esente naturale

8/13/2019 Esente Naturale

1/8

Esente naturale

Planta cu toate partile ei, de la radacina pana la floare este

principalul furnizor de substanta parfumata. Dar, din cauza preturilor imensepe piata mondiala (un kilogram de ulei de trandafir costa in jur de 10.000

euro) si a faptului ca materia prima naturala se gaseste in cantitati limitate,

astazi nici un parfum nu se mai construieste in exclusivitate din substante

naturale. oate creatiile cunoscute sunt forme combinate de ingredienti

naturali si sintetici, de natura si c!imie. De la unele plate sunt utilizate in

parfumerie doar florile ori coaja fructelor, altele insa sunt folosite integral.

"ata mai jos cele mai des intalnite esente de origine naturala vegetala#

Ambra: provine din rasina

prelucrata a numeroase conifere si are o aroma

cu iz de fum, zgura si miere. $ste utilizata in

special ca nota de baza pentru parfumurile

orientale sau florale grele ori dulci si confera

parfumurilor o invaluire calda, vibranta. %neori totusi ambra este folosita ca

nota initiala pentru a crea o aura stralucitoare parfumului, aura din care se

desprind ulterior alte arome. &mbra este componenta de paza pentru Dune

de la '!ristian Dior, bsession de la 'alvin lein, 'innabar de la $stee

*auder si Diva de la $manuel %ngaro.

Bergamota: este o specie de portocala

mica si verzuie, asemanatoare ca forma cu perele, cu

gust de lamaie dulce si miros curat, profund si tenace.

$ste inclusa in compozitia parfumurilor cu aroma de

fructe sau buc!ete florale si adauga acestora o nota

mediteraneana, racoroasa si usor acidulata.

intalnim in *oulou de la 'a!arel, enzo de la enzo

si +unater de la *ancaster si alaturi de mandarine in

andre Poison de la '!ristian Dior.

"asomia# aroma magica a iasomiei este

cunoscuta din vremuri stravec!i iar frumusetea florii

este considerata unica. &re un efect erotic si fara mirosul ei impetuos si

armonios nu ar exista astazi aproape -0 dintre cele mai cunoscute

parfumuri. $ste o cultura extrem de costisitoare pentru ca florile de iasomie


2/8

trebuie culese manual, dimineata, inainte de

rasaritul soarelui. +unt sute de varietati de

iasomie si este cultivata in numeroase tari#

"talia, $gipt, "ndia, /aroc, unisia insa toata

lumea este de acord ca cea mai bina iasomie

se cultiva la rasse din Provence, capitala

necontestata a lumii parfumurilor. gasim in

proportie mai mare in 'arolina errera de la

'arolina errera (trei specii# frantuzeasca,

spaniola si indiana2), 3eautiful de la $stee

*auder si Dolce4abbana de la Dolce

4abanna.

5ructele# utilizate pentru aromele

lor incantatoare si apetisante, fructele sunt ocomponenta des intalnita, creandu6si propria

lor clasa# parfumurile fructate. $senta extrasa

din coaja din fruct sau din samburii lor este

utilizata in toate cele trei note ale

parfumurilor in functie de intensitatea si durabilitatea aromelor lor. 'ele

persistente si puternice in note de baza si mediane( mure, mango, coacaze)

iar cele cu miros proaspat si volatil in notele initiale (struguri, mere, pepene

indian, ananas). Descoperiti si 7gustati7 prunele din $scape de la 'alvin

lein si din /osc!ino de la /osc!ino, perele din '!amps $l8see de la

uerlain, mango din avana pour elle de la &ramis, merele din 6 $va de la9oop2, caisele din 9aipur de la 3ouc!eron, nuca de cocos din 'asmir de la

'!opard, zmeura din :an 'leef de la :an 'leef and &rpels, coacazele negre

din +afari de la ;alp! *aurent, pepenele galben in Duende de la 9esus del

Pozo.

*ic!enii si ferigile# sunt cele care au nascut categoria de

parfumuri fougere si c!8pre. *ic!enii sunt o specie cat se poate de comuna,

care creste peste tot in zonele muntoase ale $uropei de nord si se cultiva pe

scara larga pe teritoriul fostei "ugoslavii. *ic!enii aduc buc!etelor florale,parfumurilor 7verzi7 ci celor orientale o blandete catifelata. /ulte parfumuri

7romantice7 ar fi gretoase fara aportul sau atenuant si subtil. "n 9ick8 de la

uerlain, /itsuko de la uerlain, in no 1- de la '!anel, in :ent :ert de la

Pierre 3almain, :anderbilt de la loria :anderbilt, $stee de la $stee

*auder.


3/8

*emnul de santal# este lemnul parfumat si delicat al unui copac

din "ndia caruia i se mai spune si 7arborele

alb de /arabar7, considerat vreme de

secole arbore sacru. $ste inestimabil ca

fixator de aroma si degaja o mireasma

imbatatoare, molcoma si onctuoasa. $ste

utilizat in special in parfumurile orientale

dar pastreaza unitara si aroma parfumurilor

florale opulente. $ste utilizat intr6o

proportie aproape incredibila, de


4/8

in /iss Dior de la '!ristian Dior, trandafir 7Prelude7 in 3vlgari de la

3vlgari. randafirul bulgaresc este considerat c!intesenta rozelor si din

petalele sale se prepara cea mai scumpa esenta uleioasa din lume# dintr6o

jumatate de tona de petale nu se obtine mai mult de un gram de esenta.

uberoza# floare cu miros extrem de

puternic si persistent, nu face parte din familia

trandafirilor cum gresit este considerata (datorita

numelui probabil) ci este o specie de crin cu lujer

inalt si inflorescenta mica, alba. &re o mireasma

atat de patrunzatoare si ametitoare incat in

;enastere tinerelor femei le era interzis sa se

plimbe prin gradinile de tuberoze, pentru a nu

cadea prada pasiunii masculine pe care senzuala

mireasma ar fi transformat6o intr6un delir. $ste des utilizata in parfumurileflorale aducand consistenta si senzualitate aromelor# in proportie mai mare

in Pant!ere de 'artier sau in combinatie cu alte flori inmiresmate in 9ardins

de bagatelle de la *ancome.

:ioletele# sunt flori mici, albastrui

care pe cat sunt de frumoase si delicate pe atat

sunt de nefolositoare parfumeurilor2 $senta de

violeta se extrage din frunzele acestei plante nu

din petalele sale2 /ai mult c!iar, cea mai 7buna7

esenta de violeta se extrage din bulbul de... iris

florentin (o specie mica de stanjenel) care face

din Pleasure de la $stee *auder o sinfonie de...

violete.

:anilia# provine din semintele unui soi

de or!idee cataratoare larg raspandita in zona sud6

americana, iar aroma ei dulce, speciala este

cunoscuta de toata lumea. %tilizata cu masura in

notele de baza adauga o atingere senzuala, gingasasi romantica parfumurilor orientale, florale sau

fructate. gasiti uneori sub denumirea de 7boabe

de tonka7 nefiind altceva decat 7numele de scena7

al vaniliei clasice. Dezvolta miresme foarte blande

in Poeme de la *ancome si =arcisses de la '!loe.


5/8

?lang68lang# este o mireasma

forte, unica, cu puteri !ipnotice care intra

in componenta multor parfumuri, in

special cele cu inclinatii orientale. $ste

floarea delicata cu aspect filiform al unui

arbore filipinez. &dauga o nota tropicala,

imbatatoare si pronuntata parfumurilor

care dezvolta arome pluri6florale. $ste o

aroma extrem de tenace si, ca mai toate

miresmele provenite de la tropice, trebuie

utilizata cu maxima grija si discretie. $ste

de gasit in &sja de la 5endi, in Diorissimo

de la '!ristian Dior si pium de la ?ves

+aint *aurent.

Pentru a intregi imaginea diversitatii de flori utilizate in

parfumerie iata doar alte cateva specii ale caror flori sunt utilizate cu

precadere# tuberoze, gardenii, crini, magnolii, camelii, bujori, or!idee,

muscate, iris, liliac, lacramioare, mimoze, frezie, garoafe, levantica, narcise,

zambile,

&lte cateva esente naturale vegetale unice utilizate ca

ingrediente#

@ flori de palmier din 'araibe in avana pour elle de la &ramisA

@ mac albastru din /untii imala8a in Poeme de la *ancomeA

@ castravete verde in *Beau dB"sse8 de la "sse8 /i8akeA

@ ceai verde in ' ne de la 'alvin leinA

@ opoponax, o rasina cada si dulce cu aroma de ciocolata in scar

de la ;enta de scar de la ;entaA

@ nectar de smoc!ine in ood *ife for Comen de la DavidoffA

@ seminte de frezie sud6africana in ucci ;us! de la ucciA

@ rosie pitica in *es 3elles de ;icci (verde) si flori de alun in *es

3elles de ;icci (albastru) ambele de la =ina ;icci.

$sentele folosite in aromoterapie trebuie sa fie naturale si nu

produse sintetice, pentru a putea avea efectele terapeutice scontate. "n mod

obisnuit esentele sub forma uleiurile volatile ne improspateaza aerul camerei

transpunandu6ne astfel, intr6o atmosfera relaxanta, odi!nitoare. $sentele

naturale au de asemenea, un rol


6/8

dezinfectant, antibacterian. $le pot stimula digestia si pot

dinamiza puterea de a muncii.

&romele naturale pot fi folosite in diverse moduri. +ub forma de

esente volatile, ele se folosesc cu ajutorul unei lampi de aromoterapie.

5olosite prin masaj, comprese sau in apa de baie, aromele sunt utilizate sub

forma de uleiuri. &stfel, esentele aplicate prin masaj sau in apa de baie

actioneaza direct, fiind absorbite prin piele.

'u siguranta folosirea aromelor naturale a fost folosita din cele

mai vec!i timpuri, caci si simtul mirosului este foarte dezvoltat la om (de

zece ori mai mult decat simtul gustativ). Prima dovada scrisa a utilizarii

aromelor in scop terapeutic dateaza din secolul al :"6lea.

"ntr6un manuscris in limba latina, este precizat ca vindecatorulParacelsus ii ajuta pe cei ce sufereau traume emotionale cu ajutorul unor

picaturi extrase din petalele florilor. rebuie amintit faptul ca, pana si in

zilele noastre unele incaperi din piramidele egiptene si6au pastrat mirosul

specific, aromat. &cest lucru dovedeste faptul ca aromoterapia era utilizata si

studiata, inca din antic!itate.

"n ceea ce priveste actiunea terapeutica a unor uleiuri esentiale,

extrase din diferite plante si flori, primele cercetari stiintifice dateaza din

anul 1E-F si au fost facute de 9. /iguel.

:aloarea esentelor florale a fost redescoperita si cercetata de

medicul englez $dard 3ac!. $l a fost cunoscut pentru studiile sale din

domeniul bacteriologiei, imunologiei, !omeopatiei si al medicinei naturiste.

"nca de la inceputul anilor BG0, doctorul $dard 3ac! a abandonat medicina

clasica si s6a dedicat studierii medicinei naturiste. /unca lui de cercetare a

fost focalizata spre a crea un medicament mai sanatos, avand ca sursa florile.

&vand o bogata practica medicala, dr. $dard 3ac! a sesizat ca

intotdeauna, in cazul imbolnavirilor, indiferant de durerea ce este resimtita,exista si o cauza emotionala a suferintei respective.

"n aceasta terapie, desi se actioneaza doar asupra mirosului, se

pot obtine efecte neasteptate si complexe. &cest lucru se datoreaza in special

faptului ca aromele actioneaza simultan pe toate planurile fiintei# in plan

fizic, emotional, mental si c!iar spiritual.


7/8

"nca din secolul al :""6lea s6a observat deosebirea dintre

uleiurile grase nevolatile, din plante, si unele uleiuri distilabile cu vapori de

apa, numite uleiuri eterice sau uleiuri esentiale. &cestea se gasesc mai ales in

flori, fructe si frunze si mai rar in lemne (de ex. lemnele de camfor si de

santal). Din cauza mirosului lor placut, uleiurile eterice sint utilizate pe scara

larga in industria parfumurilor.

/etoda obisnuita pentru izolarea uleiurilor eterice consta in

distilarea plantelor sau partilor de planta, cu vapori de apa. %nele uleiuri

eterice nu suporta acest tratament si de aceea se extrag cu dizolvanti, ca

eterul de petrol, benzenul, tetraclorura de carbon etc.

%n procedeu dand bune rezultate (pentru flori de iasomie si de

tuberoza) este extragerea cu grasimi (enfleurage, practicat la rasse, in

5ranta de +ud). 5lorile se aseaza pe suprafete netede, unse cu o grasime

animala solida, si se innoiesc de atiteaori pina ce grasimea se satureaza cu

uleiul eteric. %leiul eteric se extrage apoi din grasime cu alcool.=umarul uleiurilor eterice fabricate in scopuri practice trece de o

mie. "n tabel este redata compozitia catorva dintre ele. Dupa cum se vede,

uleiurile eterice sint amestecuri complicate de numeroase substante.

'ompozitia uleiurilor eterice variaza mult, nu numai cu specia botanica, dar

si cu regiunea si clima in care creste planta.

%leiurile eterice se utilizeaza fie ca atare, fie se separa in

componente, care apoi se amesteca cu alte substante pentru obtinerea

parfumurilor. "zolarea diverselor componente se face prin distliare, mai ales

atunci cand este vorba de terpeni, sau prin cristalizare, in cazul derivatilor

oxigenati solizi. %neori se aplica metode c!imice. &stfel, alcoolii primari se

izoleaza cu ajutorul combinatlei pe care o formeaza cu clorura de calciu (asa

se obtine geraniolul, din uleiurile de iarba de lemon si de citronelaA

citronelolul nu formeaza o asemenea combinatie). &lde!idele se izoleaza cu

ajutorul combinatiei bisulfitice (de ex. citralul din uleiul de lamaie sau din

uleiul de iarba de lemon) etc.

"n afara de terpeni si camfori, unele uleiuri eterice contin si

combinatii aromatice, cum sunt eugenolul si alti eteri fenolici inruditi cu el,

apoi alde!ida cinamica. &ceste combinatii azotate influenteaza in mod

favorabil aroma uleiurilor eterice si se adauga uneori si in parfumurileartificiale sau sintetice.

%lei de# "zolat din#

&nason 5ructe de anason (Pimpinella anisum)

3ergamot 'ojile fructelor de portocal 'itrus aurantium subspecia

3ergamia (+icilia)


8/8

'ananga sau 8lang68lang 5lori de 'ananga odorata (5ilipine,

9ava, /adagascar)

'!imen 5ructe de 'arum carvi

'itronela "arba de '8mbopogon nardus ('e8lon si 9ava)

"arma de lemon '8mbopogon flexuosus ("ndia)

*evantica 5lori de *avendula officinalis

/olura (5enc!el) +amanta de molura (5oeniculum vulgare)

=eroli sau flori de portocal amar 'itrus bigaradia risso (5ranta

sudica, +pania)

randafir 5lori de ;osa damascena (3ulgaria) si ;osa centifolia

(5ranta de +ud)

:aleriana dolean (:aleriana officinalis)

Produsele de parfumerie, alaturi de solventi, au diferite substante

odorante care dau o individualitate produsului, le diferentiaza si creeaza

posibilitati de selectie dupa preferinte si gust. &stfel, materiile odorante saumirositoare pot fi# de origine vegetala, de origine animala si odorante

artificiale sau sintetice.

esente naturale

Documents