engedélyezés alatt! - tankonyvkatalogus.hutankonyvkatalogus.hu/pdf/nt-33337__teljes.pdf ·...

Raktári szám: NT-33337ISBN 978-963-19-4904-9

9 789631 949049

NT-33337_borito_2016_GL.indd 1 2018. 05. 04. 9:09

Enged

élye

zés a

latt!

Enged

élye

zés a

latt!

Dragi elevi,Vå prezentåm în aceastå carte doi spiriduçi veseli çi foarte prietenoçi:

Alåturi de ei ve≈i cunoaçte mai bine frumoasa noastrå limbå.Ei vå invitå så parcurge≈i cu aten≈ie manualul de limba românå pentru clasa a 5-a. În paginile urmåtoare vå açteaptå cunoçtin≈e noi çi interesante despre:

GramaticåCunoçtin≈e lexicale

Conversa≈ieCompunere

LiteraturåCultura çi civiliza≈ia românilor

Vå dorim mult succes,Autoarele

3

Prisnel çi Måzårel

Románkönyv_2017_Románkönyv.qxd 2017.12.06. 18:09

Enged

élye

zés a

latt!

4


Enged

élye

zés a

latt!

Originea limbii române

Pe påmânt se vorbesc mii de limbi. Limba românå se vorbeçte în≈årile în care tråiesc români: în România, în Republica Moldova, înUngaria, în Ucraina, în Serbia, în Bulgaria. Vorbitori de limbåromânå tråiesc çi în Canada, Statele Unite ale Americii, Australia.

Ca çi oamenii, limbile sunt grupate în mai multe familii. Limbaromânå face parte din familia limbilor latine. Limbi latine sunt: italiana, franceza, spaniola, portugheza, româna.

5

latina

franceza

italiana

spaniolaportugheza

româna


Enged

élye

zés a

latt!

6

Cele mai multe cuvinte, limba românå le-a moçtenit din limba latinå.

Tot de origine latinå sunt çi cuvintele:caså, cer, fiu, floare, lapte, limbå, om, ≈arå, urs, zece.

În afarå de cuvinte latineçti, limba românå are multe cuvinte slave:deal, cocoç, vreme, glumå, lopatå, obraz, dragoste, plug.

În limba românå au råmas çi cuvinte turceçti:caçcaval, papuc, chibrit, catâr, catifea, cafea, cais, iaurt.

Românii au împrumutat cuvinte çi din limba maghiarå:panglicå, pandur, talpå, heleçteu, oraç, chip.

Limba românå are çi unele cuvinte specifice, foarte vechi:barzå, brâu, balaur, mazåre, brusture, prunc, vatrå.

Limba românå este o limbå de origine latinå.

Re≈ine≈i!

În limba latinå se spune:oculuspanisanimahomoluna.

Româneçte:ochi pâine inimå om lunå.


Enged

élye

zés a

latt!

7

O limbå mai frumoaså nu-i(fragment)

Mai dulce çi mai bunå decât toatee pentru mine limba meaçi pentru tine – limba ta,çi pentru dânsul – limba lui.O altå limbå mai frumoaså nu-i,Din care omul cântecul îçi scoate.

E limba mea, pe care mamami-a pus-o-n suflet pentru drum,çi-aça-i de nouå çi bogatå,cå n-o çtiu bine nici acum.

Victor Teleucå(poet din Republica Moldova)


Enged

élye

zés a

latt!

Sunetul, litera, cuvântulVocabularul limbii române

Am inventat pentru voiDoi simpatici eroi.Ei sunt puçi pe fapte,Mici, pitici, cât så încapå într-o carte…

Vorbirea are la bazå sunetul. Sunetul scris se numeçte literå.

Sunetele limbii române sunt: vocale: a, å, â, e, i, î, o, u; consoane: b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, r, s, ç, t, ≈, v, x, z.

În limba românå sunt grupuri de vocale care se rostesc împreunå: soare, ploaie, floare, toamnå, august, dulåu, ou, cadou, searå, stea,

rea, muzeu, ieri, iepure, iarbå, pia≈å, târziu, fiu, mai, hainå, râu,grâu, brâu;

creioane, låcrimioarå, ursoaicå, leoaicå.

În limba românå sunt consoane care se scriu ca un grup de litere: ceas, încet, citire, arici, gem, minge, girafå, frigider; cheie, veche, chip, închis, ghem, înghe≈atå, ghid, unghie.

Limba are la bazå cuvântul.

8

Toate cuvintele care existå sau au existat în limba românå alcåtuiescvocabularul limbii române.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

9

Prisnel

Prisnel e sub≈irel så-l tragi prin inel!Are nåsuc obraznic çi privire vieIar pe obraji pistrui – o mie.E roçcat, cu pårul vâlvoi√i are patine cu rotile, noi.E ager çi deçtept foc,Sare neastâmpårat din loc în loc.Se învârteçte printre cuvinteIar cu el orice elev cumintePoate învå≈a, dacå vrea, çi dacå izbuteçte,Så se exprime corect româneçte.

Måzårel

Måzårel e scund çi dolofan,Dar are sufletul cât un ocean.Poartå pantaloni scur≈i, în dungi√i ne priveçte pe sub gene lungi.E liniçtit, cumpåtat când vorbeçteIar cînd scrie un lucru, de trei ori se gândeçte.E modest, nu se laudå niciodatå,Dar gramatica o çtie toatå.E nostim, dar aça de serios,Încît vrea så-i fie prieten de folosOricårui elev conçtiincios.


Enged

élye

zés a

latt!

Så cåutåm împreunå în Dic≈ionarul explicativ al limbii române ceînseamnå cuvântul prisnel. În dic≈ionar, cuvintele sunt açezate în ordinealfabeticå. Dic≈ionarul ne explicå sensul cuvintelor.

Prisnel este un cuvânt românesc vechi.

10

Vocabularul limbii române din Ungaria con≈ine multe arhaisme:

Cuvintele vechi, care azi se folosesc rar, se numesc arhaisme.

Re≈ine≈i!

mângålåu

poale

ciupå

pomnol


Enged

élye

zés a

latt!

În fiecare regiune în care tråiesc români, se vorbeçte o variantåregionalå a limbii române.

Românii din Ungaria folosesc multe cuvinte împrumutate din limbamaghiarå: bold, bi≈igli, ghez, bus, mozi, uiçag. Toate aceste cuvinteexistå, înså, în limba românå literarå: magazin, bicicletå, tren, auto-buz, cinematograf, ziar.

La çcoalå, învå≈åm limba românå literarå. Cår≈ile, ziarele, ma -nualele sunt scrise în limba românå literarå.

11

Variantele regionale ale limbii române se numesc graiuri. Româniidin Ungaria vorbesc graiul criçean.

Re≈ine≈i!

bold

bi≈igli

ghez

bus

mozi

uiçag

magazin

bicicletå

tren

autobuz

cinematograf

ziar


Enged

élye

zés a

latt!

Textele nonliterare

Buletin meteorologic

Aståzi, vremea va fi închiså, umedå çi mai rece decât ieri.Vor cådea precipita≈ii sub formå de ploaie çi lapovi≈å. În zonele de

munte sunt probabile ninsori slabe.Vântul va prezenta intensificåri mai ales în partea de est a ≈årii.

Temperatura aerului va fi cuprinså între zero çi plus zece grade, pe alo -curi mai ridicatå.

În urmåtoarele zile, este posibilå o încålzire uçoarå. Cele mai ridi-cate valori termice se vor înregistra în jude≈ele Bichiç çi Bihor.

Datele atmosferice pentru oraçele din Bazinul Carpatic:Budapesta lapovi≈å 2 °CDebre≈in cer variabil 3 °CBichiçciaba vânt moderat 4 °CSeghedin cer senin 7 °CArad vânt moderat 5 °CTimiçoara ploi abundente 8 °COradea cer înnorat 2 °CCluj-Napoca cea≈å 3 °C

12


Enged

élye

zés a

latt!

Reclamå comercialå

În orice anotimp,consuma≈i båutura råcoritoare

pe bazå de sucuri naturaleMERI√OR

produså de firmaERIMPEX – SRL Bacåu,

România.MERI√OR – båutura oamenilor

ferici≈i!

Anun≈uri publicitare

Vând caså cu comfort sporit, 200 m2,cu grådinå, pivni≈å, douå garaje, în zonamagazinului TESCO, Timiçoara.Pre≈ avantajos.Informa≈ii la tel.: 56/432515

Pierdut joi, 21 aprilie, câine mare,de raså ciobånesc mioritic, în parculHeråstråu. Råspunde la numele Ursu.Oferim recompenså aducåtorului.Informa≈ii la tel.: 1/555219

13


Enged

élye

zés a

latt!

Re≈etå culinarå

Papanaçi pråji≈iPapanaçii sunt un preparat culinar din brânzå dulce, fåinå çi ouå. Sepreparå mai ales în Moldova.

Sunt necesare:250 gr brânzå de vaci,150 gr zahår pudrå,200 ml ulei pentru pråjit,douå ouå,un vârf de cu≈it de bicarbonat,zahår vanilat, fåinå,sare, coaja raså de la o låmâie.

Într-un castron adânc se amestecå brânza, fåina, ouåle, zahårul va -ni lat, sarea, bicarbonatul çi coaja de låmâie, pânå ce se ob≈ine o paståomo genå. Aceastå compozi≈ie se împarte în 10 pår≈i egale, care se ro -tunjesc în palmå, ca o chiftea. Fiecåreia i se face o gaurå la mijloc.

Se pråjesc în ulei fierbinte, pe ambele pår≈i. Se scot pe un platou çi sepudreazå cu zahår.

Papanaçii se servesc calzi, cu smântânå.

Poftå bunå!

14


Enged

élye

zés a

latt!

Afiç

Teatrul de påpuçi PUK, dinOradea, se aflå în turneu înUngaria, în perioada 10-15 septembrie.Spectacole extraordinare înlocalitå≈ile: Jaca, Bedeu, LetaMare çi la Centrul CulturalRomânesc din Giula.Biletele de intrare se pot procu-ra la redac≈ia såptåmânalului„Foaia româneascå” din Giula,str. Dózsa, nr. 8, tel 66/463051.

Invita≈ie

√coala Generalå cu Predare în Limba Românådin Cenadul Unguresc, vå invitå cu drag la

„Serbarea de råmas bun”a absolven≈ilor clasei a VIII-a,

promo≈ia 1996-2003.Festivitatea va avea loc la 16 iunie 2003, la ora 9.

Vå açteptåm cu drag!

15

Textele literare oglindesc fapte, obiecte çi întâmplåri care apar≈in ima -gina≈iei autorului.Textele nonliterare sunt compuneri despre evenimente din realitate.Ele au scopul de a informa, de a convinge sau de a amuza. Textenonlite rare sunt: reclama comercialå, anun≈ul publicitar, re≈eta culi-narå, bule tinul meteorologic, invita≈ia, afiçul.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

Îmbogå≈irea vocabularului

Prisnel are-un dic≈ionarCare-ncape-n buzunar.Råsfoieçte çi citeçte:„piersicå”, „putere”, „peçte”...Så înve≈e ar fi vrutCinci cuvinte pe minut!

Vocabularul unei limbi se îmbogå≈eçte mereu cu cuvinte noi.

16

Cuvintele noi din vocabularul unei limbi se numesc neologisme.

Re≈ine≈i!

maus

buton

disc

cuptor cu microunde

aragaz

combinå muzicalå

detergent

balsam pentru rufe

maçinå de spålat automatå

cåçti

telefon celular

tastaturå

monitor

computer

telecomandå


Enged

élye

zés a

latt!

Så ståm de vorbå!Pescarii

Bunicul çi nepotul pescuiesc. Bu -ni cul spune:– √tefane, ≈ine undi≈a în mânastângå! Aça... Ridic-o! Încearcå såprinzi cârligul undi≈ei cu dreapta.Ai grijå, så nu te în≈epi!– Ce fel de momealå så pun în ac?– Pune o râmå. Poate prinzi oçtiucå. Acum, aruncå firul cu momeala în apå, cât mai departe.– Cât trebuie så açteptåm? Må plictisesc.– Ne uitåm atent dacå se miçcå pluta. Pescuitul cere multå råbdare. Uite,pluta a intrat în apå! Probabil un peçte a muçcat din momealå. Trageundi≈a! Repede çi cu putere.– Bunicule! În undi≈å nu e un peçte! N-am prins decât o broascå mare.– Arunc-o înapoi, în apå. Mergem acaså. Pe drum, intråm la pescårie çicumpåråm un kilogram de peçte.– Pescarii adevåra≈i nu se întorc de la lac, fårå peçte. Bunica va pregåtio ciorbå bunå.– Vezi, √tefane, nu e greu så pescuieçti.

Bunicul çi calculatorul

Bunicul çi nepotul sunt în fa≈acomputerului:– Bunicule, am un nou joc el ec -tro nic pe calculator. Se numeçtePescarul fericit. Hai så ne ju -cåm împreunå!– Så aduc momeala?

17


Enged

élye

zés a

latt!

– Nu, momeala e aici, pe monitor. Apeçi pe butonul din stân ga çi po≈i såalegi ce fel de momealå pui pe cârligul undi≈ei: o râmå, o boabå deporumb, pâine, un peçtiçor...– Pe care buton så apås ca så arunc undi≈a în apå?– Pe butonul pe care e scris cuvîntul „ENTER”. Pe monitor apare osågeatå. Cu aceastå sågeatå trebuie så urmåreçti peçtele pe care doreçtiså îl prinzi.– Vai, √tefane, nu våd bine sågeata! √i nici n-am råbdare så urmårescpeçtii! Se miçcå prea repede!– Bunicule, ai prins o cizmå! Arunc-o înapoi în apå!– Sunå cineva! Cred cå a venit poçtaçul. Acum pun jos undi≈a çi måduc så citesc ziarul.– Dar toate çtirile din lume apar pe Internet, bunicule! De ce trebuie såîl açtep≈i în fiecare zi pe nenea Sandu, poçtaçul?– Sandu, poçtaçul, e prietenul meu de peste treizeci de ani. √i el e pescar.În fiecare sâmbåtå mergem împreunå la pescuit. Cu computerul tåu,√tefånu≈, nu pot merge pe lac, nu pot vorbi despre amintiri din tinere≈eçi nici nu pot fuma câte o pipå.– Bine, bunicule! Eu råmîn så må antrenez mai departe cu calculatorul.Nu çtiu ce va zice bunica dacå va afla cå în fiecare sâmbåtå cumpåråmpeçte çi spunem cå noi l-am prins.

18


Enged

élye

zés a

latt!

Familia de cuvinte

Orice cuvânt are o rådåcinå. Dacå lângå aceastå rådåcinå punem anumite sunete, alcåtuim

cuvinte noi.

copil pescar buncopilå pescuieçte bunåcopilårie peçte buniccopilåros pescårie stråbuncopilaç peçtiçor nebun

19

Cuvintele care au aceeaçi rådåcinå formeazå o familie de cuvinte.

Re≈ine≈i!

floare

Florica

Florii

Florinînflori

florårie

floricicå

înflorit

neînflorit


Enged

élye

zés a

latt!

20

Cu ajutorul prefixelor formåm cuvinte noi de la cuvinte de bazå ca:

în dede rere scrie im punesub propre com

Sunetele care sunt puse ∂naintea unui cuvânt de bazå se numesc prefixe.Prefixe pot fi: re-; în-; sub-; pre-; de-; dez-; des-; in-; im-; strå-; ne-.

Re≈ine≈i!

Sunetele care sunt adåugate la sfârçitul unui cuvânt de baz˜ se numescsufixe. Sufixe pot fi: -el; -içor; -re; -oi; -uçå; -u≈å; -itå; -içoarå; -oaie.

Re≈ine≈i!

Cu ajutorul sufixelor putem forma cuvinte noi.

båie≈ båie≈ cås mândrMåzår el Måzår oi fåt u≈å bucur iecå≈ cå≈el mås aur

cå≈el

cå≈elandru

cå≈eluç

cå≈ea

câinesc

câineçte

încå≈eli


Enged

élye

zés a

latt!

Doi prieteni atât de diferi≈i

Broasca ≈estoaså avea întâlnire cu prietenul ei, flu-turele. Toatå lumea se mira de prietenia lor. Broasca≈estoaså era prea båtrânå, fluturele prea tânår. Fluturelezbura sprinten în aer, broasca se târa încet pe påmânt.

Totuçi, aça diferi≈i cum erau, ståteau de vorbå ore în çir.– Sårut mâna, doamnå Broascå ≈estoaså! – zise fluturele, ridicându-çi

politicos pålåria.– Bunå ziua, domnule Fluture!– Ce timp frumos avem azi!– Da, e o toamnå luminoaså! E atât de cald, încât i-am låsat pe copii så

meargå la çtrand.– Dar vremea bunå nu va mai ≈ine mult. Vine frigul. Azi-noapte am

sim≈it un val de aer rece, iar vecinii mei, familia Mierlå, se pregåtesc så semute.

– Må tem de anotimpul ploios, cåci tare må chinuieçte reumatismul!– Cred cå vine momentul så ne luåm råmas bun – zise fluturele. Vå invi-

diez pentru cå, poate, încå o sutå de ani ve≈i admira aceste frumoase locuri.Noi, fluturii, avem o via≈å scurtå...

– Atunci, la varå am så-i caut printre flori pe urmaçii dumneavoastrå,domnule Fluture. Am så le povestesc despre prietenia noastrå.

– Vå råmân îndatorat. Urmaçii mei sunt aceia, care au pe fiecare aripåtrei cercuri albastre. Aceasta este „cartea de vizitå” a familiei noastre…Atunci, vå las cu bine, doamnå Broascå ≈estoaså!

– Domnul så vå aibå în pazå! – mai spuse broasca≈estoaså. Apoi, încetiçor, se îndreaptå cåtre caså.

…Soarele apunea dupå coroanele ruginii alecopacilor.

În aceastå lecturå un fluture vorbeçte (discutå, stå de vorbå) cu obroascå ≈estoaså.

21

Discu≈ia dintre douå sau mai multe persoane se numeçte dialog. În scris,semnul dialogului este linia de dialog (–).

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

Så ståm de vorbå!

La telefon

– Alo, Måzårel?– Eu sunt! Te ascult!– Prisnel te deranjeazå. Unde eçti?– Sunt pe malul lacului. Pescuiesc.– Alo! Nu te aud! De ce vorbeçti aça încet? Doarme cineva?– Nu, dar nu vreau så sperii peçtii.

Carte de vizitå

În pådurea tropicalå de pe malul fluviului Amazon din America deSud a avut loc Conferin≈a Asocia≈iei Mondiale a Animalelor. La re cep -≈ia care s-a ≈inut în seara primei zile a conferin≈ei, animalele au avutocazia så facå cunoçtin≈å, så discute despre problemele lor cele maiimportante.

– Bunå seara! Dacå nu må înçel, dumneavoastrå sunte≈i domnul Fram,ursul polar. Îmi permite≈i så må prezint? Sunt Buzunar, cangurul dinAustralia.

– Må bucur de cunoçtin≈å. Pofti≈i cartea mea de vizitå!

22

Asocia≈ia Mondialå a Animalelor

Filiala AlaskaFRAM

Urs polar Preçedinte

Adresa: Ghe≈arul AlbStr. Ωur≈ur, nr. 7.Tel/fax: 99/458721e-mail:[email protected]


Enged

élye

zés a

latt!

Substantivul (I)

Måzårel, c-o stropitoare,Udå floare dupå floare.El, cu grijå de pårinte,Printre flori a semånat√i… semin≈e de cuvinteCare vor rodi bogat.

Cuvintele Måzårel, stropitoare, floare, pårinte, flori, semin≈e, cu vin -te sunt substantive.

Nume de fiin≈e: om, pårinte, sorå, melc, cocostârc, floare-de-col≈. Nume de lucruri: camion, nisip, pantof, stropitoare, vazå, telefon. Nume de însuçiri: frumuse≈e, bunåtate, prostie, curaj, inteligen≈å. Nume de ståri sufleteçti: triste≈e, bucurie, veselie, melancolie. Nume de fenomene ale naturii: ploaie, vânt, ninsoare, brumå,

cea≈å.

23

Numele fiin≈elor, ale lucrurilor, ale ∂nsuçirilor, ale stårilor sufleteçti, alefenomenelor naturii se numesc substantive (subst.).

Re≈ine≈i!

cal råutate

bunåtate

voioçie ziar

tunet

mân

drie

prostie

roçea≈å

lenevie

tråsnet

furtunå

viscol

buton

undi≈å

cârlig

lup

crin

frate


Enged

élye

zés a

latt!

Dupå în≈eles, substantivele pot fi: comune: iarnå, elefant, fabricå, aletean, ≈arå, floarea-soarelui; proprii: Vasile, Ruja, Bedeu, Måzårel, Låbuç, Por≈ile de Fier.

Substantive proprii :

nume de familie: Ciobanu, Georgescu, Olaru, Popescu, Ardelean,Neagu, Manolache;

prenume (nume de botez) bårbåteçti : Cosmin, Dånu≈, Doru, Radu,Råzvan, Sergiu;

prenume (nume de botez) femeieçti: Codru≈a, Dana, Liana,Mådålina, Raluca, Rodica;

nume de animale: • pentru vaci: Joiana, Dumana, Vioara, Bålana;• pentru cai: Roibu, Corbu, Murgu, Suru;• pentru câini: Grivei, Låbuç, Azor, Ursu, Rex, Patrocle, Ciobånilå;• pentru pisici: Mi≈u, Pisi, Gra≈ia, Cotoçman;

nume de institu≈ii: Liceul „Nicolae Bålcescu”, Institutul de Cercetårial Românilor din Ungaria, Redac≈ia Emisiunilor în Limba Românå aRadiodifuziunii Ungare, Ateneul Român;

nume geografice:• nume de ≈åri: România, Ungaria, Statele Unite ale Americii,

Polonia, Austria, Croa≈ia, Turcia, Bulgaria, Serbia, Cehia, Spania;• nume de continente: Europa, Asia, Africa, America, Australia,

Antarctica;• nume de localitå≈i çi jude≈e: Oradea, Chitighaz, Chiçinåu, Turnu-

Severin, Baia-Mare, Giula, Bichiçciaba, Macåu, Câmpulung-Muscel, Sânnicolau-Mare, Londra, Paris, Viena, jude≈ul Bichiç;

• nume de regiuni: Moldova, Transilvania, Dobrogea, Muntenia,Africa de Sud, Ωara Criçurilor, Por≈ile de Fier;

• nume de ape: Mureç, Tisa, Dunårea, Criçul Negru, Lacul Roçu,Ma rea Neagrå, Marea Mediteranå, Marea Caspicå, Marea Adria - ticå, Marea de Azov, Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific;

24

Substantivele proprii pot fi nume de persoane, de animale, de institu≈ii,nume geografice. Substantivele proprii încep cu literå mare.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

• nume de mun≈i: Mun≈ii Carpa≈i, Mun≈ii Bucegi, Vîrful Omu, Babele;• nume de opere artistice: Båie≈ii din strada Pál, Somnoroase

påsårele, Rapsodia românå, Rapsodia ungarå, Podul cu lan≈uri,Podul Elisabeta.

Substantive simple: împårat, foarfece, ochelari, început, des pår -≈ire, alcool, înotåtor.

Substantive compuse: câine-lup, nu-må-uita, Ana-Maria, Cluj-Na -po ca, Otlaca-Pustå, Fåt-Frumos, Calea Victoriei, Bastionul Pes ca -rilor, Podul cu lan≈uri.

cal-de-mare gura-leului floarea-soarelui Albå-ca-Zåpada

sg. pl. sg. pl.

lup lupi ardei ardeicocostârc cocostârci luminå luminiom oameni carte cår≈isac saci perdea perdelemunte mun≈i tramvai tramvaieleu lei tren trenuri

25

Dupå forma lor, substantivele pot fi simple sau compuse.

Re≈ine≈i!

Dupå numårul lor, substantivele pot fi la singular (sg.) sau la plural (pl.).

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

26

Exemple de substantive masculine: båiat, bårbat, domn, tatå, popå,elev, frate, cumnat, so≈, prieten, coleg, bunic, unchi, profesor,român, ungur, moldovean, cal, cerb, urs, iepure, bou, elefant, dro-mader, çoarece, arici, prun, portocal, pår, plop, stejar, câine.

Exemple de substantive feminine: fatå, femeie, doamnå, mamå,elevå, sorå, cumnatå, so≈ie, prietenå, colegå, bunicå, måtuçå, profe-soarå, româncå, unguroaicå, moldoveancå, cå≈ea, iapå, cåprioarå,ursoaicå, iepuroaicå, planetå, floare, carte, cutie, frunte.

Exemple de substantive neutre: popor, sat, oraç, bloc, nas, deget,picior, pat, dulap, scaun, fotoliu, creion, radio, televizor, telefon,autobuz, camion, taxi, pulover, ceas, afiç, bec, lac, ocean, deal,garaj, geam, birou, cadou.

Substantivele masculine se numårå astfel:un lup – doi lupi un peçte – doi peçtiun bårbat – doi bårba≈i un tatå – doi ta≈iun om – doi oameni un popå – doi popiun câine – doi câini un ardei – doi ardeiun frate – doi fra≈i un ochi – doi ochi

Substantivele româneçti se împart çi dupå genul lor. Genurile substan -tivului sunt: masculin (m.), feminin (f.) çi neutru (n.).

Re≈ine≈i!

mår

melc

meremelci

sticle

furn

ici

cai rafturi

sticlå

furnicå

cal

raft


Enged

élye

zés a

latt!

Substantivele feminine se numårå astfel:

o varå – douå verio culoare – douå culorio garoafå – douå garoafeo perdea – douå perdeleo zi – douå zile

Substantivele neutre se numårå astfel:

un camion – douå camioaneun popor – douå popoareun chibrit – douå chibrituriun cadou – douå cadouriun zero – douå zerouri

Substantive masculine Substantive feminine

un (sg.) doi (pl.) o (sg.) douå (pl.)

un (sg.) douå (pl.)

27

prunifra≈isacieroita≈ipui

prunfratesaceroutatåpui

casåfloaresteapålårieînvå≈åtoaremiercuri

casefloristelepålåriiînvå≈åtoaremiercuri

Substantivele neutre

caiettelefonzerotimbruacvariuou

caietetelefoanezerouritimbreacvariiouå


Enged

élye

zés a

latt!


Cadoul

Prisnel vrea så-i cumpere luiMåzårel un cadou de ziua lui denaçtere. Hoinåreçte prin oraç, cer -ceteazå vitrinele magazi ne lor.Mai întâi, intrå într-o pa pe tårie:– Bunå ziua! Aç dori så cumpårniçte acuarele çi douå pensule.– Mai ieftine sau mai scumpe?– …mai bine, så-mi da≈i, vå rog,niçte creioane colorate.– Cu douåsprezece culori sau cudouåzeci çi patru de culori?– M-am råzgîndit! Voi cumpåra un pix cu pastå roçie. Ave≈i?– Sigur cå da! Avem çase modele. Pe care îl dori≈i?– Pe nici unul! Doresc o carte de poveçti!– Cår≈i de citit nu ≈inem! Merge≈i la librårie!

*Prisnel intrå în libråria de peste drum.

– Bunå ziua! Aç dori o carte de poveçti.– Da, vå rog! Avem „Scufi≈a roçie”, „Capra cu trei iezi”, „Mateiaç Gâs -carul”, „Fåt Frumos çi Ileana Cosânzeana”, „Legenda romani≈ei”...

– Dar cår≈i de aventuri ave≈i?– Desigur! Pofti≈i: „Cår≈ile junglei”, „Båie≈iidin strada Pál”, „Amintiri din copilårie”...– Dar casete cu muzicå nu sunt?– Ba da! Dori≈i muzicå popularå, uçoarå, co -ra lå, simfonicå?– Cred cå cel mai bine e så cumpår niçte cår≈ide joc!– Cår≈i de joc nu ≈inem! Merge≈i peste drum, lapapetårie!

28


Enged

élye

zés a

latt!

Substantivul (II)

nearticulat cu articol hotårât cu articol nehotårâturs ursul un ursundi≈å undi≈a o undi≈ålac lacul un lacurçi urçii niçte urçiundi≈e undi≈ele niçte undi≈elacuri lacurile niçte lacuri

nepot nepotul nepo≈i nepo≈iiCine n-are nepot, nu e încå bunic!Nepotul vecinului e inginer la Giula.Fårå nepo≈i, casa bunicilor din Jaca e pustie.Båtrâna din Otlaca-Pustå îçi iubeçte mult nepo≈ii.

strugure strugurele struguri struguriiPe strugure s-a açezat o viespe.Nu mânca strugurele acesta fiindcå e crud!Din struguri se face must.Strugurii se coc toamna.

29

Substantivele pot fi nearticulate çi articulate. Articolul (art.) ∂nso≈eçtesubstantivul çi ne aratå cå obiectele denumite de substantive sunt binecunoscute sau necunoscute pentru vorbitori. Astfel, articolul estehotårât sau nehotårât.

Re≈ine≈i!

Formele articolului hotårât sunt:masculin feminin neutru

singular -l; -le; -a -a; -i -lplural -i -le -le

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

tatå tata tatål ta≈i ta≈iiN-are mamå, n-are tatå: e orfan!Tata e mecanic de locomotivå.Tatål îl ceartå cu blânde≈e pe copil.La çedin≈a cu pårin≈ii au fost çi ta≈i.Ta≈ii citesc ziarul, în timp ce mamele spalå vase!

pescårie pescåria pescårii pescåriileLa pescårie, se poate cumpåra zilnic peçte proaspåt.Pescåria se aflå peste drum de magazinul alimentar.Am intrat în mai multe pescårii, dar nicåieri nu am gåsit crap.Pescåriile din Delta Dunårii sunt deschise çi duminica.

vânzåtoare vânzåtoarea vânzåtoare vânzåtoarelePrisnel o întreabå pe vânzåtoare cât costå creioanele colorate.Vânzåtoarea mi-a spus så stau la coadå.În magazinul Victoria, din Bucureçti, sunt multe vânzåtoare.Vânzåtoarele au plecat în concediu.

cafea cafeaua cafele cafeleleVecina bea prea multå cafea.Vå rog så be≈i cafeaua cât e fierbinte.Am comandat trei cafele cu friçcå.Cafelele au fost prea tari çi prea amare.

zi ziua zile zileleFac gimnasticå în fiecare zi.Iarna, ziua e mai scurtå decât noaptea.Au trecut multe zile, de când nu am fost la pescuit.Zilele de vacan≈å sunt plåcute çi…pu≈ine.

computer computerul computere computereleAståzi, mul≈i elevi au acaså computer.Bunicul e gelos pe computerul nepotului.Existå computere foarte moderne, care citesc çi traduc singure.Computerele fac parte din via≈a noastrå.

30


Enged

élye

zés a

latt!

31

tren trenul trenuri trenurileA urcat în tren fårå bilet.Au cålåtorit toatå noaptea cu trenul.În garå sosesc trenuri de marfå çi trenuri de persoane.Am pierdut toate trenurile spre Budapesta.

ou oul ouå ouåleCând iese din ou, puiul de rândunicå nu çtie så zboare.Oul de stru≈ e uriaç.Cloçca stå pe ouå.Din greçealå, a spart toate ouåle din coç.

Formele articolului nehotårât sunt:masculin feminin neutru

singular un o unplural niçte niçte niçte

Re≈ine≈i!

În fa≈a libråriei era un domn cu uncå≈el.Alpiniçtii au urcat pe un munteînalt.La circ am våzut un leu dresat.Am fotografiat un popå.În ocean înoatå o balenå.Între mun≈i este o vale.În vitrinå am våzut o geantå roçie.Nu duci un fotoliu în fa≈a tele -vizorului ?Pun un scaun lângå maså.În oraç este un parc cu multåverdea≈å.

În fa≈a libråriei erau niçte domni cuniçte cå≈ei.Alpiniçtii au urcat pe niçte mun≈iînal≈i.La circ am våzut niçte lei dresa≈i.Am fotografiat niçte popi.În ocean înoatå niçte balene.Între mun≈i sunt niçte våi.În vitrinå am våzut niçte gen≈i roçii.Nu duci niçte fotolii în fa≈a tele -vizorului?Pun niçte scaune lângå maså.În oraç sunt niçte parcuri cu multåverdea≈å.


Enged

élye

zés a

latt!

Pentru ca vorbirea så aibå în≈eles, substantivele iau diferite forme.Aceste forme ale substantivelor se numesc cazuri.

N. Måzårel pescuieçte. Cine pescuieçte? Måzårel.Ac. Prisnel îl sunå pe Måzårel. Pe cine sunå? Pe Måzårel.G. Undi≈a este a lui Måzårel. A cui este? A lui Måzårel.D. Îi dau lui Måzårel un cadou. Cui dau? Lui Måzårel.V. Bunicule, ai prins o cizmå! –

32

În limba românå substantivul are cinci cazuri: cazul nominativ (N.),cazul acuzativ (Ac.), cazul genitiv (G.), cazul dativ (D.), cazul vocativ(V.).

Nominativul Acuzativul Genitivul Dativul Vocativulråspunde la råspunde la råspunde la råspunde la nu areîntrebårile: întrebårile: întrebårile: întrebarea: întrebare.

Cine? Pe cine? Al cui? A cui? Cui? –Ce? Ce? Ai cui? Ale cui?

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!


Poveste de adormit copiii

33

A fost un prin≈ tânår çi frumos. El a auzit cå peste nouå ≈åri çi nouå

måri, un zmeu a råpit-o pe prin≈esa Gra≈iela…

Prin≈esa Gra≈iela e în pericol. Merg så o

salvez.

Ajutor!

Cum vrei, voinice, så ne batem? În såbii såne tåiem?

Nu, în luptå, cå e mai dreaptå! Te-am învins,

Zmeule!Mul≈umesc dininimå, frumosuleprin≈!

Vom tråi ferici≈ipânå la adâncibåtrâne≈i!

Somn uçor!


Enged

élye

zés a

latt!

Pungu≈a cu doi bani

A fost odatåCa niciodatå,Cå de n-ar fiNu s-ar povesti…

A fost odatå un moç çi o babå. Baba avea o gåinå iar moçul un cocoç.Gåina babei fåcea în fiecare zi câte un ou. Într-o zi, moçul i-a zis babei:

– Babo, då-mi çi mie un ou!– Nu-≈i dau! Bate çi tu cocoçul tåu, så se ouå çi el ca gåina mea. Supårat, moçul a prins cocoçul çi l-a båtut bine:– Na! Dacå nu vrei så faci ouå, så te duci de la casa mea!Cocoçul a plecat în lume. A mers, a mers... Când, deodatå, în mijlocul

dru mului a gåsit o pungu≈å cu doi bani. Bucuros, a luat-o în cioc çi a por-nit înapoi, cåtre casa moçului.

Pe drum s-a întâlnit cu o tråsurå cu cai. În tråsurå era un boier cu vizi tiulcare mâna caii. Boierul i-a poruncit vizitiului:

– Ioane, opreçte caii! Då-te jos çi vezi ce duce cocoçul acela în cioc!Vizitiul a prins cocoçul, i-a luat pungu≈a cu doi bani, i-a dat-o boie ru lui

çi a mânat caii mai departe. Cocoçul a început så fugå dupå tråsurå çi såstrige:

Cucurigu, boieri mari,Da≈i pungu≈a cu doi bani!

Boierul i-a zis din nou vizitiului:– Måi, Ioane, ia prinde tu cocoçul çi aruncå-l în fîntînå. Poate se î nea -

cå acolo.Vizitiul a prins cocoçul çi l-a aruncat în fântâna de la marginea dru -

mului. Înså cocoçul nostru a båut toatå apa din fântânå. A zburat afaråçi din nou a început så fugå dupå tråsurå çi så strige:


√i aça a ≈inut-o pânå la casa boierului. Când a våzut boierul cât deîncåpå≈ânat e cocoçul, i-a zis vizitiului:

34


Enged

élye

zés a

latt!

35

– Ioane, prinde cocoçul çi aruncå-l în cuptorul încins. Så ardå acolo çi såmå lase în pace!

Vizitiul a aruncat cocoçul în cuptor. Înså cocoçul a vårsat toatå apa pecare o înghi≈ise din fântânå çi cuptorul s-a råcit. A sårit afarå çi a începutså strige sub fereastra boierului:


Mânios, boierul i-a poruncit din nou vizitiului:– Ioane, aruncå tu cocoçul åsta obraznic în cireada de vaci! Poate un taur

îl ia în coarne çi scåpåm de el.Cum s-a våzut între animale, cocoçul a început så înghitå çi vaci, çi cai,

çi oi... S-a fåcut cât un uriaç, çi iaråçi a cântat sub fereastra boierului:


– Ioane! – a zis iar boierul. Aruncå-l în cåmara cu galbeni. Poate îiråmâne un ban în gât çi moare!

Înså cocoçul a înghi≈it to≈i banii din cåmarå, a båtut din aripi çi a cântat:


Când a våzut boierul de ce e în stare cocoçul moçului, i-a aruncat pe fe -reastrå pungu≈a cu doi bani çi i-a zis:

– Na-≈i pungu≈a çi pleacå, så nu te mai våd!Cocoçul s-a dus acaså la ståpânul såu, cu pungu≈a în cioc çi i-a strigat din

poartå:– Moçule, açterne iute o ≈oalå mare în mijlocul ogråzii! Så vezi ce de

bogå≈ii ≈i-am adus!√i din guça cocoçului au început så iaså: cai, vaci, oi, galbeni. Moçul nu

çtia ce så facå de bucurie! Baba, când a våzut ce minune a fåcut cocoçul, i-a zis moçului:

– Moçule, då-mi çi mie vreo doi galbeni!– Nu-≈i dau! Bate çi tu gåina ta çi trimite-o în lume, cå çi eu am båtut

cocoçul meu.Baba a båtut gåina mår çi i-a zis:– Pleacå çi adu çi tu bogå≈ii, cum a adus cocoçul moçului!Gåina a rupt-o la fugå cu penele vâlvoi. Pe drum, în praf, a aflat o mår-

gicå. A luat-o în cioc çi a fugit cu ea acaså. S-a açezat pe cuib çi a începutså cotcodåceascå:


Enged

élye

zés a

latt!

Cot-cot, cotcodac,Cot-cot, cotcodac!

Baba a alergat la cuib, dar acolo nu era decât o mårgicå. Mânioaså, aprins gåina çi a båtut-o pânå a omorât-o. Iar moçul çi cocoçul au tråitferici≈i pânå la adânci båtrâne≈i.

Am încålecat pe-o ça√i v-am spus poveste-aça.Am încålecat pe-o lingurå scurtå,Så tråiascå cine-ascultå.

dupå Ion Creangå

Ion Creangå (1837-1889) s-a nåscut laHumuleçti, a fost un scriitor ro mân moldovean.Stråmoçii såi se trågeau din Ar deal. A fost preot çiînvå≈åtor. A alcåtuit un Abe cedar pentru copii. Ascris poveçti çi povestiri ca: Harap Alb, Capra cutrei iezi, Inul çi cânepa, pre cum çi Amintiri dincopilårie. A fost cel mai bun prie ten al poetuluiMihai Eminescu.

În basme existå personaje bune çi personaje rele. În basmeleromâneçti personajele bune (sau pozitive) sunt: Fåt-Frumos, Prâslea-cel-Voinic, Harap-Alb, Måzårean, Ileana Cosînzeana, calul nåz drå van,Sfânta Vineri. Personajele rele (sau negative) sunt: zmeul, balaurul,spânul, Muma Pådurii, Baba Cloan≈a, scorpia, zgrip≈uroaica.

36

Pungu≈a cu doi bani este o poveste popularå. Povestea popularå senumeçte çi basm.Basmul este o crea≈ie veche. S-a moçtenit din genera≈ie în genera≈ie.Primele culegeri de basme româneçti au apårut în secolul al XIX-lea.√i printre românii din Ungaria au fost povestitori talenta≈i ca: VasileGurzåu din Micherechi, Mihai Purdi din Otlaca-Pustå çi Teodor√imonca din Chitighaz.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

Pronumele

Måzårel ar vrea så çtieCe se ascunde-n pålårie:Iepuraçi sau porumbei?Pisicu≈e ori cå≈ei?Nu! Cuvinte fermecateIes acum în pas vioi,Îmbråcate, pieptånate,Pregåtite pentru noi.

Måzårel e curios. El e curios. Maricica e curioaså. Ea e curioaså. √oriceii sunt albi. Ei sunt albi. Pisicu≈ele sunt albe. Ele sunt albe.

Cuvintele el, ea, ei, ele sunt pronume.

37

Pronumele este cuvîntul care ≈ine locul unui substantiv.

Re≈ine≈i!

Pronumele care îçi schimbå forma în func≈ie de persoanå se numeçtepronume personal.

Re≈ine≈i!

persoana singular plural

persoana I EU NOIpersoana a II-a TU VOIpersoana a III-a EL, EA EI, ELE

eu tu

el ea

noivoi

ei

ele


Enged

élye

zés a

latt!

Dumneavoastrå unde cålåtori≈i? Dumneaei vorbeçte cu domnul primar? Pot så må açez lângå dumneata? Dumnealui cine este? Dumnealor sunt profesorii noçtri.

Cuvintele dumneavoastrå, dumneaei, dumneata, dumnealui, dum -nea lor sânt pronume personale de polite≈e.

Formele pronumelor personale de polite≈e sunt:

singular plural

persoana a II-a dumneata dumneavoastrå

persoana a III-a feminin dumneaeidumnealor

masculin dumnealui

Aceasta nu este umbrela mea! Întreabå-i pe aceia! Acesta e Måzårel, iar acela e Prisnel. Aceçtia sunt prietenii mei. Pe acelea nu le cunosc. Aceea e colega mea de bancå. Acestea sunt cår≈i de la bibliotecå.

38

Respectul fa≈å de o persoanå se exprimå prin pronumele personal depolite≈e. Pronumele personal de polite≈e are forme numai pentru per-soana a II-a çi pentru persoana a III-a.

Re≈ine≈i!

Pronumele care aratå apropierea sau depårtarea se numeçte pronumedemonstrativ.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

Cuvintele aceasta, aceia, acesta, acela, aceçtia, acelea, aceea, aces-tea sunt pronume demonstrative. Pronumele demonstrative pot fide apropiere çi de depårtare.

Formele pronumelor demonstrative de apropiere çi de depårtaresunt:

singular plural

de apropiere de depårtare de apropiere de depårtare

masculin acesta acela aceçtia aceiafeminin aceasta aceea acestea acelea

Cocoçul de aici e încåpå≈ânat. – Acesta e încåpå≈ânat. Boierul de acolo e råutåcios. – Acela e råutåcios. Gåina de aici nu ouå. – Aceasta nu ouå. Gâsca de acolo e mare çi albå. – Aceea e mare çi albå. Cocoçii de aici sunt încåpå≈âna≈i. – Aceçtia sunt încåpå≈âna≈i. Boierii de acolo sunt råutåcioçi. – Aceia sunt råutåcioçi. Gåinile de aici nu ouå. – Acestea nu ouå. Gâçtele de acolo sunt mari çi albe. – Acelea sunt mari çi albe.

39


Enged

élye

zés a

latt!


La primarul Muçinoi

Domniçoara Mica e doar o furnicå.Dar e viteazå, de nimeni n-are fricå.Într-o zi de toamnå ploioaså,A ieçit cu umbrela din caså.Plinå de nervi çi de mânieNu s-a oprit pânå la primårie:– Stimate domnule primar MuçinoiDumneavoastrå nu vede≈i ce-i în sat la noi?V-am scris, v-am telefonat,Dar, orice fac, e în zadar!Pe stråzi totul råmâne neschimbat!

– Domniçoarå Mica-furnica,Ce dori≈i? Nu în≈eleg nimica!Cå mi-a≈i scris, mi-au spus oamenii meiDar, ce vre≈i, nu în≈eleg nici ei!– Eu ce vreau? Acelaçi lucru ca çi vecina,Ca çi doamna Nica-gåina.Ca çi domnul Dan-curcan çi alte persoane importante.Care våd cå aça nu se mai poate!

40


Enged

élye

zés a

latt!

– Så nu schimbåm tema:Spune≈i, care-i problema?– Uite, cum cade un pic de ploaie,Noi, cei din satul Muçuroi,Înotåm în noroaie,Nu avem canalizare, nu sunt trotuare.În loc de flori, în pia≈å, sunt numai gunoaie...– Îmi pare råu, domniçoarå, cå nu vå placeDar, dupå cum vede≈i, n-am ce face!Eu, primarul MuçinoiSunt cârti≈å... De fapt, cârti≈oi!Nu admir trotuarele, în noroi må simt bine.Aça cum e satul Muçuroi – îmi convine!– Acestea sunt motivele dumneavoastrå?Atunci, vå dåm o veste proastå:La varå, vin alegerile noi:Nu vå votåm primar în Muçuroi!

41


Enged

élye

zés a

latt!

Ce te legeni...– Ce te legeni, codrule,Fårå ploaie, fårå vânt,Cu crengile la påmânt?– De ce nu m-aç legåna,Dacå trece vremea mea!Ziua scade, noaptea creçte√i frunziçul mi-l råreçte.Bate vântul frunza-n dungå –Cântåre≈ii mi-i alungå;Bate vântul dintr-o parte –Iarna-i ici, vara-i departe.√i de ce så nu må plec,Dacå påsårile trec!Peste vârf de råmureleTrec în stoluri rândunele,Ducând gândurile mele√i norocul meu cu ele.√i se duc pe rând, pe rând,Zarea lumii-ntunecând,√i se duc ca clipele,Scuturând aripele.√i må laså pustiit, Veçtejit çi amor≈it√i cu doru-mi singurel,De må-ngân numai cu el!

Mihai Eminescu

42


Enged

élye

zés a

latt!

Mihai Eminescu (1850-1889) este poetul na≈i o nalal românilor. A copilårit în Bucovina, la Ipo teçti.Prima poezie a publicat-o la Pesta, în re vistaFamilia. A scris poezii (Luceafårul, Som no roasepåsårele, Revedere, Lacul), nuvele (Sår manulDionis), basme (Fåt-Frumos din lacrimå).

vers „A venit un lup din crâng√i-a umblat prin sat så fure rimå

strofå √i så ducå în pådurePe copiii care plâng.”

(George Coçbuc – Cântec)

43

Un rând dintr-o poezie se numeçte vers.Mai multe versuri alcåtuiesc o strofå.Potrivirea melodioaså a silabelor de la sfârçitul versurilor se numeçterimå.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

Adjectivul (I)

Måtuça lui MåzårelAre-o mâ≈å çi-un cå≈el.Pisicu≈u-i alb çi mic,Cu≈u-i negru çi voinic.Måzårel a cumpåratAparat de fotografiat.√i-a pozat cu el, pe rândUn mâ≈ gra≈ios çi blând,Un cå≈el cu coadå scurtå,√i-o måtuçå cam cåruntå.

Cuvintele: alb, mic, negru, voinic, gra≈ios, blând, scurtå, cåruntåexprimå însuçiri.

44

Cuvântul care exprimå însuçiri se numeçte adjectiv.Adjectivul are acelaçi gen, numår çi caz ca çi substantivul sau pronu-mele pe care îl înso≈eçte.

Re≈ine≈i!

pantaloni lungi

ochelari rotunzi


Enged

élye

zés a

latt!

45

cå≈el alb, cå≈el mic, cå≈el negru, cå≈el voinic, cå≈el gra≈ios, cå≈elblând;

pisicå albå, pisicå micå, pisicå neagrå, pisicå voinicå, pisicågra≈ioaså, pisicå blândå;

cå≈ei albi, cå≈ei mici, cå≈ei negri, cå≈ei voinici, cå≈ei gra≈ioçi, cå≈eiblânzi;

pisici albe, pisici mici, pisici negre, pisici voinice, pisici gra≈ioase,pisici blânde.

Acordul adjectivului în gen çi numår are formele:

masculin feminin neutru

singular (un) moç sårac (o) broascå ≈estoaså (un) trotuar murdar

plural (doi) moçi såraci (douå) broaçte ≈estoase (douå) trotuare murdare

mazåre måruntå pui galben pui galbeni


Enged

élye

zés a

latt!


Måzårel e în≈elept

Måzårel e foarte în≈elept! Demulte ori, el vorbeçte folosindproverbe çi zicåtori. Citi≈i çi voidialogul lui cu Prisnel:– Måzårel, nu te-am våzut demult! Am atâtea lucruri impor-tante så-≈i spun!– Decât multe çi rele, mai bine unaçi bunå!– Te rog frumos så må ascul≈i,prie tene!– Vorba dulce, mult aduce!– Eu sunt atât de mic, de firav, deneajutorat...– √i broasca-i micå, dar are guramare!

–Totuçi, sunt curajos, ambi≈ios, nu må tem denimic...– Buturuga micå råstoarnå carul mare!– Chiar acum må pregåtesc pentru campionatulmondial de patinaj pe rotile.– Minte sånåtoaså în corp sånåtos!– Mi-am cumpårat chiar çi o cascå de protec≈ie çigenunchiere!– Paza bunå trece primejdia rea!– Eu voi fi cel mai bun, eu voi fi campionul!– La pomul låudat, så nu te duci cu sacul!– Totuçi, te rog frumos så må aju≈i så må antrenez.

– Prietenul adevårat la nevoie se cunoaçte!

46


Enged

élye

zés a

latt!

Prisnel e iste≈

Prisnel çtie o gråmadå de ghicitori. El îl pune peMåzårel cel în≈elept la încercare. Citi≈i dialogullor:– Prisnel, uitå-te pe fereastrå! Cum e timpul?– Mårunte mårgåritare

Cad dintr-o cereascå mare,Påmântul îl umezesc,Holdele le-mbogå≈esc.

– Adicå plouå! Ce pomse vede în grådinå?

– Înalt cât casa, Verde ca måtasa,Amar ca fierea,Dulce ca mierea.

– Un nuc! Dar copacul de lângå caså ce este?– Iarna-n frig çi vara-n soare,

Neschimbat e la culoare!

– Este un brad! Ce pasåre çi-afåcut cuibul la streaçina casei?– Coada ca o furculi≈å,

Roçioarå sub bårbi≈å!– E rândunica! A stat ploaia,

Prisnel! Ce se vede pe cer?– Istovit de lungå cale,

Când se duce la culcare,Parcå e o minge mare...Orizontu-i este pernå,

Luna – palidå lanternå, Cerul plapumå eternå.

– Este soarele! Putem pleca la plimbare. Mergem pe jos?– Douå ro≈i çi douå coarne;

De nu vrei så se råstoarne,Când pe ea porneçti la drum,Fii atent, nu merge-oricum!

– Bine, mergem cu bicicleta!47


Enged

élye

zés a

latt!

Adjectivul (II)

Dupå acordul în gen çi numår cu substantivul, adjectivele pot avea:

patru forme:bun, bunå, buni, buneîn≈elept, în≈eleaptå, în≈elep≈i, în≈elepteimportant, importantå, importan≈i, importantecurajos, curajoaså, curajoçi, curajoase

colac gustos pråjiturå gustoasåcolaci gustoçi pråjituri gustoase

trei formemic, micå, miciroçu, roçie, roçiinou, nouå, noiadânc, adâncå, adânci

colac mic pråjiturå micåcolaci micipråjituri mici

douå formeverde, verzimare, maridulce, dulcicuminte, cumin≈i

colac dulce colaci dulcipråjiturå dulce pråjituri dulci

48

bunbunå

bunibune

nounouå

noi

verde

vezi


Enged

élye

zés a

latt!

o formågri,marorozcumsecade

colac maropråjiturå marocolaci maropråjituri maro

Adjectivul la gradele de compara≈ie are formele:

Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ

bun mai bun cel mai bunmai pu≈in bun foarte bunla fel de bun

bunå mai bunå, cea mai bunåmai pu≈in bunå foarte bunåla fel de bunå

buni mai buni cei mai bunimai pu≈in buni foarte bunila fel de buni

bune mai bune cele mai bunemai pu≈in bune foarte bunela fel de bune

49

Adjectivul are trei grade de compara≈ie:gradul pozitiv, gradul comparativ çi gradul superlativ.

Re≈ine≈i!

gri


Enged

élye

zés a

latt!

Crapul e mare.Rechinul e mai mare decât crapul.Crapul e mai pu≈in mare decât rechinul.√tiuca e la fel de mare ca çi crapul.Balena e cea mai mare.Balena e foarte mare.

Vrabia e micå.Vrabia e mai micå decât cocoçul.Canarul e la fel de mic ca çi vrabia,Fluturele e cel mai mic.Fluturele e foarte mic.

50


Enged

élye

zés a

latt!

Domnu’ Trandafir(fragment)

Dintre chipurile trecutului, care må cercau unul dupå altul, unul råmasedesluçit, çi-i zâmbii cu dragoste în piroteala care må copleçea.

Era Domnu, domnu Trandafir, învå≈åtorul meu.Domnu nostru ne-a învå≈at rugåciuni, ne-a învå≈at cântece care erau aça

de frumoase pentru copilåria çi sufletele noastre, deçi nu le în≈elegeambine; ne-a învå≈at så credem çi în alte lucruri, în trecut çi vrednicia noastrå,lucruri pe care mul≈i le batjocoreau în aceea vreme.

Era un om bine fåcut, pu≈in chel în vârful capului, cu ochii foarte blaji-ni. Când zâmbea, se aråtau sub musta≈a tunså scurt niçte din≈i lungi, custrungå mare la mijloc. Când ne învå≈a så spunem poezii eroice, vorbeatare çi înål≈a în sus bra≈ul drept. Când trebuia, câteodatå, sâmbåta dupå-amiazå, så ne citeascå din poveçtile lui Creangå, ne privea întâi blând, cuun zâmbet liniçtit, ≈inând cartea la piept, în dreptul inimii. Avea un prisosde bunåtate în el çi acest suflet era ceva din curå≈enia unui apostol.

Era foarte gospodåros çi-i plåcea så se facå fiecare lucru cu rânduialå. Îiera drag så ne înve≈e, çi parcå eram copiii lui – asta am sim≈it-o totdeauna,cât am fost sub privegherea lui.

Se supåra rar çi nu spunea decât douå vorbe. Asta-i era mânia cea maimare: „Måi domnule!” Nouå ne venea så intråm în påmânt, când zicea:„Måi domnule!” çi se uita urâ’t la noi.

dupå Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu (1880-1961) a fost scrii tor român,mol dovean. A scris povestiri çi romane în care a pre zen -tat natura, copilåria, tradi≈iile çi momente istorice din tre -cutul po po rului român (Hanu Ancu≈ei, Baltagul, Neamul√oimåreçtilor, Nada Florilor).În lectura Domnu Trandafir, scriitorul Mihail Sadoveanuîçi aminteçte de primul såu învå≈åtor.

51

Lectura care prezintå tråsåturile fizice çi sufleteçti ale unui personaj,se numeçte portret.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

Verbul (I)

Timpul prezent

Spiriduçi uçori ca gândulPrisnel çi cu Måzårel Au ocolit tot påmântulÎntr-un avion ca vântul.Uriaç, cât un cercel.√i-au privit, pe timp frumos,Ce fac oamenii pe jos;

Unul arå, altul cântå,Doi se pregåtesc de nuntå,Unul cautå în ladå,Altul måturå-n ogradå,O feti≈å deseneazåUn sportiv se antreneazå...

Au coborât între noiCu un sac de verbe noi!Vezi tu bine, frå≈ioare,Fårå verbe nu vorbeçti!Aça cå, în continuare,Deschide urechea mareCa så afli multe lucruriDespre verbe româneçti!

Cuvintele: au ocolit, au privit, fac, arå, cântå, se pregåtesc, cautå,måturå, deseneazå, se antreneazå, au coborât, vezi, vorbeçti, de schi -de, så afli sunt verbe.

52

Románkönyv1_2017_Románkönyv1.qxd 2017.12.06. 18:12

Enged

élye

zés a

latt!

Verbele îçi schimbå forma dupå persoanå.Verbul are trei persoane: persoana întâi (pers. I)

persoana a doua (pers. a II-a)persoana a treia (pers. a III-a).

Verbele îçi schimbå forma dupå numår:Verbul poate fi la: numårul singular (sg.)

numårul plural (pl.).

În dic≈ionare, verbele româneçti au formå de infinitiv. În limba românå, infinitivul verbelor se poate termina cu urmåtoarele

litere:

a: a cânta, a striga, a desena, a inventa;ea: a pårea, a plåcea, a çedea, a cådea;e: a râde, a crede, a cere, a merge;i, î: a iubi, a tråi, a coborî, a hotårî.

Ac≈iunea verbului se desfåçoarå la timpurile prezent, trecut sauviitor.

53

Verbul este partea de vorbire care aratå ac≈iunea, starea sau existen≈a.Verbul îçi schimbå forma dupå persoanå, numår çi timp.

Re≈ine≈i!

verbul A FI

pers. I sg. SUNTpers. a II-a sg. E√TIpers. a III-a sg. ESTE

pers. I pl. SUNTEMpers. a II-a pl. SUNTEΩIpers. a III-a pl. SUNT

verbul A AVEA

pers. I sg. AMpers. a II-a sg. AIpers. a III-a sg. ARE

pers. I pl. AVEMpers. a II-a pl. AVEΩIpers. a III-a pl. AU


Enged

élye

zés a

latt!

Timpul prezent

Timpul prezent al verbelor care se terminå la infinitiv în –a:

infinitivul verbului a açtepta a afla a lucra a pleca a întârziapers. I (eu) açtept aflu lucrez plec întârzii

sg. pers. a II-a (tu) açtep≈i afli lucrezi pleci întârziipers. a III-a (el, ea) açteaptå aflå lucreazå pleacå întârzie

pers. I (noi) açteptåm aflåm lucråm plecåm întârziempl. pers. a II-a (voi) açtepta≈i afla≈i lucra≈i pleca≈i întârzia≈i

pers. a III-a (ei, ele) açteaptå aflå lucreazå pleacå întârzie

Timpul prezent al verbelor care se terminå la infinitiv în –ea:

infinitivul verbului a tåcea a plåcea a pårea a vedea a beapers. I (eu) tac plac par våd beau

sg. pers.a II-a (tu) taci placi pari vezi beipers. a III-a (el, ea) tace place pare vede bea

pers. I (noi) tåcem plåcem pårem vedem bempl. pers. a II-a (voi) tåce≈i plåce≈i påre≈i vede≈i be≈i

pers. a III-a (ei, ele) tac plac par våd beau

54

Verbele la timpul prezent aratå cå ac≈iunea se petrece în momentul vor-birii.

Re≈ine≈i!

– Açtep≈i de mult timp?– Nu-mi aflu nicåieri abonamentul!

– Da. Autobuzul ∂ntârzie.– Atunci, pleci pe jos?


Enged

élye

zés a

latt!

Bicicleta (1)

Prisnel îl açteaptå pe Måzårel la col≈ul stråzii de aproape un sfert deorå. Måzårel are bicicletå nouå iar Prisnel doreçte mult så o încerce. ÎnsåMåzårel nu vine la întâlnire, deçi, de obicei, nu întârzie. Prisnel nu çtiece så creadå: prietenul såu e serios. Oare, de data aceasta, îl duce de nas?Simte cå ceva nu e în ordine. Prisnel porneçte spre locuin≈a lui Måzårel.Gândeçte: „Eu îl açtept pe stradå, iar el, poate, stå liniçtit la televizor....”

Ωie ∂≈i place?

Se pare cå ∂mi place mai mult dacå tace!

Oare må duce denas?

55


Enged

élye

zés a

latt!

Prezentul verbelor care se terminå la infinitiv în –e:

infinitivul verbului a merge a crede a duce a spune a facepers. I (eu) merg cred duc spun fac

sg. pers. a II-a (tu) mergi crezi duci spui facipers. a III-a (el, ea) merge crede duce spune face

pers. I (noi) mergem credem ducem spunem facempl. pers. a II-a (voi) merge≈i crede≈i duce≈i spune≈i face≈i

pers. a III-a (ei, ele) merg cred duc spun fac

Prezentul verbelor care se terminå la infinitiv în –i sau în -î:

infinitivul verbului a dori a întâlni a auzi a coborî a hotårîpers. I. (eu) doresc întâlnesc aud cobor hotåråsc

sg. pers. a II-a (tu) doreçti întâlneçti auzi cobori hotåråçtipers. a III-a (el, ea) doreçte întâlneçte aude coboarå hotåråçte

pers.I. (noi) dorim întâlnim auzim coborâm hotårâmpl. pers. a II-a (voi) dori≈i întâlni≈i auzi≈i coborâ≈i hotårâ≈i

pers. a III-a (ei, ele) doresc întâlnesc aud coboarå hotåråsc

56

Le spunem pårin≈ilor cå mergem la bibliotecå, çi noi ne ducem la çtrand! Ce crezi?

Una spui, çi altafaci!


Enged

élye

zés a

latt!

Bicicleta (2)

Prisnel nu îçi gåseçte prietenul. Måzårel lipseçte de acaså de trei ore.Prisnel îi telefoneazå lui Måzårel:– Alo! Måzårel unde eçti? Te açtept de ore întregi!– Vin imediat! Abia açtept så-≈i povestesc. E o adevåratå aventurå.Încearcå så-≈i închipui: merg cu bicicleta cât pot de repede spre brutårie.Chiar pentru tine vreau så cumpår niçte covrigi calzi. √tiu cât de mult î≈iplac. Când ies din brutårie cu covrigii... Ce så vezi? Îmi zboarå dinminte cå am venit cu bicicleta...– Måzårel, cred cå e mai bine så te opreçti! E mai ieftin så-mi povesteçtiaventura ta personal!...

57


Enged

élye

zés a

latt!

Så ståm de vorbå!Un clopot povesteçte

În fiecare zi, clopotul bisericii le povesteçte oame-nilor. Le povesteçte despre trecut, despre zilele desårbåtoare, despre veselie çi triste≈e. Îi face aten≈i cåse apropie prânzul, ori îi cheamå la slujbå, ori îianun≈å så se opreascå din lucru, cåci este ziua unuisfânt.

Cei mai mul≈i români sunt de religie ortodoxå. În calendarul ortodox,aproape fiecare zi este ziua unui sfânt, a unui erou creçtin important.Cei care în≈eleg limba pe care o vorbeçte clopotul bisericii, aud înfiecare an poveçtile sfin≈ilor.

Ziua Sfântului Nicolae este la 6 decembrie.Sfântul Nicolae – sau Moç Nicolae – îi iu beç -te çi îi apårå pe copii. Le aduce în fiecare ancadouri, le då sfaturi în≈elepte.

Ziua Sfântului Gheorghe, numitå çi Sân jor -zul, este la 23 aprilie.Despre Sfântul Gheorghe se spune cå a învinsun balaur. În ziua de Sfîntul Gheorghe, cio -banii pornesc cu turmele de oi la munte, lapåçune.

Tot de Sfântul Gheorghe feciorii udå fetele cu apå, ca så fie frumoase çi så înfloreascå precum florile. Sfântul Gheorghe este apåråtorul ≈åranilor, al celor care lucreazå påmântul. El aduce pri måvara çi îi îndeamnå peoameni så înceapå semånatul.

58


Enged

élye

zés a

latt!

Sfin≈ii Petru çi Pavel îçi au ziua vara, la 29iunie. Numele Sfântului Petru vine de lacuvântul „piatrå”. De aceea oamenii spun cåel rînduieçte ploile cu piatrå, cu grindinå. Totdespre Sfântul Petru se crede cå påstreazåcheile raiului.

Ziua Sfântul Ilie este la 20 iulie. Legendaspune cå el zboarå într-un car de foc çi cå esteståpânul tunetelor çi fulgerelor.

Pe Sfânta Maria, mama Mântuitorului IisusCris tos, o sårbåtorim de douå ori pe an, la 15august çi la 8 septembrie.Sfânta Maria apårå çi mângâie mamele çi co -piii mici.

Rugåciunea copiilor mici

Înger, îngeraçul meuCe mi te-a dat Dumnezeu,Totdeauna fii cu mine.√i må-nva≈å så fac bine.Eu sunt mic, tu få-må mare,Eu sunt slab, tu få-må tare,În tot locul må-nso≈eçte√i de rele må påzeçte.

Amin.

59


Enged

élye

zés a

latt!

La Paçti(fragment)

Prin pomi e ciripit çi cânt,Våzduhu-i plin de-un roçu soare,√i salciile-n albå floare –E pace-n cer çi pe påmânt.Råsuflul cald al primåveriiAdus-a zilele-nvierii.

√i cât e de frumos în sat!Creçtinii vin tåcu≈i din vale.√i doi de se-ntâlnesc în caleÎçi zic: Hristos a înviat!√i râde-atâta sårbåtoareDin chipul lor cel ars de soare.

E liniçte. √i din altarCântarea-n stiluri repetateDeparte pânå-n våi stråbate –√i clopotele cântå rar:Ah, Doamne! Så le-auzi din vale Cum râd a drag çi plâng a jale!

George Coçbuc

George Coçbuc (1866-1918) a fost poet, fiu al pre o tu -lui din satul Hordou, jude≈ul Bistri≈a-Nåsåud. A scrispoezii despre via≈a çi obiceiurile satelor ro mâ neç ti dinTransilvania (Nunta Zamfirei, Moartea lui Fulger, Ma -ma, La oglindå). A scris çi poezii pentru copii (Iarnape uli≈å, Cântec, Povestea gâçtelor).

60


Enged

élye

zés a

latt!

Verbul (II)Timpul trecut

√tia≈i cå cei doi amici(despre care e vorba mereu aici)Au puteri fermecate?Ei se pot face mici, çi mai miciÎncât încap uçor într-o carte.Într-o zi s-au gândit så råsfoiascåBiblia – cea mai pre≈ioaså carte stråmoçeascå.√i s-au trezit fårå vesteÎntr-un trecut de poveste:Au întâlnit pe un ocean nesfârçitBarca båtrânului çi credinciosului Noe√i i-au cerut voie så cålåtoreascåÎntr-o lume veche, plinå de mister,Când oamenii erau mai aproape de cer.

Cuvintele çtia≈i, s-au gândit, s-au trezit, au întâlnit, au cerut, erausunt verbe la timpul trecut.

61

Verbele la timpul trecut aratå cå ac≈iunea s-a desfåçurat înainte demomentul vorbirii.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

În limba românå, verbul are patru forme de trecut: perfectul simplu,imperfectul, perfectul compus çi mai mult ca perfectul.

Cele mai folosite forme ale timpului trecut sunt imperfectul çi perfectulcompus.

Imperfectul este forma cea mai potrivitå pentru a povesti întâmplåridin trecut.

Verbele terminate în –a au urmåtoarele forme de imperfect:

infinitivul verbului a açtepta a afla a lucra a pleca a întârziapers. I (eu) açteptam aflam lucram plecam întârziam

sg. pers. a II-a (tu) açteptai aflai lucrai plecai întârziaipers. a III-a (el, ea) açtepta afla lucra pleca întârzia

pers. I (noi) açteptam aflam lucram plecam întârziampl. pers. a II-a (voi) açtepta≈i afla≈i lucra≈i pleca≈i întârzia≈i

pers. a III-a (ei, ele) açteptau aflau lucrau plecau întârziau

62

Imperfectul poate exprima o ac≈iune începutå, dar neterminatå.

Re≈ine≈i!

imperfectul verbului A FI

pers. I sg. ERAMpers. a II-a sg. ERAIpers. a III-a sg. ERA

pers. I pl. ERAMpers. a II-a pl. ERAΩIpers. a III-a pl. ERAU

imperfectul verbului A AVEA

pers. I sg. AVEAMpers. a II-a sg. AVEAIpers. a III-a sg. AVEA

pers. I pl. AVEAMpers. a II-a pl. AVEAΩIpers. a III-a pl. AVEAU


Enged

élye

zés a

latt!

Verbele terminate în –ea la infinitiv au urmåtoarele forme de imper-fect:

infinitivul verbului a tåcea a plåcea a pårea a vedea a beapers. I (eu) tåceam plåceam påream vedeam beam

sg. pers. a II-a (tu) tåceai plåceai påreai vedeai beaipers. a III-a (el, ea) tåcea plåcea pårea vedea bea

pers. I (noi) tåceam plåceam påream vedeam beampl. pers.a II-a (voi) tåcea≈i plåcea≈i pårea≈i vedea≈i bea≈i

pers. a III-a (ei,ele) tåceau plåceau påreau vedeau beau

63

Scuze! Dacå plecam mai

devreme de acaså,nu ∂ntârziam la

∂ntâlnire!

Nu må açteptam din partea ta . . .

Când eram mic, nu-mi plåcea nicisucul de portocale, nici sucul de pier-

sici, nici sucul de pere ... Beam numai lapte ...

Când erai mic, tåceai mai mult çi vorbeai mai pu≈in ...

De aceea, påreai maiinteligent!


Enged

élye

zés a

latt!

Bicicleta (3)

Måzårel mergea repede. Få ceapaçi din ce în ce mai mari. Ardeade neråbdare så ajungå la pri-etenul såu, Prisnel. Între timp,începea så se întunece. Måzårelabia açtepta så povesteascå ce i s-a întâmplat, încât nici nu obser-va cå mergea pe jos. Mânca dincovrigi, unul çi încå unul. Nu semai gândea cå, de fapt, erau pen-tru Prisnel.

Verbele terminate în –e la infinitiv au urmåtoarele forme de imper-fect:

infinitivul verbului a merge a crede a duce a spune a facepers. I (eu) mergeam credeam duceam spuneam fåceam

sg. pers.a II-a (tu) mergeai credeai duceai spuneai fåceaipers. a III-a (el,ea) mergea credea ducea spunea fåcea

pers.I (noi) mergeam credeam duceam spuneam fåceampl. pers.a II-a(voi) mergea≈i credea≈i ducea≈i spunea≈i fåcea≈i

pers. a III-a (ei, ele) mergeau credeau duceau spuneau fåceau

64

Prisnel se temea çi deumbra sa. Ce spunea, nicicalul de lemn nu credea!

√i cavalerul Prisnel mergea la råzboi. În mânå ducea sabia, ∂n spate ducea

arcul cu såge≈i... Pe unde trecea, drep-tate fåcea...


Enged

élye

zés a

latt!

Verbele terminate în –i sau –î la infinitiv au urmåtoarele forme deimperfect:

infinitivul verbului a dori a întâlni a auzi a coborî a hotårîpers. I (eu) doream întâlneam auzeam coboram hotåram

sg. pers. a II-a (tu) doreai întâlneai auzeai coborai hotåraipers. a III-a (el, ea) dorea întâlnea auzea cobora hotåra

pers. I. (noi) doream întâlneam auzeam coboram hotårampl. pers. a II-a (voi) dorea≈i întâlnea≈i auzea≈i cobora≈i hotåra≈i

pers. a III-a (ei, ele) doreau întâlneau auzeau coborau hotårau

Perfectul compus se formeazå cu ajutorul verbului a avea.

Acest timp trecut se numeçte „compus” fiindcå este alcåtuit din douåcuvinte. Måzårel a mâncat to≈i covrigii. Am cumpårat o bicicletå.Båie≈ii au întârziat. Ai açteptat în parc.

65

Perfectul compus exprimå o ac≈iune începutå çi terminatå în trecut.

Re≈ine≈i!

perfectul compus al verbului A FI

pers. I sg. AM FOSTpers. a II-a sg. AI FOSTpers. a III-a sg. A FOST

pers. I pl. AM FOSTpers. a II-a pl. AΩI FOSTpers. a III-a pl. AU FOST

perfectul compus al verbului A AVEA

pers. I sg. AM AVUTpers. a II-a sg. AI AVUTpers. a III-a sg. A AVUT

pers. I pl. AM AVUTpers. a II-a pl. AΩI AVUTpers. a III-a pl. AU AVUT


Enged

élye

zés a

latt!

Verbele terminate în –a la infinitiv au urmåtoarele forme de perfectcompus:

infinitivul verbului a açtepta a afla a lucra a pleca a întârziapers. I (eu) am açteptat am aflat am lucrat am plecat am întârziat

sg. pers. a II-a (tu) ai açteptat ai aflat ai lucrat ai plecat ai întârziat

pers. a III-a (el, ea) a açteptat a aflat a lucrat a plecat a întârziat

pers. I (noi) am açteptat am aflat am lucrat am plecat am întârziat

pl. pers. a II-a (voi) a≈i açteptat a≈i aflat a≈i lucrat a≈i plecat a≈i întârziat

pers. a III-a (ei, ele) au açteptat au aflat au lucrat au plecat au întârziat

Verbele terminate în –ea la infinitiv au urmåtoarele forme de perfectcompus:

infinitivul verbului a tåcea a plåcea a pårea a vedea a beapers. I. (eu) am tåcut am plåcut am pårut am våzut au båut

sg. pers. a II-a (tu) ai tåcut ai plåcut ai pårut ai våzut ai båut

pers. a III-a (el, ea) a tåcut a plåcut a pårut a våzut a båut

pers. I. (noi) am tåcut am plåcut am pårut am våzut am båut

pl. pers. a II-a (voi) a≈i tåcut a≈i plåcut a≈i pårut a≈i våzut a≈i båut

pers. a III-a (ei, ele) au tåcut au plåcut au pårut au våzut au båut

66

Am ∂ntârziat? Am lucrat pânå ∂nultimul moment...

Dacå ai ∂ntârziat? Eu te-am açteptat. Autobuzul nu te-a

açteptat. A plecat.


Enged

élye

zés a

latt!

Bicicleta (4)

S-a låsat seara. Când Måzårel a ajuns la Prisnel, nu avea nici bicicletå,nici covrigi. El a început så povesteascå pe neråsuflate:– Am fost atât de neråbdåtor så î≈i aråt bicicleta mea cea nouå, încât m-amgråbit spre tine. Bicicleta, pur çi simplu, am uitat-o în fa≈a brutåriei.Când am ajuns în parc, mi-am dat seama cå îmi lipseçte. M-am întors labrutårie. Bicicleta mea cea nouå må açtepta cuminte, sprijinitå de zid.Atunci am våzut cå am låsat punga cu covrigi în parc, pe bancå. Amintrat din nou în brutårie çi am cumpårat al≈i covrigi pentru tine. √tiu câtde mult î≈i plac covrigii calzi... Am fugit ca din puçcå så-≈i aråt bicicle-ta çi så-≈i aduc covrigii…– Dar unde e bicicleta? N-o våd nicåieri – s-a mirat Prisnel.– Påi... Am uitat-o iar în fa≈a brutåriei. Fug dupå ea.– Hei, açteaptå! Unde sunt covrigii? – a strigat Prisnel.– Nu te supåra, i-am mâncat pe to≈i.„Niciodatå nu am crezut cå Måzårel poate fi aça de distrat” – s-a gânditPrisnel.

67

De ce ai båut o≈et demere?

Cel pu≈in, ≈i-a plåcut?

Am våzut un mår pe etichetå. Pårea

a fi suc.

Am fugit ca din puçcå...


Enged

élye

zés a

latt!

David çi Goliat

David era cel mai tânår fiu al lui Isai din Betleem. El avea în grijåturmele de oi ale tatålui såu. Deçi era doar un copil, David apåra cu vite-jie turmele de lupii çi urçii care le atacau. Era foarte curajos çi trågea cupraçtia ca nimeni altul. David era neîntrecut çi la cântatul cu harfa. Chiarîmpåratului Saul i-a cântat çi acesta s-a minunat de chipul plåcut alcopilului çi de talentul såu. Toatå lumea båga de seamå cå Dumnezeu îlocroteçte pe David.

În acel timp, împåratul Saul era în råzboi cu filistenii, duçmanii demoarte ai poporului lui Israel. Fra≈ii mai mari ai lui David luptau çi ei înarmata împåratului Saul.

Într-o zi, Isai a gråit astfel cåtre fiul såu, David:– Ia aceste zece pâini çi du hranå råzboinicilor. Cautå-i pe fra≈ii tåi çi

adu-mi veçti despre ei.David s-a sculat dis-de-diminea≈å, çi-a luat praçtia, bâta çi traista de

påstor çi a pornit spre câmpul de luptå. A ajuns cu bine printre råz boi -nicii împåratului Saul. S-a întâlnit cu fra≈ii såi çi i-a întrebat de sånåtate.

Tocmai atunci filistenii, se pregåteau så-i atace pe israeli≈i. Cel maiputernic filistean era Goliat din Gat, un uriaç cu înfå≈içare înfioråtoare.

68


Enged

élye

zés a

latt!

Goliat era luptåtor vechi. Era råu la suflet çi fårå credin≈å în Dum ne -zeu.

Råzboinicii lui Saul spuneau:– Luptåtorul care îl doboarå pe uriaçul Goliat primeçte de la împåra -

tul nostru bogå≈ii çi pe fata sa de so≈ie.David a întrebat:– Cine este acest vråjmaç care batjocoreçte oçtirile lui Dumnezeu?

Vreau så må lupt cu el çi så-l înving.Vestea despre curajul lui David a ajuns la urechile împåratului. Saul

l-a chemat pe David în fa≈a sa çi i-a spus:– Nu po≈i så te lup≈i cu filisteanul Goliat. Tu eçti doar un copil, iar el

este un råzboinic uriaç çi sålbatic.David i-a råspuns lui Saul:– Am salvat turma de oi a tatålui meu de lei çi de urçi. Aça cum am

doborât animalele sålbatice, îl dobor çi pe acest duçman. Dumnezeu estecu mine çi må izbåveçte.

Împåratul i-a spus:– Atunci du-te çi Dumnezeu så fie cu tine! Îmbracå-te în hainele mele

de luptå. Pune-≈i pe cap coiful meu, ia în mâini paloçul çi scutul meu.

69


Enged

élye

zés a

latt!

David a zis:– Nu pot så merg cu armura aceasta grea, cåci nu sunt obiçnuit cu ea.√i-a luat bâta în mânå, a ales de pe malul râului cinci pietre netede çi

le-a pus în traista de påstor. Apoi, cu praçtia în mînå, s-a îndreptat sprecâmpul de luptå. Acolo îl açtepta Goliat. Acesta era îmbråcat în aramåde la cap la picioare. Avea o suli≈å grea çi un scut înalt. Când l-a våzutpe David, a spus:

– Ce sunt eu? Câine, de vii la mine cu bâta? Vino! Te ucid îndatå iarcarnea ta o dau påsårilor cerului.

David a råspuns:– Tu vii så te lup≈i cu suli≈a, cu paloçul çi cu scutul, dar eu må lupt în

numele Dumnezeului oçtirii lui Israel. Te voi învinge çi biruin≈a va fi aDomnului. Dumnezeu este cu mine, cåci El nu mântuieçte cu sabia çisuli≈a. Dumnezeu mântuieçte cu credin≈a!

David a scos din traistå o piatrå, a pus-o în praçtie çi a ≈intit spre capullui Goliat. Piatra l-a lovit pe filistean drept în frunte. Lovitura a fost atâtde puternicå încât Goliat a cåzut la påmânt.

Îngrozitå de puterea tânårului David, oçtirea filistenilor s-a împråçti-at. Astfel a câçtigat David o luptå grea doar cu o praçtie çi o piatrå, darîn inimå cu credin≈a în Dumnezeu.

(Prelucrare dupå Vechiul Testament, Cartea I, a lui Samuel,capitolul 17, versetele 4-51)

70

Biblia este o carte de cåpåtâi a omenirii. Biblia este alcåtuitå din douåpår≈i: Vechiul Testament çi Noul Testament. Creçtinismul este religiaîntemeiatå pe Noul Testament. Acesta prezintå faptele Mântuitorului IisusCristos çi ale ucenicilor såi.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

71

Biserica OrtodoxåRomânå din Chitighaz

Iconostasul Bisericii Ortodoxe Române din Chitighaz


Enged

élye

zés a

latt!

Verbul (III)Timpul viitor

Cine çtie ce va fiCând ve≈i creçte mari, copii?Poate ve≈i cålåtoriPe planetele pustii.De prin alte galaxii.Vom vedea, de vom tråi!Måzårel çi cu PrisnelSperå cå a≈i în≈elesCare-i drumul de alesSå råmânå-n Univers,Casa noastrå, limba noastrå,Colindatul la fereastrå,Cartea, crucea, rugåciuneaPânå-i lumea, pânå-i lumea...

Cuvintele: va fi, ve≈i creçte, ve≈i cålåtori, vom vedea, vom tråi suntverbe la timpul viitor.

72

Verbele la timpul viitor aratå cå ac≈iunea se va desfåçura dupå momen-tul vorbirii.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

Timpul viitor este alcåtuit din formele verbului a voi (voi, vei, va,vom, ve≈i, vor) çi infinitivul verbului.

Verbele au urmåtoarele forme la viitor:

infinitivul verbului a açtepta a tåcea a merge a dormi

pers. I (eu) voi açtepta voi tåcea voi merge voi dormisg. pers. a II-a (tu) vei açtepta vei tåcea vei merge vei dormi

pers. a III-a (el, ea) va açtepta va tåcea va merge va dormi

pers. I (noi) vom açtepta vom tåcea vom merge vom dormipl. pers. a II-a (voi) ve≈i açtepta ve≈i tåcea ve≈i merge ve≈i dormi

pers. a III-a (ei, ele) vor açtepta vor tåcea vor merge vor dormi

73

Viitorul verbului A FI

pers. I sg. VOI FIpers. a II-a sg. VEI FIpers. a III-a sg. VA FI

pers. I pl. VOM FIpers. a II-a pl. VEΩI FIpers. a III-a pl. VOR FI

Viitorul verbului A AVEA

pers. I sg. VOI AVEApers. a II-a sg. VEI AVEApers. a III-a sg. VA AVEA

pers. I pl. VOM AVEApers. a II-a pl. VEΩI AVEApers. a III-a pl. VOR AVEA

Cine va juca, va câçtiga!

Cum ∂≈i vei açterne,aça vei dormi!


Enged

élye

zés a

latt!


Vom deveni cercetåtori

– Prisnel, ieri dupå maså am fost într-o excursie prin cele mai mari peçteriale lumii.– Cu gîndul?– Nu. Cu... Internetul!– Ce coinciden≈å! √i eu am stat toatå dupå-amiazå în fa≈a calculatorului.Am gåsit pe Internet o paginå interesantå despre Polul Sud. Am çi hotårâtcå voi deveni cercetåtor al continentului de ghea≈å.– √i ce vei cerceta?– Voi face filme documentare despre via≈a pinguinilor.– Ce ai gåsit pe Internet despre pinguini?

– Pinguinul tråieçte numai în jurul Polului Sud. Nue o pasåre singuraticå, ci tråieçte în grupuri, încolonii mari. Nu zboarå, ci înoatå. Este o pasåre deapå, se hrå neç te cu peçte. Poate så se scufunde pînåla douå sute çaizeci de metri adîncime çi så rezistefårå aer chiar optsprezece minute. Pe tine de ce teintereseazå peçterile?– În timpurile când Påmîntul era acoperit deghe≈uri, oamenii çi unele animale au tråit în peçteri.Chiar çi în peçteri din România sunt multe urmeale trecutului îndepårtat.

Cercetåtorii peçterilor se numesc speologi. Speologii au descoperit înpeçtera Muierilor din jude≈ul Vâlcea schelete de oameni din vremuristråvechi. În peçtera Cuciulat, din jude≈ul Sålaj, au fost descoperite multedesene pe care le-au fåcut oameniprimitivi. Am decis cå voi fi speolog çivoi cerceta çi eu peçterile din Mun≈iiCarpa≈i, ca Emil Racovi≈å.– Emil Racovi≈å este acel om de çtiin≈åromân care a fost la Polul Sud?– Exact! El va fi modelul nostru, vomde veni cercetåtori ai ghe≈urilor çi aipeçterilor, ca çi el!

74


Enged

élye

zés a

latt!

Un român la Polul Sud: Emil Racovi≈å

Emil Racovi≈å s-a nåscut în 1868, la Iaçi. Pårin≈ii såi aufost oameni cu stare. Ei au dorit ca fiul lor, Emil, såajungå om învå≈at.

La çcoala primarå, învå≈åtorul lui Emil Racovi≈å a fostchiar marele scriitor Ion Creangå.

Tânårul Racovi≈å a plecat la Paris, unde a studiat çtiin≈ele naturale.Pasiunile sale erau biologia çi zoologia.

A auzit cå mai mul≈i cercetåtori vesti≈i se pregåtesc så plece înAntarctica pentru a studia via≈a de la Polul Sud. S-a prezentat çi el. Afost ales ca zoolog al echipei de cercetåtori care porneau din Belgia spreContinentul înghe≈at. Ei s-au îmbarcat pe vaporul Belgica.

Drumul pânå la pol n-a fost uçor. Unul dintre exploratorii de peBelgica çi-a dat via≈a din cauza frigului crâncen.

Cincisprezece luni a råmas Racovi≈å çi echipajul de pe Belgica întreghe≈urile de la Polul Sud.

În Antarctica sunt foarte pu≈ine vie≈uitoare. Dintre animale, tråiesc laPolul Sud numai pinguini çi foci. Dintre plante, în apa înghe≈atå rezistånumai câteva feluri de alge çi muçchi. Emil Racovi≈å a studiat via≈aacestor pu≈ine plante çi animale de la pol.

Când s-a întors în România, Racovi≈å a început så exploreze peçteriledin Mun≈ii Carpa≈i. În 1920, a înfiin≈at la Cluj Institutul de Speologie,primul institut de cercetare a peçterilor din lume. Emil Racovi≈å a fostales preçedinte al Academiei Române.

A încetat din via≈å în anul 1947.

75


Enged

élye

zés a

latt!

AdverbulAzi, Måzårel e furios:Prisnel a adormit asearå√i n-a fåcut, cum a promis,(O, dragii mei, a câta oarå!)Ordine clarå în cåmarå.(Cåmara lor e-un dic≈ionarCu zeci çi sute de cuvinteCare, de s-au amestecat,Pot så te scoatå, zåu, din minte!)– Acum, aici, så-mi spui pe loc,Care e raftul cu adverbe?E rândul lor så intre-n joc.Prisnel nu are de ales:Începe, deci, så punå-n rând,În dreapta, în stânga, sus çi josAdverbe care într-o zi,Pot så ne fie de folos!

Cuvintele: azi, asearå, acum, aici, dreapta, stânga, sus, jos suntadverbe.

Adverbele pot fi: de loc: acolo, aici, dincolo, undeva, aproape, departe, deasupra,

dedesubt, jos, sus;

76

Adverbul aratå locul, timpul, modul în care se desfåçoarå ac≈iunea. Decele mai multe ori adverbul stå pe lângå un verb.

Re≈ine≈i!

Cum så ajung acolo, sus?

Mai bine råmâiaici, jos!


Enged

élye

zés a

latt!

de timp: acum, atunci, aståzi, ieri, devreme, târziu, îndatå, demult,niciodatå, deodatå;

de mod: da, nu, ba da, ba nu, probabil, încet, repede, abia, astfel,aça, bine, råu, încå.

Unele adverbe au, ca çi adjectivul, grade de compara≈ie.

Gradul pozitiv: Prisnel vorbeçte repede.

Prisnel vorbeçte mai repede ca Måzårel.Gradul comparativ: Måzårel vorbeçte la fel de repede ca Prisnel.

Måzårel vorbeçte mai pu≈in repede decâtPrisnel.

Gradul superlativ: Prisnel vorbeçte cel mai repede.Prisnel vorbeçte foarte repede.

√arpele se deplaseazå lent.Râma se deplaseazå mai lent ca çarpele.Broasca ≈estoaså se deplaseazå la fel de lent ca râma.Broasca ≈estoaså se deplaseazå mai pu≈in lent ca melcul.Melcul se deplaseazå cel mai lent.Melcul se deplaseazå foarte lent.

77

Atunci... am ajunsprea târziu?

Doar nu crezi cåavionul a plecatprea devreme!


Enged

élye

zés a

latt!


Cum ajungem la Arcul de Triumf?

– Måzårel, pregåteçte-te! Imediat coborâm din metrou. Urmåtoareasta≈ie va fi Universitatea.

– Tu çtii cum ajungem cel mai repede la Arcul de Triumf? Eu habar n-am!

– Nici eu! Dar am aici Ghidul turistic al oraçului Bucureçti. Iatå cescrie, negru pe alb: „Oraçul Bucureçti este capitala României. Bu cu -reçtiul este stråbåtut de râul Dâmbovi≈a. Oraçul se aflå la 60 de kilometride Dunåre, la 125 de kilometri de Mun≈ii Carpa≈i çi la 260 de kilometride Marea Neagrå. Numele oraçului Bucureçti apare pentru prima oaråîntr-un document semnat de Vlad Ωepeç, în 1459.”

– Råsfoiesc mai departe. Aici sunt date despre parcurile oraçului:despre Parcul Ciçmigiu, despre Parcul Heråstråu, despre Grådina Bo ta -nicå. Imediat gåsesc çi Arcul de Triumf!– Måzårel, te rog så te opreçti! Am o idee: vom opri un taxi çi îl vomruga pe çofer så ne ducå la Arcul de Triumf. Aça vom ajunge cel mairepede!

78


Enged

élye

zés a

latt!

Plimbare prin Bucureçti

79

Opera din Bucureçti.În fa≈a Operei se aflå statuia

compozitorului George Enescu.

Ateneul RomânÎn fa≈a Ateneului se aflå statuia

poetului Mihai Eminescu.

Harta oraçului Bucureçti

Arcul de TriumfA fost ridicat în cinstea victoriei

armatei române în PrimulRåzboi Mondial.

Universitatea din BucureçtiÎn fa≈a Universitå≈ii se aflå statu-ia domnitorului Mihai Viteazul.


Enged

élye

zés a

latt!

Legenda Bucureçtiului

Legenda spune cå locul pe care aståzi se aflå oraçul Bucureçti, capitalaRomâniei, pe vremuri era pustiu. Cât vedeai cu ochii era numai câmp cuiarbå çi câ≈iva copaci pe care se odihneau påsårile cerului. Prin mijloculcâmpului, trecea o apå curgåtoare: pârâul Dâmbovi≈a.Odatå, un cioban pe care îl chema Bucur, a ajuns cu turma sa de oi pemalul Dâmbovi≈ei. Nimeni nu çtie de unde a venit Bucur çi nici de ce s-aîndrågostit el de acest câmp nesfârçit. Poate a våzut cå aici e iarbå destulåçi apå rece de båut pentru oile sale. Ori poate cå s-a såturat så meargåmereu dintr-un loc în altul, mutându-çi turma. Poate cå Bucur a gânditaça: – Dacå voi pleca mai departe din acest loc, nicåieri nu-mi voi gåsi li -niçtea. Dumnezeu m-a îndrumat pe malul acestei ape. Nu må va iertaniciodatå dacå nu voi lua în seamå dorin≈a lui.

Ciobanul çi-a îngrådit oile, çi-a fåcut o colibå. Våzând apoi cå locul estepotrivit çi cå îi merge bine, a ridicat o bisericå. Legenda mai spune cå înjurul acestei biserici, cu timpul, s-a ridicat un oraç. Oraçul a primit numele

Bucureçti, dupå numele ciobanuluiBucur.

Nu se çtie dacå toate aceste poveçtisunt adevårate. Înså çi azi existå încapitala de pe malul Dâmbovi≈ei obisericu≈å albå, cu clopotni≈å delemn, pe care oamenii o numescBiserica lui Bu cur. Cu timpul, mul≈is-au stabilit pe ma lu rile Dâmbovi≈ei.În prezent, în Bucureçti lo cuiesc

peste douå milioane de oameni. Cåci, aça zice çi cântecul:

Dâmbovi≈å, apå dulce,Cine-o bea, nu se mai duce!

80

Legenda este o crea≈ie popularå care explicå originea çi însuçirile unorlocuri, lucruri, fiin≈e. Legenda nu se potriveçte totdeauna cu adevårulistoric.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

Naçterea Påmântului(legendå din Aletea)

Demult, demult, când nu era încåPåmîntul, stelele, Soarele çi Luna,tråiau în lume doar Bunul çi Råul.Umblau împreunå printre stele, cadoi fra≈i. Odatå, au obosit de atâtaumblat çi s-au hotårât så se odih-neascå. Înså, nu aveau pe ce så seculce. Atunci, Bunul a scos pu≈innegru de sub unghie çi l-a întins între doi nori. L-a poftit pe Råul så seîntindå çi el pe bucata de påmânt. Numaidecât au adormit amândoi. Dupåun timp, Råul s-a trezit. L-a privit pe Bunul cum doarme çi s-a gândit: – Ce-ar fi så-l pråpådesc pe ortacul meu, Bunul! Atunci aç råmâne eusingur ståpân peste toatå lumea!Råul a început så-l împingå pe Bunul care dormea buçtean. Îl totîmbrâncea spre marginea bucå≈ii de påmânt, så cadå în gol çi så se nimi -ceascå. Înså, pe cum Råul îl împingea pe Bunul, bucata de påmânt se lå≈eavåzând cu ochii, se întindea tot mai mult çi mai mult. Atunci, Råul l-a luatîn bra≈e pe cel adormit çi a început så fugå cu el pentru a-l arunca în gol.Dar påmântul se lå≈ea mai tare, încât nu i se mai vedea capåtul. Degeabaalerga Råul cu Bunul în bra≈e, când la dreapta, când la stânga, când înainte,când înapoi. Påmântul creçtea çi se rotunjea ca un mår. Råul asuda çi picå-turile lui de sudoare cådeau pe påmânt. Acolo se nåçteau râuri çi lacuri.Hainele Råului erau acum rupte de atâta fugå. Unde pica un petec dinhainele lui zdren≈uite, acolo se nåçteau dealuri çi mun≈i.Plin de ciudå, Råul l-a trântit jos pe Bunul. Bunul s-a trezit çi çi-a datimediat seama ce s-a întâmplat. El a spus:– Måi, Råule! Tu ai vrut så må pråpådeçti pe mine! Dar eu te iert! De azipartea aceasta a lumii se va numi Påmântul. Aici, pe Påmânt, va trebui såne ducem mai departe via≈a. Legenda spune cå aça s-a nåscut Påmântul. √i mai spune cå de atuncitråiesc pe lume oameni buni çi oameni råi.

81


Enged

élye

zés a

latt!

Interjec≈ia

Într-o varå cu mult soare,Prisnel çi cu MåzårelAu pornit-o la plimbare:Hai, cu cortul în spinare!Înså, noaptea când se laså,La båie≈i li-i dor de-acaså.Stau în cort, nu zic nici pâs,Cåci de-afarå se strecoaråZgomote çi strigåte care-adânc îi înfioarå:Uhuhu çi hau-hau-hau;Zbârr çi piu, çi ≈uçti, çi miau;Mor çi mâr çi mac-mac-mac;Trosc çi pleosc çi oac-oac-oac...Ei, pådurea-n întuneric e un cor de interjec≈ii!Cine vrea så le cunoascå,Meargå noaptea, så ia lec≈ii!

Cuvintele: pâs, uhuhu, hau-hau-hau, zbârr, piu, ≈uçti, miau, mor,mâr, mac-mac-mac, trosc, pleosc, oac-oac-oac, ei sunt interjec≈ii.

Interjec≈iile pot exprima sau imita: o chemare, un îndemn: hei, måi, hai, haide, cu≈u, pis-pis, pui-pui;

o senza≈ie: au, vai, ah, brrr, of, arç, hopa, bravo;

sunete scoase de animale: ham-ham, miau-miau, ga-ga, mac-mac,chi≈-chi≈, groh-groh, muuu, cucurigu, cotcodac, clonc-clonc;

zgomote din naturå: trosc, pleosc, pic-pic, buf, poc, bum, hopa,bip-bip.

82

Interjec≈ia este un cuvânt care reproduce o chemare, un îndemn, osenza≈ie, sunete scoase de animale, zgomote din naturå.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!


La târgul de animale

– Prisnel, azi am o surprizå pentru tine. Hai, så mergem împreunå la târgulde animale. Dar... acum vine partea interesantå! Te rog så închizi ochii çiså recunoçti ce se întâmplå în jurul tåu numai dupå zgomotele pe care levei auzi.– De acord! Sunt numai urechi!– Scâr≈, scâr≈!– Måzårel, acesta este lan≈ul de la bicicleta ta. Ar trebui så-l ungi, cåciscâr≈âie îngrozitor.– Miau-miau!– Am ajuns la târg?– Nu, aceasta este pisica vecinului. Miaunå de câte ori ne vede.– Hoo, brrr!– Un om a sosit la târg cu cåru≈a. Tocmai struneçte caii. A adus la vânzareniçte...– Groh-groh, gui≈-gui≈!– ... niçte porci! Îi recunosc dupå grohåit çi dupå ... miros!– Prisnel, fii atent, ascultå! Ce animale auzi în dreapta?– Beee...! Meee...!– Cele care behåie sunt oi. Cele care mehåie sunt capre.– √i din partea stângå ce auzi?– Muuu...! Iha-iha!– Mugeçte o vacå çi rage un mågar! Måzårel, pot så deschid ochii? Acumînchide-i tu, cåci ne apropiem de sectorul påsårilor. Ce auzi?– Cotcodac! Ga-ga! Glu-glu! Piu-piu! Mac-mac!– Gåina cotcodåceçte, gâsca gâgâie, ra≈a måcåne, puiul piuie, iar curcanul...– Hei, Måzårel! Curcanul aleargå spre tine nervos. E umflat, cu mårgeleleroçii çi cu ciocul deschis! Dacå n-o iei la fugå, hopa, î≈i sare în cap!

83


Enged

élye

zés a

latt!

Gâri-gâri

Între oi çi-ntre mågari,Laolaltå cu catârii,Calcå-n pas, cu paçii rari,Gâsca-n vârstå, Gâri-Gâri.

Chiar berbecii o cinstescPentru tact çi cumpåtare√i cu felu-i båtrânescÎi dau rang de inspectoare.

Are cincisprezece ani,√i în gloata cur≈ii deasåTrece mândrå, prin gâscani,Ca prin bâlci o preoteaså.

O salu≈i, o chemi, çi vine.Din ce-i spui çi ce-i vorbiçiEa se uitå lung la tineDintr-o parte çi pieziç.

N-a avut noroc så-nve≈e√coala cel pu≈in primarå.Cå acum, la båtrâne≈e,Ajungea çi profesoarå.

Tudor Arghezi

Tudor Arghezi (1880-1967) a scris mai multe volumede poezii (Cuvinte potrivite, Cântare omului, Psalmi),a fost romancier çi publicist. A scris multe povestiri çiversuri pentru copii (O furnicå, Zdrean≈å, Tâlharulpedepsit).

84


Enged

élye

zés a

latt!

Numeralul

Cei doi prieteni çtrengariÎn clasa a cincea çcolariAu fost, dacå-≈i aminteçti,La concursul de poveçti.Anual, în primåvarå,De la fiecare çcoalå,Din Micherechi çi BedeuDin Giula çi Apateu.Vin cam treizeci de copiiLa „Cåsu≈a din poveste”√i acolo, så te ≈ii!Ei spun basme româneçte.

Cuvintele: doi, a cincea, treizeci sunt numerale.

Numeralul care exprimå un numår se numeçte numeral cardinal.

Numeralele cardinale sunt:

Simple: 0 – zero 5 – cinci 10 – zece1 – unu 6 – çase 100 – o sutå2 – doi 7 – çapte 1 000 – o mie3 – trei 8 – opt 1 000 000 – un milion4 – patru 9 – nouå 1 000 000 000 – un miliard

85

Numeralul exprimå un numår sau ordinea obiectelor prin numårare.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

Compuse: 11 – unsprezece 15 – cincisprezece 19 – nouåsprezece12 – doisprezece 16 – çaisprezece 20 – douåzeci13 – treisprezece 17– çaptesprezece 40 – patruzeci14 – patrusprezece 18 – optsprezece 80 – optzeci

21 – douåzeci çi unu36 – treizeci çi çase98 – nouåzeci çi opt345 – trei sute patruzeci çi cinci10658 – zece mii çase sute cincizeci çi opt

De la unu la nouåsprezece, numeralul stå direct lângå substantiv.trei continenteunsprezece cetå≈inouåsprezece eroi

Începând de la douåzeci, între numeral çi substantiv punem de.douåzeci de luptåtoripatruzeci çi çase de coroanetrei sute cincizeci çi opt de oraçe

Urmåtoarele numerale cardinale îçi schimbå forma dupå gen: un/unu – o/una – Câ≈i fra≈i ai? – Un frate.

– Unu.

– Câte surori ai? – O sorå.– Una.

86

4 657 + 2 385 = 7 042 Patru mii çase sute cincizeci çi çapte plus douå mii trei sute optzeci çi cinci este egal cuçapte mii patruzeci çi doi.

9 423 – 3 113 = 6 310 Nouå mii patru sute douåzeci çi trei minustrei mii o sutå treisprezece este egal cu çase mii trei sute zece.

118 x 14 = 1 652 O sutå optsprezece înmul≈it cu patrusprezece este egal cu o mie çase sute cincizeci çi doi.

5820 : 10 = 582 Cinci mii opt sute douåzeci împår≈it lazece este egal cu cinci sute optzeci çi doi.


Enged

élye

zés a

latt!

doi – douå – Câ≈i fra≈i ai? – Doi fra≈i.– Doi.

– Câte surori ai? – Douå surori.– Douå.

doisprezece – douåsprezece– Câ≈i ani çi câte zile au trecut?– Au trecut doisprezece ani çi douåsprezece zile.

douåzeci çi unu – douåzeci çi douå– Câ≈i ani çi câte veri au trecut?– Au trecut douåzeci çi unu de ani çi douåzeci çi una de veri.

Numeralul care exprimå ordinea obiectelor prin numårare senumeçte numeral ordinal. Numeralele ordinale îçi schimbå formadupå gen.

Numeralele ordinale sunt:

masculine feminine

primul primaal doilea a douaal treilea a treiaal patrulea a patraal cincilea a cinceaal çaselea a çaseaal çaptelea a çapteaal optulea a optaal nouålea a nouaal zecelea a zeceaal treizeci çi cincilea a treizeci çi cinceaal o sutålea a o suta

87


Enged

élye

zés a

latt!

88

Sunt ∂n alnouålea cer!

Pe primul loc: Prisnel... Måzårel aieçit pe locul al douåzeci çi unulea.

Sunt studentå ∂n anul ∂ntâi. Sunt elev ∂n clasa ∂ntâi. Am ob≈inut locul ∂ntâi.

Numeralul întâi açezat dupå substantiv nu îçi schimbå forma dupågen:

Pentru scrierea numeralelor ordinale, putem folosi cifrele romane:

masculine feminine

locul I clasa Ilocul al II-lea clasa a IV-alocul al III-lea clasa a V-a


Enged

élye

zés a

latt!


Scrisoare din tabårå

Plimbare prin Giula

89

Dragå Måzårel,

Må aflu în tabårå, la Giula. Toatå ziua sunt la çtrand. Mâine va fi un concursde înot. Bineîn≈eles, vreau så câçtig locul întâi. Tocmai completez formularulde înscriere. Acum îmi dau seama cå sunt altfel decât ceilal≈i:Numele: - (nu am)Prenumele: PrisnelData naçterii: 17 aprilie 2002Înål≈imea: 15 centrimetriGreutatea: 400 de grameOcupa≈ia: spiriduçDomiciliu: manualul pentru clasa a V-aCe crezi, må primesc çi pe mine la concursul de înot? Î≈i voi povesti conti -nuarea, când ne vom întâlni. Pânå atunci, te îmbrå≈içeazå cu drag,

Prisnel

În prima imagine se vede Cetatea din Giula, construitå în secolul al XIV-lea.


Enged

élye

zés a

latt!

90

În a treia fotografie vedemParcul çi Catedrala

Orto doxå Sf. Nicolae.

În imaginea a patra este Centrul Cultural al Românilor din Ungaria.

În cel de-al doilea tablou este Uni u nea Culturalå a Românilor din Un garia.


Enged

élye

zés a

latt!

Un român din Giula ajunge general în America

Printre familiile româneçti din Giula se aflå çi familia Pomu≈. În aceaståfamilie erau doi båie≈i: Gheorghe çi Constantin. Tatål lor era fierar pemoçia contelui Wenkheim. Cei doi fra≈i Pomu≈ au fost ageri la minte çi le-aplåcut învå≈åtura. Constantin a ajuns medic, iar Gheorghe avocat.

În 1848, ungurii au pornit lupta de eliberare na≈ionalå împotriva hab -sburgilor. La Giula s-a organizat o armatå de honvezi. Din aceastå armatåa fåcut parte çi Gheorghe Pomu≈. El dorea ca na≈ionalitå≈ile din Ungaria såfie libere.

Înså, în 1849, cei ce au fost conduçi de Kossuth Lajos au fost învinçi.Mul≈i luptåtori au fost nevoi≈i så-çi påråseascå ≈ara. Ei au trecut peste

ocean, au ajuns în America. Pe acest continent ei çi-au întemeiat o nouåaçezare: „Buda Nouå”.

În acele timpuri, negrii din America erau sclavi. A început råzboiul deeliberare a sclavilor. Gheorghe Pomu≈ a luptat çi el pentru libertatea sclav-

i lor. Pentru curajul çi vitejia sa, la sfârçitulråzboiului, preçedintele Americii i-a acordatgradul de general.

Românii din America çi din Ungaria pås -trea zå amintirea acestui erou. Un vapor ameri -can poartå numele generalului GheorghePomu≈.

În Giula, pe o clådire din apropierea Epis co -piei Ortodoxe se aflå o placå comemorativå.

În fiecare an, românii din Ungaria pun aici coroane de flori în cinsteaeroului giulan.

Gheorghe Pomu≈ (1818-1882). Participant laluptele pentru eliberarea ungurilor din 1848-49.Ajunge general în armata americanå. Devine diplo-mat al Americii în Rusia.

91


Enged

élye

zés a

latt!

Prepozi≈ia çi conjunc≈ia

În limba românåExistå çi niçte cuvinte atât de miciÎncât fidelii noçtri amiciAr fi uitat så le aminteascå aici,Dacå nu le-ar fi avutÎn orice loc çi în orice minutLa îndemânå.

Prepozi≈iile pot fi:

Simple: cu, de, fårå, dupå, în, între, din, la, lângå, sub, pe, peste, pânå,prin.

Trenul merge la Budapesta.Plecåm în Ungaria.Peste Dunåre sunt poduri.

Compuse: de la, pânå la, pe la, de pe, pe lângå, de sub, de dupå.

Trenul pleacå de la linia a II-a.A trecut pe lângå noi.Farfuria a cåzut de pe maså.

Cele mai folosite conjunc≈ii sunt: çi, dar, înså, iar, nici, ci, sau, ori,deci, açadar, cå, dacå, deoarece, deçi, fiindcå.

Prisnel çi Måzårel sunt prieteni, dar câteodatå se ceartå.Deçi må gråbesc, voi trece pe la tine, fiindcå m-ai rugat.Nici nu çtiam cå pinguinii tråiesc la Polul Sud!

92

Prepozi≈ia leagå între ele cuvintele în propozi≈ie. Prepozi≈ia singurånu are în≈eles.

Re≈ine≈i!

Conjuc≈ia leagå între ele cuvinte çi propozi≈ii.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

Bunicul(fragment)

Se scuturå din salcâmi o ploaie de miresme.Bunicul stå pe prispå. Se gândeçte. La ce se gândeçte? La nimic.Pletele lui albe çi cre≈e parcå sunt niçte ciorchini de flori albe;

sprâncenele, mustå≈ile, barba… peste toate au nins ani mul≈i çi grei.Numai ochii bunicului au råmas ca odinioarå: blânzi çi mângåietori.– Cine trânti poarta?Credeam cå s-a umflat vântul… O, batå-vå norocul, cocoçeii moçului!Un båie≈an çi o feti≈å, roçii çi bucåla≈i, sårutå mâinele lui „tata-moçu”.– Tatå-moçule, zise feti≈a, de ce zboarå påsårile?– Fiindcå au aripi, råspunse båtrânul sorbind-o din ochi.– Påi, ra≈ele n-au aripi? De ce nu zboarå?– Zboarå, zise båiatul, dar pe jos.Båtrânul cuprinse într-o mânå pe fatå çi-n cealaltå pe båiat.– O, voinicii moçului…√i zâmbi pe sub mustå≈i, çi privi cu atâta dragoste, cå ochii lui erau

numai luminå çi binecuvântare.– Tatå-moçule, da’ cocorii un’ se duc când se duc?– În ≈ara cocorilor.– În ≈ara cocorilor?– Da.– Da’ rândunelele un’ se duc când se duc?– În ≈ara rândunelelor.– În ≈ara rândunelelor?– Da.– Tatå-moçule, aç vrea så-mi creascå çi mie aripi çi så zbor sus de tot,

pânå în slava cerului, zise båiatul netezindu-i barba…Ce ferici≈i sunt!Båiatul încalecå pe un genunchi çi fata pe altul. Bunicul îi joacå. Copiii

bat din palme. Bunicul le cântå.

93


Enged

élye

zés a

latt!

Se osteni bunicul. Ståtu din joc. Copiii începurå så-l mângâie. Din vorbå-n vorbå copiii se fåcurå ståpâni pe obrajii bunicului.

– Partea asta este a mea.– √i partea asta, a mea!– Musta≈a asta este a mea.– √i asta, a mea!La barbå se-ncurcarå. Bunicul îi împåcå, zicându-le:– Pe din douå.√i copiii o çi despicarå, cam repede, cå båtrânul strânse din ochi.– Jumåtate mie.– √i jumåtate mie.√i dupå ce o împår≈irå frå≈eçte, începu lauda.Båiatul:– Ba a mea e mai lungå.√i båiatul întinse de-o musta≈å çi fata de alta, ba a lui, ba a ei så fie mai

lungå.Pe bunic îl trecurå lacrimile, dar tåcu çi-i împåcå zicându-le:– Amîndouå sunt deopotrivå.– √-a mea, ç-a lui!– √-a mea, ç-a ei!

94


Enged

élye

zés a

latt!

La obraji cearta se aprinse mai tare.– Partea mea e mai frumoaså.– Ba a mea, cå e mai albå!Bunicul zâmbi.– Ba a mea, cå e mai caldå!– Ba a mea, cå e mai dulce!– Ba a mea, cå nu e ca a ta!– Ba a mea, cå are un ochi mai verde!– Ba a mea, cå are un ochi çi mai verde!Bunicul abia se ≈ine de râs.– Ba a mea!– Ba a mea!√i båiatul, înfuriindu-se, trase o palmå în partea fetei.Fata ≈ipå, såri de pe genunchiul båtrânului, se repezi çi trase o palmå în

partea båiatului.Båiatul, cu lacrimile în ochi, sårutå partea lui, çi fata, suspinând, pe a ei.Obrajii bunicului erau roçii çi calzi.

Barbu √tefånescu Delavrancea (1858-1918) s-a nåscut lângå vechiul Bucureçti. A fost avocat, scriitor,membru al Academiei Române. A scris povestiri(Bunica, Sultånica, Domnul Vucea, Hagi-Tudose),basme (Neghini≈å, Moç Cråciun, Palatul de cleçtar) çipiese de teatru (Apus de soare, Viforul, Luceafårul) cuteme din istoria românilor A avut douå fiice, care audevenit personalitå≈i importante ale culturii române:Cella Delavrancea, pianistå çi scriitoare, precum çiHenrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitectdin România.

95


Enged

élye

zés a

latt!

Bunica

Cu pårul nins, cu ochii mici√i calzi de duioçie,Aievea parc-o våd aiciIcoana firavei buniciDin frageda-mi pruncie.

Torcea, torcea, fus dupå fus,Din zori çi pânå-n searå;Cu furca-n brâu, cu gândul dus,Era frumoaså de nespusÎn portu-i de la ≈arå...

Cåta la noi aça de blând,Seninå çi tåcutå;Doar suspina din când în cândLa amintirea vreunui gândDin via≈a ei trecutå.

De câte ori priveam la ea,Cu dor mi-aduc aminteSfiala ce må cuprindeaSemuind-o-n mintea meaDuminecii preasfinte...

√tefan Octavian Iosif

√tefan Octavian Iosif (1875-1913) s-a nåscut laBraçov. A scris poezii despre naturå (Liniçte, Amiazå,Primåverii), poezii istorice (Gorunul lui Horia,Câmpul libertå≈ii) çi poezii inspirate din folclorulromânesc (Moç Ajun, Baladå, Gruia – Baladå dinpopor).

96


Enged

élye

zés a

latt!

No≈iuni de ortografie çi de punctua≈ie

Cum îi çti≈i, curioçi çi vioi,Neastâmpåra≈ii noçtri eroi.Au adunat, aça, din distrac≈ieToate semnele de ortografie çi de punctua≈ie.Dintre acestea, fårå încetare,Le-au sårit în ochi mai ales, semnele de întrebareAça cå, nu vå fie de mirare,Au plecat la Budapesta...

Era o zi cålduroaså, de varåCând nedespår≈i≈ii noçtri eroiAu ajuns la Budapesta çi din garå,Au pornit så descopere locuri noiPline de istoria unor români de falåCare au tråit, au gîndit, au muncitPe malul Dunårii, în aceastå capitalå.

Cele mai importante semne de ortografie çi de punctua≈ie sunt:

. punctul

În aceastå caså a locuit Emanuil Gojdu.

97

Ortografia este totalitatea regulilor de scriere corectå.Punctua≈ia este totalitatea semnelor care ne ajutå la scrierea çi citireacorectå.

Re≈ine≈i!


Enged

élye

zés a

latt!

, virgula

„Case, biserici çi palate din Bucureçti.”

; punct çi virgulå

Vindem la pre≈ redus haine çi încål≈åminte;scule çi unelte; discuri çi casete.

: douå puncte

Medici de gardå: dr. Ioan Ciotea çi dr. Aurel Otlåcan.

... punctele de suspensie

Fabrica de conserve din Bichiçciaba cumpårå la un pre≈ ridicat fructe: mere, pere, prune, caise...

- cratima

În zilele de 2-3-4 august, s-a organizat o excursie la Cluj-Napoca.

98


Enged

élye

zés a

latt!

– linia de dialog

Ne spun Prisnel çi Måzårel:– De vrei så ai sånåtate de o≈elBea în fiecare zi ceai de muçe≈el!

„ ” ghilimele sau semnele citårii

– Vå invitåm så urmåri≈i filmul artistic pentru copii „Harap-Alb”.

( ) parantezele

Reparåm aparate de uz casnic (aspiratoare, frigidere, uscåtoare de pår, radiatoare electrice).

? semnul întrebårii

Vre≈i så petrece≈i o searå plåcutå?Vå invitåm la restaurantul „Miori≈a”!

! semnul exclamårii

Bine a≈i venit în oraçul nostru!

99


Enged

élye

zés a

latt!


Cine sunt aromânii?

– Vezi, Prisnel, cå români nu tråiesc numai în România, ci çi în Ungaria.– Ba sunt români çi în alte ≈åri din Europa: în Serbia, în Bulgaria. √i cei

din Moldova vorbesc româneçte, çi ei sunt români. – Dar cine sunt aromânii?– Aromânii sunt un popor vechi. Acest popor vorbeçte o limbå care se

deosebeçte pu≈in de limba românå. Spunem cå ei vorbesc un dialect al lim-bii române, dialectul aromân.

– Unde tråiesc aromâni?– Aromâni tråiesc mai ales în Grecia, în Albania çi în Macedonia. Ei

s-au ocupat dintotdeauna cu creçterea oilor çi cu comer≈ul. Unii au devenitfoarte boga≈i.

– Cu trei sute de ani în urmå, turcii au reuçit så ocupe regiunile în caretråiau aromâni. Alunga≈i de „jugul turcesc”, mul≈i aromâni au venit înUngaria. Ei s-au açezat la Budapesta, la Miçcol≈...

– Cele mai importante familii de aromâni din Ungaria au fost: Sina,Gojdu, √aguna, aceste familii au fåcut multe lucruri bune pentru cultura çiçtiin≈a maghiarå çi pentru românii din Ungaria.

100

Contele Nakó çi Palatul familiei Nakó din Pesta


Enged

élye

zés a

latt!

Plimbare prin Budapesta

101

Poduri peste Dunåre laBudapesta

În capitala Ungariei sunt nouåpoduri peste Dunåre.

Biblioteca SzéchenyiAici se pot cerceta multe docu-

mente çi despre românii dinUngaria.

Curtea GojduAici este Capela Ortodoxå

Românå din capitalå.

Academia de √tiin≈e aUngariei

În sala festivå se aflå portretullui Gheorghe Sina.


Enged

élye

zés a

latt!

Povestea Podului cu Lan≈uri

Prin Budapesta trece fluviulDunårea. Cele douå pår≈i aleoraçului, Buda çi Pesta, suntlegate între ele prin nouå poduripeste Dunåre.

Cel mai vechi pod peste Du nå -re din Budapesta este Po dul cuLan≈uri. Poartå acest nume de oa -re ce este într-adevår sus≈inut de niçte lan≈uri uriaçe. A fost terminat în anul1849.

Ideea construirii acestui pod a fost a contelui Széchenyi István. Pu≈iniçtiu înså cå Széchenyi a avut un prieten aromân, pe nume Ghe or ghe Sina.

Familia Sina a fost foarte bogatå. Tatål lui Gheorghe Sina avea în Vienao bancå renumitå. Aceastå familie înståritå a dåruit însemnate sume debani pentru dezvoltarea culturii çi çtiin≈ei în Ungaria.

Multe lucråri ale podului care a devenit un simbol al Budapestei au fostplåtite de Gheorghe Sina. Putem spune cå Podul cu Lan≈uri n-ar exista dacåbaronul Gheorghe Sina n-ar fi donat o sumå importantå pentru construc≈ii.

Gheorghe Sina s-a stins din via≈å la vârsta de 74 de ani, în anul 1856.Fiul såu, Simeon Sina, a fost çi el un binefåcåtor. El a contribuit la înfi-in≈area Academiei de √tiin≈e a Ungariei.

Tabloul „Piatra de temelie a Podului cu Lan≈uri” deBarabás Miklós, din 1842

102


Enged

élye

zés a

latt!

Un binefåcåtor român: Emanuil Gojdu

Prisnel povesteçte:– Nu prea departe de Podul cu Lan≈uri se aflå mai multe clådiri care alcå-

tuiesc „Curtea Gojdu”.Måzårel întreabå:– De ce se numeçte „Curtea Gojdu”?– Pentru cå aceste clådiri au apar≈inut lui Emanuil Gojdu.– Cine a fost Emanuil Gojdu?– Emanuil Gojdu s-a nåscut în 1802 la Oradea, într-o familie de origine

aromânå. El a fost avocat la Budapesta. Era foarte bogat, înså tråia foartesimplu. Era mândru de originea sa de român ortodox. La maså totdeaunaîçi fåcea cruce, înainte çi dupå mâncare. La Paçti cânta împreunå cu fami -lia sa „Christos a înviat”. Acaså, cu rudele çi cu prietenii vorbea doar ro -mâ neç te.

– De ce se spune cå Emanuil Gojdu a fost un mare binefåcåtor?– Pentru cå el i-a ajutat pe acei copii români care doreau så înve≈e, dar

erau prea såraci. Mul≈i tineri din Micherechi, Apateu, Seghedin çi CenadulUnguresc au devenit avoca≈i, ingineri çi medici datoritå sprijinului primitde la Emanuil Gojdu.

– Aståzi, într-o clådire din „Curtea Gojdu” se aflå Capela OrtodoxåRomânå. Så mergem så o vizitåm!

Emanuil Gojdu (1802–1870), avocat de originearomânå din Budapesta.A sprijinit biserica ortodoxå çi cultura româneascådin Ungaria, a sus≈inut ziare çi reviste în limbaromânå. Tabloul a fost realizat de pictorul Miklós Barabásçi se aflå expus în Capela Ortodoxå Românå dinBudapesta.

103


Enged

élye

zés a

latt!

Bunicul çi marea

Îmi amintesc, eram ∂n clasa a cincea√i açteptam vacan≈a, ferici≈iSå hoinårim ∂n voie prin coclauriSå-i ajutåm la muncå pe pårin≈i.Tråia pe-atunci bunicul – comoarå de poveçti,√i, câteodatå, când nu era post,Se aduneau ∂ncå feciori çi feteSå joace dansuri româneçti.La çcoalå, ∂nvå≈at-am despre mare,√i-aç fi dorit atât de mult çi euSå våd o datå apa albastrå, nesfârçitåSpre care curge-ncet, cu Dunårea, çi Criçul meu.

Bunicul era ∂ncå ∂n putere,Un om pogan çi mândru,Cu pårul ca de nea.Iar vocea sa era aça de caldå,Cå-l asculta çi vântul, când vorbea.Dupå bisericå, duminicå de diminea≈åEl a venit la noi. De ce zâmbea?Ne-a mângâiat pe plete çi pe fa≈å√i ne-a dat vestea care ne uimea:– Pruncu≈ii moçului, gåta≈i-vå cum ∂≈i putea,Cå mâine-n zori pornim spre Mare Neagrå!Cum s-a umplut de chiot ograda noastrå largå!

104


Enged

élye

zés a

latt!

...Am mers cu trenul, aproape o zi çi-o noapte.Bunicul – povestind – parcå ∂ntinerea,√i tot i se umpleau de lacrimi ochiiCând, cei din jur, vorbeau ∂n limba sa.N-am så vå spun ce s-a-ntâmplat la mare,Cåci, iatå, çi acum e varå, soare,Vacan≈a voastrå mare e ∂n toi...De amintiri çi de emo≈ii viiInima-mi bate, pieptul så mi-l spargå.Pe mâine diminea≈å, gåta≈i-vå, copii!Pornim la Marea Neagrå!

105


Enged

élye

zés a

latt!

A román nyelv eredeteeredet, származáslatin nyelvcsaládportugáltörököszvérbársonyköltô

A román nyelv szókincsekitaláltunkszimpatikus, rokonszenvesPrisnelhôscselekedet, tettorrocska, nózipimasz, szemtelenélénk tekintetszeplôkócos hajgörkorcsolyacsintalansikerül nekiMåzåreldundiakkora lelke van, mint egy óceánmegfontoltdicsekszikbájos, kedveshasznosbármelyiklelkiismeretesalapja vminekhang

106

VOCABULAR

Originea limbii româneoriginefamilia limbilor latineportughezturcesccatârcatifea poet

Vocabularul limbii româneam inventatsimpaticPrisneleroufaptånåsucobraznicprivire viepistruipår vîlvoipatine cu rotileneastâmpåratizbuteçteMåzårel dolofanare sufletul cât un oceancumpåtatse laudånostimde folosoricareconçtiinciosare la bazå sunet


Enged

élye

zés a

latt!

107

Dic≈ionarul explicativ al limbiiromâneordine alfabeticåsensul cuvintelorarhaismciupåpoalemângålåupomnolregiunevariantå regionalågraiul criçeanlimba românå literarå

Îmbogå≈irea vocabularuluidic≈ionarîncaperåsfoieçtese îmbogå≈eçteneologismecomputermonitortastaturåmausbutonundi≈åcârligAi grijå, så nu te în≈epi!momealårâmåplutåprobabilpescåriesågeatåneneamå antrenezva aflarådåcina cuvântului

A román nyelv értelmezô szótára

betûrenda szavak jelentéserégies kifejezésteknôalsószoknyamángorlófapatkavidék, táj(egység)tájnyelvi forma (változat)Körös vidéki nyelvjárásromán irodalmi nyelv

Szókincsbôvítésszótárelférlapozgatgazdagodikúj szó(alkotás)számítógépmonitorbillentyûzetegér(nyomó)gombpecabothorogVigyázz, meg ne szúrd magad!csalikukacúszó (horgászboton)valószínûhalboltnyílbácsigyakorolok, edzekmeg fogja tudniszótô


Enged

élye

zés a

latt!

108

cå≈elandrucå≈eaprefixe

Carte de vizitåAmerica de SudtropicalAmazonConferin≈a Asocia≈iei Mondiale aAnimalelorrecep≈ieau avut ocaziaså discuteimportantdacå nu må înçelurs polarÎmi permite≈i så må prezint?

Må bucur de cunoçtin≈å.filialåpreçedinteghe≈ar≈ur≈ur

Doi prieteni atât de diferi≈iîntâlnirese mirasprintense târatotuçidiferitståteau de vorbåore în çirridicându-çi pålåriavalså se mutemå chinuie reumatismulVå invidiez cå…

kiskutyaszukaelôtag, prefixum

NévjegykártyaDél-AmerikatrópusiAmazonasÁllatok Világszövetségének Konferenciája(álló)fogadásvolt alkalmukhogy megtárgyaljákfontosha nem tévedekjegesmedveMegengedi, hogy bemutatkoz-zam?Örülök, hogy megismertem.részleg, fiókelnökgleccser, jéghegyjégcsap

Két nagyon különbözô baráttalálkozócsodálkozottfürgevonszolta magátmégiskülönbözô, eltérôbeszélgettekórákon átmegemelve a kalapjáthullámhogy elköltözzenekgyötör a reumaIrigyelem Önt, hogy…


Enged

élye

zés a

latt!

109

ve≈i admiraurmaçVå råmân îndatorat.Vå las cu bine.Domnul så vå aibå în pazå.se îndreaptå cåtreruginiudiscu≈iepersoanådialog

Substantivulgrijå de pårintevor rodifiin≈åno≈iunesubstantiv comunsubstantiv propriuinstitu≈iesingular (sg.)plural (pl.)genul masculingenul feminingenul neutru

CadoulhoinåreçtecerceteazåM-am råzgîndit!„Mateiaç Gâscarul”„Cår≈ile junglei”„Båie≈ii din strada Pál”articol hotårâtarticol nehotårâtcazurile substantivelornominativ (N.)acuzativ (A.)genitiv (G.)

csodálni fogjautódLekötelezettje vagyok.Minden jót!Isten óvja!elindul… felérozsdabarnabeszélgetésszemélypárbeszéd

A fônévszülôi gondosságteremni fognakélôlényfogalomköznévtulajdonnévintézményegyes számtöbbes számhímnemnônemsemlegesnem

Az ajándékbarangoltanulmányozzaMeggondoltam magam!Gôgös Gúnár GedeonA dzsungel könyveA Pál utcai fiúkhatározott névelôhatározatlan névelôa fônevek eseteialanyesettárgyesetbirtokos eset


Enged

élye

zés a

latt!

110

dativ (D.)vocativ (V.)boierscriitorpungu≈åmårgicå

Pungu≈a cu doi banise ouåi-a tras o mamå de båtaiea plecat în lumedeodatåtråsurå cu caivizitiuDå-te jos!a mânat caiiså nu ne mai batå la capaça a ≈inut-o pânå…încåpå≈ânatcuptor încinscireadåtaurscåpåm de…a båtut din aripide ce e în stareSå nu te mai våd!ståpân≈oalåbogå≈ieguçåvreo doi galbenia båtut gåina måra rupt-o la fugåpânå la adânci båtrâne≈iam încålecatçase trågeau din

részeshatározó esetmegszólító esetföldesúríróerszénygyöngyszem

Az erszény és a két krajcártojikjól eltángálta (elverte)világgá menthirtelen, egyszer csaklovasszekérkocsisSzállj le!vezette a lovakatne nyaggasson bennünketígy folytatta…. –igmakacsizzó kemencecsordabikamegszabadulunk… vmitôlcsapkodta a szárnyaitmire képesNe is lássalak (többé)!gazdarongygazdagság, kincsbegyvagy két aranytallérfélholtra verte a tyúkotfutásnak eredtaggkorignyeregbe pattantamnyeregszármaztak... vhonnan


Enged

élye

zés a

latt!

111

basm (poveste popularå)crea≈ies-a moçtenitgenera≈iegrai viuau apårutsecol

Pronumelefermecat≈ine locul...pronume personalrespectpronume personal de polite≈e

dumneatadumneavoastrådumnealui, dumneaeidumnealorpronume demonstrativ

La primarul Muçinoidomniçoaråînfiptplinå de nerviprimårieStimate domnule...,primare în zadardoamnådomnpersoane importantenoroicanalizareîmi pare råun-am ce facecârti≈å (cârti≈oi)admir

mesemû, alkotásátöröklôdöttgeneráció, korosztályélôszómegjelentekévszázad

A névmáselvarázsolt, bûvöshelyettesít vmit, vkitszemélyes névmástiszteletudvariasságot kifejezô személyesnévmásmagaönôôkmutató névmás

Vakond polgármesternélkisasszonymagabiztos, merészidegespolgármesteri hivatalTisztelt… Úr!polgármesterfölöslegesasszonyúrfontos személyeksárcsatornázássajnálomnincs mit tennemvakondcsodálom


Enged

élye

zés a

latt!

112

îmi convinemotivveste proaståalegerevå votåm

Ce te legeni?te legeniîn dungåalungåmå plecråmureaîn stolurizareîntunecândpustiitamor≈itveçtejitmå-ngân cu elna≈ionala publicatrevistånuvelåstrofåverspotriviremelodiossilabårimå

Adjectivula pozatgra≈iosse potriveçteîn≈eleptfiravneajutoratambi≈ios

nekem megfelelindok, okrossz hírválasztásmegválasztjuk (önt)

Erdô, miért hajladozol?ringatózol, hajladozololdalt, oldalrólelûzimeghajlokágacskacsapatokbanláthatár, fénybesötétítvemagányos(an)zsibbadt(an)kopár, hervadtutánozomnemzetimegjelentetett, kiadottfolyóiratnovella versszakverssorillesztésdallamosszótagrím

A melléknévfényképezettkecses, bájosillik vmihezértelmestörékenyelesettnagyravágyó


Enged

élye

zés a

latt!

113

buturugåråstoarnåpatinaj pe rotilecascå de protec≈iegenunchiereîncercaremårunte mårgåritarecereascå mare

Gradele de compara≈iegradul pozitivgradul comparativgradul superlativstreaçinåistovitorizontlanternåetern

Domnu’ Trandafirchipmå cercaudesluçitpirotealåmå copleçeavredniciele batjocoreauom bine fåcutblajinstrungåla mijlocpoezie eroicåne privea blândîn dreptul inimiiprisosapostolgospodårosrânduialå

tuskófelborítjagörkorcsolyázásbukósisaktérdvédôpróbaapró gyöngyszemekégi tenger

A melléknév fokozásaalapfokközépfokfelsôfokcsatorna, ereszkimerültégboltlámpásörök

Tradafir Tanár Úrarc, képmegkísértettek, visszatértekvilágosanszendergés, álmosságerôt vett rajtamképességkigúnyoltákderék emberszelídrés, hézagközépenhazafias versszelíden nézett bennünketa szíve fölöttfölöslegapostolügyesen gazdálkodórend


Enged

élye

zés a

latt!

114

privegherene venea så intråm în påmântmoldoveanromanmoment istoricoperå literaråtråsåturi fizice çi sufleteçtipersonajportret

Verbul (I)au ocolitfrå≈ioareDeschide urechea mare!continuareac≈iunestareexisten≈åpersoanåinfinitivtimpul prezenttimpul trecuttimpul viitor

Bicicleta (1)deçil-a dus de nas ceva nu e în ordine

Bicicleta (2)de ore întregiaventuråså-≈i închipuiCe så vezi?personal

felügyeletmajd’ elsüllyedtünkmoldvairegénytörténelmi pillanat (esemény)irodalmi mûtesti és lelki vonásokszereplôarckép, portré

Az ige (I)megkerültékbarátocskám, öcsikémJól nyisd ki a füled!folytatáscselekvésállapotlétezésszemélyfônévi igenévjelen idômúlt idôjövô idô

A kerékpár (2.)bárorránál fogva vezette (becsapta)valami nincs rendben

A kerékpár (2.)órák ótakalandképzeld elÉs lám csak!személyesen


Enged

élye

zés a

latt!

115

Un clopot povesteçteîi face aten≈i

slujbåsfântcreçtinSf. NicolaeapåråsfatSf. GheorgheprecumapåråtorîndeamnåSf. Petru çi PavelrânduieçteraiSf. Ilielegendåcar de foctunetfulgerSf. MariaMântuitorulprotejeazåmå-nso≈eçteAmin.

La PaçtivåzduhråsuflareHristos a înviat!

ars de soarestihstråbatejaleTransilvaniaobicei

Mesél a harangfigyelmezteti ôket, felhívja afigyelmüketmiseszenthívô emberSzent MiklósvédelmezitanácsSárkányölô Szent Györgyúgy mint...védelmezôbuzdítSzent Péter és Pál (Apostolok)elrendelimennyországSzent Illéslegenda, mondatûzszekérégzengésvillámlásSzûz Máriaa Megváltóóv, pártfogolkísérÁmen.

HúsvétkorlevegôfuvallatKrisztus feltámadott! (köszönésiforma)napégetteversáthatolbánatErdélyszokás


Enged

élye

zés a

latt!

116

Verbul (II)amicmereuså råsfoiascåBibliastråmoçescfårå vesteoceanNoei-au cerut voiemisters-a desfåçuratmomentperfectul simpluimperfectulperfectul compusmai mult ca perfectulpotrivit

Bicicleta (3)neråbdåtorde fapt

Bicicleta (4)S-a låsat seara.pe neråsuflatepur çi simplusprinjinit de zidîntr-un suflets-a miratdistratcurios

David çi GoliatIsaiatacautrågea cu praçtianeîntrecut

Az ige (II)barátállandóanhogy lapozgassákBibliaôsihirtelenóceánNoéengedélyt kértek tôletitokmegtörténtpillanategyszerû múlt (idô)elbeszélô múlt (idô)összetett múlt (idô)régmúlt (idô)megfelelô

A kerékpár (3.)türelmetlentulajdonképpen

A kerékpár (4.)Beesteledett.lélekszakadvaegész egyszerûena falnak támasztvalélekszakadvacsodálkozottszórakozott kíváncsi

Dávid és GóliátÉzsaiástámadtákparittyával lôttlegyôzhetetlen


Enged

élye

zés a

latt!

117

harfåSauls-a minunattalentbåga de seamåîl ocroteçteråzboiarmatåa gråit astfelhranåråzboinicveste în grija...toiagtraistå de påstorcâmp de luptåtocmai atunciså-i ataceisraeliteanînfå≈içareînfioråtorluptåtorcredin≈åDumnezeuîl doboaråvråjmaçbatjocoreçteoçtire(î-l) învingsålbaticduçmanmå izbåveçtecoifpaloçscutsuli≈åarmuråneted

hárfaSaulmegcsodáltatehetségfelfigyeltoltalmazza, védiháború, csatahadseregígy szóltételharcoshírrábízta… vkirepásztorbotpásztortarisznyacsatatéréppen akkorhogy megtámadják ôketizraelitamegjelenésfélelmetesharcoshitIstenlegyôziellenséggúnyt ûzsereglegyôzömvadellenségmegóvsisakpallospajzslándzsapáncélzatlapos, sima


Enged

élye

zés a

latt!

118

s-a îndreptat spre...aramåde la cap pânå la picioareduçman de moartete ucidbiruin≈åmântuieçtea ≈intitloviturås-a împråçtiatprelucrareVechiul TestamentSamuelcapitolversetcarte de cåpåtâiNoul TestamentcreçtinismîntemeiatMântuitorul Iisus Cristosucenic

Verbul (III)timpul viitorgalaxiesperåunivers

Vom deveni cercetåtoricercetåtorCu gândul?Ce coinciden≈å!Polul Sudcontinentvei cercetasinguraticcoloniese hråneçte cu peçte

elindult… feléréztetôtôl talpighalálos ellenségmegöllekgyôzelemmegvált, megmentcélba vetteütésszétszéledtátdolgozásÓtestamentumSámuelfejezetversalapvetô mûÚjtestamentumkereszténységráépítettMegváltó Jézus Krisztustanítvány

Az ige (III.)jövô idôcsillagrendszerremélikuniverzum

Kutatók leszünkkutatóGondolatban?Micsoda egybeesés!Déli-sarkföldrész, kontinenskutatni fogodmagányoskolónia, telephallal táplálkozik


Enged

élye

zés a

latt!

119

se scufundåadâncimereziståchiarurme ale trecutuluispeologau descoperitstråvechiom de çtiin≈åExact!

Un român la Polul Sud:Emil Racovi≈åom cu stareom învå≈atParisa studiatzoologievestitAntarcticas-au îmbarcatexploratorçi-a dat via≈acrâncenalgåmuçchia înfiin≈atBelgiainstitut de cercetareAcademia Românåa încetat din via≈å

Adverbulfurioscum a promisPot så te scoatå, zåu, din minte!Pot så ne fie de folos!E rândul lor så intre-n joc!

lemerülmélységkibírjaakár…a régi idôk nyomaibarlangkutatófelfedeztekôsrégitudós Pontosan! Úgy van!

Egy román ember a Déli-sarkon: Emil Racovi≈åjómódú embertanult emberPárizstanultállattanhíresAntarktiszhajóra szálltakfelfedezôaz életét adtakegyetlenalgazuzmó, mohalétrehoztaBelgiumkutatóintézetRomán Akadémiaelhunyt

A határozószómérgesahogy megígérteBizony Isten, meg tudnak ôrjíteni!Hasznunkra válhatnak!Ôk kerülnek terítékre (sorra)!


Enged

élye

zés a

latt!

120

adverb de locadverb de timpadverb de mod

Cum ajungem la Arcul deTriumf?Eu habar n-am!Ghid turisticscrie aici negru pe albstråbåtutDâmbovi≈aapare pentru prima oaråstatuiecompozitorAteneuîn cinsteavictoriearmata românåPrimul Råzboi Mondialuniversitate

Legenda Bucureçtiuluicât vezi cu ochiis-a îndrågostit de...câmp nesfârçitnu må va iertavoi lua în seamåîi merge binenu se çtie dacåclopotni≈å

NumeralulçtrengarcamSå te ≈ii!numårarenumeral cardinalnumeral ordinal

helyhatározószóidôhatározószómódhatározószó

Hogy jutunk el a Diadalívhez?

Nekem fogalmam sincs!Útikönyvfehéren feketén azt írja, hogy…átszeltDîmbovi≈aelôször jelenik megszoborzeneszerzôKultúrpalotavkinek,vminek a tiszteletéregyôzelemromán hadseregI. Világháborúegyetem

Bukarest legendájaameddig a szem ellátbeleszeretett vkibe, vmibevégtelen mezônem fog megbocsátanifigyelembe fogom vennijól megy soranem lehet tudniharangláb

A számnévlókötôkörülbelül, kb.Most kapaszkodj!számolástôszámnévsorszámnév


Enged

élye

zés a

latt!

121

direct lângåerouluptåtorcifre romane

Scrisoare din tabåråCompletez formularul deînscriere.înål≈imegreutateimaginetablouUniunea Culturalå a Românilordin UngariaCatedrala Ortodoxå Sf. Nicolae

Centrul Cultural al Românilor dinUngaria

Un român din Giula ajungegeneral în Americamoçieconteager la minteavocatluptå de eliberare na≈ionalåHabsburgiarmatå de honveziau fost nevoi≈i så....açezaresclaveliberarei-a acordat gradul de...îi påstreazå amintireaplacå comemorativapun coroane de floriparticipantdiplomat

közvetlenül mellettehôsharcosrómai számok

Levél a táborbólKitöltöm a jelentkezési lapot.

magasságtestsúlyképképMagyarországi RománokKulturális SzövetségeSzent Miklós OrtodoxSzékesegyházMagyarországi Román KulturálisCentrum

Egy gyulai román, tábornok lettAmerikábanföldbirtokgróféles eszûügyvédnemzeti függetlenségi harcHabsburgokhonvéd csapatkénytelenek voltak…településrabszolgafelszabadítás… rangot adományozott nekiôrzik az emlékétemléktáblakoszorúkat helyeznek elrésztvevôdiplomata


Enged

élye

zés a

latt!

122

Interjec≈iaspinarese strecoarå zgomoteîi înfioaråså ia lec≈iisenza≈iereproduce

La târgul de animaleså recunoçtiscâr≈âiemiaunåstruneçte caiigrohåitbehåiemehåiemugeçteragecotcodåceçtegâgâiemåcånepiuieromancierpublicist

No≈iuni de ortografie çi de punctua≈iedin distrac≈iele-au sårit în ochisemn de întrebarenu vå fie de mirarefalåtotalitateno≈iuneortografiesemne de punctua≈ie

A hangutánzó szóhát (testrész)zajok szûrôdnek bemegrémíti ôketvegyen leckéketszenzáció, érzésutánoz, reprodukál

Az állatvásárbanismerd felnyikorognyávogmegállítja a lovakatröfögésbégetmekegbôg (tehén)bôg, ordít (szamár)kotkodácsolgágoghápogcsipogregényírópublicista, hírlapíró

Helyesírási alapfogalmak

szórakozásbólszemet szúrtak nekikkérdôjelne csodálkozzatok rajtabüszkeség, dicsôségösszességalapfogalomhelyesírásírásjelek


Enged

élye

zés a

latt!

123

Cine sunt aromânii?GreciaAlbaniaMacedoniacomer≈cu ... ani în urmåjug turcesc

Plimbare prin BudapestaAcademia de √tiin≈e a UngarieiCurtea Gojdu

Povestea Podului cu Lan≈urifamilie înståritåînsemnate sume de banibaronbinefåcåtora contribuit la...piatrå de temelie

Kik az arománok?GörögországAlbániaMacedóniakereskedelem… évvel ezelôtttörök iga

Budapesti sétaMagyar Tudományos AkadémiaGozsdu udvar

A Lánchíd történetejómódú családjelentôs pénzösszegbárójótevôhozzájárult vmihezalapkô


Enged

élye

zés a

latt!

CUPRINS

Originea limbii române . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

O limbå mai frumoaså nu-i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Sunetul, litera, cuvântul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Vocabularul limbii române . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Prisnel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Måzårel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Textele nonliterare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Buletin meteorologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Reclamå comercialå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Anun≈uri publicitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Re≈etå culinarå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Afiç . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Invita≈ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Îmbogå≈irea vocabularului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Pescarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Bunicul çi calculatorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Familia de cuvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Doi prieteni atât de diferi≈i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

La telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

124


Enged

élye

zés a

latt!

Carte de vizitå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Substantivul (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Cadoul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Substantivul (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Poveste de adormit copiii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Pungu≈a cu doi bani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Pronumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

La primarul Muçinoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Ce te legeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Adjectivul (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Måzårel e în≈elept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Prisnel e iste≈ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Adjectivul (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Domnu’ Trandafir . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

Verbul (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

Timpul prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Bicicleta (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Bicicleta (2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Un clopot povesteçte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

125


Enged

élye

zés a

latt!

Rugåciunea copiilor mici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

La Paçti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

Verbul (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Timpul trecut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Bicicleta (3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Bicicleta (4) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

David çi Goliat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

Verbul (III) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Timpul viitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

Vom deveni cercetåtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

Un român la Polul Sud: Emil Racovi≈å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

Adverbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Cum ajungem la Arcul de Triumf? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Plimbare prin Bucureçti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

Legenda Bucureçtiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Naçterea Påmântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Interjec≈ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

La târgul de animale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Gâri-gâri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

Numeralul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

126


Enged

élye

zés a

latt!

Scrisoare din tabårå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Plimbare prin Giula . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Un român din Giula ajunge general în America . . . . . . . . . . . 91

Prepozi≈ia çi conjunc≈ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92

Bunicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Bunica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

No≈iuni de ortografie çi de punctua≈ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

Så ståm de vorbå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

Cine sunt aromânii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

Plimbare prin Budapesta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

Povestea Podului cu Lan≈uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102

Un binefåcåtor român: Emanuil Gojdu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

Bunicul çi marea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

Vocabular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

127


Enged

élye

zés a

latt!

REFERINΩE BIBLIOGRAFICE

1. Teleucå, Victor: O limbå mai frumoaså nu-i (fragment).(Cazacu, Tamara: Strânge≈i piatra lucitoare; Manual de limba românå pentruclasa a 5-a; Editura Lumina, Chiçinåu, 1996, p. 4)

2. Creangå, lon: Pungu≈a cu doi bani (adaptare). (Creangå, Ion: Opere; EdituraFunda≈iei Culturale Române, Bucureçti, 1996, p.16)

3. Prisnel e iste≈ – Ghicitori. (Borza, Lucia: Mårunte mårgåritare – Ghicitori pen-tru copii; Editura Tankönyvkiadó, Budapest, 1986, p. 5, p.11)

4. Eminescu, Mihai: Ce te legeni... (Eminescu, Mihai: Poezii; Editura 100+1Gramar, Bucureçti, 1996, p. 319)

5. Sadoveanu, Mihail: Domnu’ Trandafir (adaptare). (Sadoveanu, Mi hail:Dumbrava minunatå; Editura Tineretului, Bucureçti, 1966, p. 23–43)

6. Coçbuc, George: La Paçti (fragment). (Coçbuc, George: Poezii; EdituraFunda≈iei Culturale Române, Bucureçti, 1996, p. 105)

7. David çi Goliat (adaptare). (Biblia, Vechiul Testament, Cartea I, a lui Samuel,capitolul 17, versetele 4–51)

8. Naçterea Påmântului (adaptare). (Popucza, Petru – Borza, Lucia: Cine-i maiputenic? Snoave çi poveçti din Aletea; Publica≈ia Societå≈ii Culturale aRomânilor din Budapesta, Budapesta, 1993, p. 6–7)

9. Arghezi, Tudor: Gâri-gâri (Arghezi, Tudor: Versuri; Editura 100+1 Gramar,Bucureçti, 1998, p. 236)

10. Un român din Giula ajunge general în America (adap tare). (Csobai, Elena:Gheorghe Pomu≈ în istoriografia maghiarå; Lumina 2002, Publica≈iaInstitutului de Cercetåri al Românilor din Ungaria, p. 21–23)

11. B. √t. Delavrancea; Bunicul (fragment). (Peneç, Marcela: Antologie de texte li te rare; Editura Aramis, Bucureçti, 1998, p. 241–243)

12. √t. O. Iosif: Bunica (√t.O.Iosif: Poezii; Editura Minerva, Bucureçti, 1978, p.82)

13. Un binefåcåtor român: Emanuil Gojdu (adaptare). (Berényi, Maria: Origineaçi familia – 200 de ani de la moartea lui Emanuil Gojdu; Lumina 2002,Publica≈ia lnstitutului de Cercetåri al Românilor din Ungaria, p. 5–13)

Crea≈iile pentru care nu este men≈ionatå sursa apar≈in autoarelor manualului.

128


Enged

élye

zés a

latt!

engedélyezés alatt! - tankonyvkatalogus.hutankonyvkatalogus.hu/pdf/nt-33337__teljes.pdf ·...

Documents