nrarpmbc.anpm.ro/upload/60621_aim energy bio chemicals... · web view- se realizeaza monitorizarea...

Ministerul Mediului şi PădurilorAgenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacãu

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Nr. 5 din 02.10.2008 Revizia 1 din 08.09.2010 Revizia 2 din 12.03.2012

Titularul autorizatiei: S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. Bucuresti Sediu: str. Traian nr. 234 Et. 6 Camera 1 sector 2, 024046 BucureştiLocatia activitatii: Sucursala Carom Onesti - Oneşti, str. Industriilor nr. 1, jud. Bacau

Categoria de activitate conform Anexei nr. 1 a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006 :4.1. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza, cum ar fi:

a) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice);

b) hidrocarburi ce contin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, rasini epoxidice;

i) cauciucuri sintetice.

Cod CAEN: 2014 - Fabricarea altor produse chimice organice, de baza

Perioada de tranzitie, conform Capitolului 22-Mediu: 31.12. 2014

Emisa de: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Serviciul Autorizare si Controlul Conformarii si Legislatie Orizontala

Data emiterii: 2.10.2008Data revizurii: 08.09.2010Valabilitate: 31.12.2014

DIRECTOR EXECUTIV

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACÃUStrada Oituz, nr. 23, Bacãu, jud. Bacãu, Cod 600266

Tel. 0234512750; Fax 0234571056 E-mail: [email protected]

Pagina 1 din 68

mailto:[email protected]

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 5 din 2.10.2008 revizia 2 din 12.03.2012

Jrs. Paul Toderica

CUPRINS

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII 32. TEMEIUL LEGAL 33. CATEGORIA DE ACTIVITATE 44. DOCUMENTATIA SOLICITARII 45. MANAGEMENTUL ACTIVITATII 56. MATERII PRIME SI AUXILIARE 57. RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE 9

7.1. Apa 97.2. Utilizarea eficienta a energiei 167.3. Gaze naturale 17

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE PE AMPLASAMENT 189. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 36

9.1. Aer 369.2. Apa 379.3. Sol 409.4. Alte dotari 41

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT 41

10.1. Aer 4110.2. Apa 4110.3. Sol 4310.4. Zgomot 45

11. GESTIUNEA DESEURILOR 4611.1. Deseuri produse, colectate, stocate temporar 4911.2. Deseuri refolosite 4911.3. Deseuri nerecuperabile 4911.4. Depozitarea definitiva a deseurilor 49

12. INTERVENTIA RAPIDA, PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI 4913. MONITORIZAREA ACTIVITATII 53

13.1. Aer 5413.2. Apa 5413.3. Sol 5613.4. Deseuri 5613.5. Zgomot 5613.6. Mirosuri 57

14. RAPORTAREA LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA 5715. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII 62

15.1. Obligatii 6215.2. Plan de actiuni 63

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR 6617. DISPOZITII FINALE 66

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU Str. Oituz, nr. 23, Bacău, Cod 600266

Tel: 0234512750 Fax: 0234571056e-mail: [email protected]

Pagina 2 din 68



18. GLOSAR DE TERMENI 67

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII

1.1. DENUMIREA UNITATII:S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. Sediu social: str. Traian nr. 234 Et. 6 Camera 1 Sector 2, 024046 Bucureşti Telefon: +40 21 210 43 00Fax: +40 21 211 22 61 E-mail: [email protected]. Registrul Comertului : J40/19769/2007Cod Unic de înregistrare: 22609447

Sucursala CAROM Onesti - str Industriilor Nr. 1, Pavilion Administrativ C399 municipiul Oneşti, judetul BacauTelefon: +40 372 342 600, Fax: +40 234 315 510, Nr. Registrul Comertului Bacau: J04/838/2008Cod Unic de înregistrare:23767569

1.2. FORMA DE PROPRIETATE: Societate comerciala pe actiuni .Proprietarul terenului: Actele de atestarea a proprietăţii: proces – verbal de adjudecare nr. 1332/24.03.2008 prin care Adjudecatarul - S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. cumpăra activul CAROM. Sucursala CAROM a S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. are în proprietate exclusivă o suprafaţă totală de de 2 456 659, 15 mp .1.3. AMPLASAMENTUL INSTALATIEI IPPC S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. Sucursala Carom Oneşti este situată în cadrul platformei industriale Borzesti amplasată la cca. 2 km sud – est de municipiul Oneşti . Accesul în incinta întreprinderii se face prin 3 porţi de acces: poarta nr.1, poarta nr.2-izopren, poarta D1, prize apa si facla. Accesul în staţia de epurare a societăţii se face prin poarta EAR Jevreni;Sucursala CAROM Onesti dispune de cai ferate uzinale spre exterior cu acces la calea ferată Adjud – Ciceu si acces rutier DN 11 Bacău - Braşov si DN 11 A Adjud – Oneşti – Ghimes. Poziţia obiectivului funcţie de principalele repere geografice şi repere naturale şi antropice din zona de amplasament a obiectivului: vest: zona rezidenţiala; la aprox. 2,4 km confluenta Trotuş – Caşin; nord-vest: teren pe care a fost CET2 Borzeşti nord: la aprox 1,3 km albia râului Trotuş; nord-est : confluenta Trotuş – Tazlău la cca. 2 km ; est: podul peste râul Trotuş si centrul localităţii Gura Văii, la 2,5 km; sud-est: pasarela peste calea ferată Adjud - Oneşti – Comaneşti - Ciceu. sud: intersecţia drumului uzinal al platformei petrochimice Borzeşti cu DN 11 A; sud-vest: zona industrială la cca. 1 km - SC BARLINEK SA ;Coordonatele geografice şi altitudinea medie a amplasamentului obiectivului:- latitudine nordica: 460 15’- longitudine estica: 260 45’- altitudine medie: 198 m



Pagina 3 din 68




2. TEMEIUL LEGAL

Prezenta Autorizatie integrata de mediu, se emite: - in baza analizarii documentatiei de sustinere a solicitarii de autorizare integrata, a comentariilor si a punctelor de vedere inregistrate in timpul derularii procedurii, precum si a raportului Comisiei de Analiza Tehnica;- in urma evaluarii conditiilor de operare si a respectarii cerintelor OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006 cu modificarile prevazute de OUG nr. 40/2010;- in conditiile in care orice emisie rezultata din activitate se va conforma si nu va incalca nici o cerinta legislativa romaneasca armonizata cu legislatia Uniunii Europene in domeniul protectiei mediului;- in baza OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului aprobata cu modificari de Legea nr. 265/2006;- in baza OM nr. 818 /2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, modificat si completat cu OM nr. 1158/2005.

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE

Activitatea principala:- conform Anexei nr. 1 a OUG 152/2005: privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006 4.1. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de bazaconform H.G. nr. 140/2008 privind Infiintarea Registrului poluanţilor emişi de activitatile care intra sub incidenta OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr.84/2006 cu modificarile ulterioare prevazute de OUG .nr. 40/2010;- conform O.M. nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN: Cod CAEN: 2014 - Fabricarea de produse chimice organice de baza COD E-PRTR: instalatii chimice pentru producerea industriala a substantelor chimice de baza COD 4(a)(I), 4.(a)(II), 4.(a)(IX)COD IPPC: 4.1.a hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice)4.1.b hidrocarburi ce conţin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetaţi, eteri, peroxizi, răşini epoxidice4.1.i cauciucuri sintetice

Activitati auxiliare, legate tehnic de activitatea principala si desfasurate pe acelasi amplasament; - conform O.M. nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN:3811 Colectarea deseurilor nepericuloase4677 Comert cu ridicata a deseurilor si resturilor4920 Transporturi de marfa pe calea ferata4941 Transporturi rutiere de marfuri

4. DOCUMENTATIA SOLICITARII

Documentatia de sustinere a solicitarii contine:1. Cerere pentru revizuirea Autorizatiei Integrate de mediu nr 5/2008, revizia 1, intocmita de S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A -Sucursala CAROM Oneşti;2. Solicitare pentru revizuirea Autorizatiei integrate de mediu, intocmita de SC BIG INTERNAŢIONAL 9001 SRL Onesti; editia octombrie 2011;3. Raport de amplasament, intocmit de SC BIG INTERNAŢIONAL 9001 SRL Onesti; editia octombrie2011 ; 4. Bilant de mediu nivel II, intocmit de SC MIGRAL SRL Onesti; editia 2008 ;



Pagina 4 din 68



5. Raport la Bilant de mediu Nivel II, intocmit de SC MIGRAL SRL Onesti, editia 2008; 6. Raport de Securitate, intocmit de SC BIG International 9001 SRL Onesti, editia 2011; 7. Plan de Urgenta Interna, intocmit de SC BIG International 9001 SRL Onesti, Editia 2008;8. Plan de Interventie PSI – S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A- Sucursala CAROM Onesti 9. Plan de actiuni – S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A – Sucursala CAROM Onesti 10.Titlu de proprietate asupra terenului : Procesul-Verbal de Adjudecare Nr.1332/24.03.2008 11. Certificat de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului al judetului Bacau, nr.J04/838/21.04.2008; 12. Autorizatia de gospodarire a apelor, nr. 181 /28.07.2008 revizuită nr. 64/31.03.2011;13. Autorizatii pentru operatiuni cu precursori nr. 2468/1520700/2008 ; 801/1520700/2008;14. Notificarea substantelor chimice periculoase ;15. Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale a folosintei de apa/2008;16. Dovada publicarii anuntului privind solicitarea Autorizatiei integrate de mediu;17. Dovada achitarii taxelor si tarifelor;18. Ancheta statistica privind gestiunea deseurilor in anul 2007, ultima ancheta -2010;19. Regulament tehnic de exploatare a liniilor ferate industriale AFER nr.419.1-29.08.2008.

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII

Tehnici de management si controlOperatorul trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de management de mediu , care, conform cerintelor ISO 14001: 2005, va contine:- responsabilitati alocate;- identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului;- conformarea cu cerintele legislative; - stabilirea unei politici de mediu a obiectivelor si tintelor;- programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele- stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul semnificativ asupra mediului;- programe de intretinere preventiva;- planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor;- monitorizarea si masurarea performantei;- sisteme de monitorizare si control;- instruire personal;- comunicarea si raportarea incidentelor actuale , posibilelor neconformitati si reclamatii;- auditarea;- actiuni corective pentru a analiza avariile si pentru a preveni reaparitia;- revizuirea si raportarea performantei de mediu;- administrarea documentatiei si inregistrarilor.

Evaluarea conformarii Societatea are ca obiectiv implementarea si certificarea Sistemului de Management de Mediu, ca sistem de management integrat calitate-mediu, cu forte proprii.Operatorul va intocmi si mentine un Sistem de management al autorizatiei, prin care se va urmari modul de actiune pentru realizarea conditiilor din autorizatie, inclusiv de realizare esalonata a masurilor din Planul de actiune.

6. MATERII PRIME , AUXILIARE SI PRODUSE FINITE

Instalaţia Materiiprime

Materialeauxiliare Produse finite



Pagina 5 din 68



Fabricaţia de butadiena si rafinat 1- D 10 A - Licenţă: românească - ICITPR-Ploiesti- Capacitate din proiect: 33 000 t/ an

fracţia de piroliză C4

acetonitrilulazotitul de sodiu apa

Butadiena si fracţie butene cu izobutena- fractie PB 10 (rafinat 1)

Fabricaţia de metil-terţbutil-eter (MTBE) – D 14 - Licenţa: româneasca, ICITPR - Ploiesti- Capacitate proiect: 68 000 t/an

fracţia izobutan-izobutenă (iC4-iC4’) fracţie PB 10,

fracţie vârf CC (butene – izo-butena)

alcool metilic

schimbători de ioni cu acţiune puternic acida (CS 32, CT 175, CT 275 , etc.) apă

MTBEGPL

Fabricaţie latex pentru cauciuc tip SBR/NBR – E 1, E9, E10- Licenţa: Ghiprocauciuc (fosta URSS)- Capacitate proiect: 100 000 t/ an- Capacitate reactualizată în 2011: 40 000 t/ an

Butadiena - monomer si comonomer stirenic

acizi graşi, săpun de colofoniu hidroxid de K dispersil, fosfat trisodic, activatori, iniţiatori, inhibitori regulatori, apa dedurizata

latex min. 17 %.

Coagulare, uscare cauciuc – E 2, E4- Licenţa: SOEST pentru coagulare, FERRUM pentru măcinare şi balotare (fosta RDG).Capacitate proiect:100000t/ an Capacitate reactualizata:40000 t/an

latex min. 17

% ulei înalt

aromatic (la

CAROM 1712)

saramura, acid sulfuric, antioxidanti, apa, emulsie silicon, folie polietilena, banda PE marcata, aracet, paleţi lemn

cauciuc sintetic sub

forma de blocuri de

33 ± 1,5 kg,

protejate în folie de

PE ambalate în

paleţi sau platforme

Centrala termica CT 1- Capacitate proiect: CT 1- 25 t/ h abur de 36 bar si 275˚C- În funcţiune din: 1995

apa deminerali-zata, condens recuperat, gaz natural, gaz combustibil

fosfat trisodic, eliminox

abur supraîncălzit de 36 bar, temp. 275 C

Centrala termica CT2- Capacitate proiect: 80 t/h abur de 15 bar si 210 C- Capacitate in lucru: 60 t/h- În funcţiune din: 1995

apa deminerali-zata, condens recuperat, gaze naturale

abur supraîncălzit cu presiune de 15 bar şi temperatură de 210 C

Apa recirculata ob. 46 si apa PSI – A.R.C.- Capacitate proiect: Ob. 46-416.000 mii t/an –

apa industriala decantata

apa recirculata



Pagina 6 din 68



actual – 6000 mc/h- În funcţiune din: 1962

Fabricatie apa dedurizata si demineralizata pentru CT-E 3Capacitate proiect: -1280 mmc/ an, apa parţial dedurizata-1440 mmc/ an, apa dedurizata160 mmc/an, apa demineralizata- În funcţiune din: 1975

apa filtrata pentru regenerarea masei ionice: acid sulfuric, hidroxid de sodiu, clorura de sodiu.

apa dedurizata si apa demineralizata

Fabricatie apa decantata si apa filtrata – Prize apaCapacitate proiect: 34 000 mmc/anCapacitate in functiune : 4200 mmc/an- În funcţiune din: 1962

apa bruta din râul Trotuş

adjuvant de coagulare

apa decantată şi filtrată

Sectia epurare ape reziduale- Capacitate proiect: 4 374 m3/h ( 1215 l/s) - capacitate in functiune: 500 mc/h- In functiune din 1962

ape chimic impureapa biodegradabilanamol biologic

var industrial semihidratatfosfat trisodicuree tehnica

apa epurata biologic

Fabricatie Azot Capacitate - 2 linii de 108 N m3/h azot de puritate 99,5 %

aer Site molecularesilicagel

azot

Principalele materii prime/ utilizari

Natura chimica a compozitie/ fraze de

risc/securitate

Mod de stocare, risc semnificativ de accident prin natura sa sau prin

cantitatea stocataFractia de piroliza C4 Gaz;

1,3 butadiena min. 40%; IC3 max. 2% ; acetilenice max. 1,5% ; C5 max. 0,5% ;F+ ; T ; R12 ; R45 ; canc. Cat.2S: 53-45

Vase din otel carbon sub presiune controlate ISCIR prevazute cu supape de siguranta, aparatura AMC, sistem de stropire si posibilitatea de golire rapida.

Acetonitril Lichid:Conc. min. 95% acetonitril ; F; R11Xn; R20/21/22 Xi; R36 S: (1/2-)16-36/37

Vase otel carbon in parcul aferent instalatiei D 10A

Azotit de sodiu Solid:Conc. min. 96% azotit de sodiu ; O; R8, T; R25N; R50 S: (1/2-)45-61

Saci PP a cate 25 kg/sac, depozitati pe platforme de lemn

Fracţie PB10 sau Rafinat 1 Gaz: Vase din otel carbon sub



Pagina 7 din 68



de la D 10A F+; T; R12; R45; canc. Cat.2 S: 53-45

presiune controlate ISCIR prevazute cu supape de siguranta , aparatura AMC , sistem de stropire si posibilitatea de golire rapida

Fractie varf CC Gaz : ΣC3 max 1% vol.; 1- iso butena min. 30%; n-butan+ 2-butene max. 9%; i-butan; diferenta ΣC5 max 0,2%; F+ ; T ; R12 ; R45 ; canc. Cat.2 S: 53-45

Vase din otel carbon sub presiune controlate ISCIR prevazute cu supape de siguranta , aparatura AMC , sistem de stropire si posibilitatea de golire rapida

Alcool metilic (metanol) Lichid;densitate la 20 oC: 0,792 g/cm3 ; temp. fierbere 64 oC; foarte inflamabil. Metanol min. 99% ; F; R 11; T; R23/24/25; R 39/23/24/25 S: (1/2-)7-16-36/37-45

Vase din otel carbon

Butadiena – monomer Gaz lichefiat:F+; R12; T; Carc. Cat. 1; R45Muta. Cat. 2; R46S: 53-45


Motorina Lichid: Produs petrolier ;R10 S: (2-)36/37

Rezervoare metalice OLC la pres. atm., cu supape de respiratie.

GPL – gaze petroliere lichefiate-

Hidrocarburi C4 – fractie butan-butene, fara izobutan si izobuteneF+; T; R12; R45; canc. Cat.2 S: 53-45


Bitum LichidR 10

Rezervor din OLC cu supape de siguranta mecanice, hidraulice si opritori de flacari, amplasate in cuva betonata de retentie.

Comonomer stirenic Produs organic ; R10, R20, R36, R38

Rez. Din OLC la pres. Atmosferica si cu sistem de stropire.

Ingredienti / activare, iniţiere, reglare, inhibare reacţii.

- Vase din otel inoxidabil, butoaie plastic, saci plastic sau hartie.

Apa dedurizata + Abur - Traseu directUlei aromatic Lichid: Extract petrolier ;

R45Rezervor metalic OLC

Antioxidanti / preparare solutie antiox. Coagulare

Produs organic - Rezervor metalic OLC

Saramura/ agent de coagulare

Produs anorganic - Conducta



Pagina 8 din 68



Acid sulfuric Produs anorganic; R35 Vas inchis din OLC

Apa partial dedurizata/ spalare granule de cauciuc

- Traseu direct in vas spalare cauciuc

Apa recirculata /răcire utilaje - ConductaCondens/incalzire vase pregatire antioxidant

- Traseu in circuit inchis

Aer / toate fazele - Aspiratie compresorApa de rau / tratare si decantare primara

- Conducta

Var hidratat / tratare - Saci in depozitul instalatieiApa filtrata - ConductaNaCI / regenerare - RezervoareApa dedurizata - DegazorGaz metan / ardere - ConducteApa desalefiata - DegazorGaze combustibile / ardere - Conducte

7. RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE

7.1. APA S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A – Sucursala CAROM Onesti detine Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 181 din 28.07.2008 eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret Bacau, revizuita cu nr. 40/01.03.2010 si cu nr.64/31.03.2011.

7.1.1. A. Alimentarea cu apa potabila Surse - apa potabilã din conducta de apa potabila a orasului printr-un bransament de racord, conform Contractului 465/2009 incheiat cu S.C.APA CANAL S.A. Onesti.Volume şi debite de apă autorizate: Pentru Sucursala CAROM Onesti+terţi Qzi max = 720 mc = 8,33 l/s V max anual = 263 mii mc; Qzi med = 480 mc = 5,56 l/s; V med anual = 175 mii mc; Qzi min = 120 mc = 1,39 l/s; V min anual = 44 mii mc; Qorar max = 30 mc/h.Funcţionarea este permanentă 365 zile/ an; 24 ore / zi;

Instalatii de captare : Alimentarea cu apa potabila se face prin reteaua de apa potabila a municipiului Onesti, printr-un branşament de Dn = 150 mm este amplasat un apometru Dn= 100 mm conform contractului de furnizare utilitati AC 465/2009 incheiat cu S.C.Apa Canal S.A.Onesti.

Instalaţii de tratare : -Instalaţii de aducţiune şi înmagazinare : In caminul de bransament pe conducta de Dn= 150 mm este amplasat un apometru Dn= 100 mm, conform contract de furnizare utilitati nr. AC 465/2009 cu S.C.Apa Canal S.A.Onesti.

Instalaţii de distribuţie: Reţeaua de distribuţie interioară este din OLZn de diferite dimensiuni, conform planului de situaţie cu reţelele de apă prezentat în documentaţie. Din această retea se alimenteaza si societati comerciale , pe bransamentul carora sunt amplasate apometre, societaţi cu care s-au incheiat următoarele contracte, valabile sau prelungite cu acte aditionale :

Nr.crt. Societate comerciala Nr.contract

1. S.C.Edilconstruct SRL 43/23.05.20082. S.C.Aroma Rise S.A. 32/14.05.2008



Pagina 9 din 68



3. S.C.Conis-Star S.R.L. 37/15.05.20084. S.C.Remat Sholtz SRL 238/15.09.20095. SC Onmetal SRL 63/03.11.2011

7.1.1.B. Alimentarea cu apă tehnologică:

Surse: Râul Trotuş, prin intermediul canalului GIP care are o lungime de 140 m prin 7 prize. Apa se preia in baza Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apa nr.5048/01.05.2008 incheiat cu S.G.A.Bacau.

Volume şi debite de apă solicitate pentru autorizare: Pentru Sucursala CAROM Onesti +terţi

Qzi max = 9384 mc = 108,6 l/s; V max anual = 3425 mii mc;

Qzi med = 1992 mc = 23,05 l/s; V med anual = 727 mii mc;Qzi min = 360 mc = 4,17 l/s V min anual = 131 mii mc;

Funcţionarea este permanentă 365 zile/ an; 24 ore / zi

Instalatii de captare: Captarea apei brute din raul Trotuş se face din canalul GIP, care are o lungime de 140 m, prin 7 prize. Apa se acumuleaza in 7 camere de receptie prevazute cu site pentru filtrarea suspensiilor grosiere. Distanţa între canalul GIP şi camerele de recepţie este de 100 m

Instalaţii de tratare: Apa brută captată din raul Trotuş se tratează cu sulfat de aluminiu şi parcurge următoarele faze:Faza I - tratare şi decantare primară;Faza II şi III - decantare secundară şi filtrare.Faza I Instalaţia de decantare primară este compusă din:- staţia de pompare echipată cu 4 pompe centrifuge de tip 16-NDN-M care au următoarele caracteristici: Q=1200 mc/h, H= 10 mCA, n= 750 rot/min, P= 40 kW şi o pompă centrifugă de tip BRATEŞ 400 care are următoarele caracteristici: Q=1800 mc/h, H=18 mCA, n=1000 rot/min, P= 110 kW;- 2 filtre BRASSET care au 260 buc. elemente de filtrare- 2 decantoare radiale. Faza II Instalaţia de decantare secundară – 1 bazin decantor orizontal Faza III Instalaţia de filtrare - 6 filtre descoperite (apa trece printr-un strat filtrant compus din pietriş şi nisip).

Instalaţii de aducţiune şi înmagazinare a apei :Apa industrială preparată se distribuie printr-o reţea inelară la instalaţiile Sucursalei CAROM şi la terţi, prin doua conducte , una cu Dn 500 mm si cealalta cu Dn 600 mm. In cadrul Sucursalei CAROM se inmagazineaza si apa pentru rezerva de incendiu intangibila in bazinele 7/1,2 si 8 (2 x 750 mc si 1000 mc).

Instalaţii de distribuţie: Reteaua principala interioara de apa industriala este realizata din conducte din otel zincat de diferite diametre, la care sunt bransati consumatorii prin conducte cu diametre cuprinse intre Dn 150-300 mm. Lungimea retelei interioare de apa industriala este de cca 5 km.Apa industriala dupa tratare se distribuie in reteaua de apa industriala a societatii si la societatile comerciale pe bransamentul carora sunt amplasate apometre si cu care s-au incheiat contracte:

Nr.crt. Societate comerciala Nr.contract1. S.C.Aroma Rise S.A. 30/14.05.20082. S.C.Edil Construct S.A. 62/13.06.20083. S.C.Uton S.A. 20/09.05.20084 SC Apa Canal SA 93/01.03.2008



Pagina 10 din 68



7.1.1.C. Apă pentru stingerea incendiilor: In cadrul Sucursalei CAROM se inmagazineaza apa pentru rezerva de incendiu intangibila in bazinele 7/1,2 si 8:- 2 bazine poz. 7/1,2 - capacitate 750 mc fiecare;constructie betonata; semiingropat.- bazin poz. 8 – capacitate 1000 mc; constructie betonata; semiingropat. Volum rezerva apa incendiu intangibil=2500 mc Debit suplimentar pentru refacerea rezervei de incendiu = 28,9 l/s Timp de refacere a rezervei de incendiu = 24 ore Instalatia de stingere a incendiilor, cuprinde o statie de pompare care este destinata sa furnizeze in reteaua uzinala apa necesara pentru prevenirea si stingerea eventualelor incendii aparute. Pe retea sunt montati hidranti supraterani si tunurile destinate stingerii incendiilor.

7.1.1.D. Volume de apă bruta asigurate dîn surse, pentru alimentarea cu apă tehnologică a folosinţei: Conform STAS 1343/0-89 gradul de asigurare după frecvenţă la sursă este de 95%.Regim nominal - 1992 mc/ziRegim minim - 360 mc/ziRegim de restricţie – 342 mc/zi.

7.1.1.E. Modul de folosire a apei: Folosinta de apa in cadrul Sucursalei CAROM este formata din:- statia de fabricatie apa decantata si apa filtrata – Prize apa;- apa recirculata ob. 46 si I -15, apa PSI – A.R.C;- fabricaţie apa dedurizata si demineralizata pentru centralele termice (E3);- instalatii tehnologice

I. Statia de fabricatie apa decantata si apa filtrata – Prize apa În cadrul acestei instalaţii se realizează atât captarea apei brute din râul Trotuş prin intermediul canalului GIB, care are o lungime de 140 m, prin 7 prize, cât şi purificarea acesteia, obţinându-se două sortimente de apă pentru folosinţă industrială: decantată şi filtrată. Instalaţia se află localizată în exteriorul amplasamentului punctului de lucru Sucursala CAROM , în apropierea surselor de apă. Anul punerii in funcţiune: 1962 Capacitate proiectata: 34 000 mmc/ an Apa bruta captata din unul din canalele de aducţiune este aspirata din camerele de recepţie cu o pompa, tratata cu sulfat de aluminiu in aspiraţia pompelor si refulata in filtrele Brasset. Printr-un sistem de vane, apa este dirijata in decantoare unde are loc decantarea primara. Apa cu nămoluri provenita de la filtrele Brasset si decantoarele radiale este dirijata la canalizarea meteorica spre râul Trotuş. Un flux de apa decantata primar curge liber intr-un bazin de recepţie, de unde este aspirata de o pompa si apoi refulata in decantorul pentru decantare secundara. Din decantorul secundar apa curge liber in 6 filtre unde este filtrata si apoi curge liber in bazinul de recepţie. Filtrele se spală cu apa decantata, iar apa provenita de la spălarea acestora si de la scurgerile decantorului este dirijata la canalizarea meteorica spre râul Trotuş. Apa din decantorul secundar este aspirata cu o pompa si refulata la consumatorii din Sucursala CAROM, ca apa filtrata. Un alt flux de apa decantata primar curge liber intr-un bazin de unde este aspirata de o pompa si refulata la consumatorii din Sucursala CAROM, ca apa decantata. Materii prime: apa bruta, sulfat de aluminiu, var, adjuvant de coagulare. Utilitati: abur, energie electrica.Emisii din proces – ape de la spălarea filtrelor. Starea actuala: Clădirile construite sunt in stare buna, incinta este ordonata. Cele 2 decantoare de 5000 mc, dotate cu poduri racloare sunt funcţionale, iar curăţirea lor se face o data la 2 ani prin spălarea cu apa. Camerele de recepţie a apei de râu sunt funcţionale.



Pagina 11 din 68



Staţia de echidistributie este in stare de funcţionare la fel si staţia de tratare. In funcţie de parametrii apei brute instalaţia prize apa poate funcţiona in doua moduri: ■ cu tratare in funcţiune este valabila descrierea de mai sus, mai puţin faza de decantare secundara si filtrare;■ fara tratare instalaţia funcţionează cu faza captare si pompare apa bruta pentru tratare si faza pompare apa filtrata si apa decantata la consumatori .

II. Apa recirculata ob. 46, apa PSI – A.R.C Instalaţia de apă recirculata constituie un sector de producţie cu mai multe amplasamente aflate pe platforma industrială, dispuse in 3 gospodarii de apa recirculata. Anul punerii in funcţiune: 1962 – ob. 46. Tehnologia aplicată constă în răcirea apei în turnuri cu curent forţat de aer, urmată de tratarea chimică a apei răcite. Capacitate proiectată iniţial de 416.000 mii t/an. Instalaţia a parcurs etape de reducere progresivă a producţiei specifice, corelată cu scăderea constantă a necesarului de apă reintrodusă în circuitul industrial. În momentul de faţă din Obiectivul 46 mai funcţionează 6 turnuri din 12. Capacitate de lucru: Obiectiv 46 - 6.000 mc/h

Obiectivul 46 se compune din: - bazin de recepţie 1 buc- turnuri de răcire 6 buc - reţea de distribuţie

Pe amplasamentul instalaţiei de obţinere a apei recirculate se încadrează Instalaţia Prize de Apă si Obiectivul 46. Tehnologia aplicată constă în răcirea apei în turnuri cu curent forţat de aer, urmată de tratarea chimică a apei răcite. Materia primă introdusă în fluxul tehnologic o reprezintă apa preluată de la diferite secţii.Materialele auxiliare folosite constau în substanţele destinate tratării: acid sulfuric, soluţie de clor, inhibitor de coroziune.Produsul furnizat de această secţie este apa recirculată, care trebuie să îndeplinească următoarele criterii de calitate:

pH: 6,5 – 8;Zn2+: 40 – 50 ppm;Duritate temporară: max. 12 d germane;Clor rezidual: max. 0,1 – 0,3 mg/l;Cloruri: max. 500 mg/l;Suspensii: max.50 mg/l;Oxidabilitate (CCO Mn): 30 mg O2/l;Reziduu fix: max. 3500 mg/l.

Fazele procesului tehnologic: pompare apa la instalatiile consumatoare returnare ape la turnurile de racire racirea apei in turnuri tratarea chimica a apei de racire repomparea apei racite si tratate la consumatori.În cadrul amplasamentului Sucursalei CAROM funcţionează o gospodărie de apă recirculată, dotata cu turnuri de răcire de tip HAMON în sistem de aerare forţată:- turnuri de răcire .Etapele procesului de tratare chimică a apei răcite sunt: - corecţia pH-ului prin adăugare de acid sulfuric- distrugerea microorganismelor din apa răcită cu soluţie de clor- distrugerea microorganismelor dezvoltate pe suprafaţa destinată schimbului de căldură din turnuri; - protecţia suprafeţelor conductelor şi a schimbătoarelor de căldură prin tratare cu inhibitori de coroziune tip MZ1, prin formarea unor pelicule protectoare;



Pagina 12 din 68



Deoarece este posibil ca pe reţeaua de distribuţie a apei recirculate sa apară accidental neetanşeităţi la îmbinări, în timpul procesului de răcire se produce evaporarea unei anumite cantităţi de apă pot apare pierderi de fluid recirculat, aceste pierderi fiind normate prin proiect. Se impune completarea apei prin adaos în bazinele de recepţie şi tratare. Utilităţi: energia electrică, apa industrială şi aerul comprimat.

Descrierea statiei de pompare apa incendiu: Statia de pompare este destinata sa furnizeze in reteaua uzinala apa necesara pentru prevenirea si stingerea eventualelor incendii aparute.Pe retea sunt montati hidrantii supraterani si turnurile destinate stingerii incendiilor. Statia de pompare este amplasata in doua hale I si II.Apa folosita este apa filtrata sau decantata, primita de la Prize Apa si stocata in bazinele de receptie 7/1,7/2 si 8. Apa filtrata este preluata din reteaua uzinala de apa filtrata prin intermediul vanei de sectionare VSF. Apa decantata este preluata din reteaua uzinala de apa decantata prin intermediul vanei de sectionare VSD. Debitul de apa filtrata este indicat si inregistrat la ELR 45, in tabloul de comanda. Nivelul in bazine este indicat de tijele gradate din bazine. Intrarea apei in bazinele de receptie se face prin vanele V1 pentru bazinul 7/1, V2 pentru bazinul 7/2 si V11, V12 pentru bazinul 8. Din bazine apa ajunge prin cadere libera in colectoarele de aspiratie AS1 si AS2 ale pompelor din cele doua hale.Electropompele si motopompele aspira din aceste colectoare si refuleaza in colectoarele RE1 si RE2.

III. Fabricaţie apa dedurizata si demineralizata pentru centralele termice : Tehnologia aplicată constă în dedurizarea, respectiv demineralizarea apei filtrate, prin trecerea ei pe anumite tipuri de schimbători de ioni.Anul punerii in funcţiune – 1962Capacitate de producţie - 1 280 mmc/an, apa parţial dedurizata - 1 440 mmc/an, apa dedurizata - 160 mmc/an, apa demineralizata

Capacitatea orară, proiectată, se prezintă astfel: - 400 mc/h apă parţial dedurizată - 80 mc/h apă dedurizată - 16 mc/h apă demineralizată

Materii prime: apa filtrata Materiale auxiliare, pentru regenerarea masei ionice: acid sulfuric, hidroxid de sodiu, clorura de sodiu. Utilitati: apa industriala, energie electrica, aer comprimat si apa PSI. Tehnologia aplicată constă în dedurizarea, respectiv demineralizarea apei filtrate, prin trecerea ei pe anumite tipuri de schimbători de ioni. Fazele procesului constau în:- dedurizarea parţială a apei filtrate şi regenerarea masei ionice;- dedurizarea totală a apei parţial dedurizate şi regenerarea masei ionice;- demineralizarea apei dedurizate şi regenerarea masei ionice;- distribuţia apei la consumatori.Principalele utilaje aflate în dotarea instalaţiei sunt :- filtre de dedurizare parţiala 3 buc - filtre de dedurizare totala 5 buc- filtru limpezire NaCl 1 buc- filtre de demineralizare 8 buc- rezervor depozitare apa parţial dedurizata 1 buc- rezervoare depozitare apa dedurizata 4 buc- rezervor depozitare apa demineralizata 1 buc- pompe pompare apa dedurizata 6 buc- pompe pompare apa parţial dedurizata 4 buc



Pagina 13 din 68



- pompa pompare apa demineralizata 1 buc- pompa de vid 1 buc- pompe dozatoare 4 bucEmisii din proces–ape uzate acide de la regenerarea filtrelor cationice, care se neutralizează cu apele alcaline de la regenerarea filtrelor anionice, impurificatorul principal: cloruri.

Instalatii tehnologiceIn cadrul instalatiilor tehnologice se utilizeaza urmatoarele tipuri de apa:

- apa decantata si filtrata- apa recirculata- apa dedurizata si demineralizata

a) Apa decantata si filtrata Se distribuie la instalatiile tehnologice prin reteaua de apa filtarata , unde este utilizata la :- spalari de utilaje- raciri utilaje dinamice- probe de presiune la utilaje- in procese tehnologice- diferite spalari, etc. Dupa utilizare apa este dirijata la canalizarea chimic impura.

b) Apa recirculata Apa rece recirculata se preia de la turnurile de racire si se utilizeaza la:- racirea vaporilor de hidrocarburi in vederea condensarii- racirea produselor semifabricate sau finite inainte de depozitare- racirea utilajelor dinamiceApa recirculata incalzita dupa utilizare se returneaza la turnurile de racire in vederea racirii ei.

c) Apa dedurizata si demineralizataApa demineralizata este utilizata la obtinerea aburului in centralele termice.

7.1.1.F. Necesarul şi cerinţa de apă Necesarul total de apă pentru Sucursala CAROM +terţi:

Qzi max = 118 584 mc/zi; V max anual – 43 283 mii mc;

Qzi med = 49656 mc/zi; V med anual – 18 124 mii mc;

Qzi min = 552 mc/zi; V min anual - 202 mii mc;

Cerinţa totală de apă pentru Sucursala CAROM + terţi:

Qzi max = 10 104 mc/zi; V max anual - 3 688 mii mc;

Qzi med = 2 472 mc/zi; V med anual - 902 mii mc;

Qzi min = 480 mc/zi; V min anual - 175 mii mc;

7.1.1. G. Gradul de recirculare a apei: Gradul de recirculare a apei în instalaţii este de 95,94% pentru apa tehnologică.

7.1.1.H. Norme de apă pentru principalele produse de fabricaţie: Normele de apă specifică pentru principalele produse de fabricaţie sunt următoarele:

Denumire Consum specific de apă(mc/ tona de produs)

Cauciuc 4,67



Pagina 14 din 68



7.1. 2. Evacuarea apelor uzate:

Sucursala CAROM dispune de un sistem de canalizare divizor. In acest sens exista o retea de canalizare chimic impura formata din 3 magistrale care deverseaza in statia proprie de epurare; o retea de canalizare pentru ape menajere formata din 4 magistrale, din care una functionala, care deverseaza apele in statia oraseneasca de epurare; o retea de ape conventional curate din care una deverseaza apele in statia proprie de epurare, celelalte doua in emisar ( raul Trotus). Sistemul de canalizare cuprinde: instalaţii interioare de canalizare, conducte de canalizare exterioara, reţele exterioare de canalizare, colectoare magistrale, cămine de vizitare, in care se colectează pe sortimente apele uzate. Reţeaua exterioara de canalizare cuprinde sistemul de conducte si cămine de vizitare prin care se colectează apele uzate de la mai multe construcţii industriale, clădiri administrative si grupuri sociale. Canalizarea chimic impura se compune din trei colectoare magistrale: Colector magistral CAROM VECHI construit din monolit, beton armat, Dn = 800 mm; lungime = 4000 m pana la staţia finala de epurare; Colector magistral CAROM NOU construit din tuburi de gresie , Dn = 1000 mm, lungime = 4000 m pana la staţia finala de epurare; Colector magistral IZOPREN construit din tuburi de gresie , Dn = 600 mm, lungime = 4000 m pana la staţia finala de epurare. Apele din colectorul CAROM VECHI sunt in prezent preluate in colectorul IZOPREN, urmare a executarii unei sapaturi la „-7m” intre cele doua colectoare si prin montarea a doua tronsoane de legatura de conducta din inox cu diametrul de 470 mm, intre doua camine de beton executate in punctele de legatura. Canalizarea convenţional curata se compune din trei colectoare construite din tuburi de beton circulare. Apele menajere se preiau de reteaua de canalizare conform care cuprinde 4 colectoare executate din tuburi de beton circulare, avand Dn = 300 mm (F-70; F-191; F-315- gol, F – izopren – gol). Lungimea colectoarelor interioare este de cca. 4 km. Efluentii obtinuti sunt dirijati la statia de epurare oraseneasca printr-un colector principal cu Dn 300 mm realizat din tuburi de beton. Bransamentul canalizarii menajere la canalizarea oraseneasca se afla pe teritoriul societatii, in partea de est.

Categoria apeiReceptori autorizaţi

Volum total evacuate(mc)

Zilnic( mc/zi)

Q orar (mc/h) Anual

(mii mc)maxim mediu maxim

Menajere reţeaua de canalizare a mun. Oneşti

365 247 15,2 133

Tehnologice epurate r. Trotuş 6600 864 275 2409Tehnologice care nu necesită epurare (din circuitul de răcire) şi pluviale

r. Trotuş144 72 6 53

Colectorul de evacuare a apei uzate epurate spre emisar este executat din tuburi de beton (PREMO), cu lungimea totală de 820 m.

7.1.3. Ape subterane Caracteristicile stratului freatic în zona de amplasare a platformei industriale Pânza freatică este cantonată in orizontul sedimentar–grosier nivelul acesteia putând fi interceptat la adâncimi de cca. 2,00 m de la C.T.N.



Pagina 15 din 68



Variaţiile pe verticală, funcţie de alimentarea din apele meteorice poate fi cuprinsa intre 0,50– 1,00 m Caracteristicile acviferului freatic:- direcţia de curgere este de la V – E si alimentează râul Trotuş.- permeabilitatea stratului variază intre 10 – 150 m/zi- potenţialul acvifer este 1 – 5 l/s.- nivelul hidrostatic variaza intre 0,5- 7,0 m.

Pentru zona analizată variaţia nivelului freatic a fost permanent influenţată de:- pierderile din reţelele tehnologice şi din canalizările din platformă;- aportul din precipitaţii.

Extinderea poluării poate fi favorizată de caracteristicile hidrogeologice ale zonei:- coeficienţi de permeabilitate mari;- depozite aluvionare acoperite cu un strat de sol vegetal cu grosimi mici;- grosimea stratului de apă subterană relativ mică;- capacitate de reţinere prin absorbţie mică, stratul fiind de nisip – pietriş – bolovăniş.

7.2. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI Alimentare cu energie electrica şi reţele electrice S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A – Sucursala CAROM ia energie electrica de la EON ROMANIA din Tg. Mures, str. Justitiei, nr.12 in baza contractului nr.1001684087/2011

Energia electrică consumată, utilizată de S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. Sucursala CAROM este preluata din S.E.N. de la staţiile de 110 kV Gutinas si SE Borzesti aparţinând E-ON Moldova S.A. Sucursala Bacău prin intermediul a 4 linii electrice aeriene LEA 110 kV.

Liniile electrice aeriene (LEA 110kV) alimentează doua staţii de racord 110/6 KV (SRA1 si SRA2).

Staţiile de racord adânc SRA1 si SRA2 sunt dotate fiecare cu cate doua transformatoare de tensiune nominala 110/6 kV si putere nominala 40 MVA tip TTUS-FS. Aceste transformatoare asigură necesarul de energie electrică pentru reţeaua de medie tensiune (Un = 6 kV).

Transformatoarele au fost fabricate in anii 1976 – 1990 si folosesc ca element de răcire si izolare dielectrică uleiul de transformator TR 30 care este un ulei mineral non-PCB. Protecţia electrică a transformatoarelor, cât si funcţionarea schemelor electrice de comandă, măsură si semnalizare sunt realizate de următoarele echipamente electrice amplasate in staţia electrică exterioară compusa din: separator de linii, transformator de tensiune, transformator de curent si întreruptor (Un = 110 kV) tip IO – acţionat oleopneumatic. Dispozitivul oleopneumatic de acţionare al întreruptorului foloseşte de asemenea ulei mineral ETH-10 care este un ulei non-PCB.

Reţeaua de medie tensiune (Un = 6 kV) este compusa din: staţii electrice de medie tensiune, linii electrice in cablu, transformatoare de putere , electromotoare de medie tensiune.

Liniile electrice de medie tensiune in proporţie de 75 % se compun din linii electrice subterane realizate cu cabluri tip ACYEAbY care asigura interconexiunea intre staţiile electrice de medie tensiune cat si intre ele si consumatorii electrici racordaţi la acestea (transformatoare tip TTU 6/0,4 de diverse puteri nominale si electromotoare).

Transformatoarele tip TTU – NL 6/0,4 kV sunt grupate pe posturi de transformare si asigura tensiunea nominala funcţionarii echipamentelor electrice de joasa tensiune (380/220Vca).

In transformatoarele de putere si întreruptoarele de medie tensiune se utilizează uleiul mineral TR 30 (non-PCB) care se recuperează.

Posturile de transformare 6/0,4 kV alimentează cu energie electrica la Un = 0,4 kV toate staţiile de distribuţie de joasa tensiune care conţin echipament de forţă, comanda, protecţie si măsura necesar alimentarii consumatorilor de joasa tensiune.

Consumatorii de joasa tensiune sunt alimentaţi cu cabluri omologate tip CYAbY, CYY, ACYAbY, ACYY.



Pagina 16 din 68



In scopul reducerii pierderilor de energie electrica in sistemele de distribuţie si pentru realizarea unui factor de putere neutru se folosesc baterii de condensatoare a caror caracteristici sunt redate in următorul tabel:

Tip de condensator

Putere nominala

Kvar

Tensiune nominala

KV

Capacitate nominală

µF

Curent nominal

AMasa

Kg Impregnat

CS 0,380-15-3 15 0,380 330 3 x 22,8 28 Ulei sintetic clordifenil

CS 0,380-20-3 20 0,380 440 3 x 30,4 32 Ulei sintetic clordifenil

Varlogic 5,77 0,380 Uscata,non PCB

In Sucursala CAROM se pot utiliza baterii de acumulatoare pentru asigurarea tensiunii necesare funcţionarii instalaţiilor electrice de iluminat de siguranţa si schemelor de protecţie si comanda.

S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A – Sucursala CAROM produce agent termic (abur) prin functionarea a doua centrale termice care produc : 25 t/h abur-CT1; 60 t/h abur-CT2 (caracteristicile si functionarea acestora este descrisa in cap. 8.3)

Consumul specific de energie pentru activitatile reglementate prin autorizatie este redat in tabelul urmator:

ActivităţileConsum specific de energie (CSE)

aburGcal/to

energie electricaMWh

Fabricatia de cauciuc sintetic 2,0603 0,6705Fabricatia de apa partial dedurizata, dedurizata si desalifiataApa partial dedurizata - 0,6557Apa dedurizata - 0,9942Apa demineralizata - 1,7546Fabricatia de abur de presiune medie - 0,0155Fabricatia de abur de inalta presiune - 0,0155Recuperare gaze comprimate (Facla) - 0,2434Fabricatia de apa filtrata si decantata - 1,0038Epurare ape uzate - 0,000345 Fabricatie de butadiena (D10A) 5,4367 0,2249Fabricatia de MTBE (D14) 1,0891 0,0491

Pentru cresterea eficientei energetice operatorul a implementat urmatoarele masuri tehnice:- izolarea sistemelor de abur, a recipientilor si conductelor incalzite;- senzori si intrerupatoare temporizate simple pentru a se preveni evacuarile inutile de lichide si gaze incalzite;- tratament apa de racire - monitorizarea procesului de ardere la centrale termice In S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A – Sucursala CAROM exista iluminare artificiala adecvata si eficienta din punct de vedere energetic, exista sisteme de control al climatului eficiente din punct de vedere energetic pentu incalzirea spatiilor si preparare apa calda. Tehnici de recuperare a energiei (BAT):- recuperarea caldurii din diferite faze ale proceselor;- minimizarea utilizarii apei si utilizarea sistemelor inchise de circulatie a apei (cu grad mare de recirculare);- izolatie buna (cladiri, conducte);



Pagina 17 din 68



- reducerea distantelor de pompare;- utilizarea apelor de racire reziduale (care au o temperatura ridicata) pentru recuperarea caldurii;- masuri optimizate de eficienta pentru instalatiile de ardere;- procesare continua in loc de procese discontinue- oale de condens cu returnare si recircularea condensului in circuitul de alimentare al centralelor termice,

7.3. GAZE NATURALES.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A – Sucursala CAROM se alimentează cu gaze naturale de la EON ROMANIA din Tg. Mures, str. Justitiei, nr.12 in baza contractului nr. 1001684087 / 14.12.2011

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT

Procesele tehnologice ce se desfăşoara în instalaţiile de fabricaţie şi auxiliare din cadrul S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. - Sucursala CAROM sunt prezentate sintetic, mai jos:

SECŢIA PETROCHIMIE I: Fabricatia de butadiena si rafinat 1 (PB10) - D 10 A printr-un proces de distilare

extractivă a fracţiei de piroliză, utilizându-se acetonitril ca solvent selectiv. Fabricatia de METIL-TERŢBUTIL-ETER (MTBE) – D 14, prin reactia de adiţie

selectivă a alcoolului metilic la izobutenă, pe un suport catalitic, de răşină schimbătoare de ioni (tip cationit).

Depozit gaze lichefiate si produse lichide – D 1 Depozit gaze lichefiate – D 12 Depozit gaze lichefiate – D 12 A SECŢIA DEPOZITE LICHIDE: Depozit produse lichide – I 19 Depozit bitum petrolier Depozit produse lichide – I F 1SECŢIA CAUCIUC: Fabricaţie latex pentru cauciuc tip SBR/NBR – E 1 Coagulare, uscare cauciuc – E 2 Recuperare butadiena – E 9 Receptie monomeri, preparare amestec – E 10 Depozit produse lichide – E 4SECŢIA UTILITATI: Fabricaţie apa decantata si apa filtrata – Prize apa Apa recirculata ob. 46, apa PSI – A.R.C.SECŢIA TERMICA: Producere abur – CT 1 si CT 2 Recuperare gaze facla si distribuţie utilitati – RGF Fabricaţie apa dedurizata si demineralizata pentru centralele termice – E 3SECŢIA EPURARE APE REZIDUALE Receptie ape Epurare biologica treapta a I – a Epurare biologica treapta a II – a Preparare chimicale

8.1.ACTIVITATEA DESFASURATA :



Pagina 18 din 68



Numele procesului Numarul procesului Descriere Capacitate

maxima

Fabricatia de cauciuc sintetic 1

Copolimerizarea în emulsie, la rece, a unui amestec de butadienă şi stiren

40 000 t/an cauciuc butadien stirenic

Fabricatie de butadiena (D10A) 2

Obtinerea butadienei printr-un proces de distilare extractiva a fractiei de piroliza, utilizandu-se acetonitril ca agent selectiv.

33 000 t/an

Fabricatia de MTBE (D14) 3

Obtinerea MTBE se face printr-o reactie de aditie selectiva a metanolului la izobutena, pe un support catalitic de rasina schimbatoare de ioni de tip cationit.

68 000 t/an

Fabricatia de apa partial dedurizata,

dedurizata si desalifiata – E 3

4

Apa filtrata este afanata, regenerata si spalata dupa regenerare cu ajutorul acidului sulfuric, hidroxidului de sodiu si a clorurii de sodiu.

Apa partial dedurizata = 1280 mmc/anApa dedurizata = 1440 mmc/anApa deminerali-zata=160 mmc/an

Fabricatia de abur de inalta presiune,

36 bar, CT15

Se fabrică abur de inalta presiune, utilizându-se un cazan de aburi acvatubular, de radiaţie tip “La Monte”, cu circulatie fortata multipla.

25 t/ora abur supraincalzit, 36 bar, 2750 C, iar cazanul are puterea termica nominala de 17,08 MWh

Fabricatia de abur de medie presiune,

15 bar CT26

Obtine abur de 15 bar, 200oC .Apa dedurizata/condens este degazata, tratata in cazane tip ignitubulare ABA sau GIAS.

10 t/ora abur/cazan 15 bar, 200 0 CPutere nominala 6,8 MWh / cazan

Recuperare gaze combustibile (Facla) 7

Colectare si transport la recuperare sau ardere a gazelor reziduale rezultate din fabricatiile instalatiei prin reteaua de gaze combustibile si este inclusa in circuitul tehnologic al gazelor functionand ca un regulator-tampon de presiune pe retea.

6 000 Nmc/h

Fabricatia de apa decantata si filtrata –

Prize apa8

Apa bruta este captata, decantata si tratata cu sulfat de aluminiu si var hidratat.

34 000 mii mc/an

Instalatia azot industrial 9

Compresoarele furnizeaza aer comprimat intr-un vas tampon, dupa care aerul este uscat si filtrat . Azotul este produs in doua generatoare , iar dupa producere este trimis la instalatia D12 si stocat in 6 vase de 50 mc fiecare.

108 Nmc/h

Epurarea apelor uzate (chimic

impure) rezultate din fabricatii si

prelucrarea lor in statia proprie -EAR

10

Apa chimic impura este omogenizata si prelucrata mecanic, chimic si biologic pentru a fi descarcata in rau. 4.374 mc /h



Pagina 19 din 68



Inventarul iesirilor (produselor)

Numele procesului Numele produsului Utilizarea produsului

Fabricatia de cauciuc sintetic Carom 1502,1500, 1712 comercializare

Fabricatie de butadiena (D10A) Butadiena monomer pt. obt. cauciucului intern sau comercializare

Fabricatia de MTBE (D14) MTBE – metil-tert-butil eter

La imbunatatirea cifrei octanice a benzinelor si pentru comercializare

Fabricatia de apa partial dedurizata, dedurizata si desalifiata – E3

Apa partial dedurizata, Apa dedurizata, Apa desalifiata

intern

Fabricatia de abur de inalta presiune, CT1 Abur 36 bar intern

Fabricatia de abur de presiune medie, CT2 Abur 15 bar intern

Fabricatia de apa filtrata si decantata – Prize apa Apa industriala intern

Epurarea apelor uzate (chimic impure) rezultate din fabricatii si prelucrarea lor in statia proprie -EAR

Apa epurata Intern si pentru terti, pentru returnare in rau

Fabricatia de azot Azot intern

8.2. INSTALATII TEHNOLOGICE8.2.1. I nstalatia de obtinere butadiena (D10 A )Licenţa – românească - ICITPR-Ploiesti.Instalaţia funcţionează în scopul obţinerii butadienei prin distilare extractivă a fracţiei de piroliză în prezenţa de acetonitril ca solvent selectiv.Capacitate de producţie – proiectată: 33 000 t/ an butadienăAnul punerii în funcţiune – 1974Materii prime: fracţie de piroliza ( fracţie C4 cu butadiena)Materii auxiliare: acetonitril, azotit de sodiuUtilitati: abur, apa recirculata, aer comprimat, azot, energie electricaProduse finite: butadiena si ca produs secundar gaze lichefiate cu izobutena.Fazele principale ale procesului tehnologic : distilare extractiva a fracţiei de piroliza C4 spălare fracţie butene cu obţinerea de rafinat 1 striparea butadienei din solvent purificarea preliminara a butadienei purificare finala butadiena recuperare-regenerare acetonitrilUtilajele din dotare :- coloane cu talere pt. distilare extractiva- coloana desorbtie butadiena- coloana purificare butadiena- coloana spălare fracţie- coloana distilare pt. regenerare solventEmisii din proces:■ ape chimic impure, impurificatorii principali fiind: acetonitril si azotit de sodiu; ■ în aer – scăpări difuze de gaze C4;Instalaţia nu are staţie locală de tratare apa, aer.Gestiunea deşeurilor



Pagina 20 din 68



deşeuri de fabricaţie: polimeri de butadienă – provin de la curăţarea refierbătoarelor şi talerelor din coloanele de distilare extractivă şi rectificare în perioada de revizie anuală. Se depozitează temporar în saci de polietilenă, care se pot valorifica; deşeuri din activitatea de mentenanţă - fier vechi-deseuri metalice, echipamente nereparabile, ulei uzat, alte materiale, care se pot valorifica. Cerinte relevante suplimentare FABRICATIA BUTADIENA - BAT

separarea butadienei din fractia de piroliza se realizeaza prin extractie lichid – lichid sau distilare extractiva folosind solventi organici selectivi – varianta aplicata la CAROM, utilizand ca solvent acetonitril – ACN;

procesul ACN consta din pregatirea, extragerea, purificarea materiei prime si purificarea si recuperarea solventului;

oxigenul poate initia polimerizarea nedorita si este eliminat prin spalare cu solutie de azotit de sodiu;

impuritatile se acumuleaza gradual fiind cauza degradarii solventului ACN si se elimina periodic, monitorizarea facandu-se prin luarea unei probe din solventul recirculat;

procesul ACN poate pune in libertate acetonitril, hidrocarburi (din scaparile din utilaje, din scaparile din coloanele de recuperare a solventului si la pregatirea pentru revizie);

impurificatorii pot include acetonitril si azotit de sodiu; deseurile solide sunt alcatuite din cantitati mici de polimeri; analiza Pinch este utila pentru identificarea tuturor surselor si scaparile de caldura

din proces si echilibrarea transferurilor de caldura pentru optimizarea eficientei energetice totale.

Sucursala CAROM Onesti a efectuat analiza PINCH si in prezent are o schema de fluxuri termice optima.

Supapele de siguranta sunt conectate la sistemul de recuperare gaze – facla. O parte din gazele reziduale colectate in sistemul de gaze combustibile sunt trimise la recuperare. Alta parte sunt dirijate in facla.

8.2.2. Instalatia de obtinere MTBE ( D14 ) Produsul eteric este destinat îmbunătăţirii cifrei octanice a benzinelor. Instalaţia funcţionează în scopul obţinerii de metil-tertiarbutil-eter, printr-o reacţie de adiţie selectivă a alcoolului metilic la izobutene, utilizând drept catalizator o răşină schimbătoare de ioni (de tip cationic). Licenţa: româneasca, ICERP- Ploieşti Capacitate de producţie – 68 000 t/an MTBE. Anul punerii în funcţiune – 1993 Materii prime - fracţie butene-izobutene (PB 10), fracţie vârf CC, alcool metilic. Materii auxiliare – catalizator, de tip răşină schimbătoare de ioni. Utilitati: abur, aer comprimat, azot, apă recirculată, energie electrică. Produsul finit obţinut este metil-terţbutil-eterul, iar ca produse colaterale se obţin: izobutan brut, gaze lichefiate si varf CC 52% izobutan fara izobutena . Fazele principale ale procesului tehnologic :- pregatirea si preincalzirea amestecului de reactanti pentru treapta I- reacţia de eterificare treapta I- separarea prin rectificare a amestecului de reactie din tr. I de eterificare - pompare, dozare si amestecare reactanti treapta I/1- preincalzire amestec de reactie treapta I/1- reactia de eterificare treapta I/1- racirea masei de reactie treapta - pregatirea si preincalzirea amestecului de reactanti pentru tr. a II a- reactia de eterificare treapta a II a- extractia metanolului din masa de reactie- separarea prin rectificare a amestecului de reactie din tr. A II a de eterificare- recuperarea lichidului acumulat in vasul de facla V 45- spalarea fractiei butan-butene- recuperarea metanolului din apele de spalare



Pagina 21 din 68



- statia de condens Utilajele din dotare :- reactor de eterificare tr. I - reactor eterificare tr. II - coloana de separare fracţie C4 - coloana extracţie exces de metanol- coloana de rectificare produs de eterificare din tr. II - coloana de spălare a fracţiei C4, cu recuperare metanol- coloana rectificare metanolEmisii din proces:- ape chimic impure de la faza de recuperare a alcoolului metilic si de la spălarea utilajelor si pardoselelor; acestea conţin în principal metanol si hidrocarburi uşoare;- în aer - emisii difuze de la recoltare probe, neetanseităţi Instalaţia nu are staţie locala de tratare apa, aer.Gestiunea deşeurilor - deşeuri de fabricaţie: catalizatori tip schimbători de ioni – provin de la înlocuirea catalizatorului din reactoarele de eterificare tr.I şi tr. II în momentul epuizării acestuia. Se depozitează temporar în saci de polietilenă şi se pot valorifica. - deşeuri din activităţi de mentenanţă: fier vechi, echipamente nereparabile, ulei uzat, alte materiale, care se pot valorificaCerinte relevante suplimentare pentru FABRICATIA DE MTBE - BAT

Metil-tertbutil-eter este produs prin reactia dintre metanol si izobutena in prezenta unui catalizator acid. Produsul brut este purificat prin distilare. Un amestec de rafinarie (continand butani, butene, izobutene) este folosit ca masa de alimentare si dupa ce izobutena a reactionat ceilalti componenti se intorc in proces. Metanolul este recirculat. Produsii adiacenti de alcool butil tertiar, eter dimetil si di-izobutan pot fi utilizati ca si combustibil.

Aer: tehnologie „capat de conducta” facla cu sistem de recuperare a gazului. Apa: apa reziduala este tratata fizic (separare gravitationala) si biologic. Deseuri: Nu au fost identificate reziduuri de proces semnificative. Catalizatorii

epuizati tratati extern. Lichidele nereactionate sunt recirculate. Energie: procesul este exoterm Toate tehnologiile folosesc o rasina schimbatoare de ioni in conditii controlate de

presiune si temperatura. Controlul temperaturii într-o reacţie exotermă este important pentru maximizarea conversiei şi minimizarea reacţiilor secundare nedorite şi a dezactivării catalizatorului. Reacţia se desfăşoară de obicei în două etape cu un mic exces de alcool pentru realizarea conversiei izoolefinelor în proporţie de 99%, iar consumul de metanol este în mod esenţial stoichiometric. Diferenţa de bază între diversele procese este proiectarea reactorului şi metoda de control a temperaturii.

Recuperarea metanolului, care este apoi recirculat catre reactorul primar este esentiala. Reactia de eterificare este exoterma iar racirea pentru realizarea temperaturii

specifice de reactie este esentiala pentru obtinerea eficientei optime de conversie. Metanolul este necesar pentru producerea eterului.

Consumul de utilitati este specificat pentru tona de MTBE procesata in instalatiile de oxigenare: electricitate: 12 – 20 kw/t; consum de abur: 1000 – 2000 kg/t; apa de racire: 2 – 8 m3/t, T = 100C. Potentialele evacuari in atmosfera sunt de hidrocarburi de la depresurizarea

recipientilor de metanol, reactoarele catalitice. Potentialele evacuari in apa sunt hidrocarburile, metanolul si eterul de la scurgeri si

apa de la recuperarea metanolului si eter. Deseurile generate constau in cantitati de catalizator uzat neregenerabil. La fiecare

2 ani este necesara inlocuirea.



Pagina 22 din 68



Pentru a minimiza pierderile de produse in ape, Sucursala CAROM recircula in proces apa rezultata dupa separarea metanolului. Se minimizeaza astfel si cantitatea de impurificatori din canalizarea chimic impura si debitele de ape reziduale.

Supapele de siguranta sunt conectate la sistemul de recuperare gaze – facla.

8.2.3. Instalatia de polimerizare - E 1, comprimare butadiena - E 9 , E 10Instalaţia face parte din grupul de instalaţii pentru fabricarea cauciucurilor sintetice CAROM 1500, 1502 şi CAROM 1712 si este formata dintr-o cladire si un parc de rezervoare, destinat primirii monomerilor si preparării amestecului de monomeri- in E 10 Licenţă – Ghiprocauciuc (fosta URSS).Capacitate de producţie

- proiectata – 100 000 t/ an (1974, prin măriri de capacitate, în etape )- actualizata – 40 000 t/ an

Anul punerii în funcţiune – 1963Obiectivul E1 – este destinat copolimerizarii la rece a butadienei cu un co-monomer stirenic; produsul obtinut este o solutie de latex, min. 17%. Obiectivul E 9 – este destinat recuperarii monomerului nereactionat prin comprimarea si condensarea butadienei.Obiectivul E 10 – este reprezentat de un parc de rezervoare destinat primirii monomerului (butadiena) si comonomerului stirenic si prepararea amestecului de hidrocarburi.-exista 3 baterii de polimerizare functionabile –poz. I,II,IIIMaterii prime şi materiale utilizate, utilităţi

- materii prime: - butadiena monomer si co-monomer stirenic, apa dedurizata –trecuta la materiale- materiale: acizi graşi, săpun de colofoniu, hidroxid de potasiu, dispersil, fosfat trisodic, activatori, iniţiatori, regulatori.- utilităţi: apa industrială, apa recirculată, azot, sola, abur, aer comprimat, energie electrică.

Produse finite obţinute – latex min.17 %. Fazele procesului tehnologic: - recepţionare si depozitare materii prime- pregătire materii prime si preparare soluţii pt. emulsionare, activare, iniţiere, inhibare, stabilizare latexuri- preparare faza hidrocarburi din butadiena si co-monomer stirenic- spălare hidrocarburi- emulsionare- copolimerizare- degazareUtilajele din dotare :- vase preparare faza apoasa - vase preparare solutii - coloana spălare monomeri - autoclave pt. polimerizare- agregate de degazare cu recuperare de co-monomer - vas de depozitare latex - filtre pt. latex nedegazat Emisii ce rezulta din proces :- ape chimic impure cu încărcare organica, cu monomer stirenic, evacuate în canalizarea chimic impura şi în final în staţia de epurare Jevreni de la faza de preparare hidrocarburi, de la prepararea fazei apoase, de la degazare, de la faza preparare solutii;- în aer – emisii difuze de butadiena Staţii locale de tratare – bazin decantor de aprox. 60 m3 Gestiunea deşeurilor:



Pagina 23 din 68



- deşeuri de fabricaţie: coagul de cauciuc - provine de la curăţirea autoclavelor, a traseelor, a agregatelor de degazare – se pot valorifica;- deşeuri de ambalaje: butoaie - se pot valorifica; - deşeuri din activitatea de mentenanta: scule, dispozitive, electrozi - se pot valorifica;- deşeuri proprii secţiei: deseuri metalice feroase, echipamente nereparabile, uleiuri uzate - se pot valorifica.

8.2.4. Instalatia de coagulare, stoarcere, uscare, ambalare cauciuc – E 2 si depozitul de chimicale E4 Instalaţia face parte din grupul de instalaţii pentru fabricarea cauciucurilor sintetice CAROM 1500,1502 şi CAROM 1712. Licenţa – SOEST pentru coagulare, FERRUM pentru măcinare şi balotare (fosta RDG). Capacitate de producţie:- proiectata – 100 000 t/ an- actuala – 40 000 t/ an Materii prime şi materiale, utilităţi: - materii prime: latex min.17 %; ulei înalt aromatic (pentru CAROM 1712).- materiale: saramura, acid sulfuric, fenol stirenat, ionol, DSM, apa parţial dedurizată, emulsie siliconica, folie polietilena, banda PE marcata, aracet, paleţi lemn - utilităţi: apa industrială, abur, aer comprimat, energie electrică Produse finite:- cauciuc sintetic sub forma de blocuri de 33 ± 1,5 kg, protejate în folie de PE ambalate în paleţi sau platforme. Fazele procesului tehnologic: - coagulare latex- separare cauciuc- uscare cauciuc- balotare si ambalare cauciuc Utilajele din dotare :- vase de coagulare latex - site vibratoare- prese şnec pentru stoarcere cauciuc - uscătoare cu 3 benzi/fiecare - moara măcinare cauciuc - presa balotare Emisii ce rezulta din proces: - ape chimic impure, cu încărcare organică, suspensii, cloruri, care sunt evacuate în canalizarea chimic impură şi în final în staţia de epurare Jevreni;- aer emisii difuze de vapori de apa cu co-monomer (stiren sau alfa- metilstiren) Depozite de materii prime – rezervoare verticale, pentru latex min. 17 %, materie prima, capacitate totala 2640 m3. Depozite de produse finite: hala pentru depozitare temporara a paleţilor de cauciuc. Gestiunea deşeurilor:- deşeuri de fabricaţie: coagul de cauciuc - de la curăţirea rezervoarelor şi a traseelor de latex, care se poate valorifica prin terţi; - deşeuri de ambalaje: - lemn (platforme, paleţi), care se valorifica ; - butoaie tabla şi butoaie plastic – se reutilizează intern- deşeuri din activitatea de mentenanţă: scule, dispozitive, electrozi, şlam de carbid, alte materiale, care se valorifica;- deşeuri proprii secţiei: deşeuri metalice, echipamente nereparabile, ulei uzat, care se valorifica.Exista 3 linii de fabricatie.Cerinte relevante suplimentare pentru FABRICATIA DE CAUCIUCURI TIP SBR - BAT

stocarea materiilor prime (butadiena si stiren) in sfere de vapori care sunt acoperite cu un material refractar pentru a reduce riscul de foc exterior.



Pagina 24 din 68



consumul de utilitati este specificat pentru tona de cauciuc procesata in instalatiile de polimerizare- coagulare:

energie electrica: 670,5 kwh/t; abur: 2,0603 Gcal/t; apa de spalare 4,67 m3/t Sistemele de racire a vaselor de stocare stiren din depozitul E4 sunt active, iar

vasele sunt amplasate in cuva betonata a depozitului, cu descarcare in canalizarea chimic impura a depozitului

Sisteme de retentie (cuve betonate sau etansate, cu descarcare in colectorul de ape chimic impure, dupa recuperarea produselor ) pentru eliminarea impurificarii solului sau a panzei freatice, in cazul unor exfiltratii din rezervoare.

Sisteme de stocare butadiena (sfere) in depozitul D1 sau E10 in vase acoperite cu material refractar, cu recuperarea vaporilor in circuitul de facla .

Micsorarea emisiilor fugitive la sursa prin urmarirea si eliminarea scaparilor la flanse, pompe, armaturi si etansari, printr-o mentenanta preventiva si prin aplicarea unor programe de intretinere mai dese.

Micsorarea consumului de apa de racire si marirea gradului de recirculare. Managementul deseurilor generate in conformitate cu legislatiei de mediu aplicabila. Minimizarea pierderilor din procesul de polimerizare si coagulare si colectarea

deseurilor recuperate in vederea eliminarii de pe amplasament. Epurarea biologica (in Statia de epurare finala) a apelor reziduale rezultate din

procesul de fabricatie, dupa o preepurare efectuata local, cu recuperarea deseurilor solide coagulate si separate.

8.3 ACTIVITATI AUXILIARE 8.3.1. Instalatie prize apa

Utilajele pentru faza de captare si pompare apa bruta pentru tratare.- camere de recepţie - pompa centrifuga 16-NDN-M- pompa centrifuga Brates- filtre BRASSET- decantor radial tip DOOR

Utilaje pentru decantarea secundara si filtrare- pompa centrifuga pompare apa decantor- suflanta aer barbotare filtre- decantor radial- filtru mecanic cu nisip - bazin apa Echipamente de automatizare – aparat măsura SONO pentru captarea apei brute pentru tratare.

8.3.2. Instalaţia de obţinere apa recirculata – ob. 46 Este descrisă la capitolul 7.1.1.E punctul II (pagina 12)Cerinte relevante suplimentare pentru FABRICATIA DE APA DECANTATA, FILTRATA SI DE PRODUCERE APA RECIRCULATA - BAT

Măsurarea si contorizarea volumului de apa din procese, pentru identificarea zonelor de folosinta excesiva, in vederea evaluarii consumurilor specifice exagerate .

Echiparea instalaţiei şi sisteme de colectare a efluenţilor, alcătuite din materiale rezistente la coroziune, pentru prevenirea scurgerilor şi reducerea corodarii elementelor metalice .

Sisteme de răcire indirecte (doar dacă sunt cerute de anumite procese). Verificări periodice ale scurgerilor din echipamentele şi sistemele proceselor, in

vederea refacerii etansarii sau reparaţiei lor. Sisteme de colectare separată pentru efluentul contaminat din proces, canalizare,

apă necontaminată.



Pagina 25 din 68



8.3.3. Centrala termica CT-1În cadrul acestei instalaţii se fabrică abur supraîncălzit de 36 bar, utilizându-se un cazan de abur acvatubular de radiaţie-convecţie tip LAMONTTE, cu circulaţie forţată, multipla.

Arzătorul este de tip AGP Medias. Randamentul realizat este de 82%. Anul punerii in funcţiune: 1995Capacitate proiectata: 25 t/ h abur de 36 bari si 275 ˚CMaterii prime: apa demineralizata, condens, gaz natural, gaz combustibil.Materii auxiliare: fosfat trisodic, eliminox.Utilitati: aer comprimat, energie electrica.

CT1 poate funcţiona pe bază de gaz natural si/sau gaz combustibil, din reţeaua de facla. Cazanul are putere termica nominala 17,08 MWh Procesul tehnologic are la bază procedeul clasic de producere a aburului tehnologic si constă în următoarele faze:

preîncălzirea, tratarea chimica şi degazarea apei; încălzirea apei în sistem convectiv de la 104C la 240C; supraîncălzirea aburului până la 275C cu ajutorul unui supraîncălzitor; distribuirea aburului în reţea.

Utilităţi necesare: energie electrică, aer comprimat, apă recirculata, azot.

8.3.4. Centrala termica CT-2 Instalaţia este destinată producerii de abur supraîncălzit cu presiune de 15 bar şi temperatură de 275 C, in 6 cazane tip ABA si GIAS, sub regim ISCIR, ignitubulare de 10 tone/h.

Centrala a fost proiectată doar pentru utilizarea gazului metan drept combustibil. Anul punerii in funcţiune: 1995 Capacitate proiectata: 80 t/ h, ramasa 60t/h. Materii prime: apa demineralizata, condens, gaz metan. Materii auxiliare: fosfat trisodic Utilitati: apa industriala, abur, energie electrica Fazele procesului tehnologic aplicat sunt:- preîncălzirea şi degazarea apei până la temperatura de 104 C, într-un degazor;- încălzirea apei în cazanele de tip ABA si GIAS la 160C ;- saturarea aburului până la temperatura de 200C , prin supraîncălzire;- distribuirea aburului tehnologic în reţea.Cerinte relevante suplimentare pentru FABRICATIA DE OBTINERE A ABURULUI - BAT

Pentru eficienta energetica este o combinatie sau o selectie a urmatoarelor tehnici: optimizarea conservarii energiei (ex. prin izolarea termica a echipamentelor de

proces); asigurarea revizuirii frecvente a utilizarii energiei; optimizarea integrarii caldurii la nivelul proceselor intra si inter prin revizuirea

surselor de caldura; utilizarea sistemelor de racire doar cand sursele de energie a procesului au fost

exploatate la maxim; adoptarea sistemelor combinate de caldura si putere (CHP) unde este viabil

economic si tehnic; Pentru cuptoare noi, BAT este folosirea arzatoarelor NOX foarte redusi (ULNBs) sau

alternativ pentru nivele asociate BAT pentru cuptoare ce folosesc gaze.Producerea de abur necesită o enegie de alimentare de 2700-3200 Mj / tona de abur

produs. Prelucrarea substanţelor chimice este dozată de către BFW în concentraţii mici şi comprimarea următoarelor grupuri de substanţe chimice: dezincrustanţi, inhibitori de corodare şi agenţi antispumă. Un sistem de 100 t/h de alimentare cu abur necesită aproximativ 1,5 – 3 t/an inhibitori de coroziune şi 2 – 4 t/an agenţi de dezincrustrare. Acele substanţe chimice de condiţionare sunt:

inhibitori de coroziune (in principal oxigenul eliminat si compusii alcalini). Sulfitii (< 60 bar), oximele, hidroxilamine si hidrazinele sunt in mod obisnuit aplicate la oxigenul eliminat pentru recircularea apei in boiler. Compusii alcalini aplicati in mod obisnuit sunt:



Pagina 26 din 68



fosfati de sodiu (ce sunt de asemenea lianti duri), substante caustice, amoniu si amine neutralizante;

agenti de dezincrustare ca poliacrilati si fosfonati ce sunt resturile liantilor grei si agentilor de dispersare;

agenti antispumare, in general dozati intermitent, pentru a combate spuma in cazul uleiurilor condensate si organice.

8.3.5. Gospodaria de facla Această instalaţie are rolul de a colecta şi transporta la recuperare sau ardere gazele reziduale ce rezulta din fabricaţiile de butadienă, MTBE si cauciuc. Cu o capacitate proiectată a gazometrului de 6.000 Nmc/h, instalaţia este inclusă în circuitul tehnologic al gazelor funcţionând ca un regulator-tampon de presiune pe reţea. Instalaţiile productive racordate la reţelele de faclă au posibilitatea de a eşapa diferite cantităţi de gaze în situaţii speciale de dereglări de debit sau avarii. Până în 1985 gazele erau arse, generând o poluare atmosferică severă. Introducerea Instalaţiei de Faclă a constituit varianta de recuperare şi revalorificare a gazelor. Gazele recuperate sunt utilizate drept combustibil la centrala termica CT 1. Coşurile de ardere sunt prevăzute cu flacără de siguranta întreţinută cu gaz metan iar la vârfurile lor există un sistem de injectare abur pentru asigurarea unei arderi complete a surplusului de gaze. La nivelul anului 2009 s-a redimensionat si inlocuit echipamentul „ cap facla” rezultand o micsorare de 5 ori a consumului de gaze naturale arse la „flacara de siguranta” a cosului de evacuare gaze combustibile rezultate din instalatiile D 10A si D 14 in atmosfera. Izolarea coşurilor se face prin închideri hidraulice. Gazele reziduale sunt dirijate in sistemul de recuperare si doar in situaţii deosebite sunt trimise la ars in facla.Cerinte relevante suplimentare pentru RGF - BAT

Minimizarea emisiilor catre facla cuprinde două aspecte principale: Minimizarea hidrocarburilor nearse, fum şi unde este posibil minimizarea zgomotului

prin: utilizarea proiectarii flacarii fara fum; utilizarea injectiei de abur pentru a ajuta la amestecul aer/hidrocarburi (aceasta

proportie poate fi controlata automat prin cantitatea de hidrocarbura arsa)Flăcările înalte în general nu scot fum în decursul operaţiilor la mai mult de cca 1/3

din capacitatea maximă. Aburul suplimentar necesar pentru a avea aceste performanţe trebuie să fie luat dintr-o locaţie sigură, cum ar fi centrul de utilităţi în interiorul complexului de instalaţii.

Minimizarea cantitatii arse prin: proiectarea ingineriei acustice cu echipamente fiabile (inclusiv de ex. proiectarea

recipientului de refrigerare in cazul intarzierii declansarii compresorului); asigurarea monitorizarii de catre tehnicieni si ingineri bine pregatiti; aplicarea managementului de intretinere si a conditiilor din programele de

monitorizare pentru asigurarea utilitatii echipamentelor la nivele ridicate (ex. conditii de monitorizare on-line pentru compresoarele principale);

utilizarea sistemelor inalt integrate de intarziere pentru reducerea posibilitatii intarzierilor neasteptate si minimizarea impactului erorilor din cauze naturale;

utilizarea sistemelor de recuperare a gazelor de ardere in vederea reutilizarii gazelor de ardere in proces sau la sistemele de combustibil (in general posibil doar pentru cantitati mici de material).

Dilutii inerte ca si gazul de cos, abur, apa si azot adaugat la echipamentul de ardere reduce temperatura flacarii si consecutiv concentratia de NOx in gazele de cos. Beneficiul pentru mediu - controlul NOx la turbinele cu gaz pot fi executate folosind injectia abur/apa care poate obtine performante de reducere cu 80 – 90 %.

BAT inseamna: sa micsorezi rata debitului gazos catre unitatea de control prin limitarea pe cat

posibil a surselor de emisie. Cu toate acestea considerentele privind operativitatea, securitatea, calitatea produselor si igiena au intietate;

sa previna riscurile unei explozii prin:



Pagina 27 din 68



pastrarea amestecului de gaze sub un nivel de siguranta de 25% din LEL, aceasta facandu-se tocmai prin adaugarea de gaze inerte precum azotul sau lucrand intr-o atmosfera inerta in unitatea de productie. O alta optiune e aceea de a pastra amestecul de gaze la un nivel de siguranta superior HEL.

sa instaleze echipamentele potrivite pentru a preveni aprinderea amestecurilor inflamabile gaz – oxigen sau pentru a minimaliza efectele unei astfel de aprinderi, precum dispozitive de oprire a detonarii si cilindri de etansare.

Facla instalatiei are un cos de evacuare gaze arse cu inaltime fizica cos = 64 m, diametru gura cos = 1,1 m.

Gazele reziduale sunt dirijate in sistemul de recuperare si doar in situatii deosebite - debit foarte mare de gaze care depaseste capacitatea de recuperare, continut mare de ineret, sunt trimise in facla. Este supravegeata compozitia gazelor .

Facla este amplasata intr-o zona nelocuita.

8.3.6. Instalatia de tratare apa - E3 Instalaţia concepută pentru tratarea apei filtrate furnizata pe platformă se află amplasată înobiectivul E3 şi a fost pusă în funcţiune odată cu intrarea în exploatare a societatii comerciale, în 1962.(instalaţia este descrisă la capitolul 7.1.1.E punctul III )

8.4. SISTEM DE CANALIZARE, RETELE DE CONDUCTE, ESTACADE Sisteme de canalizare In scopul diminuării nivelului de poluare a mediului in CAROM exista reţele de canalizare distincte aferente celor 3 tipuri de ape uzate: ape menajere ape convenţional - curate ape chimic impure (tehnologice, care necesita epurare) Apele menajere se preiau de reteaua de canalizare a SC APA CANAL SA Onesti, conform contractului de furnizare utilitati, nr. 465/2009, in punctul F 70. Reţeaua de canalizare cuprinde 4 colectoare executate din tuburi de beton circulare având Dn=300 mm (F-70; F191; F315-gol; F-izopren = gol). Efluenţii obţinuţi se dirijează la staţia de epurare orăşeneasca administrata de SC APA CANAL SA Onesti. Lungimea colectoarelor interioare este de cca. 4 km. Bransamentul canalizarii menajere la canalizarea oraseneasca se afla pe teritoriul societatii, in partea de est. Reţeaua de canalizare a apelor conventional curate colecteza apele pluviale, precum si apele rezultate din procesele de răcire sau alte utilizări – ape tehnologice care nu necesita epurare. Se compune din 3 colectoare: colector L13 executat din tuburi circulare având Dn = 600 mm, dimensionat pentru un debit Q orar maxim = 4,7 l/s; -deverseaza in emisarul natural, raul Trotus prin gura de descarcare MC 3 ca ape tehnologice care nu necesita epurare. colector L43 executat din tuburi de beton circulare având Dn =1200mm; din noiembrie 1992 apele colectate în această magistrală sunt dirijate în colectorul de ape chimic impure şi mai departe supuse procesului de epurare mecano-chimică şi biologică in staţia de epurare EAR Jevreni; Q orar maxim =200 l/s; colector L22 executat din tuburi circulare având Dn=1000 mm dimensionat pentru un debit Q orar maxim =165 l/s (situat în zona Cauciuc Izoprenic)- deverseaza in emisarul natural, raul Trotus prin gura de descarcare MC 9 ca ape pluviale. Reţeaua de canalizare chimic impura se compune din trei colectoare magistrale de ape chimic impure: “Carom Vechi”: monolit, beton armat, Dn=800 mm “Carom Nou”: tuburi de gresie, Dn=1000 mm “Izopren”: tuburi de gresie, Dn= 600 mm. Lungimea colectoarelor până la staţia finală de epurare este de cca. 4 000 m fiecare. Apele din colectorul CAROM VECHI sunt in prezent preluate in colectorul IZOPREN urmare a executarii unei sapaturi la „-7m” intre cele doua colectoare si prin montarea a doua



Pagina 28 din 68



tronsoane de legatura de conducta din inox cu diametrul de 470 mm, intre doua camine de beton executate in punctele de legatura.Sistemul de canalizare cuprinde: instalatii interioare de canalizare, conducte de canalizare exterioare, retele exterioare de canalizare, colectoare magistrale, camine de vizitare – in care se colecteaza diferentiat apele uzate. Reteaua exterioara de canalizare cuprinde sitemul de conducte si camine de vizitare prin care se colecteaza apele uzate de la mai multe constructii industriale, cladiri administrative si grupuri sociale.Reţele de conducte şi estacade Reţelele de transport fluide şi gaze sub presiune în prezent sunt utilizate parţial pentru instalaţiile in funcţiune. În situaţia în care se doreşte repornirea unor instalaţii este necesar un control de specialitate la traseele de conducte pentru stabilirea defectelor ascunse, gradului de coroziune şi stabilirea utilităţii acestora în continuare. Sucursala CAROM dispune de: conducte de apa potabila conducte apa demineralizata, subterane si pe estacade conducte apa industriala de suprafaţa conducte apa industriala de adâncime trasee de abur trasee de azot conducte de gaz metan si gaze combustibile. Conductele sunt pozate aerian pe estacade , sunt consolidate pentru menţinerea lor în poziţia de pozare. Conductele pentru transportul fluidelor calde pe distante mari sunt prevăzute cu sisteme de compensare si izolatie termica. Conductele prin care circula gaze şi produse de condensare au prevăzute pante şi posibilităţi de golire şi după caz supape de siguranţa, flanşele conductelor cu fluide sub presiune au prevăzute apărători de protecţie. Conductele izolate şi desizolate sunt vopsite şi parţial marcate. Majoritatea conductelor sunt izolate termic si dupa caz cu insotire. In unele zone s-au dezafectat trasee.Starea conductelor apreciata vizual poate fi considerata buna. Se impune un control de specialitate pentru stabilirea defectelor ascunse, a gradului de coroziune si stabilirea utilitatilor acestora in continuare. Estacadele au scări de acces la derivaţie şi armaturile de secţionare, purjare etc. se prezintă în stare buna.

8.5. INSTALATII DE TRATARE EFLUENTI 8.5.1. Instalaţii locale Pentru tratarea apelor uzate chimic impure evacuate de la procesele de fabricaţie, o parte din instalaţiile din S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. – Sucursala CAROM dispun de staţii locale de tratare (preepurare) înainte de evacuare în sistemele de canalizare ale societăţii, spre staţia de epurare biologica sau spre emisar:- fabricare cauciucuri sintetice pentru reţinerea suspensiilor-depozitul de bitum si uleiuri vegetale pentru reţinerea eventualelor scapari de produse flotabile .

8.5.2. Staţia de epurare a apelor uzate (EAR) Jevreni Proiectul secţiei a fost elaborat de către institutul GHIPROCAUCIUC MOSCOVA în anul 1960 şi a fost completat cu proiect I.I.T.P.I.C. şi ICPEAR Bucureşti. Capacitate: proiectata - 11 388 mii mc/an ( 361 l/s)la nivelul anului 1962 si mărita la 38316 mii mc/an ( 1215 l/s) la nivelul anului 1984.Capacitate in functiune este de 500 mc/h. Staţia funcţionează cu mai multe trepte de epurare: Epurare mecanica - consta in omogenizarea calitativa si cantitativa a apelor, realizându-se:- recepţia apelor biodegradabile de la SC AROMA RISE SA şi a celor chimic impure de la Sucursala CAROM; - omogenizarea apelor în decantoarele omogenizatoare poz. 603/1,2.- evacuarea nămolului mecanic spre platformele de uscare namol poz. 607/1,2.



Pagina 29 din 68



Epurarea biologica - proces ce se realizează in doua trepte: Treapta a I - a de epurare biologică- epurarea cu ajutorul aerofiltrelor poz. 004/1,5- decantare secundară poz. 009/1,2.- evacuarea nămolului biologic sedimentat spre platformele de uscare namol, poz. 607/1,2. Treapta a-II-a de epurare biologica- epurarea cu ajutorul nămolului activ biologic, in cuva de aerare, poz. 109/2.- decantarea secundara – poz. 110/1,2 si recircularea nămolului biologic spre cuva de aerare;- îngroşarea nămolului biologic in exces –poz. 111/3,4 si evacuarea spre platformele de uscare namol poz. 607/1,2.- evacuarea apelor epurate spre emisar, cu un debit de max. 500 mc/ h.Apele uzate tehnologice care necesita epurare sunt receptionate in statia de epurare finala in bazinul de receptie B1 al statiei de pompare poz. 620/1, dupa neutralizarea pH –ului.Statia de pompare este echipata cu o pompa de tip 18 NDS (rezerva), o pompa de tip 16 NDNM (rezerva) si o pompa cu convertizor de frecventa (in functiune), care vehiculeaza apele catre decantoarele omogenizatoare poz. 603/1,2 care au o capacitate totala de 6000 mc.Batalurile omogenizatoare de ape poz. 612/1,2,4 care se foloseau in acest proces au fost sistate pentru depozitare – incepand cu data de 16.07.2009, conform prevederilor HG 349/2005, prin devierea retelelor de incarcare /descarcare a apelor tehnologice uzate si dirijarea lor spre decantoarele omogenizatoare poz. 603/1,2 dn staţia de epurare finala.Din decantoarele omogenizatoare apele sunt vehiculate cu ajutorul statiei de pompare poz. 620/2, dotata cu 3 pompe centrifuge 16 NDNM in treapta I de epurare biologica (aerofiltre poz. 004/1,5 si decantoarele secundare poz. 009/1,2).Aerofiltrele sunt constructii din beton armat, umplute cu piatra inerta concasata (granit), cu un volum util de cate 7 200 m3, pe care se distribuie apa omogenizata in vederea epurarii biologice si care au un circuit de insuflare cu aer in contracurent. Decantoarele secundare sunt decantoare radiale cu poduri de raclare a namolului biologic si care au urmatoarele volume utile:- Vu = 4 000 m3 pentru poz. 009/1;- Vu = 3 000 m3 pentru poz. 009/2;Din decantoarele secundare apele sunt preluate in treapta a II-a de epurare biologica cu ajutorul unei statii de pompare – poz. 107, echipata cu doua pompe de tip BRATES: Qmax. = 1 400 m3/h si vehiculate catre cuva de aerare cu namol activ, poz. 109/2 ( cu Vu = 10 000 m3). In cuva cu namol activ aerarea se realizeaza cu 6 turbine de aerare, pe un singur culoar. Dupa parcurgerea volumului aflat sub aerare amestecul omogen apa – namol biologic este evacuat gravitational catre decantoarele secundare poz. 110/1,2 care au un volum util de cate 1 000 m3.Din decantoarele secundare apele epurate sunt evacuate gravitational in emisar, raul Trotus. Linia namolului: namolul rezultat prin sedimentarea gravitationala pe radierul decantoarelor si din procesul de epurare biologica este ingrosat in ingrosatoarele poz. 111/3,4 dupa care este pompat cu pompele CRIS 200 ale statiei de pompare poz. 107 catre platformele de uscare namol poz. 607/1,2. Volumul disponibil al noilor „platforme de uscare namol” este de 6 000 m3, ducand la un timp total de stocare de aprox. 20 de ani, perioada in care deshidratarea namolului se va face natural. Pentru evacuări staţia dispune de instalaţie de măsurare a debitelor - debitmetru: deversor - nivelmetru etalonat si verificat metrologic, in canalul Parshall al colectorului CO 10, de descarcare ape.Cerinte relevante suplimentare pentru STATIA DE EPURARE APE UZATE Monitorizarea constanta a indicatorilor de calitate ai influentului si efluentului Statiei. Asigurarea mentenantei utilajelor si echipamentelor fluxului de epurare conform unui grafic anual, in vederea eliminarii opririlor accidentale a treptelor de epurare, cu implicatii asupra calitatii efluentului .



Pagina 30 din 68



Scurgerile accidentale de apa si chimicale se vor face in fluxul de epurare, amonte de treptele afectate, in vederea prelucrarii acestora . Micsorarea consumurilor specifice de utilitati si chimicale, functie de debitele de apa si concentratiile de impurificatori, in vederea asigurarii flexibilitatii fluxului si a minimizarii valorii indicatorilor de calitate din apa epurata, la deversare in emisar. Instruirea periodica a personalului de exploatare si monitorizare, pentru asigurarea constientizarii importantei activitatii din acest sector. Gestionarea deseurilor generate (inclusiv a namolului), in conformitate cu Regulamentul de functionare si cu legislatia aplicabila.

8.6. ARIA INTERNA DE DEPOZITARE Cerinte relevante suplimentare pentru DEPOZITE - BATReducerea componentelor organice volatile la depozitare prin:

rezervoare cu capac fix cu perna de gaz inert (unde este necesar din motive de siguranta);

depozitare sub presiune (pentru substantele extrem de periculoase sau a celor fara miros);

reducerea temperaturii de depozitare (aceasta poate avea impact asupra vascozitatii si a solidificarii);

instrumente si proceduri pentru prevenirea supraincarcarii; conducte pentru incarcarea rezervoarelor care sunt situate sub suprafata lichidului,

incarcarea de la baza pentru evitarea scurgerilor; linii de echilibrare a vaporilor care transfera vaporii dislocuiti de la rezervorul

incarcat la cel care este descarcat; dispozitiv de citire la incarcarea bratelor pentru detectarea miscarilor ulterioare; sisteme de bariere si interpunere pentru prevenirea deteriorarii echipamentului ca

urmare a miscarilor accidentale sau accidentarea vehiculelor;Pentru inspectiile de rutina si pentru reparatii rezervoarele se golesc, se curata si se aerisesc.Tehnica de intretinere a fundului rezervorului presupune dizolvarea depunerilor

Emisiile rezultate in urma curatarii rezervoarelor sunt eliminate in timpul ventilării mecanice sau naturale.

Diverse metode de curatare au fost dezvoltate pentru eficientizarea curatarii rezervoarelor de combustibilul brut. Imbunatatind aceste tehnici emisia de volatile măsurata este mai mica cu 0.5 kg/m2, măsurat la fundul rezervorului (măsurare primara), a doua măsurare de exemplu la instalaţiile cu flacăra mobila, metoda in cercetare pentru curatarea rezervoarelor de combustibilul crud si alte produse, se pot obţine reduceri ale emisiilor de VOC cu peste 90%.Este indicata vopsirea rezervoarelor ce conţin materiale volatile in culori deschise, luminoase pentru a preveni:

a) creşterea evaporării, datorita creşterii de temperatura; b) creste rata de respiraţie a rezervorului cu capac fix.

8.6.1. Depozite de materii prime Există depozite organizate de materii prime, materiale şi deşeuri. Depozitarea acestora se face organizat la nivelul fiecărei instalaţii pe locuri amenajate şi disponibile, de regulă încăperi, rampă şi platforme betonate, cuve, etc.

8.6.1.1 Depozitul D- 1 Depozitul D1 este amplasat in exteriorul perimetrului Sucursalei CAROM si prin capacitatea de depozitare existenta, preia discontinuităţile aprovizionării cu materii prime a instalaţiilor D 10A si D 14 asigurându-le acestora o funcţionare continuă. Este destinat pentru recepţia materiilor prime primite din exterior, cu ajutorul cisternelor CF, descărcarea cisternelor în rezervoare sferice şi pomparea produselor către instalaţiile consumatoare. În depozitul D1 se primesc şi produse finite (butadienă sau aragaz) în vederea livrării.



Pagina 31 din 68



În depozitul D1 se poate depozita conjunctural fracţie de hidrocarburi (rafinat 1- PB 10, fracţie vârf CC sau aragaz) când este necesar a se stoca o cantitate mai mare. De asemenea exista posibilitatea de a se încărca o serie de gaze lichefiate (butadienă, aragaz, etc.) sau lichide combustibile (MTBE, metanol ) din rezervoare sferice în cisterne CF pentru a fi livrate la beneficiari. Sferele sunt amplasate cate doua in cuve betonate ( de retenţie) dimensionate sa preia întreaga zestre a sferei, cu posibilitate de recuperare.Sisteme de siguranta :Sferele pentru gaze lichefiate sunt utilaje ISCIR, sunt strict supuse controlului ISCIR, fiecare sferă este dotată cu următoarele sisteme de siguranţă:- 2 supape de siguranţă, una legată la reţeaua de faclă a uzinei, iar cealaltă cu eşapare în

atmosferă printr-un opritor de flăcări;- sistem de golire rapidă la faclă a gazelor sau sistem de transvazare rapidă, a fracţiei

lichide pe un colector special, în cazul defectării unei sfere;- sistem de stropire cu apă pe timpul verii;- perdele de abur;- detectoare de gaze (la baza fiecărei sfere), la 50 cm de cota “0”- indicatoare de nivel cu minim şi maxim prevăzute cu semnalizare acustică şi optică;- indicatoare de presiune, locală şi centralizată în tabloul de comandă, prevăzute cu

semnalizare acustică si optica.Capacitatea de depozitare:- gaze lichefiate: 9 000 m3

- lichide: 8 000 m3

Toate cisternele CF utilizate pentru transportul gazelor lichefiate / lichide combustibile au posibilitatea de racordare pentru umplere / golire si evacuare gaze pe ambele părţi laterale ale acestora. Fiecare cisternă CF destinata transportului de gaze lichefiate este prevăzută cu următoarele armături:- ventil pentru umplere / golire gaz lichefiat, montat la partea inferioara a mantalei;- ventil pentru evacuarea gazelor din cisterna, montat la partea inferioară a mantalei continuând în interior cu o conducta a cărei capăt liber este adus în partea superioara a cisternei în spaţiul pentru gaze;- un dispozitiv de închidere rapidă, tip ventil GESTRA, montat pe racordul de umplere / golire imediat după corpul cisternei.Autorizarea, marcarea si verificarea cisternelor CF revine in sarcina proprietarilor utilajelor.Emisii in factorii de mediu apa rezultata de la scurgerea sferelor se dirijează la degazare, după care se descarcă in canalizarea chimic impura, in mod discontinuu; in aer - emisii difuze de gaze, prin neetanşeitati de la trasee, utilaje, recoltări de probe. Gestiunea deşeurilor: din activitatea de mentenanta rezulta: fier vechi, ulei uzat.

8.6.1.2. Depozitul D 12 Depozitul este destinat depozitării şi vehiculării fracţiilor C4 din circuitul fluxurilor de fabricaţie ale instalatiilor D 10A, D 14, în stare lichefiată, într-un anumit stadiu de prelucrare. Capacitatea de depozitare: 2 000 m3.De asemenea în depozit se face primirea şi a unor materii prime pentru fabricaţia de MTBE respectiv fracţia izobutan –izobutenă (vârf CC).

Rezervoarele de depozitare gaze lichefiate din cadrul depozitului sunt rezervoare cilindrice orizontale, amplasate câte opt, în cuve de retenţie. Toate utilajele din cadrul depozitului sunt sub regim ISCIR şi sunt dotate cu următoarele sisteme de siguranţă:

- 2 supape de siguranţă, una legată la reţeaua de faclă printr-un colector dirijat în vasul de faclă a instalaţiei, iar cealaltă cu eşapare în atmosferă printr-un colector dirijat în vasul de aerisire a instalaţiei prevăzut cu opritor de flăcări;- sistem de golire rapidă a gazelor la faclă;- sistem de stropire cu apă pe timpul verii;- perdele de abur;



Pagina 32 din 68



- detectoare de gaze (în fiecare cuvă de retenţie), la 50 cm de cota “0”- indicatoare de nivel cu minim şi maxim prevăzute cu semnalizare acustică şi optică;- indicatoare de presiune locală. Emisii in factorii de mediu:- apele rezultate din scurgerea rezervoarelor se dirijează la degazare, după care se evacuează la canalizarea chimic impura;- hidrocarburile rezultate de la degazare sunt trimise către faclă.- emisii difuze de gaze, prin neetanseitati la utilaje, trasee, recoltare de probe.Hala de pompe este deschisa

8.6.1.3. Depozitul D 12A Depozitul este destinat depozitării şi vehiculării fracţiei C4 din circuitul fluxului de fabricaţie a butadienei, în stare lichefiată, precum şi a produselor semifabricate într-un anumit stadiu de prelucrare. Capacitatea de depozitare: 5 300 m3. Depozitul poate fi folosit ca spaţiu tampon între instalaţiile din fluxurile de fabricaţie a butadienei si MTBE-ului. Depozitul este destinat şi primirii/recepţiei/pompării butadienei finite, provenită din instalaţia de separare D10A sau a butadienei primite din depozitul D1, către instalaţiile de obţinere a cauciucului. Rezervoarele sunt amplasate pe o platforma prevăzuta cu reborduri din pamant si sunt sub control ISCIR.Rezervoarele din cadrul depozitului D12 A sunt rezervoare cilindrice, verticale şi sunt sub regim ISCIR.Fiecare rezervor este amplasat pe o fundaţie specială de beton protejată împotriva incendiilor.Fiecare rezervor este dotat cu următoarele sisteme de siguranţă: - 2 supape de siguranţă, una legată la reţeaua de faclă, iar una eşapează direct în atmosferă printr-un opritor de flăcări;- sisteme de golire rapidă a gazelor la faclă şi sistem de transvazare a fracţiei lichide dintr-un rezervor avariat în altul gol;- sistem de stropire cu apă pe timpul verii;- detectoare de gaze;- indicatoare de nivel minim-maxim cu semnalizare optică şi acustică;- indicatoare de presiune locală şi centralizată în tabloul de comandă, prevăzute cu semnalizare acustică şi optică. Emisii in factorii de mediu- apele rezultate din scurgerea rezervoarelor se dirijează la degazare, după care se evacuează la canalizarea chimic impura; - hidrocarburile rezultate în urma degazării sunt dirijate către reţeaua de faclă; - emisii difuze de gaze, prin neetanseitati la utilaje, trasee, recoltare de probe.

8.6.1.4. Depozitul de produse lichide - I 19Rezervoarele sunt amplasate intr-o incinta prevăzută cu diguri de retenţie din pământ iar fiecare recipient este aşezat pe o platformă betonată individuală. Capacitatea de depozitare: 9 365 m3.Recipientele sunt prevăzute cu următoarele sisteme de siguranţă:- indicatoare de nivel locale;- rezervoarele care depozitau acetona au supape de siguranţă şi răcitoare cu apă pentru recuperarea acetonei pierdute prin evaporare.Depozitul este in conservare.

8.6.1.5. Depozitul de bitum petrolierDepozitul are o capacitate de 20 000 mc si se compune din: parc de rezervoare: 2 rezervoare a 5 000 mc fiecare si 1 rezervor de 10 000 mc,

amplasate intr-o cuva de retenţie betonată cu dimensiunile de 6 x 100 m cuva ce poate prelua cantitatea dintr-un rezervor in caz de fisurare sau spargere; rezervoarele au supape de siguranţa mecanice, hidraulice si opritori de flacari;



Pagina 33 din 68



rampa CF de descărcare prevăzuta cu canal colector pentru ape pluviale; statie de descarcare si incarcare bitum fiebinte in autocisterne staţie de pompare bitum decantor - separator

Pentru evitarea poluării solului si a pânzei freatice s-a prevăzut betonarea cu pantă de scurgere si canale de colectare a tuturor zonelor unde există posibilitatea de scurgeri de bitum.Bazinul de colectare ape receptioneaza apele uzate sau pluviale evacuate ulterior la canalizarea chimic impură si are doua compartimente longitudinale.

8.6.1.6. Depozitul de produse lichide - IF1Se foloseste pentru depozitarea motorinei si pentru depozitarea si amestecarea produselor pentru obtinerea de antigel si diluant: monoetanol – glicol, borax, nylosan blue.Antrepozitul fiscal de depozitare este pentru capacitatea de 6 569 m3.Fazele de operare sunt: primire-descărcare componenţi: descărcare cisterne CF la rampa CF pentru descărcare/încărcare produse petroliere compusă din două platforme betonate cu ciment si sapa antiscantei pe care sunt amplasate doua linii CF. Platformele sunt construite cu panta spre mijloc unde se afla un canal de acumulare racordat prin închidere hidraulică la canalizarea chimic impură; descărcare cisterne auto la rampa de descărcare produse petroliere din autocisterne, amplasată pe o platformă din beton prevăzută cu panta de scurgere racordată la canalizarea chimic impură; încărcare produs; încărcarea cisternelor auto; încărcarea cisternelor CF.Toţi recipienţii sunt prevăzuţi cu următoarele sisteme de siguranţă:- supape de respiraţie;- stropitori cu apă;- perdele de abur.

8.6.1.7. Depozitul de lichide - E 4 Depozitul este destinat, în principal, recepţiei şi vehiculării chimicalelor introduse în fabricaţia de cauciuc. Capacitate de depozitare: 3 576 m3.Rezervoarele sunt amplasate pe platforme betonate prevăzute cu reborduri şi dotate cu sisteme de avertizare atât locală cât şi centralizată la tabloul de comandă.Eventualele scăpări de la rezervoare, pompe şi apele rezultate din spălarea platformelor se colectează într-un bazin de unde se evacuează la canalizare după verificarea anumitor parametrii chimici şi intervenţia în cazul neconformării cu cerinţele impuse.Depozitul E 4 a fost dat în exploatare în 1963, vechimea sa pe platformă fiind considerabilă. A fost proiectat şi construit special pentru a servi descărcării, depozitării şi pompării lichidelor neinflamabile spre instalaţiile consumatoare. În cadrul său se desfăşoară operaţii precum:- diluarea soluţiei de NaOH 40% la o concentraţie de 25%;- diluarea săpunului de colofoniu de la 80% la 25%;- dizolvări de substanţe solide;Materialele din care este realizat sunt specifice mediului puternic coroziv dezvoltat datorită substanţelor manipulate. Cu toate acestea se constată un grad ridicat de corodare la unele dintre echipamente care în mod justificat nu au mai fost utilizate datorită eliminării sau sistării anumitor tehnologii. O parte din echipamente, cele aflate în uz, sunt întreţinute şi controlate permanent.Principalele substanţe depozitate şi vehiculate în cadrul obiectivului E 4 sunt: stiren, acid sulfuric, acizi graşi, antioxidant, fenol stirenat, clorură de calciu, DMTC-Na, extract de ulel aromatic, hidroxid de sodiu, de potasiu, dodecilmercaptan, trilon, saramură.



Pagina 34 din 68



Apele uzate ce pot apare în acest obiectiv provin de la spărturi accidentale pe traseele de pompare ale produselor, spălarea rezervoarelor de acizi sau baze, scăpări de produse generate la manipularea soluţiilor.

8.6.1.8 Depozit materii prime cauciuc – E 10 Constituie obiectiv in cadrul Instalatiei de polimerizare.Depozitul E 10 este destinat primirii monomerilor si preparării amestecului de monomeri si consta dintr-o clădire şi un parc de rezervoare.

8.6.1.9 Depozitul S4 - a fost utilizat ca depozit pentru urmatoarele produse: stiren, acrilonitril, acetonitril utilizate in fabricatiile de cauciuc SBR si NBR.Starea actuala – oprit, in conservare. In rezervorul de 200 m3 poz. V 407/2 exista 15 t de stiren polimerizat. In rezervorul de 25 m3 poz. V 25/2 exista 13 t de acrilonitril.

8.6.1.10 Depozitul I10 Depozitul a fost destinat depozitarii produselor de pe fluxul monomerului izopren, ulterior depozitându-se si alte produse cum ar fi toluen si tetraclorura de titan.Capacitatea maxima pentru depozitare produse lichide este 80 mc.Starea actuala – oprit, in conservare.In prezent sunt depozitate 3 t izopren

8.6.2. Depozitele de deseuri existente - Batalurile omogenizatoare de ape poz. 612/1,2,4 care se foloseau pentru depozitare namoluri .S-a sistat depozitarea incepand cu data de 16.07.2009, conform prevederilor HG nr. 349/2005, prin devierea retelelor de incarcare/descarcare a apelor tehnologice uzate si dirijarea lor spre decantoarele omogenizatoare poz. 603/1,2 din statia de epurare finala.- Halda pentru deseuri solide nepericuloase, data in folosinţa in anul 2003, nu mai este utilizata pentru eliminarea deseurilor prin depozitare definitiva. Pe acest amplasament nu sunt depozitate deseuri, iar in perioada urmatoare se intentioneaza schimbarea destinatiei intr-o hala industriala .

8.6.3. Depozitarea substantelor chimice si periculoaseIn cadrul S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. - Sucursala CAROM, se utilizeaza substanţe chimice care se încadrează în categoria preparate şi substanţe chimice periculoase şi care pot fi utilizate în scop industrial de către personal instruit pe linie de securitate si sănătate in munca. Pentru minimizarea surselor de risc ce pot apărea ca urmare a vehiculării substanţelor si preparatelor chimice periculoase şi a limita riscul de mediu în domeniul acceptabil

S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. - Sucursala CAROM ca titular al activităţii, are obligaţia:

Sa respecte legislaţia in vigoare pentru păstrarea şi manipularea substanţelor toxice şi periculoase privind:

clasificarea, etichetarea , ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase; regimul juridic al precursorilor de droguri; regimul substanţelor si preparatelor chimice periculoase; controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase; restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase. Să inventarieze cantităţile de substanţe si preparate chimice periculoase, care se găsesc în amplasament şi instalaţiile în care sunt utilizate sau stocate, pentru a tine la zi lista substanţelor periculoase care pot provoca un accident major. Să reactualizeze, dupa caz, documentaţiile impuse de HG 804/2007. Să ia măsurile care se impun pentru înlăturarea pericolului de apariţie a unui accident major.



Pagina 35 din 68



Să ia măsurile care se impun pentru a limita efectele unui accident major, în cazul în care el s-ar produce. Dacă este cazul, deşeurile tehnologice rezultate din procesele tehnologice să fie colectate şi depozitate temporar în condiţii de siguranţă şi predate la unităţi specializate pentru valorificare si/sau eliminare.

Depozitarea acestora se va face în spaţii special amenajate, aerisite, asigurate, separate de alte substanţe si preparate chimice eventual incompatibile. Evidenţa intrărilor şi ieşirilor pentru substanţele si preparatele chimice periculoase se face în registrele prevăzute de legislaţia în vigoare, iar persoanele care operează cu ele se vor desemna prin decizii ale conducătorului societăţii.8.7. ACTIVITATI DE TRANSPORT CALE FERATA (LFI) si Auto

În cadrul S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. Bucuresti - Sucursala Carom Onesti activităţile de transport CF şi auto sunt asigurate de Serviciul Transporturi. Sucursala Carom Onesti este autorizata sa efectueze, in calitate de operator de manevra feroviara, urmatoarele operatiuni de manevra :- avizarea vagoanelor de marfa sosite pentru beneficiarii de transport feroviar ;- primirea/ predarea vagoanelor de la /la operatorii de transport feroviar ;- remorcarea convoaielor de manevra la /de la beneficiarii de transport ;- manevrarea convoaielor de manevra in vederea descompunerii/compunerii ;- manevrarea vagoanelor de marfa pentru introducerea/ scoaterea la /de la fronturile de incarcare / descarcare ale beneficiarilor de transport ;- manevrarea in vederea cantaririi vagoanelor de marfa .Pentru transportul de materii prime, materiale si produse finite, detine in proprietate un parc CF format din :- 91 vagoane de transport gaze din care 30 functionale si 20 vagoane 17 functionale pentru transport lichide;- 1 locomotiva functionala Lungimea cailor ferate din amplasamentul Sucursala Carom Onesti este de 16302,32 m linie curenta cu racord iesire in statia Onesti.

Pentru activitatea de transport auto S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. Bucuresti - Sucursala Carom Onesti detine: 6 autoturisme pentru transport intra si extrauzinal, 3 autoutilitare cu capacitate < 3,5 tone pentru transport materii prime, materiale, o autosanitara pentru dotarea Dispensarului medical, 2 autospeciale PSI pentru dotarea formatiei de pompieri, 1 autocamion, 1 cisterna, 2 tractoare, 1 TIH, , 5 macarale, 1 buldozer, 4 motostivuitoare pentru manipularea materiilor prime si produselor finite. Intretinerea curenta a parcului auto se efectueaza de catre personalul din cadrul Atelierului Transporturi, iar inspectiile tehnice de specialitate se efectueaza in ateliere acreditate RAR.

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

9.1. AERA. Surse de emisie punctiforma Centrala termică CT-1Centrala termică CT - 2

B. Echipamente de depoluareCentrala termică CT 1Centrala termică CT1 este dotată cu instalaţie de dispersie a emisiilor gazoase, constituită dintr-un coş de construcţie metalica, căptuşit cu cărămida refractara impregnata, cu următoarele caracteristici:

H = 47 m = 1,4 m



Pagina 36 din 68



Q max. evacuare = 28.000 mc/h.

Centrala termică CT 2Centrala termică este dotată cu instalaţie de dispersie a emisiilor gazoase, constituită dintr-un coş de construcţie metalica, căptuşit cu cărămida refractara impregnata, cu următoarele caracteristici: H = 50 m = 2,0 m Q max. evacuare = 70 000 mc/h. Emisii din proces: gaze reziduale

Gospodăria de faclăFacla instalaţiei are un cos de evacuare gaze arse cu o inaltime de 64 m si diametrul gura cos de 1,1 m.

Sucursala CAROM detine „Autorizatia privind Emisiile de Gaze cu Efect de Sera” nr.1 /2009 pentru toata instalatia, valabila pe perioada 2008-2012, cu „ Planul de masuri privind monitorizarea si raportarea e.g.e.s.„ intocmit anual, depus in termenul legal conform Ordinului 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-20 12 completat cu OM 2069/2010 .Sucursala CAROM este inscrisa in Registrul National al e.g.e.s. iar prin Planul National de Alocare are repartizate certificate e.g.e.s., pe baza datelor proprii transmise prin „Raportul de monitorizare” si verificate de catre un verificator atestat conf. art. 22 al H.G. 780/2006, respectiv S.C. AEROQ S.A. Bucuresti. In urma verificarii, „Raportul de monitorizare” a fost declarat satisfacator, putand transfera certificatele e.g.e.s. si astfel se poate promova reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera intr-un mod eficient, cu respectarea dispozitiilor O.U.G. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

Compusi organici volatili (COV)

Pentru reducerea pierderilor din stocare au fost intreprinse urmatoarele masuri:- reducerea temperaturii de depozitare prin tehnici pasive: izolarea rezervoarelor, vopsirea suprafetei rezervoarelor din depozitul IF1 si a sferelor de gaze lichefiate; - toate rezervoarele de materii prime si produse finite au fost dotate cu aparatura necesara de indicare a nivelului pentru evitarea supraincarcarii;- in parcurile de rezervoare au fost instalate stropiri pe rezervoare, perdele de abur, dupa cum este aplicabil;- pentru evitarea pierderilor de COV, MTBE este mentinut sub perna de azot in rezervoarele de depozitare;- gazele lichefiate sunt depozitate in rezervoare ISCIR confectionate din materiale corespunzatoare produselor care se depoziteaza in ele si dotate cu cate doua supape de siguranta reglate la presiuni corespunzatoare si conectate la reteaua de facla;- montarea de echipamente care semnaleaza prezenta gazelor ( SVK );- acolo unde este aplicabil, au fost prevazute linii de egalizare a presiunii vaporilor la transvazarea intre recipienti a produselor.Pentru reducerea pierderilor in timpul manipularii au fost luate urmatoarele masuri:- au fost inlocuite utilaje dinamice ( pompe , compresoare ) care nu corespundeau din punct de vedere al capacitatii sau al gradului de uzura;- au fost modificate unele conducte pentru a reduce traseul de la depozit la instalatia de fabricatie;- a fost aplicat un program de mentenanta riguros pentru refacerea etansarilor care prezentau scapari de produse;- a fost montat un sistem de recuperare a vaporilor la descarcarea fractiilor C4 din vagoane CF.BAT-urile care se aplica pentru controlul emisiilor in aer, sunt: folosirea de produse si substante ce scad emisia (gaz metan); folosirea de sisteme si procese de productie ce scad emisia;



Pagina 37 din 68



9.2. APA

9.2.1. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si canalizare

Sursa de apa uzata

metode de minimizare a cantitatii de

poluanti evacuati

Metode de epurare Punctul de evacuare

Fabricatia de cauciuc

Preepurare ape reziduale

Sucursala CAROM Oneşti dispune de o staţie de epurare a apelor reziduale localizata in albia majora a râului Trotuş, aval de platforma industriala Borzesti, la 5 km de unitate. Procesul de obţinere a apelor epurate aplicat in secţia EAR are ca scop corectarea caracteristicilor apelor biodegradabile si a celor chimic impure provenite din tehnologiile de fabricaţie ale Sucursalei CAROM Oneşti, SC AROMA RISE in vederea evacuării in emisarul natural râul Trotuş fara a afecta ecosistemul.Procesul tehnologic aplicat in Sectia EAR consta in fazele: epurare mecanica; epurare biologica in doua trepte.

H – Cauciuc

Fabricatie de butadiena

(D10A)

H – D10A

Fabricatia de MTBE (D14)

H – MTBE

Colectoare generale de ape chimic impure

H – 42L – 43

In conditiile in care s-au micsorat debitele si incarcarile cu impurificatori ale apelor chimic impure ce rezulta din fabricatiile in functiune, prin eliminarea pierderilor din proces si prin utilizarea volumului disponibil din treapta de epurare biologica, s-a considerat oportuna redimensionarea treptei biologice. Redimensionarea la 30% din volumul sub aerare existent, cu micsorarea necesarului de oxigen dizolvat, implicit a numarului de aeratoare a condus la obtinerea urmatoarelor: randamentul in treapta biologica de peste 85%; micsorarea numarului de aeratoare folosite pentru mentinerea viabila a biomasei la 6 buc.; reducerea consumului energetic pe treapta biologica cu cca. 65 %; reducerea timpului de retentie pe cuva de aerare cu namol activ de la 42 ore la 12 ore, corelat cu debitul la intrare; micsorarea cheltuielilor cu mentenanta obiectului „cuva de aerare”; incadrarea in limitele maxim admise la descarcarea in rau (conf. HG 352/2005).

9.2.2. Separarea apei meteoriceApele meteorice sunt dirijate in canalizarea pentru acest tip de ape; o magistrala - colector L43 intra in statia de epurare finala iar doua magistrale deverseaza apele in raul Trotus prin gura de descărcare MC3 ca ape tehnologice care nu necesita epurare si prin gura de descărcare MC9 ca ape pluviale.

9.2.3. Ape menajere Apele menajere de pe platforma S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A – Sucursala CAROM Onesti , sunt evacuate în reteaua de canalizare menajeră a societăţii şi descarcate in reteaua de canalizare administrata de S.C. Apa – Canal S.A. Onesti, in punctul F-70 iar de aici in Statia de epurare a orasului.

9.2.4. Pierderi si scurgeri in apa de suprafata, canalizare si apa subteranaCanalizările subterane nu permit scapari sau infiltraţii deoarece apele chimic impure evacuate întrunesc următoarele condiţii: - nu conţin materiale in suspensie sau substanţe care polimerizează si se depun provocând înfundări ale traseelor de canalizare; - nu conţin lichide inflamabile in proporţie mai mare de 50 %; - nu depăşesc temperatura de 400C. Apele meteorice si convenţional curate evacuate la canalizare întrunesc următoarele condiţii: - nu conţin substanţe agresive fata de materialele din care este confecţionata canalizarea si nu depăşesc temperatura de 500C.



Pagina 38 din 68



Apele menajere evacuate la canalizare întrunesc următoarele condiţii: - nu conţin materiale solide care ar putea produce înfundarea traseelor de canalizare - nu conţin substanţe toxice, lichide inflamabile sau corozive. Aceste condiţii sunt necesare pentru a nu produce deteriorarea canalizărilor .Sistemul de canalizare este un sistem divizor si cuprinde: instalaţii interioare de canalizare, conducte de canalizare exterioara, reţele exterioare de canalizare, colectoare magistrale, cămine de vizitare, in care se colectează pe sortimente apele uzate. Reţeaua exterioara de canalizare cuprinde sistemul de conducte si cămine de vizitare prin care se colectează apele uzate de la mai multe construcţii industriale, clădiri administrative si grupuri sociale. Starea tehnica a instalaţiilor de canalizare este întreţinuta prin: curăţirea periodica a sifoanelor, închiderilor hidraulice, grătarelor căminelor de vizitare de depunerile solide acumulate; curăţirea si vopsirea elementelor metalice supuse coroziunii; refacerea etanşărilor deteriorate la elementele instalaţiilor interioare si la căminele canalizării chimic impure; repararea instalatiilor de canalizare presupune inlocuirea partilor deteriorate sau cu uzura excesiva, care nu mai prezinta siguranta in exploatare, in scopul asigurarii functionalitatii pentru care a fost proiectata instalatia.

Cuve de retentieFabricaţia de cauciuc: - Obiectiv E10: parc de rezervoare destinat preparării amestecului de monomeri, prevăzut cu dig de retenţie din beton cu înălţimea = 1 m.- Instalaţia E2: rezervoarele de depozitare latex sunt prevăzute cu cuve de retenţie si platforma betonata.- Depozitul de chimicale–E4: este destinat, in principal recepţiei si vehiculării chimicalelor introduse in fabricaţia de cauciucuri. Rezervoarele sunt amplasate pe platforme betonate prevăzute cu reborduri si dotate cu sisteme de avertizare atât locala cat si centralizata la tabloul de comanda. Scăpările de la rezervoare sau pompe si apele rezultate din spălarea platformelor se colectează intr-un bazin cu un volum de 240 m3 (9 x 7x 3,8 m) si in mod discontinuu sunt evacuate la canalizarea chimic impura.Depozitul de bitum petrolier - Rezervoarele sunt amplasate intr-o cuva betonata cu drenarea apelor pluviale in canalizarea chimica impura dupa separare.Depozitul de produse lichide IF1: rampa CF este prevăzuta cu rigola betonata pentru colectare produse pierdute accidental la incarcari cisterne CF. Rigola are lungimea de cca 100 m şi este racordata la un cămin cu închidere hidraulica cu dirijare in canalizarea chimic impura. Rezervoarele sunt amplasate in 5 cuve betonate .Fabricaţia de butadiena (D10A): diguri de retenţie din beton care împrejmuiesc toata instalaţia si zona parc îndiguit solvent, cu dirijarea eventualelor pierderi la canalizarea chimic impura.Depozitul D1: este destinat recepţiei materiilor prime aprovizionate: gaze lichefiate, metanol, MTBE. Rezervoarele existente sunt de tip sferic amplasate cate doua in cuve betonate (de retenţie a pierderilor) dimensionate pentru preluarea capacitaţii maxime a sferei cu posibilitate de recuperare. Mai deţine un bazin de colectare – scurgere ape uzate (12 mc) de la vase - funcţie de nivel se pompează in canalizarea chimic impura. Depozitul D12: serveşte stocării si vehiculării fracţiilor C4 intr-un stadiu intermediar de prelucrare, având rol de spaţiu tampon intre instalaţiile din cadrul secţiei Butadiena. Rezervoarele de depozitare gaze lichefiate sunt cilindrice orizontale, amplasate cate 8 in cuve de retenţie. Apele rezultate de la scurgerea rezervoarelor sunt dirijate către degazare si apoi descărcate in canalizarea chimic impura, in sistem de evacuare discontinua.Depozitul D12A: a primit pentru depozitare produse intr-un stadiu intermediar de prelucrare, sau produse finite. Rezervoarele cilindrice sunt verticale, fiecare rezervor este amplasat pe o fundaţie speciala de beton. Apele rezultate de la scurgerea rezervoarelor sunt dirijate către



Pagina 39 din 68



degazare si apoi descărcate in canalizarea chimic impura, in sistem de evacuare discontinua.Depozitul de produse lichide I19: a asigurat primirea materiilor prime si a produselor finite obţinute din fabricaţia de fenol. Incinta in care se găsesc este prevăzuta cu diguri de retenţie din pamant ,iar fiecare recipient este aşezat pe o platforma betonata individuala.Aproape fiecare fabricaţie dispune de rezervoare de stocare locala a materiilor prime, produselor intermediare si finite, cu rol de volum tampon. Acestea au dotările necesare in conformitate cu reglementările aplicabile produselor pentru care sunt destinate fiind, acolo unde este cazul, amplasate in cuve.

Statii de preepurare : Fabricaţia de cauciuc (E1): bazin decantor cu un volum de 60 mc (15 x 2 x 2 m) cu rol de staţie locala de pre-epurare pentru instalaţia E1 – polimerizare cauciuc, racordat la canalizarea chimic impura.Fabricaţia de abur de înalta presiune (CT1): zona parcului de rezervoare combustibil lichid este împrejmuita cu o biuta (zid betonat de 1 m inaltime). La exteriorul platformei betonate limitat de biuta se găseşte cuva de retenţie betonata cu dimensiunile de 6 x 100 m legata la separatorul de combustibil lichid care are următoarele caracteristici: capacitate maxima combustibil lichid = 54,4 m3, capacitate minima apa = 11,7 m3, inaltime separator = 1,90 m, inaltime combustibil lichid= 0,93 m, inaltime apa = 0,2m. Scurgerile rezervoarelor se fac intr-un colector comun, dirijat in separatorul de combustibil lichid. In prezent nu se mai foloseste pacura drept combustibil. Depozitul de bitum petrolier deţine un bazin decantor format din doua cuve a cate 16 mc fiecare pentru recuperare produse organice, racordat la canalizarea chimic impura. Cuvele sunt prevăzute cu serpentine de încălzire cu abur.

9.3. SOLCauzele poluării solului in incinta Sucursalei CAROM conform concluziilor din bilanturile de mediu sunt :

- emisii atmosferice de pulberi cu metale grele din fabricatiile anterioare- pierderi de produse in sol, in apa uzata sau apa freatica - dezafectări si dezmembrări de instalaţii, din care au rezultat deşeuri metalice - sisteme de canalizare pentru apele uzate cu posibile neetanseitati sau colmatări.Caracteristica generala, pentru toate probele de sol prelevate, este valoarea continutului in metale, uneori situandu-se peste limitele normale dar fara a se atinge insa pragul de interventie .Factorul de mediu sol prezintă in continuare:- poluare semnificativa cu metale cupru si crom datorata poluării istorice;- poluarea nesemnificativa cu fenol; - poluare nesemnificativa cu produse petroliere.

Spatii de depozitare definitiva a deseurilor : -

Identificare zona

Deseurile depozitate

capacitatea maxima de

depozitare si perioada

maxima de depozitare?*

Proximitatea fata de cursurile de ape

zone de interes public/vulnerabile la vandalismalte perimetre sensibile

Măsurile necesare pentru minimizarea riscurilor

Amenajarile existente

ale zonei de depozitare

Batal de namol612/3

Namoluri de la statia de epurare a apelor uzate

124 000 m3

suprafata 3 ha an de sistare a activitatii - 2009

Distanta de la: zona locuita – 3000 m apa de suprafata – 50 mPosibilitatea fisurarii digului de protectie este aproape exclusa

Dig de protectie



Pagina 40 din 68



datorita configuratiei acestuia: latime coronament 8 m, baza digului 50 m iar etansarea este facuta cu un ecran de argila de 80 cm grosime. Sistare depozitare namol din anul 2009.

Halda impermea-bilizata

Deseuri namoloase

suprafata 0,2 ha, restul pana la 0,7 ha a fost ecolo-gizata sistat depozitarea

Distanta de la: zona locuita – 3000 m apa de suprafata – 1000 mNu s-au mai depozitat deseuri din anul 2001

Se vor executa in conformitate cu proiectul de inchidere executat de firma autori-zata.

Halda de deseuri solide nepericuloase – pe acest amplasament nu sunt depozitate deseuri , iar in perioada urmatoare se intentioneaza schimbarea destinatiei in hala industriala.

9.4. ALTE DOTARI - containere amplasate in spatii special amenajate pentru colectarea selectiva a deseurilor- recipiente metalice pentru colectare ulei uzat

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

10.1. AER10.1.1. Conditii locale privind calitatea aerului Datele meteo. Din statistica efectuata pe datele monitorizate de pe statia Bacau 3 se constata ca in anul 2011, 59,82% din timp reprezinta calm atmosferic, alternat cu directii ale vantului din sectorul Sud-Est, Nord-Est. Calitatea aerului. Rezultatele inregistrate pe statia automata BC-3 evidentiaza in general o calitate buna a aerului din punctul de vedere al indicatorilor monitorizati, raportate la Legea 104/2011 privind protectia atmosfereiNivelul pulberilor PM10: Fata de evolutia nivelului de concentratie a acestui indicator in intervalul 2009 – 2011 descrie o imbunatatire a calitatii aerului evidentiata de scaderea mediei cncentratiei anuale de la 14,42 µg/mc in 2011 fata de 28,59µg/mc in 2010 si 32,95 µg/mc in anul 2009 si raportat la valoarea limita anuala de 50 µg/mc.

10.1.2. Emisii punctiforme, dirijateNoxele specifice arderii combustibililor in cazane, conform Ghidului National al emisiilor de poluanti sunt : CO2, CO, NOx, SOx, pulberi. Nici o emisie în aer nu trebuie să depăşească valoarea limită de emisie prevăzuta în tabelele de mai jos. Nu trebuie să existe alte emisii în aer semnificative pentru mediu.

Instalatia Sursa de emisie

Combustibil utilizat

Noxa Limita conform o 462/1993 mg/mc

CT1 Cos de evacuare gaze reziduale

GAZ NATURAL

CO 100NOx 350SO2 35pulberi 5

GAZ COMBUSTIBIL

CO 100NOx 350SO2 35



Pagina 41 din 68



pulberi 5

CT2

Cos de evacuare gaze reziduale

GAZ NATURAL

CO 100NOx 350SO2 35pulberi 5NOx 350SO2 35pulberi 5

Valorile limită se raportează la un conţinut în oxigen al efluenţilor gazoşi de de 3 % vol şi sunt stabilite pentru condiţiile de funcţionare normală a instalaţiilor, cu excepţia perioadelor de funcţionare anormală (pornire/oprire), când se acceptă depăşiri ale acestor valori.10.2. APA▪ indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate în râul Trotuş, conform HG 352/2005 si

HG 351/2005:

Nr. crt.

Categoria apei Indicatorii de calitate Concentratii maxime admise (mg/dm3)

1. Tehnologice epurateConf. H.G.352/11.05.2005 (NTPA 001)

pH = 6,5 – 8,5SuspensiiCBO5CCOCrFenoliCupru (Cu2+)Crom hexavalent (Cr6+)Cloruri (Cl-)Substante extractibileFosfor totalDetergenţiAzot amoniacal (NH4

+)Azotiţi (NO2

-)Azotaţi(NO3

-)Azot totalReziduu fix

60,0025,00

180,000,300,100,10

600,0020,00

1,000,502,001,00

25,008,00

2000,0Tehnologice epurate:Substante periculoase/prioritar periculoase, conf. HG 351/2005

Monitorizare semestriala:BenzenInvestigare anuala:Meta,orto,para xilenToluenDiclormetanTricloretanPercloretilenăTetracloretenă p,p-DDTTriclorbenzeni (suma)

1,00 µg/l

2. Tehnologice care nu necesita epurare MC-3Conf. H.G. 352/2005

pH = 6,5 – 8,5SuspensiiCCOCrFenoliCupru (Cu2+)Cloruri (Cl-)

60,0070,00

0,100,05

300,00



Pagina 42 din 68



Crom hexavalent (Cr6+)Reziduu fixInvestigare anuală:TetraclormetanTriclormetanOrto, meta, para-xilen

0,052000,0

3. Pluviale MC-9Conf. H.G. 352/2005

Substante periculoase/ prioritar periculoase, conf. HG351/2005

pH = 6,5 – 8,5SuspensiiCCOCrCloruri (Cl-)Reziduu fixInvestigare anuala:Triclormetan

60,0070,00

300,002000,00

4. Ape menajere pH = 6,5 – 8,5SuspensiiCCOCrAzot amoniacal (NH4)Fenoli

300200

100,10

Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate de catre beneficiar este 1/48 orePrelevarea probelor pentru analiza apelor uzate epurate, se face de la gura de deversare in emisar. Panza freatica - Conditii locale;Nivelul hidrostatic pe amplasament se situeaza la o adancime de 0,5 – 7,0 m.Directia generala de curgere subterana este V – E, cu pante cuprinse intre 3 – 8%, fiind cauzata de drenanta raului Trotus;Permeabilitatea stratului acvifer variaza intre 10 – 150 m/zi, iar potentialul acvifer este de 1 – 5 l/s x 100 m, respectiv prin debit de regim 1 – 6 l/s.

Monitorizarea calităţii apelor subterane: Operatorul are obligatia protejarii apei subterane prin masuri adecvate de prevenire a poluarilor accidentale, astfel incat pentru indicatorii specifici activitatii actuale, sa nu se depaseasca valorile inregistrate la data autorizarii.

Acestea sunt prezentate in tabelul urmator:

Pct prelevare/parametru analizat FA6 F51 F74 F75 F81 F82

Crom, mg/l 0 - - - - - Investigare sem

estrială

Cobalt, µg/l 2,42 - 1,81 - 1,29 1,11Cupru, mg/l 0 - - - 0,007 0,008Bariu, µg/l 45,48 163,9 - - 51,40 22,13Cadmiu, µg/l <0,20 0,254 <0,20 <0,20 <0,20 <0,20Mercur, µg/l <0,20 <0,20 <0,20 <0,20 <0,20 <0,20Antracen, µg/l <0,002 - <0,002 <0,002 <0,002 <0,0024,4-DDT, µg/l <0,005 0,005 <0,005 <0,005 <0,005 <0,005pH 7,5 6,9 7,0 6,9 7,2 7,4 M

onitorizare trimestrială

Materii în suspensie 55,2 36,8 33,2 42 23,2 20CBO5 18 18,3 15,3 16,3 7,8 11,8CCO-Crom 140,8 56,1 56,1 65,5 37,4 28Ion amoniu,(azot amoniacal) 0,6 2,4 2,7 7,2 2,5 2,4Azotaţi 9,6 1,5 0,7 0,2 0,5 4,2Azotiţi 0,016 0,006 0,04 0,08 0,04 0,016Fosfaţi (fosfor total) 0 0 0 0 0 0Cloruri 69,7 141,8 163 262,3 155,9 113,4Salinitate (sodiu) - - - - - -



Pagina 43 din 68



Magneziu 4,2 45 39,5 92 41 0,025Calciu 112,2 80,1 49,7 192,4 33,6 28,8Detergenţi sintetici 0,02 0,05 0,04 0,22 0,03 0,012Reziduu fix 910 420,8 397,8 447,2 321,2 348Conductivitate, S/m 0,022 0,033 0,038 0,082 0,025 0,007Sulfaţi 124,8 153,7 182,5 288,1 172,9 144fenoli 0,08 0,06 0,006 0,035 0 0

10.3. SOL Pentru indicatorii pentru care s-a inregistrat o poluare istorica de tip semnificativa,

operatorul are obligatia sa nu depasesca valorile concentratiilor inregistrate la momentul actual

Operatorul are obligatia protejarii solului prin masuri adecvate de prevenire a poluarilor accidentale, astfel incat pentru indicatorii specifici activitatii actuale, sa nu se depaseasca valorile inregistrate la data autorizarii. Valorile inregistrate la data autorizarii sunt prezentate in tabelul urmator:

Punct prelevare Parametru analizat

Valoarea determinată

Valori conform Ordinului MAPM nr. 756/1997 – soluri de folosinţă sensibilă/mai puţin sensibilă

a b VN PA PI

1.

Dispensar

(proba martor)

pH, unit pH 7,26 7,41Umiditate, % 20,20 9,81Cupru, mg/kg s.u. 43,73 23,70 20 100/250 200/500Crom, mg/kg s.u. 105,14 59,17 30 100/300 300/600Cloruri, mg/kg s.u. 1,73 1,85 - - -Fenol, mg/kg s.u. 0,557 0,399 <0,02 5/10 10/40Total produse petroliere, mg/kg s.u. 41,70 37,96 <100 200/1000 500/2000

2.Instalaţia

D 14 (MTBE)

pH, unit pH 7,48 7,27 - - -

Umiditate, % 12,74 14,02 - - -

Crom, mg/kg s.u. 966,92 870,85 30 100/300 300/600

3.Instalaţia Fenol-F3

pH, unit pH 7,48 7,38

Umiditate, % 17,54 18,09 - - -Fenol, mg/kg s.u. 0,508 0,446 <0,02 5/10 10/40

4.Depozit

combustibil

pH, unit pH 7,53 7,65

Umiditate, % 10,33 9,50 - - -

Total produse petroliere, mg/kg s.u.

67,85 65,24 <100 200/1000 500/2000

5. Instalaţia D11 pH, unit pH 7,67 7,69

Umiditate, % 14,72 14,44 - - -



Pagina 44 din 68



Crom, mg/kg s.u. 99,35 101,40 30 100/300 300/600

6.InstalaţiaD 10 A

pH, unit pH 7,35 7,44

Umiditate, % 18,97 16,80 - - -

7.Depozit

CT1 Parc păcura

pH, unit pH 7,72 7,78

Umiditate, % 18,53 18,06 - - -


271,9 142,59 <100 200/1000 500/2000

8.

Depozit produs petrolier

I 19

pH, unit pH 7,65 7,73 - - -

Umiditate, % 19,38 19,58 - - -Fenol, mg/kg s.u. 0,148 0,142 <0,02 5/10 10/40

Total produse petroliere

65,79 59,54 <100 200/1000 500/2000

9.Depozit

IF 1

pH, unit pH 7,70 7,41

Umiditate, % 15,28 15,99 - - -


41,64 40,85 <100 200/1000 500/2000

10.

Instalaţia E 4 depozit

chimicale

pH, unit pH 7,41 7,50

Umiditate, % 17,05 17,37 - - -

Cloruri, mg/kg s.u. 3,88 1,99 - - -

Sulfaţi, mg/kg s.u. 9,66 4,95 - 2000/ 5000

10000/ 50000

11.

Batal omogeni-

zator Staţia EAR

Jevreni

pH, unit pH 7,52 7,51

Umiditate, % 13,91 11,91 - - -

Cupru, mg/kg s.u. 26,16 22,81 20 100/250 200/500

Cloruri, mg/kg s.u. 1,46 2,99 - - -

Fenol, mg/kg s.u. 0,225 0,170 <0,02 5/10 10/40


44,05 43,32 <100 200/1000 500/2000

12.

Platforma uscare nămol

Staţia EAR Jevreni

pH, unit pH 7,55 7,56

Umiditate, % 34,52 40,45 - - -

Cupru, mg/kg s.u. 2126,85 2217,05 20 100/250 200/500

Cloruri, mg/kg s.u. 0,736 0,854 - - -

Fenol, mg/kg s.u. 0,529 0,502 <0,02 5/10 10/40


268,85 336,52 <100 200/1000 500/2000

13.

Decantor 009/1

Staţia EAR Jevreni

pH, unit pH 7,48 7,46

Umiditate, % 19,62 21,87 - - -

Cupru, mg/kg s.u. 85,15 87,69 20 100/250 200/500



Pagina 45 din 68



Cloruri, mg/kg s.u. 0,807 0,948 - - -

Fenol, mg/kg s.u. 0,136 0,102 <0,02 5/10 10/40


40,01 35,02 <100 200/1000 500/2000

a - prelevare probă la adâncimea de 5 -10 cm

b - prelevare probă la adâncimea de 30 cm

10.4. ZGOMOT

10.4.1. Surse de zgomot:- instalatiile de productie si instalatiile auxiliare, prin echipamente in functiune, in special: compresoare, ventilatoare, suflante, pompe;- purjele de la CET;- traficul uzinal;La limita amplasamentului exista surse de zgomot, datorita zonei industriale si traficului auto si CF.10.4.2. Valori limita admise La locurile de munca: se vor respecta prevederile legislatiei specifice de protectie a muncii.La limita amplasamentului: valoarea maxima admisa a nivelului de zgomot, conform prevederilor STAS 10009/1988- Acustica urbana – este de 65 db(A), valoarea curbei de zgomot, Cz 60 dB.

10.4.3. Se vor lua masuri pentru reducerea zgomotului, prin asigurarea bunei functionari a instalatiilor si efectuarea inspectiilor si reviziilor periodice.

11. GESTIUNEA DESEURILOR

S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A – Sucursala CAROM Onesti are implementat managementul deseurilor in conformitate cu legislatia in vigoare, aliniata la Directivele

Comunitatii Europene. Deseurile sunt colectate pe categorii (menajere, industriale, fier vechi, ulei uzat, anvelope uzate, etc.) si apoi sunt depozitate temporar in punctele de depozitare aferente fiecarui loc de producere, precum si in cele special amenajate din incinta societatii in vederea stocarii temporare.Depozitarea deseurilor din incinta societatii se face in conformitate cu prevederile legale, astfel:- pe platforme betonate;- in containere special destinate ;- in saci sau in recipienti metalici;- in magazii inchise, betonate, acoperite si ventilate natural.- namolul dupa ce este ingrosat in ingrosatoarele poz. 111/3,4 este pompat catre platformele de uscare namol, poz. 607/1,2 - in statia proprie de epurare finala.

11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE

R

efer

inta

des

enul

ui

1. Sursele de deseuri

(punctele din cadrul procesului)

2.Codurile deseurilor conform

EWC: Codul European al deseurilor

3. Fluxurile de deseuri

(ce deseuri sunt generate)(periculoase,

neperic., inerte)

4. Fluxu-rile de

deseurit - deseuri generate/stocate in

2010

5. Modalitatile actuale sau propuse de

manipulare a deseurilor



Pagina 46 din 68



1. Fabricatia de cauciuc

07 01 99 Deşeu din cauciuc/ NP

40.6

Depozitarea temporaraSe realizeaza controlat, la sursa, in containere

fixe sau mobile, in recipienti metalici, in saci de plastic, pe platforme

betonate in vederea transportarii ulterioare pentru valorificare sau

eliminare.

2.Fabricatie de butadiena (D10A) 07 01 99 Polimer de

butadiena/ NP0

Depozitarea temporaraSe realizeaza controlat, la sursa, in containere

fixe sau mobile, in recipienti metalici, in saci de plastic, pe platforme

betonate in vederea transportarii ulterioare pentru valorificare sau

eliminare.

.3.Fabricatia de MTBE (D14) 07 01 99

Rasini schimbătoare de ioni/ NP

0

Stocare provizorie în butoaie cu capac etanş şi incripţionate “Deşeu Catalizatori uzaţi “ amplasate pe platformele betonate ale instalaţiilor sau în magaziiValorificare prin societăţi specializateTransport cu mijloace de transport ale societăţilor specializate.Se livrează împreună cu ambalajele de stocare

4.Fabricatia de abur de inalta presiune (CT1)

10 01 25Păcura recuperata/ NP 9,2

5.

Activitati de întreţinere / reparare / casare echipamente instalatii , mijloace de

transport, demolări

17 04 05

16 02 14

17 06 04

17 04 11

17 01 02

Deseuri metalice feroase/ NP

Motoare uzate/ NP

Deşeuri din construcţii şi

demolări: vata minerala/

NP cablu electric/

NP

cărămizi/INERT

0

0

20

0

20

stocare provizorie - deseuri feroase: în

spatii amenajate pe platforma betonata;

- deseuri din inox/Cu/alama, bronz/Al/Pb în butoaie inscriptionate, amplasate în magazii sau pe platformele betonate ale instalatiilor;

valorificare prin societati specializate /persoane fizice transport cu mijloace de transport ale societatilor specializate, persoane fizice, mijloace proprii.



Pagina 47 din 68



6.

Activitati de înlocuire a uleiului uzat la utilajele dinamice, la staţiile electrice si mijloacele de transport

13 01 10*13 02 05*13 02 08*13 03 10*

Uleiuri uzate/ P 1,553

stocare provizorie: în butoaie inchise etans, inscriptionate „deseu ulei uzat” amplasate pe platforme betonate sau în atelierul mecanic:

valorificare prin societati specializate;

transport cu mijloace de transport ale societatilor specializate.

7.

Activitati de inlocuire a acumulatorilor uzati la mijloacele de transport

06 06 01* Acumulatori uzaţi/ P 5,65

stocare provizorie: pe platforme betonate în magazii;

valorificare prin societati specializate; transport cu mijloace

de transport ale societatilor specializate.

8.

Activitati de înlocuire a anvelopelor uzate la mijloacele de transport

16 01 03 Anvelope uzate/ NP 1,76

stocare provizorie: pe platforme betonate; valorificare prin societati specializate în colectare /valorificare/eliminare; transport cu mijloace

de transport ale societatilor specializate

9. Activitati de birou

20 01 01

15 01 02

Hârtie si carton/ NPAmbalaje mat. plastic (PET)

0

0,435

Deşeuri de hârtie stocare provizorie în pubele inscripţionate; depozitare provizorie pana la valorificare prin societati specializate.Ambalaje tonere/cerneluri stocare provizorie în cutii inscripţionate/pubele; valorificare prin societati specializate; transport cu mijloace de transport ale societatilor specializate Pentru valorificarea dese-urilor rezultate din activitati de birou este incheiat contract de colectare deseuri nr. 135/ 05.12.2008 cu S.C. MERTUR TRANS SRL Onesti.

10. Tratare ape uzate19 08 12 Nămoluri din

staţia finala/NP0 Uscare nămol pe

platforma de care dispune Sucursala

CAROM



Pagina 48 din 68



11. Activitati administrative

20 03 01 Deseuri menajere/ NP

0 stocare provizorie: în coşuri, containere/ butoaie/pubele; valorificare/eliminare: prin societati specializate transport cu mijloace de transport ale societatilor specializatePentru deseurile menajere este incheiat contractul de salubrizare nr. 1072/12.02. 2009 cu S.C. SERVSAL SA Onesti.

Pe teritoriul SC Energy Bio Chemicals SA – Sucursala Carom Oneşti sunt în funcţiune 172 echipamente cu conţinut de PCB (cod 160209*) caredupă scoaterea din funcţiune urmează să fie eliminaţi eşalonat până în anul 2020 (conform Planului de eliminare a bateriilorde condensatori nr. APM Bacău 9402/21.10.2010)

11.2. DEŞEURI REFOLOSITENu sunt generate deseuri care se pot refolosi in activitate.

11.3. DEŞEURI NERECUPERABILE:

deşeuri depozitate temporar în apropierea locurilor unde sunt generate: deşeuri menajere; (resturi alimentare, resturi menajere, resturi vegetale); deşeuri industriale diverse, nepericuloase.Evidenta şi monitorizarea deşeurilor se face în baza legislaţiei in vigoare cu raportări periodice la ARPM Bacău, conform anexei „Evidenta gestiunii deşeurilor”. Riscuri de mediu la colectarea şi transportul deşeurilor

Activitate Risc de mediu Efect

Colectarea, sortarea şi depozitarea temporară a deşeurilor.

Scurgeri accidentale de deşeuri din containere din rezervoare (ulei uzat, produse petroliere, ape uzate incarcate organic, alte produse chimice) sau depozitari neautorizate de deseuri solide (vata de sticla, acumulatori auto uzati, anvelope) .–Depuneri accidentale pe sol de suspensii solide (praf catalizator, pulberi metalice) .

– Poluare apă.– Poluare sol, subsol, pânză freatică.– Poluare aer.

Transportul deşeurilor.

– Scurgeri accidentale de deşeuri din mijloacele de transport, din conducte .

– Poluare apă.– Poluare sol, subsol, pânză freatică.– Poluare aer.

11.4. DEPOZITAREA DEŞEURILORDeşeurile se depozitează provizoriu

la limita instalaţiilor pentru deşeurile feroase şi neferoase; în perimetrul instalaţiilor, în saci sau containere speciale pentru catalizatori uzaţi,

ulei uzat, deşeuri menajere şi industriale; pe platforme de deshidratare pentru deşeuri de nămol; în rezervoare, pentru deşeuri lichide şi vâscoase în magazii, containere pentru acumulatori uzaţi, anvelope uzate, hârtie, sticlă, vată

minerală nerecuperabilă, deşeuri din lemn. cuve pentru şlam de carbid



Pagina 49 din 68



12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. FUNCTIONAREA IN AFARA CONDITIILOR NORMALE DE OPERARE

Conform prevederilor HG nr.804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase Instalatiile S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A Sucursala CAROM se incadreaza la un nivel de risc major.12.1. FACTORI DE RISC

a) Identificarea substantelor periculoase; denumire chimica, nr. Inregistrare CAS, nr. EINECSÎn activităţile desfăşurate în cadrul societăţii – prelucrare, stocare, depozitare,

manipulare, încărcare-descărcare, sunt utilizate următoarele categorii de substanţe şi preparate chimice periculoase:

Nr. crt.

Denumirea chimica a substantei

Numar CAS Denumire conform IUPAC Clasificare

1. Acetonitril 75-05-8 Ethanenitrile F Inflamabil : R11Xn Nociv : R20/21/22-36

2. Butadiena 106-99-0 1,3-Butadiene F+ Extrem de inflamabil:R12Carc. categ. 1: R45Muta cat. 2 – R 46

3. Fractie C-4 piroliza,

68955-28-2 Petroleum gases, liquefied, sweetened, C4 fraction. A complex combination of hydrocarbons obtained by subjecting a liquified petroleum gas mix to a sweetening process to oxidize mercaptans or to remove acidic impurities. It consists predominantly of C4 saturated and unsaturated hydrocarbons).

F+ Extrem de inflamabil: R12Carc. categ. 1- R45

4. Gaze combustibile recuperate

68308-04-3 Gas recovery plant Carc. categ. 1: R 45Muta. Categ. 2: R46

5. GPL( fractie C4 cu continut mai mare de izobutena, fractie izobutan - izobutena)

95465-89-7 Petroleum gases, liquefied, sweetened, C4 fraction. A complex combination of hydrocarbons obtained by subjecting a liquified petroleum gas mix to a sweetening process to oxidize mercaptans or to remove acidic impurities. It consists predominantly of C4 saturated and unsaturated hydrocarbons).

F+ Extrem de inflamabil:R12Carc. categ. 1 – R 45

6. Alcool metilic (Metanol)

67-56-1 Methanol F+ Foarte inflamabil :R11T Toxic: R23/24/25 R39/23/24/25

7. MTBE 1634-04-4 2-Methoxy-2-methylpropane F Foarte inflamabil: R11Xi Iritant : R38



Pagina 50 din 68



8.Stiren 100-42-5 Styrene F Inflamabil: R10

Xi Iritant: R36/38Xn Nociv: R20

b). Cantitatea maxima de substante periculoase care sunt prezente in obiectiv sau care ar putea fi prezente la un moment dat este:

Nr.crt. ORS Denumire substanta periculoasa

Cantitatea maxima de substanta

manipulata /depozitata

1 Instalatia D-10A -fractie C4 piroliza-acetonitril-butadiena-fractie butan-butene

10,5 t/h88,8 t/h4,3 t/h5,5 t/h

2 Instalatia D-14 -fractie C4 cu continut mai mare in izobutena-metanol-MTBE

15 t/h0,004 t/h

9,4 t/h

3 Instalatia E-1,9,10; -butadiena-stiren

330 t110 t

4 Recuperare gaze facla RGF

-gaze combustibile 6000 Nm3/h4,4 t/h

5 Depozitul D-1 -butadiena – 2 sfere x 1000 mc ( V3A, V4A)

950 t

-GPL- 3 sfere x 1000 mc ( V5A; V6A; V7A)

1400 t

-fractie C4 piroliza - 4sfere x 1000 mc ( V1A, V2A, V3/1, V3/2)

2000 t

-Metanol – 6 sfere x 600 mc (V1/1; V1/2; V1/3; V1/4 ; V 5/1; V5/2)

2500 t

- MTBE : 4 sfere x 600 mc (V7/1 ; V7/2 ; V9/1 ; V9/2)

1500 t

6 Depozitul D12 -GPL 8 rezervoare x 50 m3 16 rezervoare x 100 m3

950 t

7 Depozitul D12A -GPL 26 rezervoare x 200 m3

2 rezervoare x 50 m3

2500 t

8 Depozitul IF-1 -Motorina3 rezervoare x 1000 m3 (T1/1; 2;3)3 rezervoare x 800 m3 (V1/1A; V 2/2A; V3/1A)3 rezervoare x 300 m3 (V1/2A; V 2/1A;

V3/2A)

5000 t



Pagina 51 din 68



Industria petrochimică, prin diversitatea tehnologiilor şi gradul ridicat de complexitate al acestora, constituie o sursă potenţială de accidente majore.În instalaţiile identificate în Raportul de securitate există riscuri de producere a accidentelor, datorită:- mediului de lucru tehnologic care poate iniţia diferite procese de coroziune, acţiuni distructive chimice–mecanotehnologice, coroziunea fisurantă sub sarcină /tensiune, eroziunea materialului de bază sau fenomenul de cavitaţie ;- incompatibilitatea materialelor aflate în operă cu condiţiile de exploatare impuse;- configuraţia geometrico – structurală necorespunzătoare;- formarii de amestecuri de gaze explozive;- disfuncţii datorate reglementării necorespunzătoare a activităţii de exploatare;- disfuncţii datorate factorului uman în activitatea de exploatare tehnologică;Se vor lua permanent masuri pentru:- intretinerea corespunzatoare a instalatiilor si respectarea Planului de revizii si reparatii; - evitarea formarii de amestecuri de gaze explozibile;- prevenirea incendiilor ;- prevenirea poluarii accidentale a apelor;- respectarea prevederilor legale privind instalatiile sub presiune;- in cazul producerii unor incidente/accidente se vor aplica prevederile Planului de urgenţă internă sau externă.

12.2. INCADRAREA IN PREVEDERILE HG NR.804/2007 Conform HG nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, SC ENERGY BIO CHEMICALS SA BUCURESTI – SUCURSALA CAROM ONEŞTI, desfăşoară activităţi în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi mai mari decît cele prevăzute în anexa nr.1, partea 1 si partea a 2-a, coloana 3. Operatorul se incadreaza in categoria obiectivelor pentru care este obligatorie elaborarea Raportului de securitate. Conform obligatiilor care ii revin, in baza prevederilor HG 804/2007, pentru prevenirea accidentelor majore si interventia rapida si eficienta in caz de producere a accidentelor majore generate de substante periculoase, operatorul detine: Raport de securitate, revizuit aprilie 2011. Planul de urgenţă internă, nr. 7358 din 31.07.2008; Planul de urgenţă externă, întocmit de ISUJ Bacău; Planul de acţiune în caz de accident chimic ( este cuprins în planul de urgenţă internă) Operatorul realizează informarea publicului conform HG 804 /2007 Anexa 5, documentul de informare a publicului privind accidente majore in care sunt implicate substante periculoase este difuzat sub semnătură tuturor operatorilor economici aflaţi în zona de planificare la urgenţă.

12.3. OBLIGAŢIILE TITULARULUI ACTIVITĂŢII:Conform prevederilor HG nr.804/2007: a) Operatorul are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore şi de a limita consecinţele acestora asupra sanătăţii populaţiei şi mediului. b) Raportul de securitate (RS) se revizuieşte periodic şi dacă este necesar se actualizează astfel:- o dată la cinci ani,- la iniţiativa operatorului sau la cererea autorităţilor competente, dacă se justifică prin apariţia unor noi circumstanţe în funcţionarea amplasamentului sau ţinînd seama de noile tehnologii din domeniul securităţii. c) În cazul în care se aduc modificări unei instalaţii, unei unităţi de stocare, unui proces sau modificări ale naturii ori cantităţii de substanţe periculoase utilizate, care ar putea avea consecinţe semnificative în cazul producerii unui accident major, operatorul are obligaţia să reexamineze şi, unde este necesar, să revizuiască raportul de securitate şi să informeze



Pagina 52 din 68



secretariatul de risc al ARPM Bacău asupra detaliilor revizuirii, înainte de a se efectua orice modificare sau completare. d) Planurile de urgenţă internă (PUI) şi externă (PUE) sunt evaluate, testate şi, unde este cazul, revizuite şi actualizate de către operator, respectiv ISUJ Bacau, periodic, la un interval de cel mult trei ani. e) Operatorul furnizează din oficiu, periodic şi în forma cea mai adecvată informaţii privind măsurile de securitate în exploatare şi comportamentul în caz de accident tuturor persoanelor, precum şi factorilor de decizie din cadrul unităţilor care deservesc publicul, care ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasament. Informaţiile trebuie revizuite la intervale de trei ani. Unde este necesar, se reiau şi se actualizează, cel puţin în cazul modificărilor apărute conform punctului c) şi sunt repetate pentru public într-un interval de timp ce nu poate fi mai mare de cinci ani. f) Operatorul are obligaţia să pună la dispoziţia publicului raportul de securitate; operatorul poate solicita autorităţilor competente să nu facă publice anumite date din raport, in condiţiile prevăzute de art.14, alin.(7) al HG 804/2007. g) În cazul producerii unui accident major, operatorul are obligaţia să informeze în termen de maximul două ore autorităţile publice competente la nivel judeţean, cu privire la:- circumstanţele accidentului, substanţele periculoase implicate, datele disponibile pentru evaluarea efectelor accidentului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului şi măsurile de urgenţă luate;- acţiuni pe care intenţionează să le intreprindă pentru atenuarea efectelor pe termen mediu şi lung ale accidentului şi pentru a preveni repetarea unui astfel de accident;- ulterior, se vor transmite actualizări ale informaţiilor furnizate în termenul de două ore de la accident, dacă investigaţiile ulterioare dezvăluie elemente suplimentare, care modifică informaţiile iniţiale sau concluziile formulate anterior.

h) În vederea prevenirii accidentelor, operatorul va respecta minim următoarele :- ia permanent toate masurile necesare pentru a preveni producerea de accidente majore şi pentru a limita consecinţele acestora asupra sanătăţii populaţiei şi asupra calităţii mediului;- menţine în funcţiune toate sistemele de siguranţă din dotare, menţionate în Raportul de securitate,- siguranţa instalaţiilor, protecţia personalului şi protecţia mediului trebuie să fie obiective prioritare în cadrul obiectivelor generale ale societăţii; - întreg personalul trebuie să cunoască şi să respecte prevederile raportului de securitate, planurilor de urgenţă internă şi urgenţă externă;- managementul de vîrf va asigura mijloacele financiare şi personal pentru îndeplinirea obiectivelor privind siguranţa instalaţiilor;- instruirea personalului privind siguranţa instalaţiilor şi managementul situaţiilor de urgenţă se va face periodic; se va respecta procedura privind instruirea, şcolarizarea şi/sau perfecţionarea angajaţilor şi a colaboratorilor (după caz);- verificarea periodică a sistemelor de alarmare, de evacuare în siguranţă a personalului, de comunicare internă şi externă;

i) Regulamentele de operare a instalatiilor si instructiunile de lucru vor fi completate, ori de cate ori este necesar, cu masuri de prevenire a accidentelor, siguranta in exploatare si protectie a mediului, pentru urmatoarele situatii:

o la pornirea instalatiilor, o operare , o oprire accidentala sau planificata,o in perioada de revizie.

- Se va mentine o procedura scrisa privind verificarea periodica a acestor regulamente si instructiuni, actualizarea si adaptarea lor la conditiile de operare, inclusiv modul de informare a personalului muncitor cu privire la modificari.

j) In cazul producerii unui accident major in care sunt implicate substante periculoase, titularul are obligatia de a informa imediat autoritatile publice teritoriale



Pagina 53 din 68



cu responsabilitati in domeniile protectiei civile, protectiei mediului, administratiei publice, protectiei muncii si sanatatii publice.

12.4 Functionarea in afara conditiilor normale de operareIn situatiile in care instalatiile de productie sau cele auxiliare functioneaza in afara parametrilor normali de operare, se vor aplica procedurile de interventie stabilite pentru fiecare tip de avarie si instalatie . In cazuri de incidente, avarii, care pot produce sau au produs accidente, operatorul va reduce sau va opri activitatea care a provocat accidentul imediat ce este posibil, pana la restabilirea functionarii normale. Interventiile in instalatii se vor face numai de personal specializat, instruit si testat periodic.

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII

S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A - Sucursala CAROM Onesti are in functiune un sistem de monitorizare a tuturor factorilor de mediu, atat prin laboratoarele proprii din cadrul Serviciului C.T.C. cat si prin laboratoare terte acreditate, pe baza de comanda .

13.1. AER 13.1.1. AER – emisii*) Operatorul are obligatia sa-si amenajeze locurile de prelevare, in vederea analizarii emisiilor.Metodele de analiza pentru determinarea calitativa si cantitativa a emisiilor sunt cele prevazute de legislatia in vigoare si acceptate de ARPM Bacau. Concentratile parametrilor in gazele de ardere de la cosurile centralelor termice se analizeaza semestrial.

Parametru Punct de emisie

Frecventa de monitorizare Metoda de monitorizare

Fabricatia de producere abur de inalta presiune (CT1)Pulberi

O data pe semestruGravimetric

CO Măsurători cu TESTO 350 XL/454NOx

SO2

Fabricatia de producere abur de presiune medie (CT2)Pulberi

O data pe semestru

GravimetricCO Măsurători cu TESTO 350 XL/454NOx

SO2

Anual SUCURSALA CAROM va calcula emisiile de gaze cu efect de sera conform Autorizatiei privind emisiile de gaze cu efect de sera si a Planului de masuri privind monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera in vigoare.

13.2. APA13.2.1. Monitorizarea calitatii apelor de suprafataSe realizeaza monitorizarea calitativa şi cantitativă a apei uzate evacuate în râul Trotuş, prin laboratorul propriu si/sau în colaborare cu laboratoare de specialitate, pentru poluanţii şi parametrii menţionati în Autorizaţia de gospodărire a apelor.Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate de catre beneficiar este conform Graficelor de monitorizare a calitatii apelor .Prelevarea probelor pentru analiza apelor uzate se face de la gura de deversare in emisar.Prestatorul de servicii care administreaza statia de epurare va prezenta lunar si respectiv anual la ABA SIRET Bacau un raport privind situatia cantitativa si calitativa a evacuarilor de



Pagina 54 din 68



ape uzate , conform art. 12 din anexa la Normele tehnice NTPA 011/2002 aprobate prin HG 352/2005.

Nr. crt. Categoria apei Indicatorii de calitate Concentratii maxime

admise (mg/dm3)1. Tehnologice epurate

Conf. H.G.352/11.05.2005 (NTPA 001)

pH = 6,5 – 8,5 SuspensiiCBO5CCOCrFenoliCupru (Cu2+)Crom hexavalent (Cr6+)Cloruri (Cl-)Substante extractibileFosfor totalDetergenţiAzot amoniacal (NH4

+)Azotiţi (NO2

-)Azotaţi(NO3

-)Azot totalReziduu fix

60,0025,00

180,000,300,100,10

600,0020,00

1,000,502,001,00

25,008,00

2000,0



Pagina 55 din 68



Nr. crt. Categoria apei Indicatorii de calitate Concentratii maxime

admise (mg/dm3)Tehnologice epurate:Substante periculoase/prioritar periculoase, conf. HG 351/2005

Monitorizare semestriala:BenzenInvestigare anuala:Meta,orto,para xilenToluenDiclormetanTricloretanPercloretilenăTetracloretenă p,p-DDTTriclorbenzeni (suma)

1,00 µg/l

2. Tehnologice care nu necesita epurare MC-3Conf. H.G. 352/2005

pH SuspensiiCCOCrFenoliCupru (Cu2+)Cloruri (Cl-)Crom hexavalent (Cr6+)Reziduu fixInvestigare anuală:TetraclormetanTriclormetanOrto,meta,para-xilen

6,5 – 8,560,0070,00

0,100,05

300,000,05

2000,0

3. Pluviale MC-9Conf. H.G. 352/2005

Substante periculoase/prioritar periculoase,conf. HG351/2005

pH = 6,5 – 8,5SuspensiiCCOCrCloruri (Cl-)Reziduu fixInvestigare anuala:Triclormetan

60,0070,00

300,002000,00

4. Ape menajere pH = 6,5 – 8,5SuspensiiCCOCrAzot amoniacal (NH4)Fenoli

300200

100,10

Nota: orice alte analize privind emisiile de poluanti in ape, solicitate de autoritatile de gospodarire a apelor si de protectie a mediului, vor fi efectuate conform acestor solicitari;▪ orice modificare a Autorizatiei de gospodarire a apelor va fi anuntata la ARPM Bacau.

13.2.2. Monitorizarea calitatii apei subteranea) În regim de investigare:- monitorizarea substanţelor periculoase/prioritar periculoase, cu frecvenţă semestrială pentru forajele hidrogeologice: FA6, F51, F74, F75, F81 si F 82 pentru următorii indicatori de calitate:

FA6: crom; cobalt; cupru; bariu; cadmiu; mercur; antracen; p,p-DDT;F51: cadmiu; bariu; mercur; p,p-DDT;F74: cobalt; cadmiu; mercur; antracen; p,p-DDT;F75: cadmiu; mercur; antracen; p,p-DDT;



Pagina 56 din 68



F81, F 82: cadmiu; cobalt; cupru; bariu; mercur; antracen; p,p-DDT.b) Monitorizare trimestriala pentru apele freatice din forajele hidrogeologice: FA6, F51, F74, F75 şi F81, F 82 a următorilor indicatori fizico-chimici generali:

pH, suspensii, CBO5, CCOCr, amoniu, azotati, azotiţi, azot total, fosfaţi, cloruri, sodiu, magneziu, calciu, detergenţi, reziduu fix, conductivitate, sulfaţi şi fenoli.

FA6 Staţia de epurare Carom: zona aerofiltru F51 Instalaţia IPB F74 Depozit D12 F75 Instalaţia Fenol F81 Zona depozit IF1F82 Zona depozit E4

13.3. SOL- Se realizeaza monitorizarea calitatii solului, prin efectuarea anuala a unui set de analize, identice cu cele urmarite in Raportul de amplasament, in aceleasi puncte de prelevare a probelor.- Valorile inregistrate in Raportul de amplasament vor constitui valori de referinta in aprecierea calitatii solului de pe amplasament, pentru evaluarile anuale.

Indicator de calitate Metoda de analizapH SR ISO 10390/1999

Umiditate SR ISO 11465/1998

Crom SR ISO 11047/1999

Cupru SR ISO 11047/1999

Produse petroliere SR 7877-1/1996

Fenoli SR ISO 14507/2000

13.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR

• Inregistrarile vor fi pastrate pentru verificare de catre autoritatile de mediu. Transportul deseurilor se va face in conformitate cu prevederile HG 1061/ 2008

privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei. Se va tine evidenta contractelor si a operatiunilor efectuate pentru valorificarea si

eliminarea deseurilor rezultate din activitate.Deseurile vor fi transportate de pe amplasament in conditii de siguranta pentru mediu, pe trasee bine stabilite, in conformitate cu legislatia specifica. Operatorul va mentine evidenta scrisa privind managementul deseurilor de pe

amplasament, care va contine minim urmatoarele date:- evidenta gestiunii deseurilor se va tine lunar, pe categorii, conform prevederilor HG nr.856/2002.- contracte si operatiuni efectuate cu terti privind gestionarea deseurilor, documente privind preluarea si transportul deseurilor,- raportari efectuate catre autoritatile de mediu privind gestionarea deseurilor (periodice sau singulare),- masuri stabilite de autoritatile de inspectie si control si modul de realizare.



Pagina 57 din 68


Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 5 din 2.10.2008 revizia 2 din 12.03.2012 13.5. ZGOMOT Masuratorile si calculul nivelului de zgomot se va face respectand prevederile

STAS 10009/1988 si a legislatiei in domeniul protectiei muncii.

Punctul în care se vor efectua măsurători de zgomot

Condiţiile dintimpul măsurării

Frecventa Metoda

Punctul 1 - Limită incintă societate gard cu SC AROMA RISE SRL fără trafic rutier 1/an

STAS 6161/3 - 1982Punctul 2 - Limită incintă

societate Poarta 2fără trafic rutier 1/an

Punctul 3 - Limită incintă societate IZOPREN fără trafic rutier 1/an

13.6. MIROSURI

Conform Standardului National nr. 12 574/87 – Conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate, emisiile de substante puternic mirositoare nu trebuie sa creeze in zona de impact, miros dezagreabil si persistent, sesizabil olfactiv.

Operatorul activitatii se va asigura ca toate operatiile de pe amplasament sa fie realizate in asa fel incat emisiile si mirosurile sa nu determine o deteriorare semnificativa a calitatii aerului, dincolo de limitele amplasamentului.

Operatorul isi va planifica activitatile din care rezulta mirosuri dezagrabile persistente, sesizabile olfactiv, tinand seama de conditiile atmosferice, evitandu – se planificarea acestora in perioadele defavorabile dispersiei pe verticala a poluantilor (inversiuni termice, ceata).

13.7. Alte obligatii privind monitorizarea:- Monitorizarea emisiilor, inregistrarea si raportarea acestora, asa cum sunt prevazute in autorizatia integrata de mediu, pot fi modificate numai cu acordul scris al ARPM Bacau;- Emisiile anuale de poluanti, exprimate in t/an, se vor calcula la inceputul fiecarui an, pentru anul anterior, tinand seama de analizele efectuate, functionarea instalatiilor si debitele de poluanti evacuati in mediu; aceste calcule vor sta la baza completarii chestionarelor EPRTR si CORINVENT- Titularul autorizatiei va asigura accesul permanent si in conditii de siguranta a autoritatilor de mediu la punctele de prelevare si monitorizare;- Datele inregistrate privind monitorizarea vor fi puse la dispozitia autoritatilor de mediu.

14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA

Operatorul activitatii va transmite catre autoritatile de mediu raportari periodice, raportari singulare si instiintari. Acestea vor fi realizate la termenul si in formatul urmator;



Pagina 58 din 68


Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 5 din 2.10.2008 revizia 2 din 12.03.2012 14.1.1 RAPORTARI PERIODICE CATRE AUTORITATILE DE MEDIU

Nr.Crt

Tip raport Frecventa raportarii

Autoritatea la catre care se depune

documentul

Data transmiterii

1. Raport privind calitatea mediului: ▪ Emisii in apa de suprafata▪ Apa subterana▪ Emisii in atmosfera ▪ Gestiunea deseurilor

Lunar/trimes-trial/semes-trial/anual

ARPM BacauGNM CJ Bacau

pana la data de 15 a lunii in curs, pentru luna anterioara

2. Raport privind calitatea apelor epurate evacuate in emisar

Lunar/anual SGA Bacau pina in data de 5 a lunii in curs pentru pentru luna anterioara

3. Raportul anual de mediu anual ARPM BacauGNM CJ BacauANAR-DA SiretANAR-SGA Bacau

▪ pana la data de 1martie a anului in curs, pentru anul precedent

4. Inventarul emisiilor pentru Registrul EPER

anualARPM Bacau

La termenul stabilit de ARPM/APM

5. Raport anual a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

anual ARPM Bacau La termenul stabilit de ARPM/APM

6. Raport privind situatia uleiurilor

semestrial ARPM Bacau pana la data de 15 a lunii urmatoare incheierii semestrului

7. Plan de decontaminare/ eliminare a materialelor ce contin compusi desemnati - PCB

anual ARPM Bacau Ianuarie pentru anul precedent

8. Raportari statistice: anual La termele stabilite de solicitant

▪ Cheltuieli pentru protectia mediului

▪ Directia judeteana de statistica

▪ Cercetare statistica privind gestiunea deseurilor

▪ ARPM Bacau

▪ Colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate

▪ ANAR-SGA Bacau

▪ Declaratie privind emisiile de poluanti in atmosfera

▪ ARPM Bacau

▪ Namolurile de la statiile de epurare

▪ ARPM Bacau

9. Alte raportari periodice Conform solicitarilor

Dupa caz La termenul stabilit de solicitant



Pagina 59 din 68



14.1.2. RAPORTARI SINGULARE, INSTIINTARI

Nr.Crt.

Tipul raport Data depunerii Autoritatea la care se depune

documentul

Observatii

1. Notificare privind opririle si pornirile planificate ale instalatiilor

In ziua opririi/ pornirii instalatiei

ARPM BacauGNM CJ BacauANAR-DA SiretANAR-SGA Bacau

2. Notificarea incidentelor si avariilor aparute in functionarea sau exploatarea instalatiilor

În termen de 2 ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării

ARPM BacauGNM CJ BacauANAR-DA SiretANAR-SGA Bacau

Se includ si in Raportul anual de mediu

3. Notificarea privind activitatile care prezinta pericole de producere a accidentelor majore incare sunt implicate substante periculoase

Ori de cate ori apar modificari

ARPM Bacau

4. Reclamatii, sesizari Ori de cate ori apar ARPM BacauAPM BacauGNM CJ Bacau


5. Alte date, informatii solicitate

Conform solicitatii autoritatii de mediu

Dupa caz

6. Notificarea schimbarii datelor de identificare a titularului activitatii

Ori de cate ori apar ARPM BacauGNM CJ BacauANAR-DA Siret

7. In caz de poluare accidentala

La aparitia fenomenului, dar nu mai mult de o ora-telefonic si in scris

ARPM BacauGNM-CJ Bacau


8. Notificarea schimbarii datelor care au stat la baza emiterii autorizatiei integrate de mediu, inclusiv a celorlalte autorizatii detinute

Ori de cate ori apar ARPM Bacau

* RAPORTUL ANUAL DE MEDIUEste un document sintetic, ce trebuie sa cuprinda toate informatiile privind desfasurarea activitatii in conditii normale si anormale de functionare, impactul asupra mediului si modul de respectare a prevederilor autorizatiei integrate de mediu, pentru anul la care se refera.

Raportul va cuprinde cel putin urmatoarele informatii:- datele de identificare a titularului activitatii,- date privind desfasurarea activitatii,- utilizarea materiilor prime, materialelor auxiliare – consumuri specifice, consumuri

anuale



Pagina 60 din 68



- utilizarea eficienta a energiei (masuri aplicate, consumuri),- modul de gestionare a deseurilor,- realizarea masurilor din planul de revizii si intretinere a instalatiilor,- impactul activitatii asupra mediului, monitorizare,- costuri de mediu,- reclamatii, sesizari,- masuri dispuse de autoritatile de control pe linie de mediu si modul de rezolvare,- modul de respectare a obligatiilor impuse prim autorizatia integrata de mediu,

14.1.3. Tipul si frecventa raportarilor, asa cum sunt prevazute in acest capitol, pot fi modificate cu acordul scris al ARPM Bacau.14.1.4. Rezultatul monitorizarii emisiilor in aer, apa, panza freatica si gestiunea deseurilor, conform tabelelor :

Monitorizarea emisiilor in aer - semestrial

Data efectuarii analizei

Punctul de prelevare

Noxe Parametri auxiliari

tip ValoareMasurata

Debitul de gaze evacuate

Temperatura gazelor evacuate % O2

Monitorizarea emisiilor in apa - lunar



Parametru analizat

Valoare limita admisa /act de reglementare

Valoare realizata

Monitorizarea calitatii apelor subterane - trimestrial



Parametru analizat

Valoarea limita admisa/act de reglementare

Valoarea realizata

Valoarea de referintaconform Raportului de amplasament

Monitorizarea gestiunii deseurilor: - lunar, se va face conform indicatiilor legislatiei specifice, mentionate la capitolul Monitorizare.

Monitorizarea calitatii solului - anual



Parametru analizat

Valoarea limita admisa/act de reglementare

Valoarea realizata

Valoarea de referintaconform Raportului de amplasament

Monitorizarea zgomotului: - anual

Data efectuarii masuratorii

Locul efectuarii masuratorii

Vecinatati Valoare limita admisa

Valoare inregistrata

14.2. INSTIINTARI1. Operatorul va informa , ARPM Bacau, GNM-CJ Bacau si populatia din zona in caz de evenimente sau accidente cu impact semnificativ asupra mediului, in termen de doua ore de la producerea acestora.



Pagina 61 din 68


Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 5 din 2.10.2008 revizia 2 din 12.03.2012 In cel mai scurt timp de la producerea poluarii accidentale. Agentul economoc transmite la agentia judeteana pentru protectia mediului Raportul de Informare in cazul poluarilor accidentale, prezentat mai jos. Transmiterea se efectueaza prin fax. Daca este cazul, agentul economic retransmite acest raport continand informatii suplimentare obtinute in urma efectuarii analizelor de laborator.

RAPORT DE INFORMARE IN CAZUL POLUARILOR ACCIDENTALE

Agent economic ................................. Autorizatie/Autorizatie integrata de mediu nr...Date de localizare exacta a

poluarii accidentale Anul:

Luna: Ziua: Ora:

Localizarea poluarii

Cauza producerii poluarii accidentale (inclusiv tipul poluantului, categoria de periculozitate, cantitatea

emisa in mediu)Factorii de mediu afectati

AerApaSolAlti subiecti

Modul de manifestare a fenomenului

Rezultatele analizelor(daca s-au efectuat)

Recoltare probe

Cine a recoltat

Conditii de recoltareRezultatul analizelor

Tendinta evolutiei Crestere Stationare DescrestereMasuri luate La sursa De reducere si/sau eliminare a efectelor

Alte informatiiCine completeaza Raportul

de informareNumele si prenumele

Functia

Data: An Luna ZiuaSemnatura Stampila

2. Operatorul va instiinta ARPM Bacau, GNM - CJ Bacau, in maxim doua ore de la producere, despre:- orice disfunctiune, avarie sau oprire a utilajelor, instalatiilor sau activitatilor, care au cauzat sau pot cauza poluarea mediului;- orice accident care a cauzat sau poate cauza poluarea mediului;

3. Operatorul va transmite ARPM Bacau o instiintare scrisa:- la incetarea definitiva a activitaii oricarei parti din instalatia IPPC autorizata;- la incetarea activitatii intregii instalatii IPPC autorizate, pentru o perioada posibil a depasi un an si repornirea activitatii in intregime sau partial;- in cazul modificarii autorizatiilor detinute la data emiterii prezentei autorizatii.



Pagina 62 din 68


Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 5 din 2.10.2008 revizia 2 din 12.03.2012 4. Operatorul va instiinta in scris autoritatea de mediu, in termen de 14 zile de la aparitie, urmatoarele situatii:- orice modificare a datelor de identificare a operatorului sau titularului de activitate, declarate in solicitare;- orice schimbare a operatorului sau titularului de activitate, preluare de active, vanzare, cesionare, actiuni intreprinse in scopul declararii falimentului, lichidarii;

15. OBLIGATIILE OPERATORULUI

15.1. OBLIGATII

- sa ia toate masurile de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile

- sa execute in termenele planificate si ori de cate ori este necesar lucrarile de intretinere si reparatii ale instalatiilor si dotarilor, cu personal calificat ,

- sa ia masurile ce se impun, care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata.

- sa evite producerea de deseuri, iar in cazul in care aceasta nu este posibila, valorificarea lor sau luarea masurilor pentru neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se impactul asupra mediului,

- sa utilizeze eficient energia,- sa aplice masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea

consecintelor acestora,- aplicarea masurilor necesare, in cazul incetarii definitive a activitatilor, pentru

evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea acestora.

- sa respecte conditiile din autorizatia integrata de mediu in desfasurarea activitatii,

- sa informeze cu regularitate autoritatea pentru protectia mediului despre rezultatele automonitorizarii emisiilor din instalatie si, in termenul cel mai scurt, maxim o ora, despre orice incident sau accident care afecteaza mediul, conform prevederilor autorizatiei;

- sa asiste persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control, punand la dispozitia acestora evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante si sa asigure controlul activitatilor al caror operator este, precum si prelevarea de probe;

- sa asigure accesul persoanelor imputernicite pentru verificare, inspectie si control la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului, precum si in spatiile sau zonele aferente acestora;

- sa realizeze in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control;

- să notifice ARPM Bacau dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei autorizatii, precum si asupra oricaror modificari care au stat la baza emiterii autorizatiei , inainte de realizarea modificării;

- sa suporte costul pentru repararea prejudiciului adus mediului şi inlaturarea urmărilor produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte";



Pagina 63 din 68



- Dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare -

se aplică în mod corespunzător în cazul în care titularii de activităţi pentru care este necesară reglementarea din punctul de vedere al protecţiei mediului prin emiterea autorizaţiei integrate de mediu urmează să deruleze sau să fie supuşi unei proceduri de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare ori în alte situaţii care implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii, conform legii. In acest sens, titularii activităţilor au obligaţia de a notifica autoritatea

competentă pentru protecţia mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării.

In termen de 60 zile de la data semnarii/emiterii documentului care atesta incheierea uneia dintre procedurile mentionate mai sus, partile implicate transmit in scris autoritatii competente pentru protectia mediului obligatiile asumate privind protectia mediului, printr – un document certificat pentru conformitate cu originalul. Clauzele privind obligatiile de mediu cuprinse in actele intocmite au un caracter public (O.U.G. nr. 195/2005, art. 10, alin. 1,2,3).

conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de alerta (70% din concentratiile admise pentru poluantii din emisiile atmosferice si in aerul ambiental, evacuarile de ape uzate, precum si ale agentilor poluanti pentru factorul de mediu sol) pentru componentele mediului aer, apa si sol, titularul activitatii are obligatia suplimentarii monitorizarii concentratiilor poluantilor si luarea masurilor de reducere a acestora.

15.2. PLAN DE ACTIUNIPlanul de actiuni face parte integranta din autorizatie.



Pagina 64 din 68

Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE, instalatia trebuie sa se conformeze celor mai bune tehnici disponibile din domeniu, pana la 31.12. 2014



DOMENIUL SITUATIA CURENTA TEMEIUL LEGAL

EFECTE SCONTATE PENTRU PROTECTIA

MEDIULUIELEMENTELEPLANULUI DE

ACTIUNETERMEN

EVALUAREA EFORTULUI FINANCIAR

(EURO)

A.Poluarea solului, subsolului şi a apelor subterane

SOL si APE FREATICE

Istoric, activitatea Sucursalei CAROM a generat o poluare a solului:- semnificativa cu metale datorata poluarii istorice;- nesemnificativa cu fenol si ionul sulfat;- semnificativa cu produse petroliere.

Activitatea Sucursalei CAROM a generat o poluare a apei freatice nesemnificativa.

- OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind Protectia Mediului; - Ord. 756/1997 - Ord. 184/1997

- Evitarea poluarii solului, subsolului si a apelor subterane in zona de impact a societatii.

2. Inchiderea batalurilor de namol din Statia de Epurare finala

2014Valoarea efortului financiar se va stabili in urma unui studiu/solutie intocmit de o societate comerciala abilitata in domeniu



Pagina 65 din 68



DOMENIUL SITUATIA CURENTA

TEMEIUL LEGAL EFECTE SCONTATE PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI

ELEMENTELE PLANULUI DE

ACTIUNE

TERMEN EVALUAREA EFORTULUI FINANCIAR

(EURO)

B.Substante toxice si

periculoase

Din categoria substantelor controlate fac parte: - PCB

- Deseuri periculoase

- HG 173/2000 privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari, modificata prin HG 291/2005

- Legea 211 din 2011 privind regimul deseurilor

- Eliminarea echipamentelor cu PCB

- Eliminarea surselor de poluare a deseurilor toxice si periculoase

1. Eliminarea echipamentelor cu continut de PCB mentionate in Planul de eliminare a bateriilor de condensatori nr. ARPM 9402/21.10.2010

- etapizat pana in anul 2020 (conf. programului de eliminare aprobat)

5.000

2. Eliminarea surselor potentiale de poluare a mediului cu rezidii ce contin fenoli din rezervoarele amplasate in zona dealului RED Onesti (ape fenolice cu un continut de fenol situat intre 2,75 si 13,6 %)

2014 8.500

TOTAL EFORT FINANCIAR EVALUAT 13.500 EUR

La expirarea termenului de valabilitate a prezentei autorizatii:, operatorul va demonstra , prin masuratori si studii efectuate de laboratoare terte, acreditate, ca prin realizarea masurilor din Planul de actiuni, instalatia IPPC se incadreaza in prevederile BAT



Pagina 66 din 68


16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR

LA INCETAREA TEMPORARA A ACTIVITATIISe vor lua toate masurile pentru evitarea oricaror riscuri de poluare a mediului. Se vor aplica masuri imediate pentru:

▪ asigurarea instalatiilor si a substantelor existente, in conditii de maxima siguranta;▪ asigurarea stocarii in conditii de maxima siguranta a substantelor existente pe stoc,

in rezervoare, depozite de materii prime, produse finite;▪ asigurarea utilitatilor, in special energie electrica;▪ asigurarea monitorizarii mediului;▪ asigurarea pazei obiectivului;

LA INCETAREA ACTIVITATII SI INCHIDEREA INSTALATIEISe va notifica Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului BacăuSe vor aplica prevederile din PLANUL DE INCHIDERE. Se vor lua toate masurile pentru evitarea oricaror riscuri de poluare a mediului. Se vor aplica masuri pentru:

Utilizarea perdelelor de apă în cazul activităţilor de dezafectare / demolare instalaţii / clădiri▪ golirea instalatiilor, rezervoarelor, conductelor, altor incinte, in conditii de siguranta;▪ spalarea, denocivizarea, curatarea instalatiilor, rezervoarelor, conductelor si canalizarilor;▪ epurarea si evacuarea controlata a apelor uzate rezultate in urma operatiilor de spalare;▪ lichidarea stocurilor de substante chimice si alte materiale existente pe amplasament;▪ asigurarea pazei obiectivului;▪ deconectarea instalatiilor de la retelele de utilitati (gaze, energie), dupa caz;▪ intocmirea bilanturilor de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu la incetarea activitatii si solicitarea avizului de mediu, conform prevederilor legislatiei in vigoare;▪ obtinerea acordului de mediu pentru dezafectarea instalatiilor si ecologizarea amplasamentului si aplicarea masurilor impuse prin acord pe parcursul dezafectarii;

MANAGEMENTUL DESEURILOR / REZIDUURILORLa incetarea activitatii si inchiderea instalatiilor de vor avea in vedere:

▪ Inventarierea deseurilor existente pe amplasament si eliminarea acestora, conform prevederilor legislatiei specifice in vigoare;

▪ Efectuarea operatiilor de dezafectare a instalatiilor prin procedee care nu pun in pericol sanatatea populatiei si a mediului inconjurator, eliminarea deseurilor rezultate in mod controlat, conform Planului de inchidere a instalatiei.

17. DISPOZITII FINALE

Datele cuprinse în prezenta autorizaţie nu sunt confidenţiale. Reexaminarea şi/sau modificarea autorizaţiei integrate de mediu se face in conditiile art .25, capitolul 5 a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006, cu modificarile ulterioare, cand apar urmatoarele situatii:

- poluarea cauzată de desfăşurarea activităţii necesită revizuirea valorilor limită de emisie stabilite prin autorizaţie sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie; - schimbări substanţiale şi/sau extinderea activităţii, pe acelaşi amplasament; - modificarea celor mai bune tehnici disponibile, care permit o reducere semnificativă a emisiilor; - siguranţa exploatării instalaţiilor şi a desfăşurării activităţii face necesară introducerea de tehnici speciale şi măsuri de management;

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACÃUStrada Oituz, nr. 23, Bacãu, jud. Bacãu, Cod 600266

Tel. 0234512750; Fax 0234571056 E-mail: [email protected]

Pagina 67 din 68



- rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi, neprecizate în documentaţia depusă pentru susţinerea solicitării, sau modificări ulterioare emiterii actului de autorizaţie; - emiterea unor noi reglementări legale.- are loc inchiderea definitiva a activitatii/cesiunea/transferul/vanzarea instalatiei

Transferul autorizaţiei este permis în condiţiile legii. Cu saizeci de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate al autorizatiei titularul se va prezenta la autoritatea emitenta pentru reautorizare.

Nerespectarea de operator a prevederilor AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii , conform OUG nr.152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii aprobata prin legea 84/2006, si a OUG nr.195/2005, aprobata prin Legea 265/2006 privind protectia mediului.Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Regional Suceava, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul judetean Bacau şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău

18. GLOSAR DE TERMENI

BAT Cele Mai Bune Tehnici DisponibileBREF Documentul de Referinta BATCOV Compusi Organici VolatiliEPER Registrul European al Emisiilor PoluanteEWC Catalogul European al DeseurilorIPPC Prevenirea si Controlul Integrat al PoluariiCAEN Nomenclatorul Activitatilor ComercialeNOSE-P Clasificarea Eurostat a surselor de poluare – ProceseSNAP Nomenclatorul Inventarului EmisiilorONG Organizatii Non GuvernamentaleUE Uniunea EuropeanaVLE Valorile Limita de EmisiePUI Plan de Urgenta InternaARPM Agentia Regionala pentru Protectia MediuluiAPM Agentia Judeteana pentru Protectia MediuluiGNM-CJ Garda Nationala de Mediu, Comisariatul JudeteanISU Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta

DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT SEF SERVICIU REGLEMENTĂRIDr. ing. Iulian Ionel MOVILĂ Ing. Doina MIHORDESCU

VIZAT Compartiment Juridic si Contencios

INTOCMIT,

Jrs. Elena OANCEA Ing. Rodica DĂSCĂLIŢA



Pagina 68 din 68


nrarpmbc.anpm.ro/upload/60621_aim energy bio chemicals... · web view- se realizeaza monitorizarea...

Documents