Pentru a fi mirosită o substanță trebuie să fie volatilă și solubilă în apă; ea ajunge mai întâi la nas, unde se dizolvă în mucoasa nazală și apoi la receptorii olfactivi. Lipsa de miros se explică în unele cazuri prin faptul că unele molecule, insolubile în apă, nu ajung la acești receptori.

Molecule care generează senzația de miros plăcut se numesc generic esențe; ele activează semnale olfactive la nivelul sistemului responsabil de producerea emoției. Așa se explică faptul că esențele volatile sunt folosite încă din antichitate pentru efectul lor terapeutic și sunt folosite și astăzi în proceduri de aromoterapie.

Esențele se extrag prin antrenare de vapori, macerare la cald sau extractive cu solvent, din diferite părți ale plantelor.

O singură esența sau amestecuri de esențe se păstrează dizolvate într-un solvent organic cu care formează o soluție omogenă cu aspect uleios.

Se comercializează sub numele de uleiuri esențiale. Unele dintre ele sunt folosite la fabricarea parfumurilor utilizate în cosmetică, iar altele în industria alimentară.

Esențele sunt compuși organici care au în moleculă legături duble, cicluri aromatice, grupe funcționale de tip: alcool, aldehidă, cetonă, eter, ester, sau cicluri care conțin atomi de carbon și unul sau mai mulți heteroatomi (N și O).

Esențe naturale :

Compusul alfa-pinen conține în moleculă numai atomi de carbon și hidrogen. Este o hidrocarbură care se găsește în uleiul de terebentină, extras din diferite specii de conifere, în special din pin.

Compusul alfa-octanol este esența extrasă din lavandă. Se folosește în industria cosmetică.

Geranionul este un compus organic care are în moleculă legături duble și grupa hidroxil. Acest compus împreună cu 2-feniletanolul formează amestecul de esențe care se extrag din petalele de trandafiri și se numesc generic esență de trandafiri. În Bulgaria, la Kazanlac, se extrage esența de trandafiri prin distilarea petalelor de tradafir. Această esență este foarte scumpă , fiind cotată la bursa de valori, asemeni aurului și petrolului.

Acetatul de benzil este un ester format prin condensarea acidului acetic cu alcoolul benzilic și este componenta principală a uleiului de iasomie. Deoarece acetatul de benzil este ușor de sintetizat și foarte ieftin se regăsește în foarte multe parfumuri și produsele cosmetic derivate (săpun, gel de duș, spumante de baie, creme) care au toate miros de iasomie.

Carvona este un compus organic care conține legături duble și grupă carbonil de tip cetonă. Este esența din mentă verde și se folosește la obținerea gumei de mestecat și a pastelor de dinți.

Aldehidă cinamica este un compus organic care are în moleculă un ciclu aromatic, o legătură dublă și o grupă carbonil. Se extrage din scoarța arborelui de scorțișoară. În afara parfumului sau are și acțiuni carminative (degazanta).

Eugenolul este un compus organic care conține un nucleu aromatic substituit cu grupe de tip: alcool , -OH, aldehidă , -CHO și eter metilic, -O-CH3. Este esența extrasă din vanilie, orhidee care crește în Madagascar, Mexic și Tahiti. Se sinteteizeaza în laborator și se folosetste atât în industira alimentară (pulbere cu numele praf de vanilie), cât și în cea cosmetică.

O esența obținută în laborator , numită 2,6-dimetilpirazina, are gust de ciocolată identic cu esența naturală extrasă din sămânța de cacao.

Există și molecule al căror miros este neplăcut. Acestea sunt în general compuși organici care conțin sulf în moleculă.

Concluzii:

Aromele și esențele sunt substanțe ale căror molecule sunt recunoscute de către proteinele-receptori din organele de simț.

Aromele cuprind moleculele care au senzația de gust: dulce, amar, iute, aromat, proaspăt (rece).

Esențele sunt substanțe volatile care produc senzația de miros. Esențele se extrag din plante și se folosesc ca uleiuri esențiale în industria alimentară,

cosmetică și în aromoterapie.