FSEAP

AFACERI INTERNAȚIONALE

Student : PÎȚU CĂTĂLIN

An de studiu : II

ELVEȚIA

Elveția este una dintre cele mai bogate țări din lume după PIB pe cap de locuitor, și are

cea mai mare bogăție pe cap de persoană adultă (în termeni de bunuri financiare și

nefinanciare) din toate țările lumii. Zürich și Geneva au fost clasate pe locurile doi, respectiv

opt în clasamentul calității vieții. Țara este pe locul al 19-lea în lume ca PNB și pe locul

treizeci și șase după paritatea puterii de cumpărare. Este al douăzecilea cel mai mare

exportator și al optsprezecelea cel mai mare importator de bunuri.

SCURT ISTORIC

Elveția nu a fost invadată în timpul nici unuia dintre cele războaie mondiale. În Primul

Război Mondial, în Elveția s-a refugiat Vladimir Ilici Uleanov (Vladimir Lenin) care a rămas

aici până în 1917. Neutralitatea Elveției a fost pusă în discuție de afacerea Grimm-Hoffmann

în 1917, dar problema a fost de scurtă durată. În 1920, Elveția a aderat la  Liga Națiunilor,care

a avut sediul la Geneva, Germania Nazistă a întocmit un plan detaliat de invazie a țării, dar

Elveția nu a fost niciodată atacată. Ea a reușit să rămână independentă printr-o combinație de

pregătiri militare solide, concesii făcute Germaniei și noroc datorită evenimentelor mai

importante din timpul războiului, care au amânat invazia. Strategia militară elvețiană s-a

schimbat de la o apărare statică la frontiere pentru protejarea inimii economice a țării, la una

de luptă de uzură pe termen lung, cu retragere pe poziții puternice, bine aprovizionate și

apărate în zonele înalte ale Alpilor, denumite Reduta.

Comerțul Elveției a suferit blocade de ambele părți. Cooperarea economică și extensia

creditului pentru al Treilea Reich  a variat în conformitate cu percepția posibilității invaziei și

1

cu disponibilitatea altor parteneri comerciali. Concesiile au atins un maxim după ce o crucială

legătură feroviară prin Franța de la Vichy a fost tăiată în 1942, lăsând Elveția complet

încercuită de state ale Axei.

În 2002, Elveția a devenit membru cu drepturi depline al ONU, lăsând Vaticanul să

rămână ultimul stat cu largă recunoaștere care nu este membru ONU. Elveția este membru

fondator al EFTA, dar nu este membră a Zonei Economice Europene. O cerere de aderare la

Uniunea Europeană a fost trimisă în mai 1992, dar nu a fost susținută întrucât ZEE a fost

respinsă în decembrie 1992 când Elveția a fost singura țară care a ținut un referendum pe

acest subiect. De atunci, au mai fost organizate mai multe referendumuri pe tema UE; din

cauza unei reacții împărțite în rândul populației, cererea de aderare a fost înghețată. Totuși,

legislația elvețiană este treptat ajustată pentru conformitate cu acquis-ul comunitar, iar

guvernul a semnat mai multe acorduri bilaterale cu Uniunea Europeană. Elveția, împreună cu

Liechtenstein, este complet înconjurată de UE după aderarea Austriei în 1995. La 5 iunie

2005, alegătorii elvețieni au acceptat cu o majoritate de 55% să adere la tratatul Schengen,

rezultat privit de comentatorii europeni ca un semn de susținere din partea Elveției, o țară

tradițional considerată ca fiind independentă și reticentă față de aderarea la organizații

supranaționale.

ECONOMIA ELVEȚIEI

Elveția are o economie stabilă, prosperă și înalt tehnologizată. În 2011, ea era cea mai

bogată țară din lume pe cap de locuitor .După PIB nominal, este a nouăsprezecea economie

din lume, iar în termenii parității puterii de cumpărare, este a treizeci și șasea. Este al

douăzecilea cel mai mare exportator, în ciuda dimensiunii sale reduse. Elveția are cel mai

mare rating al libertății economice din Europa pe 2010, acoperind însă mult și prin servicii

publice. PIB-ul nominal pe cap de locuitor este mai mare decât cel al Japoniei și decât al altor

economii din Europa de Vest și Centrală. Dacă se ajustează după paritatea puterii de

cumpărare, Elveția se clasează pe locul 8 în lume în termenii PIB-ului pe cap de locuitor,

conform Băncii Mondiale și FMI .

Raportul Competitivității Globale al Forumului Economic Mondial clasează economia

Elveției pe primul loc în lume după competitivitate,iar după Uniunea European ă, Elveția este

cea mai inovativă țară de pe continent. Mare parte din secolul al XX-lea, Elveția a fost cea

mai bogată țară din Europa la mare distanță de celelalte .În 2005, venitul median pe

2

gospodărie în Elveția era estimat la 95.000 CHF, echivalentul a circa 100.000 de dolari (în

decembrie 2010) în termeni nominali. Elveția are și una dintre cele mai mari balanțe de cont

curent ca procentaj din PIB.

Rata șomajului. Circa 3,8 milioane de oameni lucrează în Elveția; circa 25% din

angajați făceau parte în 2004 dintr-un sindicat. Elveția are o piață a muncii mai flexibilă decât

țările vecine, și în consecință rata șomajului este foarte scăzută. Rata șomajului a crescut de la

un minim de 1,7% în iunie 2000 la un maxim de 4,4% în decembrie 2009.

În ianuarie 2008 inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, de 2,4%, fața de

2% in decembrie, in ciuda scăderii prețurilor fața de luna precedentă ca urmare a soldurilor

sezoniere. Scăderea prețurilor se datorează în primul rând ieftinirii produselor de

îmbrăcăminte și încălțăminte, cu 14,4% în medie. Prețurile au scăzut de asemenea în sectorul

comunicațiilor - cu 1,6%, în sectorul electrocasnicelor - cu 0,3%, în domeniul divertisment și

cultura - cu 0,2%, iar alte bunuri și servicii s-au ieftinit în medie cu 0,2%.

Criza datoriilor de stat împinge în jos randamentele celor mai puțin riscante

obligațiuni, precum titlurile de stat germane, astfel ca banca centrala a Elveției ține rezervele

în cash. Deținerile de monedă ale instituției au crescut cu 50% în perioada martie-iunie, la 365

miliarde franci elvețieni, echivalentul a peste 300 miliarde euro sau 380 miliarde de dolari.

Din suma adăugată în cele patru luni analizate, 72% reprezintă depozite cash la alte bănci

centrale.

Ca urmare a veniturilor fiscale mai mari decât cum a fost aşteptat, ministrul de finanţe

a modificat excedentul bugetar federal pentru 2010 la 2,8 miliarde de franci elvețieni.

Deşi veniturile au crescut de la 62.83 la 63.72 de miliarde franci în 2011, conform

previziunilor deficitul bugetar era de aşteptat să fie la un nivel scăzut. Din cauza creşterii mai

slabe a PIB-ului, a cheltuielilor mari şi lipsei veniturilor structurale, guvernul intenţionează să

păstreze deficitul bugetar până în 2014.

3

Mil. CHF

Bunuri 2011 2010Exploatațiile de aur 48 662.5 43 349.0Creanțe din operațiuni de aur 717.5 638.9Investițiile străine în valută 257 504.2 203 809.6Poziție de rezervă la FMI 3 134.5 1 067.7Instrumente de plată internaționale 4 621.2 4 670.3Împrumuturi monetare de asistență 301.4 300.4Creanțe din operațiuni dolari SUA 370.5 -Creanțe din operațiuni franci elvețieni 18 468.0 -Titluri de franci elvetieni 3 675.1 3 497.4Împrumut la fondul de stabilizare 7 644.9 11 786.1Stocurile de bancnote 129.8 110.9Active corporale 325.4 356.3Participări 147.2 146.3Alte active 377.2 222.0Total active 346 079.3 269 954.9

 Obligații 2011 2010Bancnote în circulație 55 728.9 51 498.0Depozitele la vedere ale băncilor autohtone 180 720.7 37 950.7Angajamentele față de Confederația 5 647.5 5 347.2Depozitele la vedere ale băncilor străine și instituțiile 1 884.5 3 779.4Alte datorii la vedere 28 447.9 1 839.2Pasive din tranzacții franci elvețieni - 13 182.1SNB creanță certificate 14 719.5 107 869.6Alte datorii pe termen lung 366.4 -Pasivelor în valută străină 551.6 1 068.7Contrapartida drepturilor speciale de tragere alocate de FMI

4 734.6 4 736.5

Alte datorii 155.1 92.0Provizioane pentru riscuri operaționale 7.3 3.5Provizioane pentru rezervele valutare 45 061.3 44 337.1Capitalul social 25.0 25.0Distribuția de rezervă -5 000.0 19 032.8Rezultat anual 1) 13 028.9 -20 807.1Total pasive 346 079.3 269 954.9

Cont profit și pierdere și credit de profit pentru anul 2011

2011 2010Rezultatul net din aur 5 392.3 5 836.3Rezultatul net din pozițiile valutare 7 963.1 -26 492.5Rezultatul net din poziții franci elvețieni -162.7 70.9Net rezultat. alte 94.8 28.2Venitul brut 13 287.6 -20 557.1Bancnota cheltuieli -20.4 -21.4Cheltuieli de personal -128.8 -116.4Cheltuielile generale de regie -73.1 -73.6Amortizarea imobilizărilor corporale -36.2 -38.7Afaceri rezultat 13 028.9 -20 807.1Alocarea pentru provizioane pentru rezervele valutare -3 154.3 -724.2Fi distribuit anual de profit 9 874.7 -21 531.3

4

Alocate (-) / eliberat de (+) provizioane pentru rezerva de distribuție

-8 873.2 +24 032.8

 Repartizarea totală a profiturilor

1 001.52 501.5

 

 

 

 Balanța de plați 1985 -2008 .reprezentare grafică 

 

BIBLIOGRAFIE

- WWW.SNB.CH

- WWW.ADEVARUL.ES

- WWW.MAEC.ES

5