ca romancier, G calinescu se inscrie in traditia romanului romanesc obiectiv de inspiratie sociala, repr de N Filimon, L Rebreanu, I Agarbiceanu. conceptia estetica a lui Calinescu privind romaniul se delimita de experientele unor contemporani. desi adept al romanului inspirat din viata moderna, citadina, contemporana, Calinescu adera sub raportul formulei epice la modelul tolstoian si balzacian, nu la proustianism. El militeaza pt un roman obiectiv, pentru perspectiva narativa, pentru tipologie si caracteriologie. in structurile sale fundamentale, EO este o stralucita aplicatie a acestei conceptii estetice. este un "roman de critic, in care realismul, balzacianismul si obiectivitatea au devenit program estettic". Dar scriitorul isi depaseste programul estetic, realizand un roman al "vointei critice si polemice", cu evidente implicatii moderne, "un balzacianism fara Balzac". Proband insa si teza calinesciana conform careia "nu exista in realitate un fenomen artistic pur, clasico-romantic", Enigma Otiliei isi complica arhitectura cu elemente clasiciste, romantice, baroce, moderniste. Asadar, romanul este unul de sinteza estetica, in care realismului obiectuv de factura balzaciana i se adauga elemente ale altor modele estetice-clasiciste, romantice, mpoderne.Este un roman de inspiratie sociala, insumand "dosare de existenta" alke unor tipuri umane , determinate de circumstantele sociale, de datul psiho-afectiv si de factorul ereditar. EO mai este si un roman de problematica morala, un roman de dragoste si un bildungroman-roman al cristalizarii unor personalitati, surprinzand etapele devenirii celor 2 adolescenti-F si O.Tema fundamentala(balzaciana)-existenta societatii burgheze bucurestene din primul sfert al sec 20-se dezvolta 3 arii tematice: tema mostenirii, paternitatii, iubirii, dar si cea a parveniriiTitlul-eternul mister feminin :"enigma este tot acel amestec de luciditate si strengarie, de onestitate si usuratate"-misterul unei varste si al vietii insesi: "Aceasta criza a tineretii lui Felix pus pentru prima data fata in fata cu absurditatea sufletului unei fete, aceasta este enigma"-semnificatia generala, data de Felix :"Nu numai Otilia era o enigma, ci destinul insusi"Compozitia-20 de capitole fara titlu, se succed cronologic-axa unui timp obiectiv este marcata obsesiv prin sintagme temporale cu care debuteaza aproape fiecare capitol-principiul simetriei si al circularitatii guverneaza intrarea si iesirea din universul cartii-cele doua tablouri care au acelasi decor- casa din strada Antim -evidentiaza o tehnica a contrastului-motivul lui Nimeni-replica "Aici nu sta nimeni" are putere de destin, in final ea se incarca de o triste existentiala, de sensuri adanci privind trecerea prin lume a unui om fara insusiri , "devenirea intru devenire", vana, fara sens-alte tehnici moderne: contrapunctul, colajul, discursul discontinuuStructura-3 planuri1.Planul epic principal-urmareste destinul clanului familial Tulea, Giurgiuveanu, Ratiu-se ordoneaza in jusrul istoriei unei mosteniri-genereaza un conflict de ordin economic-tema paterniattii-conflict de ordin moral2.Cel de-al 2lea plan narativ -povestea de iubire dintre F si O- conflict interior-de ordin psihologic3.Planul cadru-contureaza monografix existenta societatii bucurestene din preajma Primului razboi Mondial-tema paterniattii-conflict moralSubiectul-linearPersonajeArta portretului suprinde [prin procedeele de compozitie de mare diversitate, cu valori artistice originale.Ea demonstreaza "inexistenta practica a clasicismului, romantismului, barocului in stare genuina", pura. Cele mai multe personaje (esenta "dosarelor de existenta") sunt de factura realista, mijloacele de caracterizare sunt pronuntat balzaciene, exceptie facand Otilia, in cazul careia sunt moderne. Portretele morale ale lui C. Giurgiuveanu, Aglae Tulea , Stanica Ratiu, Aurica si al lui Pascalopol sunt intemeiate pe o trasatura dominanta care le proiecteaza intr-o anume tipologie umana. Sunt caractere deplin si definitiv conturate , cele mai multe statice .Ipostazele si situatiile in care sunt surprinsi acesti eroi confirma apartenenta lor la o anumita categorie tipologica. Portretul fizic suprinde amprenta deformarii sufletesti asupra trasaturilor, materializarea reliefului moral in fizionomie. Descrierea ticurilor nervoase, verbale, a getsului semnificativ si definitoriu intregeste portretul fizic. Descrieirea vestimentatiei, a mediului habitudinal contribuie la complexitatea referintelor caracterologice.Analiza psihologica este practicata cu minutiozitatea scriitorului realist, intr-un limbaj abstract. Sondarea consiintelor se realizeaza mai ales prin monolog interior(stilul direct), dar si prin dezvaluirea mediata a fluxului gandirii (stil indirect). Elementele care apartin sferei intuitiei psihologice se asociaza statornic celor ce se ofera perceptiei senzoriale.Costache Giurgiuveanu-personajul central al romanului;aflat in centrul istoriei unei mosteniri,el va determina direct sau indirect destinele celorlalti eroi-se incadreaza in tipologia avarului, alaturi de Harpagon al lui Moliere, Gobseck, Goriot si Gardet ai lui Balzac, Hagi Tudose al lui Delavrancea. -se departeaza de zgarcitul clasic prin complexitate-portret fizic: - detalii ce surprind grotescul eroului: fata spana, ochii "sclipind rar si moale ca cei ai unei bufnite speriate de lumina", buzele ingalbenite de fumat, zambet stramb, glas ragusit, vorbe balbaite-aparitie stranie -dublul epitet "rar si moale"+ comparatia "ca pasarea noptii speriata de lumina"- teama de cei din jur, lipsa de fermitate, nehotararea--zgarcenia deliranta a personajului-deprinderile devenite automatisme sunt guvernate de suspiciune, de teama de a fi jefuit, de spaima fata de clanul Tulea-balbaiala-arma de aparare in fata unei lumi cupide si agresive-avaritia nu stinge insa instinctul de conservare si omenescul din sufletul lui: o iubeste pe Otilia, se ataseaza si de Felix-iubirea sa paterna este sincera, insa lacomia o invinge-rateaza sansa de a deveni sublim prin depasirea propriilor limite-sfarsit tragic, distrus fizic de al 2lea atac si psihic de violenta lipsita de scrupule a lui Stanuca--penduland intre grotesc, comic si tragic, eroul se defineste ca o individualitate pregnanta care se diferentiaza de tipul avarului clasic.Stanica Ratiu-se incadreaza in tipologia arivistilor, superior insa lui Dinu paturica al lui N. Filimon, ori lui Rastignac al lui Balzac-pentru lumea in care traieste, el are "geniu"-avocat fara procese, om monden fara nicio urma de conduita, este inzestrat cu o inteligenta speculativa si cu o intuitie deosebita-parvenit dintr-o familie numeroasa- "sentimental cu instincte casnice"-infatisarea: barbat de o anatate agresiva, "cu mustata in chip de musca" -vestimentatia -cele ale unui om de lume, sigur pe sine-vorbirea, mimica, gesticulatia -principala modalitate de caracterizare: "vorbea sonor, rotund, cu gest artistic si declamator"-limbajul avocatesc dublat de o buna cunoastere a oamenilor exercita o puternica influenta psihologica asupra interlocutorului-o prezenta activa, dinamica, mereu in asteptarea "loviturii celei mari"-jovial si indiscret, dezinvolt si volubil, abil si demagog-traieste minciuna si impostura cu autenticitate, mimand emotii, ajungand sa se induioseze de bunatatea sufletului sau-cinic -disimuleaza setea de parvenire si versatilitatea-joaca cu obstinatie rolul sotului grijuliu, al tatalui protector, al ginerelui loial, al protectorului orfanilor-fire agresiva, abjecta-urmareste averea lui Costache- prin rapt si crima-treptele ascensiunii sociale-caracterizarile multiple facute de narator si de celelalte personaje sunt convergente; lor li se adauga autocaracterizarea: "Stanica e profund, degeaba incercati dv sa-l luati peste [picior"Aglae Tulea-un personaj static, de factura clasica-rautatea umana, inghetul sufletesc, lacomia gregara, ferocitatea artagoasa, incultura si invidia agresiva-este "baba absoluta fara cusur in rau", este "scorpia" care crede cu obstinatie in puterea banului, desconsiderand orice valoare umana sau morala-femeie de ,mare energie, autoritara, lispita de feminitate si de caldura sufleteasca-portretul fizic accentueaza aceste trasaturi: "fata galbena cu buze subtiri, acre, cu nasul incovoiat"-scopul vietii: sa devina unica mostenitoare a averii si sa isi capatuiasca copiii-sora:odioasa-sotie:manifesta agasarea si dispretul-ipostaza de mama nu o reabiliteaza in plan uman-copiii sunt simple obiecte asupra carora isi manifesta setea de a domina-esueaza lamentabil in toate planurile, devenind grotesca si ridicolaAurica si Olimpia-ipostaze ratate ale feminitatii-Aurica este fata batrana ,-a mostenit rautatea si marginirea mamie ei care in goana dupa pretendenti devine o jalnica si trista figura pe Calea Victoriei, la nunti si inmormantari-Olimpia: o prezenta placida, fara personalitate, incapabila de iubire, sotie insipida, mama iresponsabila, fiica egoista si indiferentaLeonida Pascalopol-in contrast ce aceste personaje, se defineste Leonida Pascalopol, ilustrativ pt tipologia nobilului autentic-mosierul rafinat, cult, discret, sensibil si generos-se considera un ratat care face o adevarata pasiune pt "liliala Otilie"-o iubeste cu generozitatea sufletelor mari, o ocroteste cu o adevarata responsabilitate paterna-dovada suprema a iubirii este puterea de a renunta la "viciul sau sentimental", nobletea de a-i reda libertatea cand intelege ca Otilia nu mai este fericita cu elSimion si Titi Tulea-prin observarea caracterului si comportamentului celor doi interesul se deplaseaza spre patologic si spre cazul clinic-element de modernitate-Titi: "este un caz", un perpetuu adolescent care traieste o criza de personalitate si o criza erotica de durata-incercarea timorata , dar si disperata de a se sustrage autoritatii materne sfarseste lamentabil-casatoria cu Ana Sohatki -imaturitatea iremediabila-revenit sub protectia materna, va intra definitv sub zodia degradarii: artist ratat, biet copiator de ilustrate, copil etern care "asculta pe mama"si se leagana la nesfarsit)-Simion-aparitie bizara-in papuci si cu broboada pe umeri, ocupat cu brodatul si cu scrieri incoerente-sfarseste prin a se crede