului ei, femeia nu este decât o %marfă', un prete!t pentru a negocia

averea

În secvenţa în care se întâlnesc cele două familii, lanetaşu şi +aciu, în prezenţa preotului care

urmărea împăcarea lor, )na nu este luată în seamă, este tratată ca un obiect, motiv de suferinţă şi

durere

-imetria dintre cele două femei din viaţa lui &on poate fi ilustrată şi de faptul că, în vreme ce )na

n"a avut parte de caldura sufletească a mamei, >lorica, fiind orfană de tată, nu s"a bucurat de

protecţia acestuia

)na este persona*ul care"şi înţelege condiţia, dar care nu poate lupta împotriva destinului său

Îndrăgostită de &on, îl respinge pe eorge +ulbuc, cel menit să o aibă de soţie, pentru că e dorit

de +aciu şi pentru că e bogat

4rbită de pasiunea pentru &on, se lasă amăgită de acesta, manifestându"şi slăbiciunea, căzând în

capcana şi apoi trăindu"şi calvarul: maltratările soţului şi ale tatălui Încă din seara nunţii citise în

oc#ii lui &on iubirea acestuia pentru >lorica pe care o dansa, iar suferinţa avea să i se amplifice,

în timp , dându"şi seama că bărbatul ei o tratează cu dispreţ, cu silă, în bat*ocură, fără respect

Ea dă naştere copilului, lui /etrişor, pe câmp, sub un măr, asistată fiind de soacra sa, ?enobia,

scenă de mare emoţie artistică, similară cu aceea care povesteşte de celebra eroina =ess şi venirea

pe lume a copilului ei

Car faptul că are un băiat, că a devenit mamă, nu o sc#imbă pe )na Curerea ei sufletească e prea

adâncă, slăbiciunea ei pentru &on"prea mare, caracterul ei" prea fragil, încât găseşte soluţia de a

ieşi din cercul suferinţei: copiază gestul sinucigaşului )vrum, se spânzură în gra*d, pentru a pune

capăt calvarului său, pentru a se elibera din strânsoarea unei pasiuni imposibile, nefericite

.oartea )nei provoacă însă destinul lui &on, principalul vinovat moral pentru dispariţia femeii,

întrucât protagonistul se întoarce la prima dragoste, consecinţa faptei fiind de aşteptat: moartea

violentă, produsă de eternul său rival



/rin urmare, în opinia mea, Liviu $ebreanu a reuşit cu succes şi în mod original să creeze un

univers ficţional, oferindu"i cititorului iluzia verosimilităţii, a veridicităţii

) realizat un persona* realist cu o psi#ologie bine individualizată, &on, în *urul căruia gravitează

alte persona*e, masculine şi feminine, de asemenea ilustrative pentru definirea clasei sociale din

care fac parte, ţărănimea sau intelectualitatea satului Lui &on i se opune, ca persona* literar, &lie

.oromete, fire contemplativă şi ironică, %cel din urmă ţăran' (@icolae .anolescu

eseu roman realist obiectiv interbelic ion de liviu rebreanu

Documents