eminescu Şi matematica În metaforă

4
Eminescu şi matematica în metaforă Prof. Viorel Doia Marele poet al culturii noastre a fost puternic atras de cunoştinţele ştiinţifice ale timpului său, acestea devenind uneori chiar izvor al propriei creaţii. Manuscrisele eminesciene impresionează prin varietatea domeniilor abordate, dar şi prin gradul de elaborare a informaţiilor ştiinţifice, cuprinzând însemnări referitoare la matematică, fizică, astronomie sau ştiinţe naturale. S-au găsit scrieri care ilustrează preocupările lui pentru studiul, înţelegerea şi interpretarea unor concepte importante ale matematicii. În anul 1993 a apărut la Editura Academiei Române volumul al XV-lea din „Operele lui Mihai Eminescu”, sub îngrijirea lui Petru Creţia şi Dimitrie Vatamaniuc. Textele din acest volum sunt împărţite în două secţiuni: Fragmentarium şi Addena. La rândul lor, textele din Fragmentarium sunt împărţite şi ele în trei secţiuni. Printre textele din prima secţiune se găsesc şi cele referitoare la matematică, astronomie, fizică şi ştiinţe naturale. În textele redactate în primăvara şi vara anului 1883, poetul foloseşte „un limbaj de maximă concentrare, adesea criptic”. Acestea „pot constitui importanţă şi interes pentru şcoala matematică românească”, deoarece în aceste însemnări Eminescu „matematizează cele mai variate domenii ale activităţii umane”. El afirmă că matematica este „Limba universală, limba de formule, adică de fracţiuni ale celor trei unităţi : timp, spaţiu şi mişcare ”. În capitolul „Educaţie şi învăţământ” sunt însemnări despre „Operaţii aritmetice”, efectuând aceste operaţii după modelul timpului. La paginile 177 şi 178 găsim operaţii de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire. De exemplu: Adunarea 3142+ Scăderea 4334- Înmulţirea 3423 × Împărţirea 6936 : 3

Upload: violeta-niculae

Post on 26-Sep-2015

270 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

Eminescu i matematica n metafor

Prof. Viorel Doia

Marele poet al culturii noastre a fost puternic atras de cunotinele tiinifice ale timpului su, acestea devenind uneori chiar izvor al propriei creaii. Manuscrisele eminesciene impresioneaz prin varietatea domeniilor abordate, dar i prin gradul de elaborare a informaiilor tiinifice, cuprinznd nsemnri referitoare la matematic, fizic, astronomie sau tiine naturale. S-au gsit scrieri care ilustreaz preocuprile lui pentru studiul, nelegerea i interpretarea unor concepte importante ale matematicii.

n anul 1993 a aprut la Editura Academiei Romne volumul al XV-lea din Operele lui Mihai Eminescu, sub ngrijirea lui Petru Creia i Dimitrie Vatamaniuc. Textele din acest volum sunt mprite n dou seciuni: Fragmentarium i Addena. La rndul lor, textele din Fragmentarium sunt mprite i ele n trei seciuni. Printre textele din prima seciune se gsesc i cele referitoare la matematic, astronomie, fizic i tiine naturale. n textele redactate n primvara i vara anului 1883, poetul folosete un limbaj de maxim concentrare, adesea criptic. Acestea pot constitui importan i interes pentru coala matematic romneasc, deoarece n aceste nsemnri Eminescu matematizeaz cele mai variate domenii ale activitii umane. El afirm c matematica este Limba universal, limba de formule, adic de fraciuni ale celor trei uniti : timp, spaiu i micare .

n capitolul Educaie i nvmnt sunt nsemnri despre Operaii aritmetice, efectund aceste operaii dup modelul timpului. La paginile 177 i 178 gsim operaii de adunare, scdere, nmulire i mprire.

De exemplu:

Adunarea3142+43124547__7454

Scderea4334-32131211___1121

nmulirea3423 26486___6846

mprirea6936 : 323122312

Poetului nu-i sunt strine nici fraciile, multiplicarea fraciilor, fracii echivalente, operaii cu fracii. El este preocupat de nelegerea fenomenului matematic i chiar a matematizrii celor mai variate domenii ale activitii umane.Referindu-se la numrul 1 spune c cine a zis 1 a zis toat seria infinit a numerelor. Despre algebr spune c Algebra n-a putut s se iveasc dect dup ce literele au fost descrcate de rolul de-a nsemna numere concrete. n opinia lui, Matematica este o abstraciune a mecanicii.

n capitolul Elemente de calcul diferenial, ocupndu-se de raportul dintre finit i infinit, face o serie de nsemnri caracteristice profunzimii gndirii sale. De exemplu:

Orice mrime finit fa cu infinitul este zero. De aceea sentimentul de adnc nimicnicie care ne cuprinde fa cu Universul.

O mrime concret adunat c-o mrime infinit d o mrime infinit.

O mrime concret din care se scade o mrime infinit d un rest negativ n infinit.

O mrime concret multiplicat c-o mrime infinit crete n progresiunea mrimii infinite.

O mrime concret divizat printr-o mrime infinit d zero.

n Teoria ecuaiunii interpreteaz fenomenele umane prin ecuaii matematice astfel:

Orice moment din viaa universului e ecuaiunea momentului urmtor.

Orice moment din prezent e ecuaiunea momentului trecut.

Nu cunoatem dect raporturi dintre finit i finit-ecuaiunea.

ecuaiunea fizic: frumuseea

ecuaiunea social: echitatea

ecuaiunea psihologic: lupta i economia

ecuaiunea intelectual: omnilateralitatea, cultura

ecuaiunea comercial: preul fix

ecuaiunea comercial: dobnda legal

Nzuina sa suprem este Teoria ecuaiunii universale .

Influena matematicii n gndirea eminescian este ilustrat n urmtoarele versuri:

Iar colo batrnul dascl, cu-a lui hain roas-n coate,ntr-un calcul fr capt tot socoate i socoate- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Universul fr margini e n degetul cel mic,Cci sub frunte-i viitorul i trecutul se ncheagNoaptea-adnc-a veciniciei el n iruri o dezleag;Precum Atlas n vechime sprijinea cerul pe umrAa el sprijin lumea i vecia ntr-un numr.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -i din roiuri luminoase izvornd din infinit,Sunt atrase n via de un dor nemrginit,- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Muti de-o zi pe-o lume mic de se msoar cu cotul,n aceea nemrginire ne-nvrtim uitnd cu totul.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Unul e n toi; tot astfel precum una e n toate;Deasupra tuturora se ridic cine poate.(Scrisoarea I)

Capul greu cdea pe banc, preau toate-n infinit;(Scrisoarea II)Pn-a nu ajunge-n culmea dulcii muzice de sfere;(Scrisoarea V)

Sfera n universul poetului este infinit, cubul este finit.Poezia Gloss seamn cu o demonstraie matematic, n care trecutul exprim ipoteza, viitorul este concluzia, iar zdrnicia este demonstraia.

Viitorul i trecutulSunt a filei dou feeVede-n capt nceputulCine tie s le-nvee;Tot ce-a fost ori o s fien prezent le-avem pe toate,Dar de-a lor zdrnicieTe ntreab i socoate.

Exist n arta poetic mici poeme de form fix: sonetul, rondelul i trioletul n care matematica joac un rol fix. Eminescu s-a nscris i n rndul celor mai mari sonetiti, cu arhicunoscutul sonet S-a stins viaa... (Sonetul este un mic poem de 14 versuri de aceeai msur, cu versuri de 11 silabe, cele 14 versuri alctuiesc 4 strofe, primele dou fiind catrene i ultimele terine. Catrenele au numai dou rime, aceleai n ambele strofe, terinele au n total trei rime).Eminescu a reunit poezia cu tiinele naturii i istoria i de aceea poeziile lui ne ofer un orizont mult mai vast pe care sufletul omenesc l cuprinde i-l apropie.