dc

OaECD=

c.I=1cccIdol

CC Mlad=

CX

kila=II" U"II

direst'

MARCEL ILEANABOGOS OROVEANU

LIVIUPOPA

CONSTANTIN GIULIOSIMIONESCU TINCU

ELENA SAU LEA

Cinci scenografi la rampii

Editura REU STUDIO

aectrLsceiwgrafi ai Alla&

www.dacoromanica.ro

Maeltri scenografi ai filmului românesc

- cartea Mai -

www.dacoromanica.ro

Lucrare realizad de UNIUNEA CINEASTILOR din ROMANIAcu sprijinul Centrului National al Cinematografiei

RedactorDan Tudor Reu

CopertiDavid Reu

Selectie fotoSt Ania Gabriela

cu sprijinul d-nei Ioana Popescu (Uniunea Cinea§tilor)i al d-lui Vasile Ion (Centrul National al Cinematografiei)

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomfinieiSAULEA, ELENA ALECSA

Maestri scenografi ai filmului romfinesc: cinciscenografi la rampi / Elena Saulea Bucure§ti: ReuStudio, 2009

IndexISBN 978-973-85115-9-0

792.021

Tipografia INTACT SA

Tehnoredactare: Valentina BuzdugaCorecturd: Valeria Radu

-

www.dacoromanica.ro

Elena Sau lea

Cinci scenografi la rampilMarcel Bogos, Ileana Oroveanu, Liviu Popa,

Constantin Simionescu, Giulio Tincu

Editura REU STUDIO

- 2009 -

www.dacoromanica.ro

PREFATA

SCENOGRAFIE VIZIONARA SI CHEMAREA INEFABILULUI

"Dar la caplitul vizibilului, nu existà oare inch' un din-colo, altceva care nu mai este de domeniul sliu ci undespiritul poate ajla noi dimpuri deschise gdndurilor, vi-selor, aspiratiilor sale obscure care niciodata nu le-arputea epuiza".

René Huyghe"Puterea imaginii"

Scenograful filmului este un VIZIONAR, inzestat cu capacitatea dea imagina universul de forme al filmului §i de a construi o lume care sarefuze structurile existente §i sa propuna splendorile realului transfigurat.

Stilul, expresivitatea §i functionalitatea elementelor de decor §i decostum, care alcatuiesc filmul §i sensibilizeaza spectatorii, sunt ho-taratoare pentru succesul lui.

Scenariul literar §.1 decupajul regizoral pun in tema pe scenografcu perioada in care se desfa§oara actiunea §i ii orienteaza documen-tarea spre stilul epocii, in arhitectura, mobilier, vestimentatie §i ac-cesorii. Sunt zonele pe care le cerceteald §i astfel i§i face o ideedespre perioada artistica pe care trebuie sa o vizualizeze in film.

Dupa aceasta munca dura de documentare, scenografii trebuie sase hotarasca repede §i sa &eased elemente elocvente, evocatoare,pentru tema abordata.

Scenograful stabile§te STILUL DECORURILOR SI COSTU-MELOR care alcatuiesc compozitiile scenografice.

5

www.dacoromanica.ro

Cunoscator al semnificatiei formelor, el §tie sd aleaga elementeledominante ale filmului, volumele orizontale sau verticale, care daustabilitate §i echilibru imaginii §i cu acestea el propune o compozitieSIMETRICA sau ASIMETRICA a IMAGINII!

Alteori, and actiunea este dinamick decorul utilizeazd formeoblice; ascendente, cand semnificatia dramatica este pozitiva §i des-cendente cand elementele alcatuitoare sunt negative, amintind forta§i expresivitatea stilului expresionist.

Scenograful simte stilul formelor unui film cu actiune dinamick cuo mi§care vioaie, jucdu§d, cursivk unde intregul decor se bazeaza peo compozitie de forme curbe §i contracurbe, care dau elegantd mi§carii§i actiunilor dramatice §i amintesc de stilul baroc §i de rococo.

Mare le merit al scenografului este ca §tie sä foloseascd expresivcontrastul volumelor in imagine.

Dacd in mod curent formele decorului sunt gandite §i imaginate lascard umand (1,83 m), sunt secvente in film, unde volumele trebuiesupradimensionate; ele devin prin gigantismul lor - cople§itoare §i stri-vitoare pentru actori.

Alteori formele sunt mic§orate, miniaturizate, ceea ce cid perso-najelor o monumentalitate cople§itoare.

Harul unui scenograf vizionar se simte din felul in care §tie säorganizeze compozitia mobilierului §i accesoriilor fiecdrui decor,incat sã permitA regizorului sa stabileascd o circulatie expresivd §ifunctionala a interpretilor.

Uneori, formele decorului sunt rarefiate, alcatuite din cateva ele-mente, iar mi§carea actorilor este liberk dinamick rapida.

Atunci cand elementele decorului incarcd spatiul, deplasarea ac-torilor devine anevoioasä, dificild, greoaie.

Tot scenograful i§i imagineaza fonnele din decor care trebuie säse oglindeascd §i pe cele care nu este necesar sa fie oglindite. El sta-bile§te de asemenea cum trebuie facturatk tratatd suprafata de jocpentru a deveni expresiva (mei, rugoasä, lucioask traforatk cusparturi, etc.).

6

www.dacoromanica.ro

Scenograful trebuie sA-si imagineze o circulatie fluenta, cursivA apersonajelor cu ajutorul scarilor si rampelor care leagá nivelele de joc.

Foarte putini spectatori stiu cA o cladire spectaculoasa, impun-Atoare, care apare in film, este de fapt alcatuità din elemente filmatela mai multe cládiri care prin montaj sugereazd un singur imobil.

In deplin acord cu decorurile sunt imaginate costumele, pe carele poarta actorii in film. Sculptural, adica prin forma, culoare si ma-teriale, costumul trebuie sd caracterizeze cu precizie un personaj, siprecizeze locul lui in societate, vArsta si starea in care se afld.

Costumul este un ecou al unei epoci si se caracterizeazd printr-ununivers de forme, care sugereazd stilul arhitecturii din perioada res-pectivA.

Costumele Prebuie sd ierarhizeze cromatic eroii filmului perso-najele principale trebuie situate in primul plan, cele secundare in pla-nul doi, iar figuratia trebuie tratatá in tonalitäti discrete si si se"topeascd in decor".

Tot scenograful de costume trebuie sd-si imagineze starea costu-mului: nou, stralucitor, cu volumetrie perfectA sau vechi, patinat, pur-tând urmele timpului.

Prin exagerari de forme se pot obtine efecte cornice sau dramatice:haine stramte, incomode cu efect de corset; pantaloni scurti sau prealungi, haine cu maneci lungi care acoperd mainile sau cu gAuri carefac vizibild camp., etc.

Armonizarea perfectA a decorului cu costumele este cheia suc-cesului unui film de artA.

Cinci scenografi vizionari, stilisti

In sffirsit, dupi o intemeiati asteptare, doamna ELENASAULEA ne prezintä prima lucrare teoretici despre scenografiain filmul rominesc de fictiune, promovati de Uniunea Cineastilordin Romfinia.

Este nuantati subtil, in profunzime creatia a cinci maestri sce-

7

www.dacoromanica.ro

nografi: MARCEL BOGOS, ILEANA OROVEANU, LIVIUPOPA, CONSTANTIN SIMIONESCU 0 GIULIO TINCU.

Folosind un bogat material documentar, vizionând filmele 0studiind ecoul critic al decorurilor 0 costumelor, autoarea desci-freazi procesul complex, dramatic al realizirii unor pelicule dereferinti.

Finetea analizelor convinge prin argumente estetice §i prin ra-portiri la opera literari dramatizati sau la scenariul care a stat labaza filmului.

Impresionanti este dragostea 0 intelegerea pe care o manifestiipentru fiecare personalitate, felul in care citqte fiecare film 0 iisimte valoarea.

Lauda adusi acestor eminenti scenografi are acoperire in ima-ginile memorabile din filmele lor, care au contribuit hodrfitor lasuccesele lor artistice.

Felicitiri!Ion Truicd

8

www.dacoromanica.ro

Capitolul 1

Spectacolul spatiului in metamorfozele timpului

intr-o lucrare de referintA asupra cinematografului "ca arta", Aris-tarco abordeaza, intr-o maniera complexa, aportul fiecAruia dintreparticipantii concreti i potentiali la realizarea artei a 7-a in unicitatea

sincretismul ei. Poetici, teorii, animatori i comentatori sunt gru-pati dupà un fir "rop" al miticului labirint pentru ca in cele din urmadefmitorie sa fie ordinea unei munci de echipA. Spre exemplu, insubcapitolul "Picturalism dinamic" din lucrarea sa Cinematografiaca arta, citand din tehnicienii i creatorii artei, Guido Aristarcomentioneaza spusele lui P. Rotha referitoare la structura scenariuluiunui film care "nu trebuie sã fie numai scris, ci §i deseriat: in primulrand, diagramele arhitectonice se impun pentru o vizualizare limpedea actiunii in raport cu mobilitatea "camerei", desenele diagramaticetrebuie sa indice §i miKarile actorilor."2

Se iMelege apdar ca o "expunere literare ajunge sa fie expresiefilmatA dupd ce se metamorfozeaza, fiind capabila sa produca la ran-dul ei efecte specifice precum cel al spatiului i timpului, adica aleunei alte realitäti. Expunerea teoretica alunecd cu abilitate in directiamentinerii sau infirmArii unor idei ce concentreazd specificul acestei

Guido Aristarco, Cinematografia ca arta. Istoria teoriilor filmului. Traducere din limba italianiCuvint-inainte de Florian Potra, Bueuresti, Editura Meridiane, 1965. Ghilimele in text.

2 Guido Aristarco, op. cit., p. 257,

9

si

www.dacoromanica.ro

arte precum cea a subordondrii scenaristului, operatorului, arhitectu-lui de capriciile fecunde ale regizorului, kcal unele aspecte sunt pla-sate intr-o subdiviziune ce atinge chiar "subsolul": "desenele vortrebui sa aibd rolul unor note de subsol, al unor indicatii picturale invederea realizarii practice".3 Acel amanunt - obiect sau fragment in-sufletit, pe care il aduce in lumina camera, trebuie insa sa fie pentrua putea exista in maniera vizuala expresiva.

Re latia genetica dintre filme si picturd este abordata in acest sensde Marcel Martin, in capitolul intitulat "Spatiul" din lucrarea sa Lim-bajul cinematografiei: "Spatiul plastic reprezinta cel mai bine ceeace este astazi spatiul in film si e interesant de vazut cat de diferit afost rezolvata de-a lungul secolelor aceasta problema a raporturilorspatiu-timp."4

Coexistenta spatiald a doua temporalitati diferite, dar care se situeazape acelasi plan al realitatii dramatice ca reprezentand simultan sau repre-zentand realistic spaliul ce pare uneori lipsit de contururi se exprima prinunghiuri i obsesie a viziunii sau, dimpotriva, pintr-o puritate ce se in-trezare§te in spatele formelor.

M. Martin observa, in finalul capitolului, ca "cinematograful este,in primul rand, o arta a timpului, pentru cà aceasta coordonata estecea dintai sesizabila in orice demers de percepere a filmului."5 Aso-cierile demonstrative ce urmeaza se vor clarifica astfel: "Arhitectura

sculptura nu se definesc prin spatiul in care îi desfasoara formele,iar volumul kr, desi ocupa un anumit spatiu, nu este conceput ca unspatiu ci ca o masa apasatoare i impenetrabila; exista o complemen-taritate dialectica intre spatiul-receptacul pe de o parte, iar pe de altdparte spatiul-forma (cel dintai este material si "deschis", cel de-aldoilea estetic i "inchis").6

' Ibidem, p. 259:' Marcel Martin, Limbajul cinemalografieL Bucuretti, Editura Meridiane, 1983, p. 231.

Ibidem, p. 237. Subliniat in text.Ibidem, p. 246. Subliniat in text.

10

si

5

6

www.dacoromanica.ro

In cele din urma se contureaza concluzia ca filmul se defineste ca"o artei a spafiului" §i nu "in spatiu", precum arhitectura, sculptura,teatrul si dansul. In acest sens, rolul creator la nivel estetic pe care ilare filmul se impune de la sine, dat fiind &A "el creeazii un spatiu es-tetic absolut specific ".7 "Spatiul filmic este deci un spatiu viu, figu-rativ, tridimensional [...] §i totodatA o realitate static* asemeneacelui al picturii, sintetic, iar prin decupaj # montaj, condensat ca i

timpul",8 concluzioneazd M. Martin. Necesare unor localizari sauunor deplasdri in spatiu, elementele decorului sunt si ele capabile saconduca spectatorul inapoi sau inainte, in abisul sufletului sau al ce-rului, prin acele prezente, uneori discrete, ale obiectelor, prin sugestiisau proiectii ale imaginarului: o simpla vizualizare a unei strazi, ca-teva nume de firme sau indicii in gros-plan, sau fac din corelareaformei-decor cu cea a miscarii o geneza, in care matricea pasivä in-sufletitA de nelinistea creatoare de viata genereaza acel univers inedital operei.

Reusita lui Michelangelo Antonioni cu filmul Blow Up in 1966are ca important obiectiv o reformulare abstractA a unei realitAti con-crete, fotograful find explicit un medium permisiv pentru aceastaalchimie vizuald. Realitatea si remodelarea realului, artificiul, dublulsi inversarea pozitiilor reprezinta mai putin o simpla tehnica cat oars combinatoria a celor doul lumi rivale: vizibilul si invizibilul.Afinitatea creator-imagine poate realiza epifanii artistice, dar insta-bilitatea a ceea ce este vizibil e creatoare de noi experiente nu doarrelationand vazutul cu nevazutul. Aceastd manifestare a unei noi ex-periente in conduita de sorginte realista, deschide accesul spre nive-lul intelectual al reflexivitAtii printr-o sporire a datelor realuluiexistent si inexistent in ace1asi timp.

Dublul e fotografia sau redarea concretului fie si prin zona docu-mentului gäsit in real, fie prin zona cea mai pura, locul din care alte

7 Ibidem. p. 247. Subliniat in text.' Idem.

11

www.dacoromanica.ro

forme pot prinde mereu viata. Odata ce geneza i§i urmeazd cursulraurile de mi§care tind ate o altA stabilitate a originii. In fata unei noiimagini, cel care poate face un nou inceput e cel ce sta in fata ei, realulin sine îi camufleazd sensurile sau, altfel zis, le alimenteazd cu aceafireasca dezinvoltufa a fenomenului privirii spre ceva. A vedea saunu ceea ce se nume§te real este un aspect valorizant pe care il includeestetica lui Antonioni. A§ezat uneori intr-o paraleld cu Hitchcock, lacare a vedea inseanand a intelege chiar dacd in cele din urma bucuriacunoa§terii este dureroasd, Michelangelo Antonioni reflecteazA §i elprecum alti mari creatori de film asupra suprematiei unei perceptii cacea vizuala, ce devine capabild sa inalte sau sa coboare, captatoaregadar de energii launtrice §i cu un destin exceptional.

Cunoa§terea a ceea ce realul capteazA devine o aventura pe carefiecare ucenic trebuie sa o parcurga in felul sau, chiar dacd ramane in-singurat precum Thomas, care nu poate folosi in mod absolut, §i cu fi-nalitatea doritA, "tehnica" ce rdspunde contrar imperativului vointeiumane: fotografia marita face sa disparA concretul §i reinstaleazdenigma. Arta §i tehnica sau drama "imagine-arta" cum o reclamaAndré Bazin9 nu mai incearca teoretizari. In prezent, reprezentarea in-clude reflexivitate §i, mai ales, o mo§tenire ce nu poate fi refuzata,Meat realul se apropie obiectual in timp incarcand-se cu sensuri saudescarcandu-le cu generozitate epigonica, §ireata, umild §i räutacioasà.

Pictura §i plastica, idee §i cuvânt, arta filmului i§i exprima spe-cificul prin "forma." §i "sens" ambele brate ale ma§indriei miracu-loase ce face iluzia vizibilä incarcatd cu placerile mintii §i emotiasufletului. Solutiile plastice, compozitiile cadrelor §i expresivitateacostumelor traduc, in limbaj estetic, ideea de sincretism. Nu intam-plator un cunoscut regizor, Robert Bresson exprima tehnic §i non-retoric simbolul plastic in diverse manifestari, in contactul lui cu

"Ontologie de I' image photographique", in Qu'est-ce que c'est le cinema ?, Paris, Le Cerf,1982, p.I2.

12

www.dacoromanica.ro

realul §i magia printr-o litota: "panza alba', dreptunghiulard agdtatd peun perete",'° capabild sd cdnte, sd vorbeascd, sd Itasca' sub ochii no§trio lume i sentimente omene§ti mereu aceleai i intotdeauna altfel.

Mo§tenirea §i reformularea prin tehnicd a frumosului artistic ca-pdtd in cea de-a 7-a artA capacitatea de a reface modul de gdndire i

comunicare umand. Disputa unei duble geneze, picturd-fotografie,nu mai este relevantA in momentul in care valoarea culturald a dusmodemismul spre postmodernism. "Prin tehnica sa, cinematografulelibereazA omenescul dintr-un wc psihic", remarca Walter Benjaminin eseul sdu L'ffuvre d'art it l'ere de sa reproductibilite technique.

0 eroizare a cinematografului prin el insui, o includere in cloud'lumi, cea tehnicd *i cea esteticd, un breviar al reflexivitAtii secoluluinu mai putin o anticipare a unei noi imagini a viitoarei lumi, iatA cfitevadin varietatea filmelor oferite de generatia de azi celei mai cuceritoare,non§alante, populare, proteice forme de exprimare §i de creatie. Aglo-merat sau gol, tacut sau vibrant, dinamic sau letargic, spatiul selectatde aparatul de filmat rdmane o etemd legated cu lumea §i cum nimicnu exista din nimic, sd ne bucuram de cele ramase fiindcd a fost sdfie facute, §i le aducem la iveald cu smerenia celor care nu fac decksa le priveascd i poate, putin mdcar, sd le i inteleagd.

Dqi scrierile despre film i despre creatori celebri ai acestei artenu lipsesc, i nu de multe ori ne afldm in situatia, ingratd, de a repetamulte ce se §tiu sau s-au rostit deja in fel i fel de formuldri, neata0m unei modeste dar sperdm de folos initiative, aceea de a-iaduce la rampa zilei de azi pe cativa dintre scenografii romdni dealtddatd. Nume dragi celor care au ucenicit pe ldngd acqtia, numeimportante pentru cei care se initiazd in meseria aceasta, nume ce seuitä dar mAiestrii ce amdn.

Dorinta initiald de a le acorda un statut de vedetà printr-un fel demicro-monografie in care, date §i fapte de ordin afectiv i intim, per-

'° Robert Bresson, Notes sur le cinématographe, Paris, Gallimard, 1975, p. 32.

13

ti

www.dacoromanica.ro

sonal, sa poata aduce un plus de culoare acestor evocari, asadar oastfel de intentie nu am reusit sa o facem vie (pate pe ici pe colo citeceva vorbeste cu sufletul ttu doar cu stiloul). Speram insa sa facem cu-noscut un fragment din viata plina de pasiune creatoare a eroilor aces-tei carti, oricand deschise find portile spre alte aventuri, inspre tainelelor de tot felul. Pentru noi, acest studiu are valoare afectiva, fiindca afost dat sa apard din dragostea celor care iubesc arta si ii iubesc si pecei care la randul lor au facut ceva de folos pentru aceasta arta.

Am mai adauga si o timidd observatie (in multimea celor ce sepot ridica pe langa spusele si amintirile noastre si nu numai), sceno-grafia este o cale de a pasta echilibrul intre ce poate fi dezavuat ,

urat, ridiculizat, distrus, ironizat, si ce sta sigur, luminos si clar, in-daratnic cu ce are de spus si autoritar fata de orice conjunctura saudisputa. Scenografia, arta a subtilitatii efemere, a realitatii in irealulartei, ramane onesta si senind fiindca ttu se poate reprosa celor catevaelemente, ce fac posibila aparitia, ca ar fi vinovate, cd au participatla facerea lumii, dar de aici incepe povestea.

Scenografia raspunde unei nevoi intime de evadare din realitatein vederea existentei in planuri fictionale. Observatiile noastre, eva-zive si gradate, spun prea putin despre aceasta arta plina de maiestrieingenua, fragment al actului creator, care este arta maestrului-sce-nograf. Ea foreaza spiritual materia, si aceasta explorare se petrecenu atat in complexul act de cunoastere si descoperire, cat, mai cuseama, in cel al orchestrarii delicate, al focalizarii atator lumini or-bitoare, patrunzatoare, uneori violente ce emana dinspre opera, cre-ator, regizori, interpreti, caci totul trebuie sa manifeste vizual ideiincarnate in forme vii.

In plus, sensibilitatea contemporana obliga la o nuantare penna-nenta a propriei sensibilitati, caci pictorul, arhitectul, maestrul cere-moniei materiei trebuie sä fie suplu, agil, mereu tank in spirit,respingand vechiul pentru a putea aduce totusi un nou" care sa du-reze, sa constituie o replica de viata, reprezentand totodata si simplabucurie a inventarii, a fanteziei si a jocului.

14

www.dacoromanica.ro

Liant al cuvAntului cu gandul-idee, plasticianul i§i reprezintälumea interioard, epoca sa sau alte epoci, dar cu ochii vii ai modera-torului taciturn. El pArdse§te sanctuarul de altddatd, iese in stradA, inpiete, unde i§i impune personalitatea cu gentiletea celui ce ddruie§teculori, lumini, forme, armonie §i face posibild, tot mai mult, solutiaingemandrii unor compartimente altminteri greu de contopit: tehnicd,artA, creativitate.

Sociolog al cetatii ideale, el pune in centrul vital al spatiului ima-ginat, devenit real, subtilitatea §i emotia unei adancimi, precum §i oesteticd fara doctrine strivitoare, bagajul sdu find doar fantezia cre-atiei. Arhitectul-scenograf deseneazd forme, imbracd idei in hârtie co-loratA §i, calator in lumi a caror constructie e posibila doar prin gestultainic al directiei spre inainte (invatatura de la Marele Anonim),populeazA spatiul imaginat cu scari, mese, lampi, veselà, reviste, pe-reti §i ferestre deschise spre noi, cei care ghicim prin obiectele vorbi-toare ale unui cod al firescului, unde se ascunde acel "nu §tiu ce",ineditul unei noi trairi, bucuria unei stari, locul in care se intAmplamereu ceva. Prin acest fachir al elementelor, totul se ascunde pentrua putea fi mai gratios, mai amplu, mai profund dezvAluit.

De multe ori, spectacolul de film sau teatru aduce solutiisurprinzatoare pentru spectator, §i acest lucru devine posibil nu prinsimpla tramd sau prin imaginatia ordonatoare de lumi a regizorului,ci §i prin senzatia de existenta posibild, virtuald cum ne-am obi§nuitsa spunem in ultima vreme, intr-un spatiu §i intr-un timp de nicdieri,aduse anume la indemana noastrd.

Dar daci acestea sunt bucuriile spectatorului", ce facedecoratorul, pictor §i, de cele mai multe ori, arhitect, pentru a§teptatanoastrd bucurie? Credem cd i§i construie§te, initial pentru sine, stareade gratie prin care incepe numärAtoarea zilelor facerii"cu puterileomene§ti ale gnomului", pentru a aminti cum definea Caragiale, cumodestie §i resemnare, conditia artistului.

Apoi, sd nu uitAm cd se apeleaza la facultatile simturilor, momental inervarii care e departe de a fi un lucru simplu, find vorba de ochi,

15

www.dacoromanica.ro

de urechi, dar §i de o simfonie de senzatii ce cuceresc sau gocheazdprin acuratetea lor, cdci miza e de cele mai multe ori o placere mereudiferitA, niciodatà identicA cu precedenta.

Dacd vedem in alb-negru, ni se va sugera clarobscurul, dacdvedem colorat, ne va frapa culoarea i, nu de putine ori, un personajeste insotit de culoarea care il urmeazd precum un caine credincios,care urld, lard, iubqte prezenta celui ce o aratd lumii.

Dar personajul e gola fard o lume a lui §i, fapt pentru care seinalta castele i se caldtorqte pe maxi, sunt aduse la iveald case dinalte vremuri i sunt redescoperite foste mahalale, sträzi pitore§ti,cArciumi cu Vzif sau delicate alcovuri.

Artistul aspird spre o restituire sau o reformulare a spatiului reali, bun sau doar bunicel, textul este forat i vizitat bucatica cu bucati,

astfel Inc& sd poatA apärea, la semnalul §tiut, imaginea unitard, clard§i inteligent formati. Subspatiile sunt §i ele importante cdci, decupatedin spatiul principal, ele vorbesc prin analogii, prin anecdotici sauprintr-o evocare directa i captivanta.

Urmatoarea remara ne conduce spre sens, care este de multe orio deschidere panoramicA ce poate sufoca prin intensitatea cu carese dramatizeazr, pe and, in schimb, o simpli ferestruicdoglindqte adAncimi, deschide abisuri de necuprins.

Libertatea creatorului este imaginatia tradusfi in forme de contactvizual, de aceea nu e deloc surprinzAtor, dupd cum afirma unscenograf dintre cei evocati aici, sa vedem scenografia ca pe un jocal volumelor in spatiu". Astfel, experientele se transformd inexistente concrete, asimilabile, reproduse uneori ca dialog polifonic,alteori ca simple refaceri de tonalitAti (unde de obicei majorul devineminor).

Viziunea sincer naivd (despre care am vorbit relativ la bucoliculdin frescele manAstirilor moldovene sau la picturalul-teatralizat dinscenografia filmelor din anii '50-'60), il transportA pe spectator in-tr-un spatiu al refugiului sufletesc, iar candoarea lumii recreate astfel,cu accesoriile costumului §i ale pfinzelor, cu peretii i lämpile in

16

www.dacoromanica.ro

varietatea lor amprentata de timp, se adreseazd fard intermediar cuivrea sd o vadd §i nu o poate dispretuti, caci ea e artificiu sau realitatecu glas de muza.

Obiectele devin existentà incastratà in materie, iar armoniaformelor ii permite afectivitätii sd se simtd la ea acasd. Scenografii,ace§ti voiajori in spatiul dintre cloud lumi, cea a realului, pe care iladuc cu tot concretul ski in fictiune, §i cea a gandului, pe care iltransportà in real, pentru ca e nevoie de coerentd §i suport autenticpentru a se putea clädi ceva, a§adar ace§ti perspectivisti", nascutipentru a clddi viziuni §i a implini utopii, sunt prietenii tehnicii §i,indragostiti de fantasma frumosului, salveaza irealul din real Era sdrenunte la disputa cu cel dintfii, sau la favorurile celui din urmd.Taciturni, de obicei, de cele mai multe ori plini de umor, dar faddorinta de a ie§i prea mult in evidenta, ei dau cel mult cfitevainterviuri, dar chiar §i acelea invocând scuza, nejustificatd, a rezerveifatd de cuvânt. Ei se bucurd când realizeazd ceva palpabil, când aratdcd sensul poate sta in picioare, in zid §i piatrd, in ve§mânt §i obiect.

Riguro§i §i disciplinati, ei lasd detaliilor spatiu de existentä §i facdin elemente disparate o lume coerentd §i semnificativd. Scenografiiinventeald lumi posibile §i, uneori, fac accesibile spatiile de dincolo,ale universului S.F. sau ale Mortii. Ei fac gropi §i construiesc trasuripentru a se putea intui cdlätorii in con§tiinte §i cdderi in patimi, aduc§iruri de pomi infloriti §i cultivd ostroave de nuferi, sau, alteori, facun mic podet pe care il treci spre nicdieri.

Iubesc scdrile §i sträzile, blocurile §i bordelurile, muntele §imarea, mla§tina §i calu§eii, sunt indrAgostiti de obiectele feti§ alecopildriei lor §i ale tuturor, de baloane zburdtoare mari sau mici, detrenuri sau co§uri de voiaj, de biciclete §i aparate de tot felul, suntatenti la tablourile pe care le poartd in gdnd §i le aduc sd existeoarecum §i acolo, prin ei §i langd ei.

Ei fac spectacol §i trimit spre istoria spectacolului, nu uita deumbrelele ce proiecteaza fantomatic mistere sau jocuri, fac casutede tura' dulce §i palate de imperatori, aduc steaguri §i coifuri, §i

17

www.dacoromanica.ro

multe, multe necuvântatoare pe care, impreund cu echipa, sestraduiesc sd le facd sd ,joace".

Scenografii despre care am vorbit revin si ei, din caldtoria lorspre vesnicie, prin toate cele pe care le-am spus despre ei, si prinmulte altele care, dacd nu ar fi ...

Dar asta-i deja o altä poveste!

www.dacoromanica.ro

Capitolul 2

Digresiuni cu si Sri pasiuni

Actiunea de a restitui, dezavuata din start de cei tineri, calatorisinguratici, fara bagaje spre o alta patrie spirituala pe care poate o vorgasi in acel spirit universal al unei ere al carei dualism deconcerteazd- pragmatica $i virtuala in acela$i timp - ramane in cele din urma oaventura fard impact imediat $i fara scop in perspectivd. Se poateintreba, desigur, de ce e nevoie sa amintim de oameni departati de noi$i de timpuri pe care nu le putem privi decat cu manie". Nimic $inimeni nu cere lacrimi $i universurile umane sunt paralele prindefinitie. Cei tineri sunt indreptatiti sa nu arate rabdare iar cei maturi,sä nu mai aiba ragaz $i interes pentru astfel de sentimentale $ifastuoase memorii.

Ne-am prins in mirajul proustian al retrairii unor vieti $i nu amvrut sa facem din timpuri o secure de razboi (sunt altii care au facutasta si cu tot dreptul $i priceperea necesara unei actiuni majore $iesentiale). Pentru acest minimal evocativ, noi am refacut drumurispre un centru al inimii $i numai astfel poate fi explicat curajul, putinaventuros $i romantic prin perspectiva deschisa de o batalie pe careo dai cu timpul, dinainte pierduta dar mereu seducatoare.

Cei care se intorc pe locuri parasite $i pustiite sunt fericiti CAs-au intors $i goana spre inapoi" e mereu aceea$i, duioasa $itandrd, feroce $i imperativa, biblica $i romantica, mentald $iartistica.

19

www.dacoromanica.ro

Am revdzut filme clasate si präfuite, unele cel putin, am schitat,ordonat si aplicat, din fragmente de imagini si frânturi de gAnduri,minuscule universuri plastice prin care, poate ceva mai mult dee&pand in prezent, sd putem intelege ce are adunat in arhive printresiruri de morti si fosilizate instrumente de facut" arta, filmulromânesc de fictiune din perspectiva artei scenografice, creatie decele mai multe ori neglijatd sau adasugatä de obicei la coada unuiarticol sau la incheierea unui studiu critic.

Nu inseamnd nimic in cele din urmd, picaturi in furtunoasapeliculd a timpului, dar tristetea si entuziasmul celor care au dorit s'Ase scrie ate ceva si despre astfel de eforturi si trairi artistice ne-aumiscat ceva in suflet si am pornit o cdldtorie Mid' insotitor, cu unacompaniament direct din diapazonul viu al celuloidului degradat infel si chip.

Ne-am entuziasmat, nu de putine ori si nu am scris deat putine,prea putine despre oamenii ospitalieri cu artistii despre care amvorbit. Ne simtim vinovati fiindcd intotdeauna viata, cu micile simarile ei evenimente face posibila lumina intelegerii si bucuriaregasirii. E loc si de asta si alte gânduri vor gdsi drum spre lumina sivor transforma umbrele in chipuri vii si energii eterne. Pentru noi,imboldul traseului celor 5 lecturi a pdtruns din alte directii iarrecuperarile respective nu le-am dorit vindicative sau polemice.Traseul reculegerii si al gandului asupra unei cinematografiiromânesti ce-si refuzd statutul matern, tristetea datoratd de frondacelor vii si ageri de azi, abili creatori de frumos contemporan saunumai aspiranti spre cancelariile lui nenea Iancu, tot acest letargicsentiment de solitudine existentiala pe care il resimtim in planul vietiisi care s-a cuibdrit si in cel al artei, ne-a facut sa pornim spre inapoisi sd identificam, subiectiv desigur, ce poate fi imbarcat pe o modestasalupà a unui Noe contemporan.

Deceniul 1950 aduce pentru cinematogafia romaneascapostbelia orizontul tragic al insingurkii artistului si al aflärii unorsolutii pe care, fiecare dupd abilitdti inndscute sau create pentru

20

www.dacoromanica.ro

aparare, a stiut sa le transforme in pelicule adica sa faca film si saaducd idei de dureroasa amintire in zona pura si gratioasd a celei maitinere arte printr-un mariaj ce ultragia sensibilitatea spectatorilor sia celor ce se arataserd deja fascinati de solutiile ingenioase prin caretehnica se supunea muzei imaginii.

Un film precum In sat la noi, dupd o nuvela a lui Petru Dumitriu,se bucurd de o regie semnata de Jean Georgescu si Victor Iliu, fiindo drama ce vorbeste de segregare sociala si care, prin tezismul ideilorinfiltrate intr-un subiect traditionalist cu iubire si diferente sociale,distruge autenticul sentimentelor si omenescul relatiilor dincomunitatea fireasca a umanului. Totusi, filmul primeste premiulpentru cel mai bun scenariu regizoral la Karlovy Vary, in 1952, iarmeritele cineastilor sunt justificarea acestei aprecieri.

Vom selecta doar cateva dintre titlurile prin care cinematografiatimpului incearca sä faca ecranizari si adaptari fie dupa canoanelevremii, fie prin diverse subtilitati sau, mai bine zis, prin inovatii,uneori surprinzatoare ca rezonanta actuald dar, ca orice solutie cetine de arta, ingenioase (ce amintesc de retetele culinare cuinlocuitori") artificialitatea, devenitd poate cu timpul modalitate dereformulare artistica (remake nu lipsit de interes pentru un mereuazi," iar, la acel moment o aventurd ce trimite, in chip deexemplificare, la celebra secventa din Goana dupa aur, unde Chaplinfierbe ghetele si incepe sa le manance cu placerea unui fin cunoscatoral secretelor artei culinare).

Apar filme precum: Mitrea Cocor, dupd romanul departat chiar deautor de emotia densa a celorlalte scrieri de dinainte", Nepoliigornistului, i acesta dupd o nuvela de Cezar Petrescu, (in regia luiDinu Negreanu, cu Ovidiu Gologan la imagine, alaturi de W. Ott),Desfdprarea, Alarma in munfi, Pe thspunderea mea, Secretulcifrului, Vial(' nu land. Ne oprim aici din dorinta de a evidentia catevafilme prin care evocam pe scenografii din pentagonul amintirii.

Cei mai apropiati de perioada contemporand prin sansa unei1ongevit4 biologice si creatoare sunt Marcel Bogos si Constantin

21

www.dacoromanica.ro

Simionescu, ambii debutand in deceniile 1950-1960 ca si Liviu Popa0 Giulio Tincu dar, spre deosebire de acestia, Bogos si Simionescuregesc sd trdiascd si sd lucreze in scenografia de film pand in anii ceprecedd Revolutia din decembrie 1989 (Bogos) si, in strdindtate,chiar si dupd aceea, cum face Simionescu.

Moartea timpurie a primilor doi scenografi amintiti (Tincu, la 55de ani si Liviu Popa la 56 de ani, acesta din urmä in conditiile tragiceale cutremurului din 1977) a facut din spatiul de creatie un scurtpopas terestru ce nu a putut desdvarsi un posibil apogeu sau chiar oreformulare artistica' in conditiile unei sensibilitati revolute, mult maiputin rigida dar mai selectivd, se poate spune, deck aceea adeceniilor in care filmul romanesc a suferit si el de pe unna isterieipolitice.

Din anii 1970, dar mai cu seamd dupa ga-numitul moment alafirmArii unui grup de regizori cu o structurd morald si artisticaapropiatd de contemporaneitatea polivocationald si resurgentA (seataseazd sintagma de generatie iesitä din Apa ca un bivol negru,filmul-document poetic ce scoate un trio regizoral, Dan Pita, MirceaVeroiu si Stere Gulea, care transformd alegoricul si descriptivulfilmic in parabola si metaford revelatorie), gadar din acesti ani dematurizare si initiere in subtilele legi ale unui secol iritat de poncifesi hiperbole, se intfilnesc multi creatori ce fac in continuare &VAexigentelor contemporane, iar Bogos, precizdm, dd proba uneilongevitdti creatoare si, mai ales, a prezentei sale printre cei care,tineri fi ind, ggesc la maestru sugestii de atitudine in fata uneiprovocdri mereu noi care e creatia.

Sunt pretuite calitatile de pedagog, simtul echilibrului si dozareafind a umorului, precum si persistenta pe sugestie metaforia(paliere in 3 contacte cu tema utilizatA in Pe malul stiing al Dunciriialbastre). Dacd echipajul filmului se ordoneazd in generic intr-ofireascd afisare a etapelor de elaborare, scenariul, regia, imaginea,scenografia si costumele refac unitatea dintre scenariu, regizor siinterpreti, fiind o infiltrare in addncul invizibil al ideii si in forma

22

www.dacoromanica.ro

concreta a formuldrii vizuale, o patrundere in labirintul personajuluisi in personalitatea interpretului ce &à viata acestuia, asadar unicaosmoza dintre toate palierele de acces in continut si exprimareapalpabila a acestuia. Jocul ideilor ca ,joc al ielelor" cum formulametaforic si generic Camil Petrescu, poate fi, gandim noi, o formulade a exprima deopotriva plastic si reflexiv, intuitiv si rationalintalnirea esentiala dintre artistul plastician si echipa de filmarece-i va deveni familie.

Amintind de acesti scenografi romani, nu facem cleat saaccedem la rampa timpului prin care ei au trecut cu patima sineliniste, cu darul de a imblanzi materia si a face din ideiinsotitoarele atemporale ale perisabilului, un posibil acces al celorce nu i-au cunoscut spre zona lor de sacralitate creatia. Bogos,Oroveanu, Popa, Simionescu, Tincu nu sunt, in acest caz, numaiidentitati vremelnice, numele din carti si din genericul filmelor leasigura si in acest mod perenitatea.

Ne oprim la aceste observatii tandre si dureroase (suntem paredmereu sortiti sa fim promotorii unui nou inceput, pe care nu dupamultd vreme il putem si anula, se pare ca aceasta e o forma decreativitate de natura mitica), pentru a spune si noi ate filme inegalesi ate incercari usor desprinse din ceea ce se cheama arta suntmentionate in dictionarele de film pe care, cu energie si har al munciiutile si necesare, ni le-au pus la indemana cercetatori avizati(mentionam cateva titluri: Filmat in Romania. Un repertoriucinematografic de Bujor T. Ripeanu, colectia Universitatea Media,volumul 1, perioada 1911-1969, si Dictionarul filmului romanesc defictiune, intocmit de Centrul National al Cinematografiei si ArhivaNationala de filme, sub redactia lui Grid Modorcea precum siimportanta Istorie a filmului romiinesc semnata de Calin Caliman).

Firesc ar fi sa aducem in atentia iubitorilor de film romanesccateva momente pe care istoria nu le poate ignora, iar acesteevenimente de emotie si spectaculozitate stint evocabile prin cei careau facut posibila dainuirea sobra a acestei arte.

23

www.dacoromanica.ro

Scenografia si artistii plastici, arhitecti, pictori, sunt o parte intimlegatä de tot ce inseamnd un film si o echipd de filmare. Daca acestadevir nu mai poate fi sectionat si nici nu existi vreo ratiune pentruca lucrurile sä stea altfel, incercam sä facem mici analize pe taramulfragil, vulnerabil si in acelasi timp inviolabil al esteticii, la addpostde orice uzuri si urzeli de circumstant.a.

www.dacoromanica.ro

Capitolul 3

Pentagrama i personajele ei: cinci scenografi

Marcel Bogos -luminozitatea contrastelor i vizionarismul sobru

Considerat al treilea scenograf roman important, potrivit for-mulei mele subiective de apreciere, este - Ma rezerve - arhitectulMarcel Bogos. [...]

Membru ACIN din data de 30 decembrie 1963, Marcel Bogos(nascut la Tecuci, pe 28 august 1926) va fi omagiat de colegii debreasla cu diverse ocazii, iar in momentul decesului sau, survenit in2004, vor fi evocate in presa si in mediul de lucru al cinematografieiromanesti cateva momente din creatia sa.

Dupd un numar de ani, in care uitarea pare sa fi sters timpul incare acest scenograf a creat pentru filmul romanesc, ne aducem sinoi omagiul prin randurile scrise cu aceasta ocazie, cu bucuria uneirevederi.

Il evocam prin ceea ce ramane atasant pentru lectura noastrafilmica: forta de a extrage din real esenta eterna a ideii de frumos side bine, esentializarea ca solutie existential-estetica.

Marcel Bogos avea mult din talentul si inventivitatea spontana alui Liviu Popa si foarte mult din rigoarea draconica a lui GiulioTincu. A fost poate cel mai complet scenograf de film al cinemato-

25

www.dacoromanica.ro

grafiei românesti. A fost de aceea i scenograful cel mai des solicitat[.. .] Intr-o cinematografie dominatà de egolatrie, a fost unul dintrefoarte putinii artisti care s-au simtit moralmente datori sä creeze oscoald. Marcel Bogos a creat o scoald de scenografie. Multi dintrecei care au reusit sä se impund in aceastd profesie au trecut prin ate-lierul lui: Stefan Antonescu, Radu CAlinescu, Virgil Moise, MargaMoldovan, Lucian Nicolau, Mihai Ionescu, Lari Ionescu, Doina Re-panovici, Mircea Onisorul. Cred Ca aproape toti debutantii de pandla 1990 au ucenicit la Bogos". Se spunea ca oricine ar vrea sà facdscenografie de film, ar trebui sa trend pe la Bogos." "

Am citat cu placere afirmatiile profesorului BATAsoiu; ele adundin cAteva rânduri valorizare i identificare, inscriu pe orbita calitatiinume ce se impun si in acest mod, si mai ales face, literar si artistic,profesional si moral un portret pe care nu-1 putem suplini dee& cuvagi notatii de impresie i apreciere. Nu intentionam sd facem laudedar este adevdrat cd autenticitatea tine cu prisosinta loc oricAror for-muldri mai mult sau mai putin plastice. Vom selecta (pentru argu-mentul adus, autenticul i concretul informatiei) alte indicii despreomul i arhitectul scenograf Bogos pe care fie si subiectiva Istorie...a domnului BAlAsoiu nu e mai putin importanta pentru scenografianoastrA ca document si sursd afectivd i profesionald de intelegere ascenografiei ca artä i sintezd de formule plastice. Din economie despatiu (in sens literal si nu numai) lasd fragmentele evocative sd vor-beasca, selective dar farA sã intervenim in prelucrarea sensului, dindorinta de a nu trunchia informatiile, lasand ca analizele noastre sãaducd dupd aceea", prin diversitatea stilului o rulotA cu lecturi fil-mice nu mai putin subiective.

Dacl Pcidurea spdnzuratilor i Valurile Dundrii sunt emblemelelui Tincu, iar Ciulinii Bfirfiganului i Pasárea furtunii, aldturi de

Dodu BãMoiu, 0 mica istorie a seenografiei ronuine.yti de film, Bucuresti, Editura Coresi, p.79.

26

'L

www.dacoromanica.ro

ecranizarile din Caragiale, fac posibila intalnirea cu Liviu Popa, laselectia pe care o putem ordona cronologic cand vorbim despreMarcel Bogos, sunt mai multe solutii pentru aceea§i problema, ceaa valorii §i cea, complementara, a stilului reprezentativ ca indiciu devocatie in arta reprezentarii plastice a existentei umane in filmulromanesc de fictiune inainte de 1989.

Creator prolific i consecvent cu solutiile pe care le dramuiqtecu circumspectie §i migaloasd solicitare, Bogos este prezent cu ovarietate de solutii prin filme de spionaj precum Secretul cifrului,din 1959, comedii precum Post-restant, din 1961, filme pentru copiica, de pilda, Sub cupola albastrii, din 1962, sau in imediat urmatorulfilm Codin, ecranizare a romanului Copildria lui Adrian Zografi dePanait Istrati.

In Codin, o melodrama sensibila, in care reconstituirea realist-poeticd a atmosferei de epoca joaca un rol esential, Marcel Bogosavea in sfarit prilejul sa se desfa§oare in decoruri ample, atat ininterior cat i in exterior: reconstituirea portului Braila, uliteleBrailitei, interioarele saracacioase, atmosfera levantind a uneitaverne. Cadrele sunt bogate compozitional, locurile de filmare

I ninedite. parantezd fie spus, Bogos era un mare plimbaret". Bateain lung §i in lat tara - Romania, acest imens platou de filmare", cumspunea un producdtor american. De fiecare data and noi, cei tineri,eram in cautarea unei locatii", cum se spune acum (cred a Bogoss-ar zvarcoli in mormant daca ar auzi acest termen) - maestrul era onesfar§ita sursa de informatii, de consultare."

Trei ani mai tarziu, in viata cinematografiei romane intervineun alt eveniment care, pentru realizatori, producatori , executanti, vafi o §coald ce va marca evolutia noastra ulterioard: René Clairhotara§te sa realizeze in Romania Serbii rile galante, o chintesenta aprincipiilor estetice ale maestrului [...] cantec de lebada a lui RenéClair L.].

Costumele i decorul evoca elemente ale modei secolului alXVIII-lea, al luminilor, intr-o tard imaginard in care actiunea se

27

www.dacoromanica.ro

intrepatrunde cu un razboi al dantelelor, un joc §i un spectacol".Observatia de mai sus aduce o aura de eleganta §i un gust pentru

un decorativ baroc, elaborat §i sofisticat nu atat pe ornamental catpe minutios i cizelat. La acest film Bogos a lucrat alaturi de unreputat scenograf francez, Georges Wakhevitch, iar decorul construitpe malul lacului Buftea a rasfrant gustul rafinat §i stilul impresiei casuport al actiunii pe care filmul transmite, in registrul parodic, ideeade spatiu conventional, decor de teatru, asocierile §i contrastele fiindsolutionate scenografic.

0 labirinticd lume reformulata plastic, castele, gradini, fortareatacu functie decorativa sunt formule plastice ce servesc actiunii de tipbufonada i transformd grandoarea in derizoriu. Se spune Ca aceastaträsatura deprinsa" de Marcel Bogos de la legendarul Wakhevitch,anume barocizarea cadrului", va defini un stil ce nu poate fi separatde scenografia de film i de momentele ulterioare ale evolutieiacesteia. A§a se pot intelege §i celelalte solicitante decoruri, de oinventivitate de anvergurd §i de o admirabila ambianta de epoca saude gen, precum cel din Horea, film recompensat cu premiul ACIN,sau reconstituirile Bucure§tiului interbelic din filmele semnate deBogos sub regia lui Sergiu Nicolaescu: Ultimul cartuy, 1973, Uncomisar acuzà, 1974, Revan.ya, 1978.

Daca aceste combinatii inventive de lux al detalierii §i

reconstructie pitoreasca prin care filme diverse ca gen §i viziuniregizorale pot fi grupate sub marca Bogos", daci filmele de amplarespiratie epica precum Plecarea Vlayinilor §i Intoarcerea Vla.yinilor(1982-1983), poarta aceea§i amprenta de ordine spatiala §i dispunerea constructului plastic cu pelicule de genul Intoarcerea lui Magelan(al regizoarei debutante Cristina Nicolae, 1974) sau filmele de capfii spada semnate de Dinu Cocea, Rdpirea fecioarelor §i Razbunarea

haiducilor sunt posibil de vazut sub aceea§i partiturd scenograficacu, de exemplu, Atunci i-am condamnat pe toil la moarte (1972),asta se explicd, credem noi, prin cultul unui travaliu de excelenta incare nu efortul §i nici recompensa nu reprezentau miza aruncarii cu

28

www.dacoromanica.ro

capul inainte *i intrarii in adancuri, poate fara sa *tii sa inoti, cat, sepoate spune, deliciul de a face din castelele de nisip spatii de sugestiedurabila. A da greutate efemerului e o magie *i o tehnica *i, poatecel mai util exemplu, in acest caz ar fi acea celebra colaborare a unuicreator de castele *i case tarane*ti de sat arhetipal cu, nici mai multnici mai putin, cel mai fantast dintre creatorii de film romani insensul originalitatii *i ineditului expresiei filmice, Ion Popescu Gopo.

In Pasi spre lima (1963), un film de SF, in care eroicul *i fanteziase reformuleazd prin mirajul unor solutii filmice *i inventia semariaza cu romantismul de avangarda, Marcel Bogos inventeaza",improvizeaza", construie*te fictiuni", dar *i obiecte de recuzita aleimaginarului cu aceea*i fabrica de sugestii de anvergura plastic-estetica cu care face accesibile delicatesele" in comedia satirica demoravuri din 1963, Politicii si delicatese (in regia lui HaralambieBoros).

Cu acest divers *i solid ca finalitate itinerar creator, arhitectulscenograf Marcel Bogos face Foala de scenografie" *i aduce,printr-o diversitate de solutii, tehnici de aplicatie practica *i expresieestetica, un prag de rang in scenografia de film intre 1959, anul incare debuteaza in meserie cu filmul Secretul cifrului *i anii din finalulcarierei 1980-1987, and aduce ultimele retupri intr-o indelungata*i perseverenta calatorie terestra.

Despre arhitectul-scenograf Marcel Bogos toata lumea carevorbe*te de el spune in primul rand ceva simplu, aproape firesc prinomenescul observatiei dar emotionant prin mi*carea sufleteasca pecare o starne*te: casa maestrului era But lea, studioul pe care il deschi-dea *i-1 inchidea in fiecare zi. Aici *i-a aflat perechea (pe arhitectaRodica Savin care-i era asistenta), aici era *tiut pentru pedanteria,minutiozitatea *i precizia prin care impresiona *i speria pe cei carenu aveau ce cauta pe acolo fiindca nu iubeau munca.

Atunci cand un regizor il solicita, cu el incepea echipa sa se for-meze *i, nu de putine ori, diversitatea acestor partituri sta marturie afanteziei creatoare dar *i a unitatii de viziune, stil *i compozitie pe

29

www.dacoromanica.ro

care le oferea maestrul - de la colaborarile cu regizori precum MirceaDragan, Mircea Mure§an, la dialogul de superba fluenta i candoarepe care 1-a deschis colaborarea cu Ion Popescu Gopo in Prz 51 sprelund i Comedie fantasticci, de la coproductii romano-Eranceze, pen-tru Codin (regizor Henri Colpi), i la Serbiirile galante (regizor RenéClair i alaturi de scenograful Georges Wakhevitch de la care Bogosramane cu o deprindere marcanta pentru scenografia noastra de filmbarocizarea cadrului").

Creator de atmosferd, realizator de spatialitate realista, telurica§i vizionar al unei posibile lumi a sufletului i al misterului cosmic,toate asociate prin compozitii savante sau simple §i nuantate, Bogosface arhitectura §i plastica vizuala, detaliu i panoramare ramificatd,intimitate biologicd §i sociala prin pozitia obiectelor in spatiul facut,gasit i gandit cu suplete §i fantezie.

Amintim de ulitele Brailei, de cartierul sordid dar cu puls §i mis-ter levantin din filmul Codin (1963, costume de Ileana Oroveanu), deor4elul transilvanean de granita in anii de inceput ai regimului co-munist, in filmul Striiinul, la care colaboreazd cu Guta Stirbu, de so-licitanta ambianta aristocratica din filmul Rciscoala, in caremobilierul §i recuzita (oglinzile din camera Nadinei, furcile §imasutele tdrangti) sunt surse plastice de mobilitate de idei i energiespirituald ce indeparteaza dogmatismul ideologic al peliculei, atat inaceasta cat §i in celelalte pe care le-am amintit, fiindca, in lipsa cu-vantului, manipulat de ideologia vremii, plasticianul poate sa ex-prime fara teamd ceea ce ramane de vazut §i inteles ca esenta aomenescului vietii.

Colaborarea cu regizorul Mircea Murepn la o serie de filme detipul ecranizari, Baltagul (1969), Ion blestemul pameintului, bles-temul iubirii (1980), dar i la filme cu identitate de scenariu i corn-pozitie precum Horea (1984), recompensat cu premiul ACIN, laMaria 51 marea (1988), exprima, se poate spune, existenta unei vir-tuozitati creatoare ce face §coald, a unui stil ce face din scenografieo dublare de tip intensiv a discursului propriu-zis oferit de peliculd.

30

www.dacoromanica.ro

Creatorii de §coald §i meseria§ii-arti§ti-scenografi sunt poate, 0 cazulMarcel Bogos e o evidenta in acest sens, o punte de acces spre un tre-cut pe cale de a-I transforma in vale a plangerii, infern al vietii §ipurgatoriu al artei, clack pe ici pe colo ate o imagine sau un decor,cfite un costum sau un actor nu ar fi rezistat dezavudrii 0 nimicitoareicruzimi a timpului §i a judecatorului-om.

Poezia spatiului 0 dinamismul imagine-sugestie plastica ne oferdprilejul unor lecturi filmice de recuperare esteticd a arhitectului-sce-nograf Marcel Bogos. Din unghiuri vizuale comune privirii din in-terior" 0 perspectivei plastice din exterior", scenografia lui Bogosaduce filmului românesc de fictiune din anii '70-'80 o notA severd,sobrd, articulatd pe un stil organic, lapidar §i litotic. Nu de putine ori,pelicula, marcatA de propria ei existentd in istorie, i§i reformuleazdideile peste timp prin chiar ceea ce nu se uzeazd ideologic sau moral

imaginea, decorul, plastica, acel joc al formei, culorii, liniaturii 0volumelor. Marca maestrului Marcel Bogos este dimensiunea sim-bolicd §i afectivd, aleasä in functie de viziunea regizorala, care larândul ei e atrasd de tema, de subiectul filmului, de impactul acestuiala public, fie el 0 cel de odinioard.

Pentru cfiteva dintre aceste filme, spatiul sacrului românesc i§idefine§te o arhitecturd ideald din punct de vedere estetic prin impor-tanta datA de arhitectul-scenograf concretului. Stilizat insd pe margi-nea verosimilului, drumul spre pictural, nu spre decorativ, e urmaritde Bogos ca un drum ce duce spre mit/baladesc/ancestral, deoarecealegerea tonului gray 0 a registrului inalt, intipare§te in pelicula oretoricd ce i§i pierde din desuetudine pentru faptul cd decorul 0 ima-ginea vorbesc in alt grai dee& cel al cuvintelor, tributare ideologiei.

Pe langä aceastA dimensiune a plasticii bogosiene putem aldtura§i alte tentatii care vizeazd aventurosul, spectaculosul, incat filmelesemnate cu decorul Marcel Bogos (Horea, Ion, Atunci i-am condam-nat pe toti la moarte, Ncipasta, Intoarcerea lui Magellan, Codin, Uncomisar acuzil) se aldturd in mod organic prin chiar amprenta oferitide arhitectul-scenograf.

31

www.dacoromanica.ro

Pe baza acestor recurente stilistice putem si noi indrazni sd reor-ganizAm valoric aspecte ale filmului romAnesc de fictiune din anii'60-'80, perioadd ce marcheazd o trecere spre modernitate. Nu tre-buie uitatA inventivitatea plastica, emotia esteticd oferitd de imagine,de cadru, de lumind, de personaj. Nu uitAm insd sd traim candoareaunui timp al incercdrilor de clasicizare a cinematografiei romAnesti,eforturi uitate in prezent sau trecute sub acere. A vorbi despreaceastä fatä mereu mutd, dar pe care valul timpului nu o macina,asadar despre decorul de film, inseamnd in intentia acestei evocari sdintelegem si noi, cei de azi, gandurile celor ce sunt intrati in istoriacinematografiei noastre, un loc de unde se poate contempla chipul te-restru al vesniciei, creatia.

Horea si epopeea misionarismului

Marcel Bogos realizeazd decorurile acestui film (Horea, 1983)aldturi de regizorul Mircea Muresan, exprimând in mod substantialideea filmului prin eleganta sa mizanscend, intr-o stilisticd realistdcu turnuri totusi meditative, reflexive. Ideea filmului (omul infata unui destin pe care il citeste si reface dupd legile nescrise alevietii, cugetärii si sufletului) e marcatà plastic prin stilul incon-fundabil al lui Marcel Bogos. Castelul imperial isi impune masi-vitatea strivitoare din prima clipa, semn al grandorii, alaturi deimagini de tip emblemd: leul de piatrd, vulturul, portretul imperial,litote filmice prezente chiar din incipientul enuntiativ al peliculei.Arhitectul reface o lume capabild sa vorbeascd prin materialitateaei: gratiile dantelate. Eleganta de stampd a imaginilor, dar mai alesacel spatiu gol ce reprezintd un fel de etuvd a momentelor drama-tice ulterioare (Horea in coltul umbros al marelui salon, cu nobi-limea transilvand in lateralele cadrului) - asadar decorul-salondeschide si inchide o poveste, incdt spatiul devine timp, istorie, sicomunica secret si cu alte cadre, de exemplu cu cele ale castelelorpustiite.

32

www.dacoromanica.ro

Pictorul scenograf imprimd sensul filmului prin aldturarea realuluiunei stilizari a acestuia. De exemplu, el juxtapune omul portretuluisau, plasat deasupra, sugerand astfel relatia om-personaj. La acestease adaugfi si alte elemente prin care se manifestA rolul functional algraficii in sublinierea miscarilor de aparat si mizanscenei. Contrastelenu creeazd ideologie, lumea de dincolo de poarta imperiald (amorsdelocventA) exista si prin jocul flacdrilor in noapte, vocatia mitologi-zantA a creatorului-regizor reformulAnd plastic imaginea astfel incatspatiul existA doar pentru a vorbi despre oameni si faptele lor.

Vizut statuar Inca din planurile de inceput, Horea, cu simplitateaasceticd a chipului, cuvAntului si gesticii este sustinut si de planuldecorului (predominant exterior-natural), care subliniazd astfel par-titura eroului baladesc. Focurile de care aminteam exprimd in acelasitimp si planul revoltei dar si mitul prometeic, cel al intelepciunii sidragostei de oameni. In final, planurile sunt unite in imaginea paielorincendiate, rostogolite la vale, simbol al distrugerii parjolitoare, darsi rug aprins care i se arata de pe inaltimi celui care a inteles ce tre-buie sd spund celorlalti (aluzie, desigur, biblicA). Filmul este construitpe infruntarea lumilor. Dar evocarea nu are doar un sens istoricizat,ci are rostul de a face si apard o lume arhaic taraneasca, cu haiducice ies din ape ca intr-un botez al aducerii-aminte, cu case taranestiimputinate pentru a fi identificate ca esente ale vietii taranilor.

Arhitectura filmului vorbeste si ea de aceste lumi paralele; sec-vente antologice precum cea a pedepsirii nobilimii cu iobagia si re-botezarea acestora intru saracie sunt tdieturi plastice in care obiecteletin loc de explicatii si reprezinti conexiuni la o lume mitici (izgoni-rea din paradisul luxului, din lumea artificiald pentru a ajunge in ceanaturald).

Fragmentarea si elipsa din planul narativ sunt urmArite in planulplastic prin imagini-simbol: cele trei spanzuratori de la marginea dru-mului, roata de caruta ce sugereazd viitoarea roatà a mortii, liniilefrânte sau permanenta privire dinspre si de dupd drugii de fier, repre-zintA un suport al ideii devenite materie. Discret vorbitoare, vie insd

33

www.dacoromanica.ro

§i cu o simplitate ce nu admite retu§uri, constructia cadrului amenajatde interior rdspunde celui natural prin contrast de la ordinea §igoliciunea marcatA de un fast lipsit de sens dar identificabil pe plansocial §i uman, la poezia naturii cu ton de elegie. Fiecare dintre celecloud lumi, interioard §i exterioard, i§i gase§te corespondente in frag-mente-obiecte, care traverseazA intregul film ca laitmotive. De exem-plu, covorul ro§u §i pendula, prin culoare §i sugestie sonord, exprimalumea in desfacere, spatial §i temporal. Un element exterior precumcasa taraneasca sfioasd §i micutA i§i gAse§te recurente in grota, in as-cunzi§ esente ale existentei umane. Poetizarea se face in registrulinalt, sustinut prin expresivitatea vizuald data' de unghiulatie, decor.Prins intre cele douA gratii, Horea este prins de fapt intr-o capcand adestinului, iar imaginea, "desenul", in corespondentd cu ideea, iiimortalizeald existenta superioard §i enigmaticd.

Bogos folose§te elementele naturii in concentrarea ideii de spatiuvital: focul, apa, pamantul. Fiecare dintre ele i§i gase§te rostul inscrierea pove§tii, arta find cea care dd unitate vietii. Nu inamplator,imaginile-stampd se suprapun cu cele ale realitatii, incat asistam lao expresie evocatoare in care imaginatia §i tehnica i§i faspund.

In C'odin (1963), in decorurile arhitectului Bogos citim de faptimaginea patimilor inchise in lumea labirinticã a sufletului, ca §i inlumea concretA a ora§ului de inceput de secol XX. Poeticul evocdriise realizeazi printr-o povestire pe dublu plan, in prezentulpovestitorului matur §i in trecutul memorat de acesta. Acesta scoatedin valul amintirilor o lume pe care nu o poate uita, cAci il leagd deacest spatiu al cartierului Comorofca, o mahala a Brailei, nu amintiripitore§ti, ci o drama', o legAturd de prietenie, pe care nu o poate lasadeoparte. Fara ostentatie, arhitectura scenografului Bogos incarcdspatiul cu energie vitald, sugerand acel miraculos al vietii §i al mortiice-si dau intAlnire in fiecare clipa; spectatorul este captat in aceastalume ce vorbe§te prin obiectele ei. De exemplu, o camp cu vechituricoboard drumul §erpuit spre sArAcie, fantomd a ve§nicei cAlAtorii,asociatA §i cu un vehicul al mortii, ea secondând inch' din primul

34

www.dacoromanica.ro

cadru drama filmului. A§adar, imaginile filmului sunt construite peun spatiu al existentei larvare, primitive, din care nu lipse§te specta-culosul vietii.

Ecranizarea dupd romanul lui Panait Istrati pästreazd o anumitAautenticitate (personajul narator i*i pastreazd numele de Adrian) §ialdturd acestei cuvântari nostalgice expresia rigidd a unui mediu deviatä in care säräcia hdituie§te omenescul, addncindu-1 cu insistentAin instinctual, in lumea patimilor dezlantuite. Regizorul filmului,Henri Colpi, a sesizat, desigur, singularitatea personajului Codin, in-cercând sd impund o anumitä zon5 de coerenta faptelor care il incri-mineazd. Arhitectura sustine aceastA idee printr-o anumitA selectie aspatiilor simbolice in care e inrämat protagonistul, intr-o diversitatede atitudini, de relatii, el luAnd intotdeauna in stApanire lumea in carese afld.

Amintim in acest sens carciuma Anghelinei, loc al placerilor §i alretragerii in sine, in care ospatul frugal ocupd obiectivul prin dimen-siunea impresionana a sticlei cu yin, fireascd pentru masivitateaeroului. Tot in acest spatiu spre care se intoarce memoria naratoru-lui-scriitor matur se inscriu §i alte incidente conflictuale. Ele stintzdrite prin fereastra dreptunghiulard ce lasd sd patruncla privirile is-coditoare ale copiilor, sau prin u§a de dincolo de care evenimentelenAvAlesc inspre Codin.

Genericul, de altfel, surprinde grafica numelui personajuluiintr-o pentagramd astrald, simbol al exceptionalitAtii. Si in acest film,semnat scenografic de Marcel Bogos, se poate vorbi de o unitatecompozitionala axatA, nu de putine ori, mai degrabd pe "viata" obiec-telor insufletite decat pe logica textului filmic. Aici putem aminti depatul copilului, cu pozitia lui strategicd de lânga mica fereastrA cugratii (loc izolat de lumea din afard, având acea intimitate grijulieddruitA de dragostea mamei), cu pernele lui brodate, cu carpeta dedeasupra capului. Dar, in ciuda acestei iubiri ostentative, filtrate infiecare colt al imaginii, Adrian dore§te sa zboare "dincolo" de gratii,sd cunoascd viata, lucru care se va realiza concret in film.

35

www.dacoromanica.ro

Iata cum simpla amplasare in spatiul unui decor amenajat oferddeschidere spre cloud lumi, cea a protectiei materne si cea a libertatii:a mizeriei, a viciului. Mahalaua capatand consistenta unei lumi insine. Mai mult chiar, arhitectura filmului ofera diversitate, aglome-rare balcanica, spatial fiind un exponent al relatiilor dintre oameni.Ea decodifica sufletul si destinul personajelor. Iata de ce curtea incare vietuiesc, una langa alta, familiile sarace, sugereazd acel spatiustramtorat, inchistat, in care sentimentele nu-si pot elibera viguroa-sele puteri magice. Totusi, lumea ingusta este capabild de animozitatesi ura. Iar contraponderea filmicd intre iubire si ura capdtd pregnantaplastica prin acea vecinatate a mamei cu fiul (Codin si mama sa),legati printr-o dusmanie inexplicabild.

In afara acestor sugestii plastice sustinute pe tot parcursul filmu-lui, prin intoarceri permanente la locul evenimentelor ce se vor aglo-mera in directia tragicului, asistam si la alte descinderi, spre altespatii echivalente cu sperante, iubiri, dezamdgiri. Iata pddurea stra-nie, de o frumusete regala, sau acel ostrov-paradis al crinilor, al ar-borilor seculari unde se leagd fratia de cruce dintre Codin sicopilul Adrian. Acestea sunt zone de cunoastere a naturii umane, infragilitatea si violenta ei, dar mai ales in dorinta ei de iubire, de pu-ritate.

Niciun cadru nu este lipsit de eleganta, nimic nu dilueaza fortaevocatoare a unit:Atli de stil: casele aglomerate cu geamlacuri, cori-doare, pasarele, de unde pleaca mama si fiul spre un cartier mai sdrac,reflecta inghesuiala unor existente mizere. Teatralitatea se justifiednu doar prin incident, ci si prin acest carrefour dramatizat al vietilortuturor. Liantul uman cere tandrete si cauta salvarea de la distrugeresi moarte. De aceea decoratorul-scenograf isi pune la dipozitie in-ventiviatea pentru a vorbi despre oameni, despre sufletele lor prinexistenta lor concreta in spatiu. Este antologica imaginea secventialaa portului de la Dundre cu acei docheri cu sacii-gluga in cap, in mer-sul lor sisific pe puntea in forma de cruce, imagine completata deprezenta cailor linistiti, cu botul in traiste.

36

www.dacoromanica.ro

Ace legi efecte dramatizate sunt utilizate de Marcel Bogos i pen-tru punctarea lumii interioare a eroilor. In care ambiguitatea reactiilor

atitudinilor concentreazd de fapt forta pasiunilor: urd i iubire,rdzbunare i sperantd, viata i moarte.

Prin scenografie, "ochiul" camerei scormone§te in spatiul populatde oameni-victime, urmdriti de necrut.d.toarea imagine a cdrutei ceadund cadavrele rdpuse de ciumd. Cearpfurile albe intinse de Zoitala uscat voal de puritate i tAcere solemnd nu pot insd acoperiferocitatea, neindurarea omului fatd de semenul sdu. Tradareardzbunarea fiind infati§ate ca fapte nude, fard a li se explica existentaaltfel decdt prin abisul sufletesc, ceea ce conduce la o concluzie dos-toievskiand, nimic nu se justified, totul este insd justificabil. Mamace toarnd ulei incins pe gdtul flului pentru a rAzbuna suferinta indu-raids imagine ce codified dragostea rdnita dar i asprimea sufletului

este vazutd in cadrul inchis, stramt, al unui bordei de vrdjitoare,scenograful avand perceptia unui infern existent in viata i in om.

Bogos Ii inscrie mesajul din nou in obiecte-simbol cu conotatiipicturale, precum mgina sanitard sau cdruta ce pleacd spre drumulinapoi, in care Codin va face aldtoria necesard inchiderii drumuluis5u. Nu recunogtem un org, nu participdm la viata palpitanta a aces-tuia, nu pitorescul este marca autorului, ci drama sentimentelor mal-tratate. Panoramat, orgul pare pietrificat. Holera este pedeapsainfemul in care urigul Codin, cel cu delicatete subtild dar i cu fe-rocitate nestdpanitd, pare a se intreba: "incotro sd fugim?". Intrebareainsd gase§te adevdratul rdspuns, filmul doar propune drumuri,inainte i inapoi spre spatiul inchis al colibei de stuf, in care dragos-tea invinge moartea (Codin o salveazd pe mama lui Adrian),printr-o magie sufleteascd. Robinsonada ii deformeazd contururile,incdt laitmotivul colibei se va transforma in final in amintitul bordeivrajitoresc in care dospesc miasmele infernului. RAmfin in amintireaspectatorului, aldtor in aceastA lume a adevdrului i a fictiunii, uneledin propunerile plastice oferite de scenograful Marcel Bogos. Mavoi referi, in final, doar la una dintre ele: puntea neterminatd ldngd

37

4i

nu-§i

si

www.dacoromanica.ro

care copilul il intalne§te prima oard pe uria.5u1 cu inima de copil inrditde destin punte ce sugereazd un nimb, o sperantä spre care se in-dreapta ochii lui Codin, dar care nuli gase§te sprijin pe celdlalt mal.

Atunci i-am condamnat pe toll la moarte (1972) §i Un comisaracuth (1973) compun, grape unui scenograf al rezonantelor afective§i unui regizor al wcului emotional, o fantezie in imagini. MarcelBogos era in plind maturitate creatoare §i gustase deja din victorie(dupd succesul din 1962, cu Codin).

Poate regizorul sd-1 fi stimulat spre gdsirea unei expresiiconcentrate a ideii filmului, sau poate decoratorul-arhitect sd-i fioferit regizorului ansa de a aduna o actiune palpitanta in jurul unuinucleu vizual esentializat, poate cei doi art4ti s-au indreptat unulcare altul in acela§i timp. Dar intrebdrile acestea nu fac obiectulacestei scrieri deocamdatd. Desigur, insd, stilul lui Bogos unifiedviziunile, clarified dialogurile care devin clepsidre ale imaginarului.Influentat prin asimilare i reformulare de clasicii cinea§ti dinEuropa (de la Eisenstein la Antonioni), intelegdnd importamaspiritului de sinteld, constructia spatiald a lui Marcel Bogos, in celecloud colabordri cu regizorul Sergiu Nicolaescu, rezumd estetic unspirit iritabil, capabil sa genereze o formd-cheie prin jocul spatiuluiinchis cu cel deschis, prin alternarea decorului amenajat cu celconstruit, totul ludnd parte la actiune.

Ca sd povesteascd, sd indice, sd cdlätoreascd, sd acuze, camera defilmat trebuie sd se opreascd pe obiecte §i sd identifice trasee.Enumerdm cdteva dintre acestea: imaginea crucifixului i acoridorului ce conduce spre centrul actiunii sugereald o lumebolnavk criminalk capabild mereu de a adduga noi victime; pentrucontrast, decorul acesta e aldturat imaginii scurtcircuitante, filmate inplein air-ul edmpului inedrcat de nelini§te §i solenmitate din Atuncii-am condamnat pe tofi la moarte.

Decorul creeazd atmosfera pdrjollitd pared de amenintdri stranii,vederi fulgurante §i adevdruri crude, crimk toate intr-o realitateaddncita in marea galbend a cdmpului de yard tomnaticd: imagini-

38

www.dacoromanica.ro

soc trec prin fata ochiului de filmat, selectate tocmai pentru cd suntatat de graitoare: un cal in galop, o secera, niste bocanci, chipul sfiosal florii- soarelui, apoi mortul, pistolul ascuns de copil in sari toateacestea sunt punctele de pomire ale unei naratiuni vizuale.

Construit pe dualitatea real-ireal, adevar-minciuna, spatiul filmicse dubleazd la rfindul lui pentru a ne explica cele cloud lumi: cea ailuziei, a visdrii ancorate uneori adânc in real, deoarece apartine uneilumi a trecutului trait de copilul-personaj alaturi de fratele sat'(ilegalistul ucis in timpul unei descinderi), si lumea intima, afectivaa imaginatiei, in care trdiesc uneori Ipu, nebunul satului si micul sauprieten, copilul. Poeticul isi face simtita existenta prin crearea acestorspatii imaginative: marea, ca metaford vizuald a infinitului sufletesc,alaturi de zidurile darâmate - marturii ale razboiului, care devM bazascenografica a imaginatiei, a jocului.

Exercitiile de stil scenografic, ca si decorul functional, seplaseazd intre enorm-excesiv si pitoresc-insignifiant, legdtura dintreele fiind contrapunctica. Contrapunctul imbina linii, culori si volume:sa ne amintim imaginea tevii de tun si a unditelor lui Itu, cameramediind contactul vizual cu aceste obiecte care exprimä cloud lumidiferite. De asemenea, spatiul exterior si camera inchisä in care areloc ceremonia vanzarii, la acea caricaturala cilia de Mina, sunt menitesa organizeze cele cloud spatii de viata, cel generos si cel meschin,prin asocieri vizuale sugestive.

Tot intr-o imagine-soc se ancoreazd scenariul, intr-un (sub)planmitico-biblic, in secventa cu pestele cel mare gigantic ca si inimalui Ipu nebunul - pe care acesta il imparte cu marinimie si prietenilorsi dusmanilor, in contrast cu imaginea curtii popii-invatator, undefierb sarmalele si unde se decapiteaza restul de sentimente umane, deiubire de aproapele. Artificialul si firescul sunt dozate, trecerea de lareal in fabulos, de la fals la ipocrizie fiind cronometrate plastic.

Prietenia dintre un adult (un paria social) si un copil temaexperimentata de Bogos si in Codin ii ofera arhitectuluiposibilitatea de a inventa, de a broda pe stilul sail preferat, de a

39

www.dacoromanica.ro

explora raportul fragment-intreg. Astfel, fictiunea se ascunde si inspatiul gol, si in culoare, si in lumina*, aci logica devine ilogicd demulte ori pentru ca doar jocul sd permità dreapta impartire alucrurilor. Motivul lumii pe dos, guliverizarea, satirizarea contactelorumane esentiale sunt bagate ca intr-o cutie a Pandorei in spatiulstfamt al unei camere in care se celebreazd un ceremonial infernal.Oglinda, ca obiect si efect stilistic al redarii toposului inversat, devineo marcd asemuitd cu ochii, peretele-ecran si mintea-amintire.

Filmele semnate de Sergiu Nicolaescu vorbesc despre o realitatece nu se lasd acoperita si ascunsd. Densitatea existentei e transmisd,dincolo de logos, prin draperii, ldmpi, usi, bibelouri, elemente aledecorului care redau un mediu de viatd dar si impun reflexivitateasupra acestuia. In acest film, primitivismul este agresiv, marcat deefecte sonore brutale, dar si de o vizualizare care corespunde uneiiesiri din spatiul strAmt al meschindriei (secventa in care Ipu sitovardsul lui compun mental o bdtdlie in care virtutea si strädaniamilitard au valoare).

Cdmpul ingustat si rdsfirat de ochii copilului martor laevenimente, tonalitatile de verde sters innegrit de lateralele indoliatesi militarizate inscriu un spatiu pe care il parcurgem ca pe o lumerecompusd, pentru cd nimic nu este intampldtor. Viata fragmentata infelii si sufletul franjurat se pot reface in planul imaginarului creator,unde irealul pare adevdrat. Aceastd idee prezentd in scenariul simizanscena filmului este redatd plastic de Marcel Bogos, care isiconstruieste lumea intre real si fictiv, intre tragic si comic, pentru adetasa, in final, extremele, unele de celelalte.

In Un comisar acuzii, un film cu actiune liniard, cu suspansemotional si narativ, spatiul impune o strica concretete. In acestregim auster, arhitectul-scenograf nu renuntd insd sd inventeze,muldnd firul naratiunii pe diversele interferente de imagine-culoare,prin care identified esenta personajelor. Astfel Tudor Moldovan, creatde Sergiu Nicolaescu in persoand, comisarul justitiar solitar sienigmatic prins intr-un mecanism ce striveste cu senindtate, este

40

www.dacoromanica.ro

incadrat in anumite game de culori, dintre care albastrul in asocierecu galbenul, culori ce inscriu evolutia personajului in douA planuri deexistenta complementare, intre ideal si amenintarea mortii. Mai multchiar, culoarea albastrd devine o patä de lumina identificatA intr-unobiect - plapuma cu care este invelit copilul -, laitmotiv cromatic cuincdraturd afectivd.

Ace lasi tip de exercitii coloristice capata valori expresioniste,uneori, precum rosul canapelelor plusate, ce exprimä crima siagresiunea, prezente in spatiul legionar.

Alteori, decoratorul marcheaza naratiunea filmicd printr-un altcod vizual. Filmul se deschide cu grilajul cu dantelaria sa greoaie siimpundtoare, asociat cu diversitatea portilor, simbol al lumiilabirintice a constrangerilor (lumea inchisorii); simetric, in ultimulcadru, exterior si complementar primului, e reconstituitd groapaPlumbuitei, unde va fi prins in capcand comisarul Moldovan. Aceastaridicaturd de lut si de gunoaie permite incadrarea protagonistuluiintre cloud focuri si strivirea lui ca intr-un camp de bAtAlie ce-i vaasigura o moarte exponentiald, caligrafiata, eroicd in simplitatea ei.

Pe aceeasi interferentä a lumilor diverse e construita povestea,iar Marcel Bogos transmite permanent ceva, fie chiar si prin golireaspatiului. Dar de cele mai multe ori el comunica prin obiectele-fetisale imaginarului ski grafic: ceasul, mobilierul, fierul mentionandpartea, iar nu intregul, din dorinta de a sugera in locul explicatiei.Pastrind canoanele genului, scenografia alege diversitatea, dar si dedata asta cu subtilitati: vapoarele cu coastele de fier pared strivescviata, constructiile in ruind permit escaladdri palpitante, strAzile suntticsite de firme - cu sonoritate pitoreascA (La Calul Balan",Parfumeria Georgeta" etc.)

CAderea pe scdrile restaurantului a celor doi legionari trimisisd-1 ucidd pe Moldovan e antologica si a rdmas un reper vizual nudoar pentru fanii nu putini regizorului, ci si pentru iubitoriicinematografului nostru clasic". Cadrul dimensioneazA plastic cloudatitudini, una de sus si una de jos, una tragicA si alta comicd.

41

www.dacoromanica.ro

Diversitatea spatiilor permite scenografului sa varieze solutiilepopularelor scene cu impuscaturi" (de exemplu, cea din spatiuloperei al teatrului Odeon, in realitate e o simpla forma' dedinamitare a suspansului).

Pictorul-scenograf Ii incearca si el expresivitatea, de multe oriexteriorul fi ind perceput/construit ca o frescd. Asa e decorul de iarndde la Sinaia, cu acel alb-gri perlat, naturd moarta ce stáruie elocventin memorie; asa sunt hipodromul, cu extravaganta sa sportiva in rosusi alb, tipografia, in care nimic nu pare a se dezvolta fiindca totul elimitat la obiectul central (tiparnita), cimitirul, a carui existentafilmicd se concentreaza spatial intre monumental si simplu. Toateacestea sunt echivalente plastice prin care camera de filmat reusestesã exprime spiritul filmului. A mentiona importanta unui cadrupictural i expresiv cu autonomie in cadrul filmului: tabloulautopsiei, evocator si dantesc, cu boltele sub care zac cadavrele, deo stilizare ce imbina albul hilar cu volumele deformate, loc al unoractiuni bizare redate esentialmente plastic. Deoarece fiecare cadrupoate beneficia de o ilustrare ce poarta amprenta stilului arhitectuluidecorator, ne multumim sã enumeram doar trei caracteristici aleesteticii lui Marcel Bogos reliefate in acest film: culoarea, incontraste violente sau expresivitati macabre; golirea si umplereaspatiilor de confruntare ce permit miscarea in cadru (si care ar puteafi numite spalit- matrice); i fragmentarea obiectelor, prin carecamera poate sa preia selectiv o parte pentru a exprima intregul.

Prin inventivitatea solutiilor narative, prin selectia cadrelorexterioare i prin reevaluarea lor plastica, scenografia Ii motiveazarolul intr-un film de actiune, ce ii propune sa stabileasca o relatieintre om i fata raului numita crima. Marcel Bogos face cu discretieaceastd WO de umbra a istoriei, inscrisa sub dictonul: totul e

totul e permis, nimic ttu e imposibil. Si gradul degeneralitate al meditatiei sale ii deschide creatia plastica, dincolo deorice conjunctura istorica, inspre universalitate.

42

tninciund,

www.dacoromanica.ro

Ion si glasurile

Mircea Muresan respecta formula verista a romanului rebrenianin ecranizarea romanului Ion. Universul uman e dirijat de strictaliniaritate a faptelor, iar universul material casa tärdneasca cuacareturile ei nu constituie un mod de a diferentia social.Frumusetea si bogatia apartin, in varianta filmica, unui cadru deexistenta asupra caruia omul intervine foarte putin (imagineaabundentei din curtile celor bogati nu impresioneaza prin opulenta).Casa taraneasca e transportatd, in viziunea scenografului, intr-unedenic stilizat in directia realismului, cu stergare albe si lavicerevrastate, cu blidare cuminti, si mai ales cu o fauna domesticaapropiata de om, unita cu existenta acestuia. (Se pare cd scenografuls-a inspirat din scena sinuciderii Anei in grajd, pentru a crea aceastamizanscena domestica.)

Mai importante sunt, ne spun Mircea Muresan si Marcel Bogos,legaturile sufletesti crispate, stranii in nefirescul lor, nu doar dintrebogatanii satului si ceilalti, ci si dintre rude, prieteni, iubiti sau logodnici.0 anume indiferenta, o urd mocnita, o revoltd tacit:a plutesc peste acestedenic, blestemat prin chiar imposibilitatea iubirii aproapelui.

Din nou asistam la o punctuatie vizuald a ideii, prin sugestiiplastice. Cateva cadre razlete de natura cu pomi infloriti, stingherisi razletiti, strecurate printre fragmentele de viata, vin sa indepartezeomul din lumea unde a fost lasat sa existe, sa-1 scoatd cu viclesugdin ea. Podetul firav pe care trece Ana, izvorasul unde Zenobia spalapruncul, sustin metaforic, vizual si plastic continutul de idei a cdruigreutate nu incape in cuvinte.

Natura e parte a vietii afective, ea povesteste faptele, leinregistreaza cadenta surda, cronometrata de succesiuneaanotimpurilor si a ritualurilor. Totul este atunci evaluat cu o privirelacoma: aglomerarea materialitatii, in policromia si greutatea ei,creeaza prin sugestie un personaj mut ce regizeaza, din umbra,sufletul fragil al omului.

43

www.dacoromanica.ro

Scenografia propune un spatiu al frumusetii devastate prinfapta necugetata sau indiferentà. Impresia de intrare §i ie§ire din el esustinuta prin cloud serii de elemente plastice: poarta satului cubolta §i podul de o realitate cople§itoare dar §i cu un aer atemporal

§i, in secventa mortii lui Ion, alaturi de moara, piiduricea cutacute mistere, spre care pleacd Savista, nebuna satului, parca lini§titabrusc de acest ultim mort ce incheie vartejul malefic in care s-auepuizat destinele. Rolul de Casandra i s-a epuizat, ea pare tristA darsatisfacuta de ordinea restabilitA.

Ploaia, noroiul, pamantul, manu§ile mortii, dar §i verdele crud alporumbului in care se adapostesc cei doi, prin§i in mrejele adulterului(dar inocenti in adevArul inimii), roata morii din gospodaria luiBulbuc ce strivqte trupuri §i ganduri prin sacadatul mecanismuluiorb sunt vedetele plastice ale filmului scenografic" semnat deMarcel Bogos.

Orawl ardelenesc de inceput de secol e prezent printr-o plasticace se ancoreaza in uman §i esential, lasand comentariul participativin surdind. Alaturi stau tabloul i omul, sala opacd §i intunecatA ajustitiei, variante ale piatetei de operetA, carul alegoric al tinerelorromance imagine mutilantä a umanului inghesuit in spatiulbutaforic al lumii.

Picturalul sustine prin cromatica plein-air-ului o anumefrumusete vetusta §i solemnd, pe care insu0 Rebreanu a trimis-oposteritatii, in descrierile lipsite de pitoresc, dar rascolitoare insimplitatea lor. Marcel Bogos, pus in fata unei capodopere literare,confruntat cu dificultatile ecranizarii unui roman-simbol alsensibilitatii nationale, simte nevoia clasicizeirii imaginii-film.

Nfipasta, o ecranizare a tensiunii tragice

Daca I. L. Caragiale s-a apropiat de lumea satului romanesc, nua fAcut acest gest nici ca un exercitiu de admiratie §i nici ca ocompensatie sau contrapondere la spatiul larvar al miticismului

44

www.dacoromanica.ro

citadin. E o paleta a nuantelor suflete§ti pe care acest spatiu le puteapune in scend sau e justa apreciere a unor trairi umaneabisale/patologice, pe care un mare scriitor nu le putea sterge dingandurile sale, ca §i curn nu 1-ar privi. E firesc sa placd mai putin §isd se erodeze in timp, poate, mai rapid fata de comicul tragic. Esteticvorbind, tema conditiei umane nu poate avea aceeasi putere deseductie in timp, mai ales intr-o epoca ce si-a pierdut patetismulcategorie care, mai putin adaptabila unei sensibilitati a indiferenteisenine, se usucd si imbdtrfineste.

Iatä o multime de posibile discutii despre textele grave, serioasein sensul categoriei dramaticului. Poate de aceea cele mai multeadaptdri si ecranizari ale operelor dramatice" (§i nu numaidecdtdramaturgice) caragialiene fac parte din filmotecd si rarele exceptiisunt, in reusitele memorabile, un mozaic in care zonele limitate,circumscrise comicului, fuzioneazd cu universul tragic.

Neipasta, singura drama caragialiand, nu este, in fond, oextravagantA de gust neao§-tardnesc si cu atat mai putin o exceptie dela unitatea uimitoare a operei. Tot de patima§ele ratiuni ale existenteila cote paroxistice e vorba, dar, spune maestrul, uneori se mai simoare din iubire sau din gre§eala, iar eroarea nu e mai putin macabrdin 1 Aprilie decfit in Nfipasta sau viceversa.

Pe acest considerent, spatiul tragic straluce§te cu dale deverosimilitate existentiala in ecranizarea dramei mentionate, inviziunea scenaristia si regizorald a unui artist ce a optat pentru uncaragialism abisal, de zguduitoare linearitate exemplard. Nit-Pasta, inviziunea lui Alexa Visarion, nu atinge straturile vietii anecdotice,näpasta constA in repetabilitatea unor erori umane ce nu trebuie sd fiecategorisite ca imorale, neautentice sau nefiresti si care, privite cuingaduinta omeneascd, adâncesc nefericirea pAnd la nivelul unuidestin asumat.

0 femeie voluntard, care schimbd soarta unor bArbati manuitifatidic de intAmplari ambigue ce ii mând spre instinctual, crimd,rdzbunare, o cobordre in destin ca in apele infernului, intelegerea

45

www.dacoromanica.ro

ispa§irii prin suferinta perpetua iata cateva sugestii ale lecturiiregizorale in filmul Ncipasta (1982).

Scenografia arhitectului Marcel Bogos are, in consonanta cuideea regizorala, sobrietatea §i acuratetea unor solutii de o plasticitatesobra *i simplificata, pand la teatralizarea modernd a spatiului gol.

Simplitatea vine din dorinta de a contura un spatiu al esentelor,de a sugera un sat ale carui coordonate sunt universale. Poate deaceea pamantul imensitate dureroasa in prima secventa i*iemand puterea misterioasa, ca instanta supraordonatoare a vietii, incontrast cu spatiul stramt in care oamenii 4i epuizeaza energia vitala,in frenezia sentimentelor (hora din ingusta sala a carciumii).

Desigur, de o rara expresivitate a dimensiunii §i formei, joc delinii, ecleraj i punctuatie grafica, este in primul rand hanul, casalocul infruntarii viilor cu mortii, cu gandurile i co§marele, cuadevarurile rostite sau doar banuite. Masa, centru al spatiului interior,are o functionalitate multipla loc al vegherii §i al disputei, alceremonialului sacru §i al euforiei senzuale. Decorul sugereazalabirintica patrundere in subteranele fiintei, in lateralele spatiului, inintunericul §i in lumina imaginii. In acela§i registru afectiv i cuaceea*i functionalitate plastica, satul, curtea, obiectele izolate suntmultiplicate §i devin recurente: lemnul cumpenei/ lemnul copacului,panta drumului prin sat/ panta prin padure.

0 fatd ascunsa a casei e materializata in spatiul carciumii, mazgos*i imbacsit, in care se topesc creierii sub bautura §i miasmelesufletqti otravite de rautate §i suferinta. Scenograful face acestlabirint de o simplitate gra ostentatie, §i asta vorbe§te despreinutilitatea recuzitei excesive de care ne inconjuram, in momentelede maxima intensitate a trdirii. Lampa, oglinda-fereastra, peretele-u§a §i lumanarea reflect:a' zadarnicia vietii, sunt trepte catre ceea ceeste fiecare in fata lui §i in fata ultimului adevar. Impresionanta camasivitate in spatiu, dar discret-eleganta este casa conac, inexterior, care nu are parca legatura directa cu sobrietatea interioruluirece.

46

www.dacoromanica.ro

Scenograful aduce in imagine obsesiva i Mtis tainuitoare,duplicitard i feroce, un material de viata säteasca, intr-otemporalitate orchestrata pe toposul unor adevaruri existentialegenerale. Avem pusa in scena conditia umana, in momentele ei demaxima incordare and adevarul i minciuna, binele i raul Iiumbresc reciproc prezenta in lume. E clipa cand personajele drameiinteleg cd alegerea nu se face cu usurintd, e clipa in care noapteaprelunga naste umbrele crimei si ale pedepsei. Marcel Bogos,scenograf al expresiilor simple si sensibile, a intampinat spatiulmental al dramei din opera lui Caragiale cu o discreta sobrietaterigoare.

Cfiteva pireri, amintiri, evociri

Surprinde la Marcel Bogos nu doar rigoarea constructiva aarhitectului, ci i duiosia picturala a plasticianului. Exista la el,mereu, oscilarea omeneasca intre permanenta actului cultural siatractia culorilor din visele pläsmuite in clipe de reverie (StefanAntonescu).

A fost elevul unor celebri profesori i mari gânditori ai formelorin spatiu, printre care se numara Mac Constantinescu, GrigoreIonescu, Gheorghe Simotta, Gheorghe Patrascu. De la ei a invatat caorice constructie trebuie sa fie realizata conform principiului util,rezistent, frumos." Exista in decorurile sale o aspiratie spreclasicitate: echilibru, soliditate, ritm ordonator, spirit geometric,limpezime, concizie, functionalitate.'2

12 Cf. Ludmila Patlanjoglu , Lin maestru al echilibrului", inRevista Cinema, septembrie 1989.

47

www.dacoromanica.ro

Filmografie,Marcel Bogos(Tecuci, 28 august 1926 Bucuresti, 2004).

Studii: Institutul de arhitectura, Bucuresti, 1955.Premii: ACIN 1974, (intoarcerea lui Magellan, Un comisar acuza)

ACIN 1984 (Horea).

1960 - Mandrie (in colaborare cu Stefan Maritan; regizor si scenarist: MariusTeodorescu);

1961 - Post-restant (regizor: Gheorghe Vitanidis; scenariu: Octavian Sava);1962 - Sub cupola albastra (regizor: Gheorghe Tobias; scenariu: Alexandru

Struteanu)1963 - Codin (regie i scenariu: Henri Colpi); Pasi spre luna (regie

scenariu Ion Popescu-Gopo); Strainul (in colaborare cu Gup $tirbu;scenariu: Titus Popovici; regizor: Mihai Iacob); Politica V...delicatese (si costume; regizor: Haralambie Boros; scenariu: MirceaSteranescu);

1964 - Sarutul (0 costume; regizor: Lucian Bratu; scenariu: Alecu IvanGhilia);

1965 - Gaudeamus igitur (si costume; regizor: Gheorghe Vitanidis; scenariu:Vasile Rebreanu, Mircea Zaciu); Rascoala (regizor: Mircea Muresan;scenariu: Petre Sdlcudeanu); Serbarile galante (in colaborare cuGeorges Wakevitch, Nely Merola, si la costume; regizor: René Clair;scenariu: René Clair, P. A. Bréal, Jean Marsan);

1966 Tunelul (regizor: Francisc Munteanu; scenariu: Gheorghi Vladimov,Francisc Munteanu);

1967 - $eful sectorului suflete (regizor: Gheorghe Vitanidis; scenariu: MaricaBeligan); Rapirea fecioarelor (regizor: Dinu Cocea; scenariu: EugenBarbu, Mihai Opris, Dinu Cocea);

1968 - Razbunarea haiducilor (regizor: Dinu Cocea; scenariu: Eugen Barbu,Mihai Opris, Dinu Cocea); Rdutaciosul adolescent (decoruricostume in colaborare cu Rodica Savin; regizor: Gheorghe Vitanidis;scenariu: Nicolae Breban);

1969 - Baltagul (regie i scenariu: Mircea Muresan);1970 - Castelul condamnatilor (in colaborare cu Rodica Savin; regizor:

Mihai lacob; scenariu: Nicolae Tic, Mircea Dragan, Mihai lacob);1971 - Asediul (regizor: Mircea Muresan; scenariu: Mircea Muresan,

48

si

si

-

www.dacoromanica.ro

Corneliu Leu); Atunci i-am condamnat pe tofi la moarte (regizor:Sergiu Nicolaescu; scenariu: Titus Popovici);

1972 - Parayutivii (regizor: Dinu Cocea; scenariu: Gheorghe Bejancu,Ladislau Tarco, Mihai Opri§);

1973 - Intoarcerea lui Magellan (regie i scenariu: Cristina Nicolae); Ultimulcartuy (regizor: Sergiu Nicolaescu; scenariu: Titus Popovici, PetreSalcudeanu);

1974 - Un comisar acuzd (regizor: Sergiu Nicolaescu; scenariu: SergiuNicolaescu, Vintila Corbul, Eugen Burada, Mircea Gandila);

1975 - Comedie fantastica (regie §i scenariu: Ion Popescu-Gopo); Elixirultinerefii (regizor: Gheorghe Naghi; scenariu: Alexandru Andritoiu,Nicolae Steranescu, Beno Meirovici);

1976 - Toate pcinzele sus (regizor: Mircea Mure§an) - serial de televiziune;1977 - Omul de aur (regizor Sergiu Nicolaescu , Wolfgang Staudte); Reiul

care urcci muntele (regizor: Cristina Nicolae; scenariu: LadislauTarco, Gheorghe Bejancu);

1978 - Revanya (in colaborare cu Dodu Balawiu; regizor: Sergiu Nicolaescu;scenariu: Sergiu Nicolaescu, Vintilã Corbul, Eugen Burada, MirceaGfindila);

1979 - Ion blestemul pamdntului, blestemul iubirii (regizor: MirceaMure§an; scenariu: Titus Popovici); Mireasa din tren (regizor: LucianBratu; scenariu: D. R. Popescu, premiu pentru scenariu);

1981 - Intoarce-te yi mai priveyte o data (regizor: Dinu Tanase; scenariu:Dumitru Carabat); Intoarcere la dragostea dintái (regie i scenariu:Mircea Murepn); Capcana mercenarilor (in colaborare cu RichardSchmidt; regizor: Sergiu Nicolaescu; scenariu: Liviu Gheorghiu,Sergiu Nicolaescu);

1982 - Arapasta (regie i scenariu: Alexa Visarion); Plecarea Vla.yinilor(regizor: Mircea Dragan; scenariu: loana Postelnicu, Mircea Dragan);

1983 - Intoarcerea Vlayinilor (regizor: Mircea Dragan; scenariu: IoanaPostelnicu, Mircea Dragan); 0 lebeidii iarna (regizor: MirceaMuman; scenariu: Paul Everac); Pe malul slang al Dundrii Albastre(in colaborare cu Guta Stirbu; regie §i scenariu: Malvina Ur§ianu);

1984 - Increderea (regizor: Tudor Marascu; scenariu: Vladimir Alexe); Alpatrulea gard de kingii debarcader costume; regizor: CristinaNicolae);

49

(i

www.dacoromanica.ro

1986 - Sania albastrã (regizor: loan Carrnazan; scenariu: Fanus Neagu);1987 - Figuranfii (regie si scenariu: Malvina Ursianu);1988 - Maria V marea (regizor: Mircea Muresan; scenariu: Radu Tudoran);1990 - Harababura (regizor: Geo Saizescu; scenariu: Geo Saizescu, Ion

Baiesu);1991 - Casa din Vis (in colaborare cu Maria Miu; regizor: loan Carrnazan;

scenariu: loan Carmazan, Fanus Neagu).

COMEDIEFANTASTICA

NAPASTA

50

i.4...t,

lij. 1174440 lo.

%.,..."i.-Iv, . i

, ....-

) i '3

/

.::: .ii_ii 1 .1 -717 :1 i .

4v

--- 11..

.1,

www.dacoromanica.ro

INTOARCEAREA LUI MAGELLAN

ION

UN COMISAR ACUZZ

51

SC74

r

4Itak

it41

cp,

;43

www.dacoromanica.ro

Ileana Oroveanu,o pictoriti in careul aOlor

Creatoare de costume de film §i teatru (realizeazd la TeatrulNational din Craiova costumele pentru pisele: Cezarci Cleopatra i

Milled Popescu, in 1974), Ileana Oroveanu-Kosma va imprima arteipe care o profeseazd criterii de rigoare §i autenticitate. Interesatddeopotrivd de scenografie §i de graficd de film (participd la diverseexpozitii de graficd §i scenografie cu schite decor-costum), pictoritai§i identified natura creatoare-reflexiva §i sensibil emotionald increatia unor costume din filme de referintA precum D-alecarnavalului, Padurea spanzuratilor, Ilustrate cu flori de camp,Buzduganul cu trei peceti.

Se pot regdsi in costumele create de Ileana Oroveanu note depersonalitate creatoare pe care le putem rezuma in cdteva enunturi:imprimarea prin costum a unor date morale §i de caracter,transformarea unor imagini-simbol de tip costum de epocd in imaginievocative de spatiu spiritual sau, §i nu in ultimul rand, forta de astiliza conduita sociald §i de a urzi note de umor §i pitoresc obiectivin stiluri diverse de expresie, de la costumul de epocd la cel popular,de la cotidianul rdvd§it de incidente §i tragedii umane la spatiul-ecranizdrilor dupd autori celebri (Caragiale, Rebreanu).

La data de 30 decembrie1963, pictorita-scenograf §i creatoarea decostume Ileana Oroveanu devine membru al ACIN-ului §i, timp de40 de ani, va ramdne ata§ata profesional §i suflete§te de acest univers§i Idea§ al filmului, de care se va desparti in 2005, cdnd colegii anuntatrecerea sa in eternitate, cu pio§enie §i discreta afectiune: Colegiidin Uniunea Cinea§tilor §i Asociatia Cinea§tilor Scenografi anuntA cuadancd tristete incetarea din viatd, dupd o indelungatd §i greasuferintd, a pictoritei de costume Ileana Oroveanu..." UCIN facecunoscutd importanta numelui Ilenei Oroveanu printre cei carereprezintA distinsa generatie a cinematografiei române§ti".

52

www.dacoromanica.ro

Ferparul i5i expune in continuare, riguros 5i sobru, noul locataral amintirii eterne, 5i poate e inutil sä amintim cd i1u5trii scenografipe care ii evocam aici, alaturi de maestra pictorità de costume, sunt,cum ar spune cei de azi, figurantii unor tipuri de experienta cerute deistorie 5i de temeritatea cu care arta, 5i poate arta plastica mai putindecat surorile ei ce trebuie sä ante 5i sa recite, a5adar arta cemodeleazd materia 5i o face graitoare fara grai, se expune unorincercari ce nu apartin de fapt 5i de drept itinerarului firesc, cel aldogmatizarii.

E greu sa faci evocari obiective dacd incluzi faptele de viatdprintre cele de arta (5i a5a cerea povestea pe atunci) sau dacd, omitandaceste fapte de viata, te treze5ti intr-o zond aseptica, cu miros decloroform, peste care sari cu atentie, astfel incAt sa nu cumva sä seagate ceva impur de covorul zburator al gandului-cuvant.

De ce facem aceste observatii tocmai aici, la un capat (ce poatefi 5i inceput de altfel) al aventurii noastre prin lumea filmului dinanii '50, '60, '70? Funded o calatorie de acompaniere, nu a timpului,ci a unor oameni pe care timpul nu se sfie5te sa-i 5tearga, iar noi nune putem impotrivi in niciun fel timpului, dar putem sa refacemtrasee 5i sa ne bucuram de clipa unor intalniri inventate de imaginatiaplasmuitoare, intalniri cu cei pe care banuim cd ar fi fost a5a din cene-au lasat ei in pelicule, schite, consemndri, 5i amintirile celorlaltidespre ei, e o calatorie spre adfincul inimii, contopire cu alte energii5i totodata un narcisism artistic.

Cand am intrebat pe o inimoasi doamna, ce paze5te cu sfintenieamintirile despre cei pe care i-a cunoscut 5i aldturi de care 5i-apetrecut multi ani frumo5i ai tineretii, ce poate sa-mi spuna despreIleana Oroveanu, emotionatA brusc, ca 5i cum orice cuvânt ar finecuprinzator, mi-a aratat o schita pe un perete din incapere, de faptun costum de epoca de o elegantA discreta 5i o cochetArie gratioasa,din care personajul, invizibil ca fizionomie, aparea fard sa existe defapt, ca acele manechine ce nu cautA sa facfi din fata o identificare,in favoarea, desigur, unei potentdri a sugestiei, dar care fac din

53

www.dacoromanica.ro

sugestie o fata a unei identificari intime, subiective §i cu atat maibine fixata in gand, mi-a spus apdar simplu: asta-i pictoritaOroveanu!"

intr-un interviu acordat de Ileana Oroveanu criticului de filmAdina Darian, in noiembrie 1981, prezentat in revista Cinema nr. 11din acelgi an, pictorita de costume marturise§te, cu simplitatea i

siguranta celor gandite §i afirinate, cu efortul personal de intelegere§i autodefinire: Haina nu face pe om dar poate face un personaj".

Intrebari §i raspunsuri, interviuri cu atat de multd patina atimpului, §i totu§i unicul mod, §i acela razlet, de a ajunge spre centrulvital al confesiunii de §i despre sine §i meserie. Adundm, cu aceegiscuza a sdraciei informatiei §i bucurie a unor intalniri de acest fel,cateva raspunsuri §i cateva randuri prin care criticul orienteaza, spreo sinteza-portret, discutia cu pictorita de costume Oroveanu, inscrisdchiar din titlu in indicii valorici ai artei sale prin formularea: IleanaOroveanu - obsesia autenticitatii.

Atra§i de enigmele unui astfel de exercitiu spiritual, navigam, amspune azi, pe amintirile i tainele inimii prin care pictorita-scenografse exprima public: In copildrie am colindat prin satele noastre cutatal meu, inginer agronom. De§i copil, observam diferenta dintretaranul de la Dundre §i cel de la munte sau alte numeroase detalii pecare le-am folosit dupd ani in profesia mea... Nu numai calatoriilemai recente ci i posibilitatea de a fi vazut istoria pe locurile undes-a nascut, de pildä, vizitarea Parisului §i a mai multor castele dinFranta inainte de razboi, cand aveam doar 12 ani, mi-au fixat inmemorie multe repere de care am uzat dupa atatia §i atatia ani! . . (inWilhelm Cuceritorul, film pe care il putem asocia cu o astfel deconfesiune, actiunea e amplasata in Normandia secolului al XI-lea)."

Am batut multe din restaurantele marginale ale Bucurqtiului laora nuntilor, observand tipuri §i tipologii invecinate cu cele de careregizorul Andrei Blaier avea nevoie in Ilustrate cuflori de camp. Dealtfel, strada i lumea ei mi-au furnizat, dintotdeauna, o bogata sursdde documentare."

54

www.dacoromanica.ro

Deseori actorul a fost ales de regizor dupa ce vazuse schita decostum, iar alteori un actor dorit initial a fost schimbat. Niciodatanu ma las influentata de interpret i nu tin sa-1 cunosc dinainte.Ceea ce urmaresc este sa aduc actorul Care personajul imaginat demine!

Oricine §tie sa se imbrace, mai bine sau mai rau, dar pictorul decostum are menirea sa creeze prin ve§minte personaje. El este cel cedefine0e prin haina nu numai particularitati psihice 0 de caracter inevolutia lor ci 0 amprenta pe care o pune mediul social, ambiantaepocii asupra personajelor."

Personajul nu se na§te numai odatd cu schita, la planwta.Crearea lui continua cu alegerea concreta a materialelor din care seva Gala costumul i, uneori, chiar cu comandarea unor tesaturi anumela razboiul manual."

Iata ce declara pictorita in legatura cu munca sa de creatie laWilhelm Cuceritorul: Opt, noud ore pe zi timp de trei luni am lucratla schite; trei luni am adunat materiale necesare; alte trei luni,masurate tot in zi-lumind, am stat la atelierul de croitorie pentru aurmari executia fiecdrui detaliu; in toate experienta se adauga munciiiar aceasta se exprima prin efort 0 minutiozitate, grija pentru detalii,fiindcd prin costumul de film se trimit mesaje despre epoca i viataoamenilor de atunci, despre sensul vietii pe care filmul trebuie sa-1exprime cu decizie personalizantd, dar cu autenticitate §i claritate,despre un personaj ce trimite o idee spre lume, fie ca omenescgeneral valabil, deci esential §i util, fie ca individ, personalitate infie cat mai multe acceptii ale acestui sens, istoric, poetic, existential,filosofic §i, de fiecare data, ceva se amprenteazd prin actorul-interpret 0 costumul ce face flinta secreta, tainica cu acesta, incatpoate dupa ani, acel costum ce a fost Wilhelm sau Vlad Tepe§, sauun simplu vizitator in istoria mai indepartata sau nu, ramane viu,aproape nefiresc de viu, awzat pe manechinul ce-1 pastreazd cu ungest protector de credinta pentru cel care 1-a purtat i cel care 1-afacut sa existe cu minunatele lui combinatii de forme, culori, pliuri

55

www.dacoromanica.ro

0 volane, tesäturi migaloase sau linii aspre, ce duc inspre lumea-spectacol a imaginatiei.

Calitati artistice? Memorie vizuala, interes pentru imediatulconcret, palpabil, dar §i pentru metamorfoza pe care arta o indicadrept forma de revelatie spirituala, seriozitatea provenitä nu dinduritate cat mai ales din vocatia tehnica ce nu lasa loc hazardului saintervind in micul laborator in care intuitia, observatia §i fanteziascot la iveala surpriza recrearii vietii §i mai ales a identitatii spectrale,a§ zice, a umanului (ansamblu de iluzie §i esenta). Schitele pictoriteide costume nu sugereazd" ci precizeaza" fiecare detaliu, chiar 0pe cele ce tin de coafurd sau de fizionomie sunt redate in acest sensfall a se lasa nimic la voia unei tu§e".

Prin costum, personajul devine mai expresiv sau, dimpotriva, mai§ters, §i jocul actoricesc completeaza astfel de sugestii, insa pielea incare evolueaza aceastä interpretare nu e cea a omului cat mai alescea pe care i-o fac accesibild haina §i atmosfera in care exista cafapt artistic.

Suntem in fata acestei fete nevazute a efortului creator ori de cateori descompunem intregul 0 vedem amdnuntele fkute sa intelegemnu atat arta, ce poate warm printre degete la orice analiza, cat tehnicace apartine umanului, trudei creatorului si nu scanteii de genialitatea alesului.

In timpul actual, scenografia tinde sa devina suverana §i sa-§isubordoneze restul, chiar pe fascinantul Regizor, ce capata 0 el unrol in organizarea spectacolului; cdci ce ar fi un spectacol deanvergura §i efect spectacular (vezi, poate, un Faust) fard inovatii §iimaginatii care sa lanseze ideea dincolo de text, sa-1 depa§easca,astfel incat sd-1 poata exprima mai bine?

Desigur, aceasta nu e singura tentatie spectacologica, sunt poate0 mai multi azi cei atra§i de spatiul gol" care, in teatru, &à accesdirect la glasuirea sau jocul imediat al simtirii 0 intelegerii, iar in filmla realul at:it de adulat azi, inc.& se autodivinizeaza Med villa', darpentru o zond de interes inca vizionata §i pentru care marile montari,

56

www.dacoromanica.ro

ce cuceresc spatiul i regandesc chipul uman, reprezinta Inca bogateresurse. In film, desigur, tehnica e §i mai mult virtuala", iarpolimorfismul se dorqte o explicatie data fanteziei §i o solutie oferitamaladivului frenetic ce sta sa stapanesca simturile §i ratiunea.

Dar, sa ne intoarcem la anii de care amintim in aceasta descrierede lumi §i oameni §i, prin stangacii §i generozitati ale gandului, sadam inapoi artei ce e al ei, daruire i patima de a face frumos §i de aface ca viata sa nu dispara cu piruete de vedeta.

In D-ale carnavalului, costumele aduc o dominanta moderna insens apusean, pe atunci cand latura europenizanta parea oindrazneala in directia moralizarii sau, mai bine zis, a demoralizariispatiului dramatic caragialian. Eleganta §i finetea bon ton, imitatiapariziana, dar nu de mahala, ci de salon, fac posibila o varianta celputin decenta in lumescul pitoresc al carnavalului. Dublarea cuspectacolul-circ da seama de fantezia coloristica §i de bogatia deforme in miscare, ce aduc figuri ale commediei dell'arte inintimitatea lumii balcanizate in sensul ideii filmului, adica al imitatieide tot felul, inclusiv al moravurilor.

Amintim vestele barbate§ti viu colorate, jiletcile §i jobenele, darpreferinta creatoarei pentru individualizari pitorqti se opre§te pecareu-cadril, sugestie textuala de altfel. Nota de voluptuoasa WOpicturala e detaliata, de exemplu, in rowl-purpura al juponuluidansatoarei-cantarete de french-cancan (imagine remake pe care oselecteaza, printre altele, §i Pintilie, in De ce trag clopotele, Miticci?,tripland efectul vizual), palariute cochete §i neglijeuri vaporoase,diversitate de nuante, dar nu de tipologii, fiindca moda oferatipicitate §i lumea din acest motiv e fericita, spune filmul, atunci candse aseamand cu modelul.

Legatura costum-personaj exista ca inceput §i sfar§it de drumpentru orice intruchipare a creatorului de costum de film, IleanaOroveanu nu cautd insa implicarea personajului in jocul fantezieisale §i nu face haine pentru actorul anume distribuit in rolul acela.Placerea-arta a construirii din imaginatie a unui posibil erou pentru

57

www.dacoromanica.ro

acel costum, atingerea prototipului in personaj este, se poate afirma,atitudinea aleasa de Ileana Oroveanu pentru a face din costum un rol

o realitate vie, nu o fateta a unui actor ce poate sa ocupe, sa capeteacea identitate, sa o insufleteasca.

E sesizabild aceastd optiune ca stil creator in majoritatea filmelorpe care le putem numi contemporane, precum Ilustrate cu flori decamp sau triada B.D.-urilor, in care halatelul pe care il poarta CarmenGalin inainte de pregatirea pentru avort i, fara sa §tie, pentru moarte,nu aduce, spunem noi, nimic din personalitatea actritei, care este maidegraba expansiva §i senzual-cocheta, cat in special ceva din duiNia§agalnica i dezarmanta a tinerei ce se supune din dragoste unuisacrificiu, e o forma de simplitate ritualica in acel halat umilimpersonal, ce retine ideea despre personaj §i nu personalitateaactorului. Amanuntul nu pare intamplator, fiindca relatia profundumana §i tandru prieteneascd ce formuleazd cu suplete i naturalcotidian o WO de tragedie, antigonizarea fiind resimtita prin cupluldelicat i pur, spontan i autentic al celor cloud tinere, se altoie0e peevenimentul-cuvant, dar §i pe imaginea pe care o transmite orespira eroina victima in chiar acest simplu §i definitiv vemantal intimitatii cu neantul.

Nu mai putin map care na§a la o nunta ce se celebra tocmaiatunci, nu intamplator in sugestia de cerc inchis, remake pe care-1vom gasi ulterior in filmul lui Mungiu, utila la orice moment cuplasele agatatoare de fire reda, prin bluza cu manecile de plasaneagra din vestimentatia lui Draga Olteanu-Matei, o misterioasametamorfoza a destinului, ce contrage menirea binelui, deraindumanul de la intentie spre fapta rea, un traseu rard sinuozitati, de carese agata din gre§eald cei nevinovati. De0 filmul poate fi vazut ca odenuntare a practicilor clandestine ce duc la moarte, respectivavortul, o tezd pe cat de putemic mediatizata in epoca, pe atat dedogmatizata ca simpla temd-teza, filmul se elibereald de limitari §itabuuri de acest fel prin sugestiile regizorale 0 de plastica, decor-costume ce reu*esc sa ridice, la un nivel simbolic general §i

58

si

www.dacoromanica.ro

metaforic, drama pe care epoca nu o vedea decfit ca faptd, nu §i princauzele implicite ale acesteia.

Alteori, stilul costum-idee se transformd in imagine de continutmoral sau de temperament, fie pentru o secventà sau un cadru, fiepentru o evolutie constantä a personajului in traseul filmului.Amintim aceastA modalitate de a concepe costumele personajelor infilmele comice, cu stereotipii sau defecte, caractere de circumstantaconturate pe calapoade cu efect imediat, ce amintesc de commediadell'arte in design contemporan, apdar cu plAcerea recunoateriistereotipiilor de atitudine i comportament. Cdmap i pantaloniitinând de moda anilor '60, cu albul §i rowl de cuceritor estivalpurtate non§alant, dau personajului interpretat de Dem Radulescu oagilitate felind i o naturalete cotidiand fard nimic ingropt, fie §ipentru faptul a el, eroul-personaj, e vgnic printre noi, nu o ideeinchisä in rezervatia pentru rai", cum face sä paid morala filmului.

Nu mai putin cele trei femei, gratii de litoral romanesc din timpuldescris, cu directii de actiune bine trasate, se diferentiazd prinaccesorii ce fac voalurile §i vaporosul rochiilor sd lase la vedere, nusä acopere, desigur cu precizia unui trio de farmec indoielnic §i devulgaritate mascara stangaci de comenzi sociale oportune. Nuintotdeauna pictorita de costume Ileana Oroveanu gdsgte aceastasolutie ca marcd de interventie prin costum asupra epocii, amoravurilor *i decadentei pe care le intruchipeaza personajelefilmice.

Dacd ne amintim de filmul Codin, pe care pictorita il ancoreazdin atmosfera pitoreasca dar morbidd a lumii crepusculare §i velurate,instinctivd i esentiala, cea propusä de regizorul filmului, francezulHenri Colpi, a§adar in aceasta partiturd, constatdm ca IleanaOroveanu se lanseazd cu alte propuneri de viziune plastica, ceimbraci actori i roluri, dând definitiv culoarea necesardindividualitatii fiecdruia. Amintim, in acest sens, costumul copiluluiAdrian, cu acel aer de elegantà §i prospetime nefireascd in peisajulmahalalei ora§ului dundrean, dar care face posibild identificarea cu

59

www.dacoromanica.ro

modelul de viatd spre care tinde mama acestuia si polemizeazaartistic si subtil cu tipologia marinerului" din satira caragialiana,innobiland, prin costum, tipologia cdzuta in degradare morald,ilustrata ca atare de inocentul dar ferocele model al autoritatiicaragialiene.

La fel se poate revedea, cu placerea recunoasterii originalitatiisolutiei pictoritei de costume, si vestimentatia feminina ce asociazdcaracterul personajului si ambiantei, dar si un plus de autentic almodei timpului, pe care nu locul o face, ci spiritul general european,firesc pentru orice feminitate adevarata. Nu atat localizarea sicostumul dezlanat si lucios al conditiei sociale mizere, cat nazuintasufleteascd a eroilor de a fi altfel, de a iesi din destinul ce striveste,aratà rochiile tinerelor femei din film, cu nuante pentru caracterul siocupatia fiecdreia, sau costumul de duminica" al lui Codin, denuante alb-bej, ce conferd eroului o decorativ stangace dar discretAelegantA provinciala.

Fara a renunta la amanunte de discretie si distinctie sufleteascd,precum perdeluta alba de la fereastra camerei lui Adrian, sau depitoresc cromatic si localizare, precum fesul rosu, braul lui Codin sisacii hamalilor din portul dunarean, asadar si prin astfel de specificarisi indicii de organizare grafica a continutului de idei, IleanaOroveanu, stApand pe cele mai mici si mai sensibile semnale delucru, dezvaluie cu prisosintä nota personalitatii sale creatoare:severitate si gratie a interpretarii umanului.

Filmografia, pe baza careia am urmdrit evolutia si nuanteleartistei-scenograf-pictor Ileana Oroveanu, inscrie si filme de actiunesi filme istorice, acestea din urind pierdute printre skuri de noi istoriiin care, fireste, monumentalul nu mai serveste ca mulaj esteticfiinded s-a insistat prea mult pe acel teribil si hilar cult alpersonalitatii, hick trebuia sa gasim, si trebuia sd existe in oricepersonaj istoric, un descifrabil al presedintelui, ceausismul aspirand,desigur, la scara universald, spre o mumificare, chiar dacd inträ indegringolada ismelor" fascism, balcanism etc. astfel incat

60

www.dacoromanica.ro

nimeni nu s-a mai apropiat de acele mesaje scelerate, preferandu-se,cel mult, retorica sarcasmului de intimitate sau istoria recentd,deviantfi §i ea de altfel.

Recunogtem in filmele istorice ale deceniilor '60-'80 pldcereacreatorilor pentru largi respiro epice, pentru documentatia cuargumente de esentd, pentru valorizAri ale umanului surprins inconjuncturi speciale de existentfi i cu adanciri, irizari *ii fragmentari-frescd din care se poate plonja, de ce nu, in placerile calatoriei intimp i in cele ale evocdrii, cel putin de exceptie, in diversitateanuantelor actorice§ti.

Ileana Oroveanu este solicitatd intr-o serie de astfel de filme, incare epoca i universul de viata nu se limitau la cateva fragmentfiri,cantitatea materiald de restituit presupundnd in principal munca §isolutiile simple, dar cu ingeniozitate distribuite. In filmul Columna(1968), de exemplu, culorile fac din costume indicii de civilizatiecontinut intim sau spiritual coiful cu pene §i arhitectura vizual-elaboratà descriu prestigiul cuceritorilor §i superbia virild, dar i

partial zornditoare, in timp ce cu§ma dacicd, un fel de bonetfi frigiand,insd i fes simplu dar marcant, inaugureazd un comentariu filmicdincolo de cuvinte §i fapte. Coborfite din fresca de amintire a pietreidin Columna originala, chipurile apar sdpate intr-un cadru solemnpe care arhitectul-scenograf Liviu Popa 1-a exprimat prinacomodarea omului la mediul de viatfi natural, muntele §i platouriletdcute §i vaste fiind fara indicii etnice, fiinda poezia locului estepreferatd de scenograf in favoarea localizarii pitorqti.

Cu un astfel de mesaj mitic *i prin astfel de sugestii plastice seremarcd i pictorita costumelor, Ileana Oroveanu, atentà la detaliiprecum cel al sugestiei cromatice pentru dacii ram* in restrânsecomunitAfi cu rânduieli imemoriale, dure, dar de o impresionantädemnitate i barbatie. Pictorita alege nuante de gri *i acele cergi depe umerii barbatilor-tarabostes" au o implicare directs/ in peisajulmontan, ei fiind aproape sdpati, nu in columna romand, ci in pietrele§i fauna muntilor, fArd multe eforturi de a-i regasi din partea ochiului

61

si

www.dacoromanica.ro

(deosebite de galbenul §i albastrul, fie el §i indicator de girueta aideii, din tabara roma*.

Preferinta pentru indiciile de culoare cu efect plastic imediat,sonor §i energic (reamintim §i alte filme construite plastic pe impresiide culoare, precum Codin, in care rochia verde a iubiteiprotagonistului sau boneta ro§ie a eroului, negrul §i cenu§iul rochiilorZoitei, mama lui Adrian, alaturi de cele deja amintite), solicitaatentia spectatorului spre social, moral, temperamental §i pitoresc inacela§i timp.

Tot prin litotic §i filigran exprima Ileana Oroveanu §i alte date-cadru sau dezvolta compozitional tema-personaj. Astfel, in filmulColumna se pot detalia tesaturile mantiilor cu §ireturi §i ornamenteale conducatorilor, de exemplu in cazul lui Tiberiu, care devine unmisionar ce i§i aduce maretia prin exteriorul sullucitor, dar nu pierdefirescul, omenescul intelegerii istoriei §i al faptelor prin care omul seidentified cu rolul sail, in timp ce Deceneu-profetul atinge suprematreapta a depa§irii conflictualului, accidentalului §i devine esenta,eternitate, albul straielor sale de profet, prin care Emil Bota plute§tepared* peste timp §i se metamorfozeazd, devenind fie homeric, fiemioritic, fie viziune fata morgana.

Tot de indicii §i filigran, de efigii §i tesaturi heraldice se poatevorbi §i in Buzduganul cu trei pecefi, un film ce a primit premiulACIN in 1977, in care admiram, de exemplu, arabescul simplificat,dar suport de reflexivitate §i stigmat al destinului desenat-brodat pecostumul lui Amza Pellea, cu cele trei ramificatii de spatiu adunatecum ar fi, in poveste, intr-o singurd inima §i aratate, cum se poateface intr-un film, printr-o singura tu§a-idee (am citit despre disputaartistica" pe care s-a construit personajul Mihai-Voda, disputa ce aprodus atunci nemultumiri §i frustrari printre celebrele deja pictorite§i creatoare de costume ale timpului, dar noi ne bucuram saremarcam, astazi, §i acest emblematic costum din Buzduganul cu treipeceti §i celebra caciuld pe care o poarta Amza Pellea in MihaiViteazul, creatie a pictoritei de costume Hortensia Georgescu). Caci

62

www.dacoromanica.ro

arta are de ca§tigat atunci cand ambitia §i talentul se iau la intrecere,oamenii trec i supararile lor se terg, dar ceea ce au facut cu pasiune§i cu fantezia inzestrarii cu har poate dainui, poate aminti §i poate§terge multe neplaceri subiective.

De un deosebit interes, pentru parcursul nostru documentar-emotional, ne par a fi §i costumele prin care Ileana Oroveanu s-aapropiat de comediile clasice, de ceea ce am numi schitele depersonalitate, de studiul de caractere, §i care sunt, nu de putine ori,indicii sigure de gust, de talent §i stil ale fiecarui maestru-pictor-scenograf.

In Illiddranii, de exemplu, lumea lui Goldoni se define§te prineleganta fad opulenta pentru costumele feminine cu improvizatiice exprima, nu rangul social cat imaginatia specified feminitatii.Costume le barbateti sunt vizibil facute sa exprime trainicia i

obositoarea greutate a raspunderii ce le apasa pe umeri, fara sa leceara cineva acest lucru. Nu lipsesc notele documentare de suspanscomic, precum palaria lui Birlic, un soi de gondola, dar §i imperiala§i ridicola inaltare i plutitoare existentd, vestele, ciorapii in dungii pelerinele ce ascund placeri *i fac sa circule conventia de pe

canalele Venetiei in inimi facute sa se bucure de jocuri inocentelini*titoare.

In schimb, in Peidurea spdnzuratilor, costumele propun o altalinie de interes dramatic, austera *i esentiald, dqi uneori placereanuantelor da prilej pictoritei Ileana Oroveanu sa faca din vestonulmilitar, la care adauga mici i fine diferentieri de accesorii saucroiala, o cale de a citi" personajul, de a-i descifra caracterul §i a-ianticipa evolutia sau izbucnirile temperamentale.

Dacd in Ilustrate cu flori de camp scenografa face o ilustrare, ogeneralizare emotionanta, dar voit generied, a unor roluri ce suntsensibil animate de protagoni§ti, insa ilustrativ descrise de intamplarii mulaje de viata, intr-un film care ecranizeaza un caz de contiinta,

ce reverbereazd spre eternul omenesc §i are deja viata lui intima inroman, filmul adaugind, prin actorii de exceptie, i un plus de

63

si

www.dacoromanica.ro

existenta vie, palpabila, aici a§adar, Ileana Oroveanu se apleaca cu altfel de migala.

Chipiul inalt de pe capul lui Bologa din prima secventa in care ilcunoa§tem, diferit de cascheta lui Klapka i de paldria lui Svoboda,duce spre un centru al energiilor launtrice ce desfac liniile deintretaiere ale celor trei prin ramificari de destine i solutii orchestratecu puternic efect vizual. In consonanta cu scenografia, ce face dinspatiul modest i fugar al interioarelor de pe front labirinturi spresufletele incle§tate in jocul cu moartea (in acest sens Giulio Tincueste prin excelenta un cautator de resurse ale spatiului intim in mareadrama a existentelor supuse incercarii) Ileana Oroveanu aduce, prinindicii de costum, o secondare a ideii scenografice. Haina-bunditape care o poarta Klapka atunci and Bologa vine sa-i destdinuiedecizia de a dezerta cu acea bluza de o fireasca naturalete pentru unfiresc al vietii, face loc confesiunii, fard sa fie stingherita de peretiiinumani ai departarii omului de semenul sau (nu pe o prietenie seinsistä, ci pe o fratie de specie in aeternitas).

Broboada Ilonei, personaj pe care, in mod vizibil, scenograful-creator de costume Ileana Oroveanu 1-a iubit i 1-a facut sa fie iubit§i mai mult. Dula regizor §i, bineinteles, dupd interpreta, innaturaletea jocului sau i a sugestiei de puritate fara ostentatie, princare a daruit lui Bologa natura feminitatii, care sa-i completezeunicitatea, a§adar in acele podoabe de tandra fatd, ce atinge prinautenticul iubirii deopotrivä i aproape simultan fericirea i

disperarea tacuta, acolo a inchis, ca intr-o tail* broboada neagra atinerei femei, cele cateva momente in care volanele albe ale rochieide casa s-au metamorfozat in intuneric (sa nu uiam ca Ilona apare inprima secventa in care o intalngte Bologa, fard sa o observe, tot cuo soba rochie de un doliu simbolic, care ii da fragila i distincta saexpresie.)

Si flindca farmecul feminitatii sta. §i in acest fel de aparitie, saadaugdm §i celelalte sugestii prin care pictorita face distinctii, nu atatde esenta umana cat de puncte de contact cu eroul, cu victima":

64

www.dacoromanica.ro

eleganta vaporoasd 5i putin incorsetatd a Rozei, cea care nu poate ficu nimic trivializatä dacd a fost aleasä ca interpretà Gina Patrichi,motiv temeinic de a-i sublinia un enigmatic 5i tandru lamento alfeminitätii frustrate, sau decenta vaporoasd 5i zvapäiatà a Martei,logodnica cu drepturi 5i ridicole dar delicate aere de fetita mare.

Interesatà de atfitea posibile nuantdri prin costum, pictorita faceposibil sa inainteze firul labirintului sufletesc prin originale 5i lipsitede agresivitate solutii artistice.

Chiar 5i in comedii, 5i am aminti aici D-ale carnavalului,costumele nu sunt bufonic-caricaturale 5i nici cu aspect degradant, demahala. Desigur, in spiritul filmului propus de Gheorghe Naghi 5iAurel Mihele5, personajele imità 5i fac concurenta lumii-spectacoldin care i5i scot placerile vietii, iar acea lume e plind de vrajd 5istralucire. Alegerea culorilor vii pe nuante de verde 5i ro5ul fard tipdt,gama completA a accesoriilor 5i, din cAnd in când, un punct precumpapucii de casd sau vesta reiatd sunt, sä spunem a5a, forte debutaforie care se lupt5., ca in carnaval (aidoma celor din prim-planulcelui de-al doilea e5antion, umanul 5i apoi un al treilea, carnavalulstradal, in care identificarile fac uz, simplu 5i direct, de spectaculosulsustinut de culoare, de forma 5i de destinatia celui ce i5i facenumdrul.

Am putea aminti, intr-un fel de incheiere a acestei evocdri,pornind de la diversele filme pe care le-am adus in discutie, cdpictorita Ileana Oroveanu are forta de a face din personajele pe carele-a imaginat de fiecare data', aldturi de actorii ce le-au dat glas 5igest, mi5care 5i suflet, cd oferd apdar fiecaruia eke ceva de prototip,de ideal sau de unicat spre care, cu placerea descoperirii a ceva inplus, actorul se indreaptd cu increderea pe care i-o dä un drum pecare il cunoa.5te astfel putin mai bine.

Existd in aceastA creatoare de costume de film, Ileana Oroveanu,ceva mai mult deck o simpla abilitate de redare 5i construire a unuicostum-viatd. ExistA o nemarturisitd, dar sensibild energie de atraduce, pe cont propriu, cele vazute de ceilalti. Ea insote5te, precum

65

www.dacoromanica.ro

mitica Ariadna, tacuta si serioasa partitura labirintica dar, in acelasitimp, iti deschide carnere nevazute de altii sau greu de imaginat. Inspatele unor astfel de usi se Oa o unica si mereu altd schita decostum, un paj, cavaler gratios si trist, cu distinctie de rasa siindepartata nostalgie, imagine spectrala si androgina prin ceea cepoate imbraca, nu atat un orn-personaj, cat un suflet in cautarea meialte posibile vieti, fie si efemera, fie si de spectacol.

0 astfel de schita de costum, pe care mi-a aratat-o Ioana Popescu,sensibila si stiutoarea doamna de la UCIN, atunci chid am rugat-o sami-o descrie pe Ileana Oroveanu, asadar acea imagine uitata pe unperete tn-a facut sa vreau sa o readuc in amintirile celor care aucunoscurt-o pe Ileana si sa-i rezerv si aici, in cuprinsul acestorranduri, un loc care sa-i permita sa fie, printre prietenii sai, colegiiscenografi, o WO de lurninoasa si discreta feminitate.

Am putea vorbi despre Ileana Oroveanu prin ceea ce ne aratafilmele din care transpar fragrnente de personalitate artistica, princeea ce ne dezvaluie schitele ce se afla si astazi pe un perete alUniunii Cineastilor, pornind de la fisa sa de autoevaluare ca artistplastic si rnembru al Asociatiei cineastilor, de la amintirile celor careau cunoscut-o si, cu toate acestea, portretul spiritual si nota deoriginalitate creatoare ar fi tot incomplete. Exista un inefabil alchipului, asistäm la un anurne detaliu al prezentei" si nu mai putinla o frenezie a muncii arta pe care nu ar putea-o pune in paginadecat cel care a participat atunci, pe viu si in direct, la muncapictoritei de costume.

Se pot face aprecieri despre seriozitatea si intransigenta care ocaracterizau in tot ceea ce facea, despre atentia cu care lucra, pentrua nu-i scapa cumva vreun arnanunt, despre teama de a nu fi gata latimp pentru proba costurnelor. Putem aminti interiorizarea si gratiape care le arata, cu o feminitate controlata, atunci cand erainconjurata de dragoste, precum si izolarea, insingurarea de care eracuprinsd in momentele de reculegere sau de reforrnulare interioard.Multe raman de spus despre aceasta mare doamna a artei costumului.

66

www.dacoromanica.ro

Oricum, amintirile, uneori stângaci formulate, nu vor reusi sä seconstituie, autentic i viu, intr-un adevdrat remember al identitätilorcreatoare ale scenografiei romfinesti de film, intr-o perioaddamenintatä de uitare si de incidentele draconice ale rechizitoriuluiideologic.

Filmografie, Ileana Oroveanu(Deva, 7 iulie 1925 - iulie 2005)

Profesia: pictor-scenograf (Institutul de arte plastice, Bucuresti, 1952);Premii: ACIN, 1974 ( Ilustrate cuflori de camp);

ACIN, 1979 (Vlad Tepes)

1955 - Alarmd in munti (decoruri; regizor: Dinu Negreanu; scenariu: PetreLuscalov); Dupd concurs (regizor: Gheorghe Naghi);

1957 - Citadela sfdriimatd (costume; regizon Marc Maurette; scenariu: MarcMaurette, Horia Lovinescu, Ion Damien, Haralambie Bows); Domilozuri (regizor: Aurel Miheles, Gheorghe Naghi; scenariu: AurelMiheles, Gheorghe Naghi, Jean Georgescu);

1958 - Avalansa (costume; regizor: Gheorghe Turcu; scenariu: HoriaLovinescu); D-ale carnavalului (costume; regie si scenariu: GheorgheNaghi, Aurel Miheles);

1960 - Baddranii (regizori: &led Alexandrescu, Gheorghe Naghi; scenariu:Mircea Stefanescu, Sicd Alexandrescu); Soldati fare:- uniformd (regiesi scenariu: Francisc Munteanu);

1961 - S-a furat o bombd (costume; scenariu i regie: Ion Popescu Gopo);1963 - Anotimpuri (regie si scenariu: Savel Stiopul); Codin (costume;

regizor: Henri Colpi; scenariu: Henri Colpi, Yves Jamiaque, DumitruCarabat);

1964 - Pticlurea spdnzuratilor (costume, in colaborare cu Ovidiu Bubulac;regizor: Liviu Ciulei; scenariu: Titus Popovici);

1966 - Golgota (costume; regizor: Mircea Dragan; scenariu: Mircea Drägan,Nicolae Tic); Vremea zeipezilor (costume; regizor: Gheorghe Naghi;scenariu: Rims Neagu, Nicolae Velea);

67

www.dacoromanica.ro

1968 - Columna (costume; regizor: Mircea Dragan; scenariu: TitusPopovici);

1969 - Balada pentru Mariuca (costume; regizori: Titel Constantinescu,Constantin Neagu; scenariu: Cahn Gruia, Titel Constantinescu);

1970 - B.D. infra in actiune (costume; regizor: Mircea Dragan; scenariu:Mircea Deism, Nicolae Tic);

1971 - B. D. la munte si la mare (costume; regizor: Mircea Dragan; scenariu:Mircea Drdgan, Nicolae Tic); Brigada Diverse in alerta (costume;regizor: Mircea Drigan; scenariu: Mircea Draw, Nicolae Tic);

1972 - Sageata capitanului Ion (costume; regizor: Aurel Mihelm scenariu:Alexandru Mitru);

1974 - Ilustrate cu flori de camp (costume; regie i scenariu: Andrei Blaier);Pacalli (costume; regizor: Geo Saizescu);

1975 - Patima (costume; regizor: George Cornea; scenariu: George Cornea,Draga Olteanu-Matei); Singuratatea florilor (costume; regizor: MihaiConstantinescu; scenariu: Octav Pancu Ia§i); Tata de duminica(costume; regizor Mihai Constantinescu; scenariu: Octav pancu

1977 - Buzduganul cu trei pecefi (costume; regizor: Constantin Vaeni;scenariu: Eugen Mandric); Soldafii victoriei/Comunistii (costume;regizori: Doru Ndstase, Iuri Ozerov);

1978 - Vlad Tepes (costume; regizor: Doru Nastase; scenariu: MirceaMohor);

1980 - Drumul oaselor (costume; regizor Doru Nastase; scenariu: EugenBarbu, Nicolae Paul Mihail); La riiscrucea marilor furtuni (costume,in colaborare cu Cristina Pdunescu; regizor: Mircea Moldovan;scenariu: Petre Salcudeanu); Munfi in flacari (costume, in colaborarecu Cristina Pdunescu; regizor: Mircea Moldovan; scenariu: PetreSdlcudeanu);

1981- 0 lume fira cer (costume, in colaborare cu Maria Bortnovschi;regizor: Mircea Draw; scenariu: Mircea Draw, Nicolae Tic, EugenMandric); Wilhelm Cuceritorul (costume, in colaborare cu GabrielaNicolaescu; regizori: Gilles Grangier, Sergiu Nicolaescu - serial T.V);

1982 - intunericul alb (costume, regie §i scenariu: Andrei Blaier);1984 - Emisia continua (costume; regizor: Dinu Tanase; scenariu: Aurel

Mihale); Ziva Z (costume; regizor: Sergiu Nicolaescu; scenariu: loanGrigorescu);

68

Ia§i);

www.dacoromanica.ro

1986 - Cucoana Chirita (costume in colaborare cu Elena Fortu; regizor:Mircea Dragan; scenariu: Draga Olteanu-Matei); Trenul de aur(costume, in colaborare cu Alicjia Sokolowska, Ana Szezek; regizor:Bohdan Poreba);

1987 - Chirita in layi (costume; regizor: Mircea Dragan; scenariu: DragaOlteanu-Matei);

1989 - Momentul adevdrului (costume; regizor: Andrei Blaier; scenariu:Titus Popovici);

1993 - Crucea de piatrii (costume; regizor: Andrei Blaier; scenariu: TitusPopovici);

1995 - Aid nu locuie.ym nimeni (costume; regizor: Malvina Ursianu).

BADAANII

COLUMNA

69

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATE CU FLORI DE CAMP

70

PACALA

A DALE CARNAVALULUI

t.

IL

www.dacoromanica.ro

Liviu Popasi bucuria spectacolului

Un ardelean care nu se enerva, destin de artist, ultim superbreprezentant al boemei interbelice. Ndscut la 17 octombrie 1921, laOradea. Mort sub ruinele locuintei sale la cutremurul din 4 martie, inzona Colonadelor vizavi de Universitate, impArtA§ind acen*i soartAcu Alexandru Bocanet, sotul Doinei Levinta *i Toma Caragiu.Descoperit dupd o sAptAmfina....rAnit la un deget...cald. loanaCantuniari a recuperat o parte din schitele maestrului. Una dintre ele,ce poate fi admiratä la Uniunea Cinea*tilor, e premonitorie. [...] unpdienjeni§ metalic inform in mijlocul cdruia, spanzurat de o grindacontorsionatA, atArna o siluetd de barbat [...] boem prin structurd [...]yin, femei, pictura [...] a lucrat in teatru §i film. Realizator de schitede atmosferd, lucrdri vândute ca picturi; cdutat de colectionari. Aintrat pe u§a garsonierei and s-a declan§at cutremurul [...] Era foartetAcut, nu din timiditate, ci fiindcd nu tinea seamd de opiniile celorlaltidespre el i ritmul sau artistic, profesional. Decorurile acute de elerau pline de intelegerea textelor scenariilor, dar filtrate prinpersonalitatea sa. Nu da grq. La multe filme el desena dinaintecadrele de filmare. Un coleg plin de discretie *i cu sfaturi totdeaunaeficace. 0 viatd in plind vigoare i talent profesional intrerupta de unnemeritat de tragic destin."

Pe acest ton simplu i cald il prezintd Gheorghe Bald§oiu pe LiviuPopa in 0 istorie subiectivd a scenografiei romcinevi de film, in carese amintqte cu prietenie i placerea evoarii cele mai importantemomente de strict interes artistic §i de documentare didacticd pentrucei nominalizati de tinerii scenografi de atunci pe rolurile principaleale maqtrilor.

Scenograful Liviu Popa se poate inscrie tot printre cei pe care iinumim veterani", inainta§i ai filmului de dupd cel de-al doileardzboi, dar nu mai putin unul dintre cei trei magi, creatori de

71

www.dacoromanica.ro

§coald" sau vizionari ai realului" prin care s-au mladiat structuri aleimaginarului avid de a face din spatiu un loc al intalnirilor dintre idee§i forma, dintre mdiestrie i inventivitate cu start spre lumea de azi.

Calitatile pe care le va arata Liviu Popa ca artist plastic nu vor fimult diferite de portretul pe care i-1 refac cei care 1-au cunoscutpornind de la atitudinile i reactiile sale, §i mai ales avand in vederedestinul special pe care 1-a avut. Se remarca un anume rafinament §isimt aparte al culorii, o atitudine boema i extravagantd fata de viata

o retragere in lumea formelor §i a eternului spectral care, in celedin urma, 1-a ademenit spre neant.

Discretia §i spectaculozitatea eleganta a exprimdrii sunt sustinute,in aceasta perioada de discontinuitati §i eforturi de organizare a lumiifilmului romanesc intre cloud spatii, cel al constrangerii ideologice§i cel al nevoii de expresie artistica autentica i de cdutare a identitatiide stil filmic, de invecinare a ecranizarilor §i poate nu intotdeaunaeronat cu o actualitate pe care o privim acum amuzati, ceea ceconstituie un privilegiu al artei.

Daca pe Giulio il includem, cu pläcerea recunoa§terii densitatiipersoanei sale interioare, printre cautatorii de solutii pe un camp alminelor, inchizand printre imagini cu stereotipii de expresie miciindicii de libertate precum un calator ce pleacd fara bagaje dar lasaprin gari semnele luminoase ale trecerii sale (§i se pot aminti astfelde insemne fie §i din cloud, trei elemente de spatiu scenograficsemnat Tincu ex, fundalul mortii pe care filmele le agata cu unelement al aparitiei masive §i delicat-stranie, cu anexe mitice sauestetice, precum trasura Muller sau arca cu relicva pe care stà uncopil, sau bomba-samovar, pe Liviu Popa il gasim in acela§i peisajal anilor 50-70, cu adresare directa spre o statica muzeald, cuplacerea da a determina emotia vizuald pornind de la cele maiimportante indicii plastice, in sens subiectiv, culoarea i

polimorfismul incarcaturii pe un spatiu dat. Astfel, alegerea acesteiviziuni §i sensibilitati pentru a realiza decorurile unor filme precumPascirea furtunii, 1957, Ciulinii Bcirciganului, in acela§i an, D 'ale

72

www.dacoromanica.ro

C'arnavalului §i Telegrame, in 1958 i, respectiv, 1959, sunt, pentruacest fel de intelegere a artistului in unicitatea i nuanta de exceptieoferita peliculei in raportul evenimentului la spatiul devenit lume.

Placerea jocului nu este neaparat teatrala fiinda culoarea faceglas §i decorul se exprima prin volume §i balansuri de perspective.Mai exact, arhitectura vizuala din comedii, la Caragiale sau nunumai, se exprima in perdele de nuante, fundal descriptiv §i cu efectde atmosfera, iar culoarea face din personaj un elegant loctiitor alideii sau al cuvantului-text.

Din cealalta perspectiva, cea a spatiului dramatic, §tim cdPas firea furtunii a fost bine cotat §i a rezistat timpului printr-undramatism al peisajului ce descrie dramatizand.

Ne distantam de observatiile, corecte i vii, despre ideologiculdin Ciulinii Barciganului, pentru cä pretindem filmului doar aceabucatica de lume pentru spusele din acest cadru de lecturd, care sä nebucure privirea i sa ne aduca lumea spre un centru spiritual alperceptiei din interior, o lume al carei spatiu real, campia cu valurilede ciulini hilari §i poetici se string in amintirea emotionala a celuice-i prive§te §i recunoa§te cu energie pozitiva semnätura lui LiviuPopa in diverse alte accesorii de atmosferd, fantanile cu acele braieprelungi §i stranii ce sunt mereu altele §i totu§i similare.

Daca vezi doar aceste sintagme vizuale sau te gande§ti la ce multinseamna amprenta ldsata de stilul scenografului asupra lumiispectacolului fie el de film sau teatru, te bucuri §i poti spune ca §coalade scenografie, cu adevarat, acum sta sa inceapa chiar dacd, intr-oistorie a filmului din aceasta perioada nu exista multe minuni deamintit dar, credem noi, nici de surghiunit pe cele ce nu au de ce sadispara.

Pictural §i cu extensie spre spectacolul existentei, Liviu Popa vaparcurge traiectoria singulara a acestui amestec de fast i de tristete,de fundal luminat diferit i segregare spatiala a lumilor nu neaparatsocial cat afectiv (amintesc in acest sens de spatiul vast cat Baraganuldintr-un film de facturd compozita, cu haiduci, atmosfera de epoca,

73

www.dacoromanica.ro

aventuri, anume SapIlimdna nebunilor, ecranizare dupd romanul luiEugen Barbu, si amintim acel salon stramb si parcelat in care Iani serevede cu frumoasa sa adultera, grecoaica Caliopi, in care dacd faciun stop-cadru vezi sufletele in spatiu si sentimentele in obiecte si,mai mult, chiar vezi si culoarea, acel albastru spre un fundal alferestrei-perdea ce ascunde-deschide drumul spre inafard, sprelibertate si moarte).

Inspre un astfel de drum se prelinge suflul filmelor semnate deLiviu Popa si poate e o tristete premonitorie in acest traseu presdratcu nuante si culori ale spectaculosului vietii. Tot acum, in acest tristsi obsedant timp istoric, debuteazd in scenografia romaneascd de filmsi alti arhitecti si pictori la care atentia noastrd se opreste chiar dinnevoia de a sesiza nu doar firescul unui stil si al unei personalitaticreatoare, dar si din acest fond de colegiala si poate concurentaprofesionald pe care o privim cu bucuria pe care o poti trai atuncicãnd focurile stinse iti lasd totusi printre risipitele comori terestre siobiecte dragi salvate si pastrate poate ca prin minune, iar acestinventar afectiv sporeste emotia.

SCENOGRAFUL este, prin pozitia sa de arhitect, cel carestdpineste, aduce forta de organizare si coerenta in spatiu, cu atfitmai mult in spatiul artei ce depaseste sricta functionalitate. Asa sepoate intelege si atasamentul pentru un grup de creatori scenografi,despre care s-a scris putin sau deloc, si nu fard pasiune pentru ceeace se numeste acurn moda retro" ii evocam cu sentimentul uneidescoperiri, reludm putinele insemndri ce ne-au rdmas despre ei siscoatem din cdteva filme pe care le-am putut revedea ce este cuadeVarat indiciul prin care stim ca la acel film a lucrat unul sau altuldintre personajele acestei carti.

Grafician, artist plastic cunoscut la momentul debutului inscenografia de film, Liviu Popa se lanseazd in arta filmicfi odatà cuPasfirea furtunii, in 1957, regizorul Dinu Negreanu solicitând oanume sobrietate dar nu si o declarativä anexare ideologicd.Scenariul, semnat tot de Petru Dumitriu, autorul cdrtii cu acelasi

74

www.dacoromanica.ro

nume, aduce un vizibil nonconformism" fata de canoaneletimpului in principal, prin protagoni§ti mai apropiati de uman decatde schema ideologica. Suntem in 1957 §i, aldturi de o altä peliculaliberind", Directorul nostru, de care am amintit §i, desigur dupd oizbfindà de neclintit precum cea a filmului semnat de Victor Iliu cuun an mai devreme, La moara cu noroc, cinematografia româneascdpátrunde pe ici pe colo, mai mult in estetic deck in cameleonicultravaliu al filmului cu adresd demonstrativ-dogmaticd.

Filmul va reda viata in toatA sobrietatea ei, fard idilizare §i cu olargire a spatiului spre un mister existential, tragic. Drama pasionalde potentatä de atmosfera din satul de pescari, din imediata apropierea math furtunoase. Exterioarele sunt filmate in vara i toanma anului1956, la Mamaia Sat, Ovidiu, interioarele la Buftea. Este i debutulactritei Margareta Pogonat.

In Pasdrea furtunii scenografia recompune (cu entuziasmulevaddrilor spre o lume ce poate sfi existe prin materialitatea eimetamorfozatä §i stilizatd) un spatiu al existentelor pulsatile cuvigoarea sentimentelor ce modeleazd in negurosul atmosferei caspatiu interior mai mult decat in luminozitatea sperantei sau amoralei ca dogma.

Prin obi§nuitele panze de imagini care opresc privitorul pe ospatialitate incarcatà de trdire, scenograful Liviu Popa se insereazdprintr-o tehnicd o detaliului and existenta de sine stdtãtoare cat maimultor elemente creatoare de atmosferà §i, specific artei pe care o vaprefera, decupeazd obiecte semnalmente (barca, cherhanalele,portul) ce rdman ca personaje purtãtoare de dramatism.

E firesc si retinem aprecierea discretd ardtatä scenografieisemnate de Liviu Popa §i Ciulei, pentru a intelege cd, nu intamplator,Liviu Popa este chemat sä lucreze la o pelicula ce avea tot o mizaesteticd, de§i continutul trece poate §i pe lânga tablia cu indicatii cape lAngd járaticul din basme. A§a 6, ecranizarea dupd romanul luiPanait Istrati, Ciulinii Beiráganului, realizatd in acela§i an, va gdsiin scenograful Liviu Popa un abil creator de atmosferd.

75

www.dacoromanica.ro

Decorurile refac o ambianta, ofera un Baragan autentic darstilizat ca fundal i largit ca atmosfera prin dominanta vizuald deautentic interes contemporan. Regizorul filmului, Louis Daquin,inscrie prin intentie dousa lumi in peisaj, una de o crepuscularasobrietate, cea a conacelor $i alta de o covar$itoare simplitate, cea acaselor tarane$ti acoperite cu stuf, scenografia find in imediatulvizual cea care incarca $i descrie prin materie $i formele in spatiu.Aflam ca una din indiestriile vizuale ale acestei intunecate pelicule,ciulinii purtati de vant ce se rostogolesc precum destinulpersonajelor, i-ar fi fost sugerata lui Daquin de chiar Liviu Popa, acarui sensibilitate de perceptie vizuald e mereu in cautare deformulari metonimice.

Poezie a stepei, elegie a carei re-lectura poematica o va face inliteratura peste ani Stefan Banulescu cu alte sugestii de fiintaremetafizica, filmul ce insuflete$te proza lui Panait Istrati se arata a fiun acompaniament vizual la cel sonor (sa ne amintim de MariaTanase $i de Sofia Vicoveanca ce puncteaza dramatizand prin cantecimaginea).

Natura-leagan, arhaicizata de Popa prin indicii de atemporalitateprecum fantana $i apoi grupul de fantani cu ni$te cumpene lungi,delicate $i stinghere, cu o utilitate parca incerta, insa de efect incoregrafia stepei care exista ca personaj dar $i spatiu spiritualizatceli are lumea lui inscrisa in cele pe care omul le-a anexat $i celeläsate de Domnul pe pamânt, simbioza pe care o strica reauasuferinta distrugatoare.

Simplitatea bordeielor, lipsa unor indicii de minima intimitate,cu peretii goi i fereastra-cruce, nu sustin doar scenariul saraciei catin special pe cel al arhaicitatii, parabola insote$te vizual cuvantul iarlocul, obiectul i compozitia in fiecare colt vazut" de spectatorredefine$te parabolic un univers ce poate fi descifrat cu maladiilecele mari : boala, ura, crima, moartea (ne amintim de barca intoarsacu fundul in sus pe mal $i &mita ce adauga un sentiment de ultragiusufletesc).

76

www.dacoromanica.ro

Multe cadre,vdzute lent cu o anumità persistentd prin acumularede detalii, par aidoma unor picturi de Octav Bancild, scenele de lacdrciumd, taranii incordati de urd dar i o preferintä a scenografuluipentru comentariul plastic i spectacular ce cleschide i inchideexterioarele (dansul *tat de furie sau cAntecul ingreunat de tristete).

Uneori, comentariul face din cadru un mesager explicativ cufireasca simplificare, precum sacii stivuiti care vorbesc de bogatiedar cu o retoricd blfindà ce poate sugera i ordinea in acelai timp, infine putem spune ca adevärul i viata cotidiand se strecoard prinideologie. Rolul de contrapunct de culoare, lumina 4i intuneric intristetea post edenica e poate singura senzatie ce ramane ca poeziefilmica in afara unor prezente actoriceti emotionante (ClodyBerthola cu fragilitatea diafand) fiindcd lectura sociologizanta searatà uzatd §i greoaie, inc.& putem gäsi scenografiei filmului valoareaunui document nu atdt in singurul plan al comentariului vizual cat inposibilele modele oferite pentru secvente de referinta (nunta fortatacu spatiul concentrationar, pared §i cu patima avutiei din Nunta depiatra, filmul semnat peste ani de Dan Pita, are o posibild oglindirevalorizantd in acest film de iubire i durere).

Tot de perioada anilor 1950-1960 se leagd i alte monente deviata artisticd ale lui Liviu Popa, i nu mai putin demne de sesizat.Ne referim la cele cloud ecranizdri dupd Caragiale, semnate ca regiede Gheorghe Naghi i Aurel Mihelq, Telegrame i D-alecarnavalului (dupd indepdrtarea lui Jean Georgescu, marginalizatdin pricina Directorului...)

Decorurile lui Liviu Popa respectä linia gratios-romanticapropusd de Jean Georgescu §i Sicd Alexandrescu. Vesel colorate,eleganta, farmec [...]", dupd cum remarcd Gheorghe BAld§oiu instudiul amintit. E vorba de o lume al cdrei farmec, scenograful, i nunumai, a cdutat sd-1 identifice, sä-1 conserve, sd-1 recreeze intr-unmoment istoric incrâncenat, ce urmare4te, estetic, sau i altfel, sadistruga vestigiile frumosului pentru a nu provoca nostalgiipericuloase.

77

www.dacoromanica.ro

Ne bucura i azi, cAnd nu mai gasim placeri ascunse dardescoperim subterfugii stilistice ce pot fi cotate drept dizidente,incercam o bucurie vizuala, o abundenta de obiecte, costume, culoride imediatd asociere picturald dar §i filmica (Jean Grémillon §i JeanRenoir au fost amintiti ca referinte majore).

Dacd frumosul nu tine de epoca, ideologia trebuie sa faca din artao ustensild subtild, §i fard o privire criticd era greu sa faci, in anii cupricina, o ecranizare dupd Caragiale, care, sa fim drepti, 4i iube§teepoca §i libertAtile, ce au un dulce parfum de Belle Epoque" atunciand le aducem la masa istoriei.

Ei bine, se poate da §i un ton neutru §i un verdict ambiguu dacabutaforia, golul §i superficialul festivist sunt lasate sd functioneze caidee devenita volum in spatiu, sau cortina ce läsa sd existe mereuceva dupd ea. Liviu Popa utilizeaza cu insistentA imaginea plastica-poetica a cortinei §i, descifrabild diferit de la film la film, oricand eaapare cu sens teatral §i metafizico-politic: ceva ascuns, misterios,dublat sau cel putin camuflat (e de observat procedeul utilizat infilmele istorice in cloud maniere complementare, cea a draperiei,cortind a timpului §i a jocului puterilor de tot felul sau cortina-draperie ce face din protagonist o imagine pe panza vremii). Inlumea-spectacol, cortina e descrierea iluziei cultivatd de omenesculpersonajelor, fiinda creatorii, impatimitii caragialieni, nu uitd safacd din omenesc un viciu de care ne bucufam, fie §i cu acea cortindin spatele oricarei fire§ti bucurii pe care Liviu Popa a tinut sa oinsereze in canavaua mereu aceea§i, mereu uluitoare din carnavalullumii caragealizate continuu.

Amintim, pentru cei care au uitat pelicula sau pentru cei careurmeaza sa o vada, de spatiul circular din cafenea in jurul caruia seordoneaza cuminti mesele pentru a privi, auzi, admira veselia §ifrumusetea artei, fie ea §i de iunion" dar nu mai putin fascinantdcorupatoare suflete§te ca i marile-mici idealuri ce se rostesc cuapetit de vorbd dupd cum french-cancan ce aduce Parisul §iexuberanta lui boema, face i desface intrigile amoroase.

78

i

www.dacoromanica.ro

Scenograful se oprgte cu plAcere la recompunerea unui astfel despatiu, al iubirilor (cu cat mai interzise cu atat mai fierbinti godinuldin camera iubitei celei de ultima ord a lui Nae Girimea, duduie infocul ce insotete placerea, care deloc masacrata ca bucurie a vietiie doar härdzitä spectacolului, adica unei treceri prin scend, patul albdar cu danteldrii dau drumul golului sA iasd la lumina).

Interioarele, bogate uneori de o dublare a spatiului prim incompania caruia se adauga un alcov (ca in camera oaspetilor infilmul amintit, cei doi soti din Conu Leonida) se inscriu in esteticaplasticii scenografice pe care o profeseazd Liviu Popa. Acest accesal privitorului spre spatiul din spate face §i el obiectul unei posibileanalize a privirii spre lumea de ieri dar i a indiscretiei, §i aceasta cufunctii complementare de la un film la altul. Dna spatiul este largit,desawrat pe orizontald in sugestia largirii lumii eroului in Cantemir,ea se reformuleazd in alte pelicule ca intentie, de exemplu inSfiptiimdna nebunilor, aici el descriind un loc in care opulenta ainlocuit dragostea, cei doi soti find departe unul de celdlalt fie *i dinpreferinta feminink realitate de loc neglijabild.

Amintim §i alte spatializari de naturd retoric-poetica sau doarnarativ-ilustrativa, precum spatiul circular al frizeriei, labirintat saulargit dupd gruparea sau detaprea personajului in cadru, spatiulblocat al camerei Mitei cu certd sugestie psihico-afectivi saudecoratiunile cu falduri i draperii de o sugestie carnavalesca dar i

de o contrapuncticd demonstratie, fiindca Liviu Popa anunta un stil§i apoi se joacd cu variante ale enuntului devenit obiect de studiusau reflexivitate, cu plAcerea, pared, de a descoperi noi posibileaplicatii.

SA nu neglijam exterioarele de o surprinzatoare dispozitie sprecomentariu largit i pe care, desigur, se poate broda caragialian, darnu numai, precum secventa de la hipodromul din Ploie§ti, unde sepetrece in film celebra scend de gelozie i scandallantaj sentimentalcu obiectul spaimei vitrionul englezesc" in tumultul ritmuluifrenetic al animalelor ce se intrec §i al unei multimi aduse frontal in

79

www.dacoromanica.ro

asistenta, dorinta de intrecere si violenta fiind desigur inclusa inalegerea locului ca topos al violentei dezlantuite.

De la eleganta ostentativa a celor ce fac din placeri de tot felul osansa de a trai la intensitate maxima se lasa deschisd privelistea sprelumea carnavalesca a exteriorului, deoarece carnavalul e chiar temaiar filmul a secondat actiunea cu acest exterior ce lasa viata sa prindaforme nebanuite, surprinzatoare, hilare si grotesti, dar nu mai putinspectaculoase. Spatiul stradal amenajat pe anumite portiuni intr-unspirit balcanic, cu parfum de Curtea-Veche, e strabdtut, brazdat,violentat de haosul clovnilor, al circarilor, al poneilor-magarusi si atot felul de confeti ce inlantuie in nebunia generala pe o linie defiravd demarcatie intre placere si agresiune-spaima, fiecare secventa,alaturand placerii cautate o nebunie ce aduce omenescul la unamestec elaborat de Caragiale, in primul rand, si implinit de viziuneafilmic:a. Apoi au venit si caragialienii ce au unit nu doar sentimentelein lumea-spatiu a circului existential dar au unit lumea lui Caragialein fiecare mic spatiu-manifest. Asa face si acest film si, cu destuleplacute intalniri cu acesta va face, pe aceeasi temd-piesa si LucianPintilie in De ce trag clopotele, Miticci? (ca sd ne referim doar lazona comediilor).

Se aduce prin scenografie o nota de originalitate pe care sa oexploram ca marca a universului caragialian sau nu, si in acest sensas indrazni sa amintesc jocul cu spatiul largit-violentat-parcelat sauinghesuit de o frecventa mereu interogativa pentru spectator si lasatde cele mai multe ori fara un mesaj inchis ca simpla gratuitate deconstructie a vietii pentru a puncta si noi doar fard acea nevoie deconcluzie, obositoare hrand pentru dogmatici.

Un pas spre stanga il va face filmul Setea, ecranizare a romanuluicu titlu omonim, pe care Titus Popovici il reface dupa o schematicaconfiguratie epica, aratand cum au luat comunistii puterea, cu oactiune plasatä in cloud planuri ce se adund sub aceleasi arzatoareidealuri... Mu lta demagogie politica, putina credibilitate narativa,dialoguri nu de putine ori hilare. $i totusi filmul mai poate fi urmärit

80

www.dacoromanica.ro

§i azi cu oarecare interes fie §i pentru actorii ce sustin partitura(amintim numai pe Ilarion Ciobanu, nu fail nuante de prospetime §ipsihologie §i pe George Calboreanu, un Iov cu destul de multarobustete interpretativa ca sa fie convingator §i intr-un atat dedegradant context social §i uman).

Regia urmare§te scenariul care, credem, a operat distrugator inroman, fiindca eroul principal al scrierii, tanarul Andrei Sabin, nicinu apare, incat actiunea nu-i atinge pe intelectuali, nici pentru a-idesfiinta, care probabil ar fi fost la fel de credibili precum §i eroii luiCaragiale.

Liviu Popa nu raspunde nici aici ca un §colar silitor §i aduce, lafel ca in celelalte decoruri de film, un comentariu participativ,desigur, dar cu un aer vetust de o frumusete arhaizanta a satuluiardelenesc cu lumea lui de oameni pitore§ti de§i impartirea in bogati§i saraci e atat de insistent pusa in prim-plan incat §i stivuireapernelor de zestre sau a §tergarelor la ferestre poate arata cum se faceo casa de chiabur fata de una de om sarac care, venit direct de pefront nu mai gase§te deck urmele casei §i prive§te cerul direct cuoarecare placere mioritica. Si in astfel de situatii stereotipizate atentiascenografului Liviu Popa se indreapta spre compunerea unorinterioare ce sufera maltratari precum sediul prefecturii din ora§ sause arata stinghere in primitivitatea nefireasca a invaziei comunistela sat acolo unde Mitru Mot, eroic §i avantat, reface modelul de laora§ imitand pe comuni§ti.

Apdrut intr-un moment de relativa relaxare fata de roman (acestadin urma in 1955) filmul e totu§i mult prea intunecat, incat oriceindiciu al vietii private, a unei necesare intimitäti dispare, fiecare tipde relatie, fie §i cea erotica sau de familie find supusa unei virilizaripolitico-sociale crancene sau, altfel spus, titlul face concesie unuimetaforic al suferintei organice, vitale, pe care filmul aluneca curesemnare.

Scenografic, se poate atribui insu§iri estetice filmului inrealizarea unor laitmotive plastice prin care recunoa§tem pe Liviu

81

www.dacoromanica.ro

Popa, anume, un sugestiv al spatiului in definirea ideilor dar si indiversificarea lor ca semnificatie, de exemplu, jocul pantelor si algropilor pe unde intra Mitru Mot in sat sau trec tdranii spre nouaviata" promisa de arhanghelii noului regim politic.

Si jocul realitatii cu aka realitate, cea a frumosului mimetic, alartei, se motiveazd ca subtext poetizant in cenusiul filmic (tabloulregelui umilit in mod natang la pretorie ar fi o forma de comentariufail cuvinte sau petrecerile din satul ce viseaza deja la bogatiinemuncite, lasate de un divin glas al dreptatii pe pdmant, tablou incare spectacolul, mereu prezent in solutiile filmice ale dinamizariispatiale propuse de scenograf, asadar un astfel de sat se arata nufolclorizant cat integru, cu ce poate el insemna atunci si alta data.

Se discutd vizual si prin intermediul spatiului, nu intamplatorfilmul incepe cu un traveling lateral al campului, metafora aexistentei terestre si justificare a esentializarii peliculei pe aceastAtemd. Poate din acest moment reluat cu traveling inainte in final si cueliminarea pe lateral a Iulianei ca ramasita inutila a ce putea face ofuziune intre clase, asadar din acest moment, scenograful va oferidin belsug imaginea lumii si a relatiilor umane prin joculinterioarelor in diversitatea lor glasuitoare pentru tema sociala siaditiunea exterioarelor ce trimit evenimentele in istorie si in legenda-timp arhaicizant.

Scenografia explica: masa lungd ca de consiliu din casa celui bogatla care sunt chemati ca niste servitori ceilalti, fie ei si ai casei, dar sistivuirea pernelor si lavicerelor declarative drept comentariu asupratemei retorice a filmului, viziunea asupra bogatiei ca lacomie,acumulare ce a dus la desfacerea legaturilor firesti dintre cei apropiatichiar si dintre oameni in general, sau includerea unui fond concret almisticismului taranist prin camera-birou a avocatului partidului taranistcu un fastuos decorativ departat de realitate, vaduvire compensata deportretele-imagini ce fac posibile cultul personalitatii si docilitatea.

Sunt diversificate cu aceeasi maiestrie de a nuanta fie si pe oidee deja epuizatfi prin eficienta mesajului transmis dar mereu

82

www.dacoromanica.ro

recuperata prin spatializari noi, portrete diabolizate ca cel allegionarului Baniciu, vazut fie prin medalionul-fereasträ de lasecventa garii, fie in hrubele unde se pldnuiesc faradelegi, fie incadrul izolat al salonului baronului Pap de Zerind, unde ne simtimaruncati nu in istorie cat mai cu seama in spectacolul ei.

Poate ar fi de precizat conformismul prin care comanda aexecutat in plastica filmului ideologia acestuia, poate suntempartinitori cu cele pe care le apreciem estetic mai mult decatdocumentar dogmatic dar, cu sinceritate, putem vedea in franturile deviata non-privata dar esential istoricizata o urmd de sentimentalism,de reconstituire in voia vrerii celorlalti dar cu placerea voii personalede a face vizibil 0 un interior de instarit frunta§ al partidului pianist,atat de sacrificat de timpul du§manos de atunci 0 nu numai, incat,sacrificiul pare mai elegiac azi, sau interioare de intelectuali §iaristocrati ce nu au acea autenticitate §i opulenta denind 0 severa dinfilmele semnate de Marcel Bogos intr-un registru ideatic similar, darlasa loc unui comentariu subsidiar fin §i discret de lume violataintr-un mod ridicol fara acoperire sau, in orice caz, cu o acoperirede travesti.

intre om §i spatiul pe care acesta il aduce cu sine nu existafuziune, nu exista decat diferente, fiindca omul nu locuie§te cleatprovizoriu in istorie §i timp, de aceea comentariul de prim nivel,incriminatoriu de egalizare originata §i segregare sociald vinovata sesparge, la o alta lecturd, de acest butaforic al vietii ce face loc unuisingur spatiu, fie el 0 disputat, pamantul a carui intindere 0 prezentafacia §i masiva nu pare deloc odihnitoare, impaciuitoare.

Liviu Popa e uneori surprinzator de policromatic, atat camaterializare a unor tendinte regizorale divergente dar in special inzona tematica a plasticii de film, singura imitate find cea a epocii incare, insidios, fiecare i§i semna pactul pentru a putea face arta 0 subpresiune cu mai multd sau mai putind inver§unare. Amintim filmulCelebrul 702, ecranizare dupa o piesa de teatru de AlexandruMirodan, unde decorul a construit o lume americaneasca precum o

83

www.dacoromanica.ro

vale a plangerii, cu spatializari sordide §i existente piedute in vicioaselocuri de placere §i risipd a puritatii umane, desigur, restituire cudeclan§are de resentimente pe care e greu sd le apreciezi inautenticitatea lor candida, când Mihail Iacob, regizorul filmului, vaemigra dupd ni§te ani in chiar acest lupanar al declinului uman, oamericanizare cu miza de contact vizual reflexiv mai mult dee&retoric §i demagogic.

Creator de atmosferd cu un specific ce nu declamd ci compunesuflete§te lumile, arhitectul-scenograf va face o serie de filmeinscrise in zona de contact cu neantul, fiind nu mai mult dee&mediocre povestiri despre viata muncitorilor sau a tdranilor, iarprocesul ce poate fi azi deschis apare uneori just, nimic nu poate fiarbitrar in artá, uneori rizibil, child patina vremii §terge fad a distruge§i filmele se adauga cuminti unei lumi ce rämâne poveste, tristd §iurdtd, dar, rdmâne prin ele §i-i dibuim cu satisfactie evaddrile, micileindrdzneli §i salvdri delicate.

E poate cazul filmului Lupeni 29, unde se reface atmosferagrevelor din Valea Jiului in anii crizei economice mondiale saupelicula Dragoste lunge, de-o seard, poveste din ruralulcontemporaneizat, cu acela§i cdutat farmec al ambiantei seducdtoareprin ea insd§i, dupd cum §i Ilinca Tomoroveanu, in costumul ei detdrancd cu ie alba' §i catrintä neagrd, cap5td o noblete arhaicdprintr-un adaos de nuant5, pdldria cu boruri largi, costumele findsemnate in acest film tot de Liviu Popa.

Lansat in diverse partituri regizorale: Dragoste la zero grade,film semnat de Geo Saizescu in 1964, apoi in colaborarea curegizorul Haralambie Boro§ §i filmul Sah la rege, din 1965, in acela§ian cu Procesul alb, peliculd apdrutA sub semnätura regizorala a luiIulian Mihu, artistul-scenograf Liviu Popa se exprimd prin diverse §isubversive maniere afirmdnd libertAti plastice asumate, cu discretie,dar §i consecventd. El va reformula vizual ambianta §i, obsedat destil, va face din culoare §i amanuntul-obiect o logica contrapuncticdla lozincardul ilogic. Ca §i in D-ale carnavalului, atmosfera va fi o

84

www.dacoromanica.ro

demonstratie a ceea ce ramane greu de ideologizat, materia plasticace se rafineaza cu atat mai mult cu cat vrei sa o distrugi cu tendinteucigw.

Din 1966, Liviu Popa infra in supra-productii §i semneazascenografia la Dacii, apoi la Columna. Prin detalii i compozitie decadru filmic, cele doua civilizatii se exprima ca diferite, cu apropieriin esenta prin umanitatea ce traiqte intens cotiturile istoriei, pringantionul de existenta materiala §i spirituala pe care il incarneazaviziunea regizorald §i concretul materializat de jocul in spatiu si timp.Tot prin actori §i lumea restaurata in special in jocul interior-exteriorse aduna la materialul faptic un continut spiritual de sugestie i

expresiva intensitate: aurul dacilor, devenit un chivot cu dimensiunilitotice de basm (ladita din poveste), austeritatea dar i solemnulsacral al muntilor cu sfatul tarabostilor inscri*i pared in decor capietrele sure ale legendei, locul-altar al sacrificiului i spectacolulviril §i salbatic al unei credinte regale in semnele divine sunt, intr-oenumerare laconica, cateva echivalente plastice prin care se descrieun razboi pierdut §i o refacere cu aura mistica.

S-au facut referiri la demagogia epocii §i la anume registre desemnal politizant, precum cel al culorilor declarativ tonice alecorturilor cuceritorilor *i al canavalei de fundal eroic pe care fastulnu-1 face dee& orbitor nu §i evocator de lume impartiala. E oproiectie de gen (peplum) §i un cod al valorilor lumii cuceritorilorimperiali se semnaleaza prin violente de culoare i abundente dematasuri i catifele, de draperii ce fac din fiecare personaj istoric unmoment al istoriei umanitatii intr-o teatralizare a lumii-scena.

Mai direct inclusa in estetica spectacolului pe care o sustinem camarca a stilului artei de scenograf a lui Liviu Popa e §i refacerea,aproape pang la suprapunere, a imaginilor vascoase din Columna cuimaginile ce invie in plan real existenta concreti a inceputului *isfaqitului cu limitarea la fragment, la parte, pentru a exprima maidens intregul (ne amintim de batalia finala cand este luata cu asaltcetatea iar poarta e locul prin care se patrunde pentru a nimici, spatiu

85

www.dacoromanica.ro

largit prin dramatizarea intensä a m4cdrii inchise in capcanadestinului).

Coborfità din basm i mit, lumea dacilor e surprinsa in cadre destranie existentd, amintim sala-pe§terd cu ceremonii de o intimdasociere cu naturalul, materia find expresia civilizatiilor in dialogulratat: lemn, rand, piatrA, aur §i pdmânt, sunt alaturate opulenteipurpurii §i acvilei metalice.

Existfi diferente de stil intre Dacii, pe care Sergiu Nicolaescunu-i lasA fail anvergura fastuoasfi §i grandioasd a unei preferinteregizorale dar §i a unei supraproductii cu impact epidermic, imediat,i Columna, apArut cu doi ani mai tArziu din care rAsare o umbra de

elegiac rapsodic, propriu unei sensibilitAti mai retractile precum ceaa regizorului Mircea DrAgan. Apdar din cele cloud variante aleviziunii de regie, se adund un sens unitar prin documentareaminutioasd i reflexivitatea plastica din care nu lipse§te timbrul decomentariu arta, de spectacol inscris in piatra cu recurenta pelinie decorativd, compozitionala. Desigur, o modA a grandiosului,se poate adduga, o exuberanta a pledoariei cu suport politizant, darun scenograf face §i deschide cartea vietii i a istoriei pe cele maiintime trasee de identificare i, de aceea, e nevoie sa privim i inainte§i inapoi, pentru a surprinde fluxul i intoarcerea spre o expresie saualta ca solutie i optiune finalà.

Pentru drumul inainte vom aminti cele trei colaborari cu regizorulGheorghe Vitanidis, cea din 1972, la filmul Facerea lumii, unde esolicitat ca scenograf i interpret, pozitii datorate unui anumit gustpentru eleganta retro i alura specialA", pentru ca in 1975, LiviuPopa sd facA scenografia la filmul Cantemir, o peliculd ce se pare cda fost inceputd ca film de capA i spada dupd un scenariu semnat deMihnea Gheorghiu, §i un film de aventuri istorice, MuKhetarulroman. De§i cu puncte de start initial diferite, filmul reface, informula de interes pentru aventurd i plAcerea pentru retrAirea inistorie, o incitantà epocA, pe care domnitorul Cantemir a imbogd-tit-o, cu farmecul gfinditorului i energia clarvazdtorului.

86

www.dacoromanica.ro

Inspiratia se pliaza cu migaloasa cautare a resurselor, adocumentelor i a suflului ce poate sa invie stampele, incat, azi,filmul e stilizat de patina timpului §i didactic prin informatia devenitädescoperire faptica a vietii inscrise in intampldri de un firescemotionant. Dacd istoria e aventura §i intriga, fantezie *i provocare,grandoare §i contur al eternitatii in peren, atunci ea este... film!

Se pot aduce §i alte observatii in legatura cu acest film precumacele superbe imagini prin care se calatorqte in tinuturi europene,Olanda, Gerrnania, sau Istanbul §i care au fost realizate in platou,sau inventivitatea decorativa ce alatura prin scene de compozitieminutioase §i subtile danil §i harul prin care principele Cantemirs-a facut cunoscut intr-o lume veche ca find al unui veac nou. Cueleganta lecturilor de epocd pe care le facea prin amanunte §iansamblu deschis, Liviu Popa va face intrarea in biblioteca erudituluiprintre hdrti, statui, carti tot pe traseul circular, labirintic, ca sugestiea spiritului iscoditor §i ager. Atmosfera pe care o respird istoria,Stambulul cu minarete i porti filigranate, cu palate somptuoase *iate misterioase, arme §i carti, harti i muzica, lectica i havuzul,sunt cateva obiecte evocatoare de lumi vii prin imaginatia §i polifoniace iau na§tere din arhitectura §i plastica vizuald.

Cel de-al treilea film pe care 1-a semnat ca scenografie in regia luiGheorghe Vitanidis a fost sa,sfie *i cel din urma, Casa de la miezulnoptii, ce va aparea in 1976. In 1972, Liviu Popa incepe scenografiala Felix Otilia, avandu-1 ca regizor pe Iulian Mihu. Plasticianul vadescoperi o casa de o sugestivitate uimitoare pentru retorica filmuluicu o inf'ati§are de decrepitudine trista §i sobra, cu peretii scorojiti §ihilari in efectul creat de cei doi operatori ai filmului, GheorgheFischer i Alexandru Intorsureanu, prin sistemul Graphys color.

De§i scenografia filmului va fi incredintata mai departearhitectului Radu Boruzescu, interpretul principal al filmului,cunoscut ca scenografi actor din filmul La o nunta, in regia lui DanPita, totu§i chiar pe aceasta portiune pe care a lucrat arhitecturafilmului Liviu Popa, decorul are forta expresiVa a unui personaj cu

87

41

www.dacoromanica.ro

efecte de atmosferd citadind enigmaticd *i insolita, prin care se oferastilizare i veridicitate cu dozari infinit de artistic prelucrate. Sespune cd acea casa Giurgiuveanu descoperita de Liviu Popa langateatrul de Comedie, in acel vechi §i nemaipomenit de incitant cartierbucurqtean, este cel mai expresiv decor de film romanesc", i poate6 ar mai fi fost §i alte astfel de solutii ingenioase dacd drumul prinfilm al lui Liviu Popa nu s-ar fi oprit prematur.

E poate de prisos sa adunam laude, poate e bine sa culegem doaramintiri dispersate i ele prin voalari inegale i aparitii fugare, e poatenecesar sa precizam cä o generatie ce s-a impus prin solutii §istrategii plastice ce au innobilat un orizont al culturii sub totalitarism,a§adar ace§ti scenografi precum Liviu Popa, Tincu Giulio §i maestrulMarcel Bogos, bucurd amintirile celor ce au staruit sa fie adu§i inpaginile acestui studiu didactic i monografic in acela*i timp, didacticpentru a explica modul de abordare al temei lecturii" filmice,monografic fiindca de oameni i de viata lor ca arti§ti plastici e vorba

nu doar de simple semne ale trecerii lor prin viata-artaUn alt nume trece din neant spre paginile cartii. E greu sa poti

aprecia cat suflet i cat talent, cata pasiune i cata munca sunt aduseintr-un dictionar, de pilda, prin simpla notatie de ani §i muncainscrisa in acel limitat timp. Totu§i, din cand in cand oamenii vorbescdespre semenii lor i simti in acele cuvinte viul pe care il pastreazdacea amintire.

Filmul m-a facut sa colaborez cu Liviu Popa - autoruldecorurilor, poveste§te Hortensia Georgescu, autorul costumelor lafilmul Telegrame. Un autentic pictor, inainte de toate. Un simt sigural culorii, al proportiilor. Ca formatie era arhitect. Ca structurd ar fifost menit sa trdiasca in altd epoca. Cred ca. Renaterea i s-ar fipotrivit cu tendinta ei de opulenta, de acceptare a tot ce e valoare sauviciu omenesc, eliberare de orice constrangere.

Mi-1 puteam inchipui la un ospat intr-o loggie a unui palat dinCanal Grande la Venetia, aruncand a§a cum era obiceiul la sfai*tulacestor desfranate ospete, sa se arunce in canal cupele §i platourile

88

www.dacoromanica.ro

de argint aurite, ca un senm al dispretului pentru valori perisabile,meschin materiale. Se imbrdca fard sà tina seama de canoane, demoda actuald."3

Fara sa fie ingradit de nimic, scenograful da liber imaginatieiface sa domine ideea, frumosul, plasticitatea expresiei. Fara sa tinaseama de nimic, fara spaima de constrangeri, de ideologie, LiviuPopa se joaca cu abila candoare i puncteaza cu daruità abilitate dea formula prin culoare i ineditul asociativ ce spune opera nu epoca.Nu a suferit de inhibitii i limitari, a trait expansiv i cu maximadiscretie dar §i cu intensitate. Saltul spre neant e ultima reprezentatiepe care a anticipat-o, intuitiv, prin schita cu acel om strivit de oamorfa scheldrie metalica ceea ce s-a presupus a fi poate un mesajpolitic, a fost sa fie unul existential.

Un ardelean" iata un cuvant-portret des intalnit in celeevocate, §i care, pentru noi, reprezinta atat o concentrare a valoriimorale cat i o intensitate a personalitatii creatoare a lui Liviu Popa,un ardelean, adica un om sensibil ce face din arta sa un dublu alvietii, un spectacol al intalnirilor dintre adevar §i iluzie.

Filmografie, Liviu Popa(Oradea, 17 octombrie 1921 - Bucuresti, 4 martie 1977)

Grafician, scenograf de teatru.Premii: ACIN, 1972 (Felix $i Otilia).

1957 - Ciulinii Barciganului (regizor: Louis Daquin; scenariu: Louis Daquin,Antoine Tudal, Alexandru Struteanu); Pascirea furtunii (in colaborarecu Liviu Ciulei; regizor: Dinu Negreanu; scenariu: Petru Dumitriu);

1958 - D-ale carnavalului (regizori: Gheorghe Naghi, Aurel Miheles;scenariu: Gheorghe Naghi, Aurel Miheles);

" Silvia Kerim, Ponica - o legend& Bucurqti, Editura Doina, 1999, p. 160.

89

si

www.dacoromanica.ro

1959 - Telegrame (regizor Gheorghe Naghi, Aurel Miheles; scenariu:Mircea $teranescu);

1960 - Setea (si costume; regizor: Mircea Dragan; scenariu: Titus Popovici);1961 Celebrul 702 (regizor: Mihai Iacob; scenariu: Mihai Iacob, Alexandru

Mirodan);1962 - Lupeni'29 (regizor: Mircea Dragan; scenariu: Nicolae Tic, Eugen

Mandric, Mircea Driagan);1963 - Dragoste lunga de-o seara (si costume; regizor: Horea Popescu;

scenariu: Alecu Ivan Ghilia);1964 - Dragoste la zero grade (in colaborare cu Virgil Moise; regizor: Geo

Saizescu, Cezar Grigoriu; scenariu: H. Nicolaide, Cezar Grigoriu);1965 - Sah la rege (si costume; regizor: Haralambie Boros; scenariu:

Alexandru Andritoiu, Nicolae $teMnescu); Procesul alb (regizor:Iulian Mihu; scenariu: Eugen Barbu);

1966 - Dacii (in colaborare cu Viorel Ghenea; regizor: Sergiu Nicolaescu;scenariu: Titus Popovici);

1968 Columna (regizor: Mircea Dragan; scenariu: Titus Popovici);1969 - Doi barbati pentru o moarte (regizor Gheorghe Naghi; scenariu:

Andras Sutö, Gheorghe Naghi); Tinerete fará biltranefe (in colaborarecu loana Cantuniari; regie si scenariu: Elisabeta Bostan);

1971 - Facerea lumii (interpret; regizor: Gheorghe Vitanidis; scenariu:Eugen Barbu); Felix yi Otilia (in colaborare cu Radu Boruzescu;regizor: Iulian Mihu; scenariu: loan Grigorescu); Saptamananebunilor (in colaborare cu $tefan Maritan, Radu Cdlinescu, loanaCantuniari, Stefan Preda; regizor: Dinu Cocea; scenariu: EugenBarbu, Mihai Opris, Dinu Cocea); Zestrea Domnifei Ralu (incolaborare cu Stefan Maritan; regizor: Dinu Cocea; scenariu: EugenBarbu, Mihai Opris);

1972 - Bariera (regizor Mircea Muresan; scenariu: Teodor Mazilu);1973 - Porfile albastre ale orayului (regizor: Mircea Muresan; scenariu:

Marin Preda);1975 - Cantemir (regizor: Gheorghe Vitanidis; scenariu: Mihnea

Gheorghiu); Casa de la miezul noptii (regizor: Gheorghe Vitanidis;scenariu: Fãnu Neagu); Muychetarul roman (regizor: GheorgheVitanidis; scenariu: Mihnea Gheorghiu);

1976 - Premiera (regizor: Mihai Constantinescu; scenariu: Aurel Baranga);

90

-

-

www.dacoromanica.ro

1981 - 0 lume Area cer (in colaborare cu Constantin Simionescu; regizorMircea Dragan; scenariu: Nicolae Tic, Mircea Dragan, EugenMandric).

CANTEMIR

---

DALE CARNAVALULUI

91

M1014.....

It,0 WO.... P... .

.....3 - '

6HEORG141U re/14: GUEOPCME `IrrAHIDIS

411111111Fdr,

www.dacoromanica.ro

FELIX $1 OTILIA

TELEGRAME

92

DACII

1

le

-

'A "erFr.

www.dacoromanica.ro

Constantin Simionescusau dialogul maestrului cu posteritatea

Despre Costicd Simionescu, arhitectul scenograf pe care ilregdsim pe genericul multor filme incepând din anul 1954, anddebuteazd in filmul semnat ca regie de Gheorghe Turcu, CuMarincea e altceva, o comedie satiricd, apoi intr-o serie aproapeimpresionant de prolificd si diversificatà de filme precum AfacereaProtar, 1955, in regia lui Haralambie Boros (scenografie incolaborare cu Oscar Huttner), apoi, in anii 1960, o serie de peliculeprecum Striizile au amintiri, in 1961, in regia lui Manole Marcus,A fost prietenul meu, in regia lui Andrei Blaier, in 1962, NeamulSoimeirestilor, in 1964, in regia lui Mircea Drdgan, Meandre,Vremea zapezilor, Aventurile lui Tom Sawyer, Reizboiul domnitelor,§i astfel se intrà in anii '70, and Constantin Simionescu aduce prinseria B.D. §i prin Explozia, Fratii Jderi, sau Oseinda, o apropiere decele mai noi solutii si experiente de armonie plasticd, in special prinpredilectia sa pentru decorul construit, ce are un efect de oartificialitate cautatd, voita, nu de putine ori in tandem cu celnatural.

Constantin Simionescu se exprimä prin fragmente, detalii, siintotdeauna cautd sa incarce" imaginea cu lucruri de plan secundcare sporesc motivic ideea cadrului, o icoand sau o tesäturd de fundal,un ornament de gratioasd modelare sau un obiect rar, mai putin Vazutsau mai greu de gasit in chiar documentele de epoca. Aceastd pasiunede arhivar sau poate, altfel zis, aceastd cultivare a pretiozitätii"inlesnesc orientarea spre epoca descrisd, dar nu intr-o singurd gamdci in diversitati ce cuprind zone de confluenta spirituala, credinte,obiceiuri, moravuri, nimic nu este läsat fard o clipire de autenticitate.Poate de aceea un film prguit si vechi din toate unghiurile de interesactual, ideologie si scenariu, viziune regizorala si interpretareactoriceascd, respird, prin decor si plastica adiacentd, un aer vetust

93

www.dacoromanica.ro

dar reconfortant de stampa, in legaturd cu care nu istoria §i emotiaidilica a pove*tii intereseaza, cat reconstruirea unei lumi ciudat deartificiale dar discret posibila ca imaginatie retrospectiva.

Alaturi de fidelitatea fata de spatiul vast pe care filmul ilpopuleazd sau atentia pentru filigranare, de intimitate decorativa, dedesign uneori (*i e cazul sa povestim in acest loc despre Aventurilelui Tom Sawyer sau Rdzboiul domnitelor, despre Strdzile au amintiri§i A fost prietenul meu) se pot anexa diverse calificative specificeunui asemenea demers, decor realist sau simbolic, de obicei incazurile enumerate. Cele cateva observatii prin care sunt inscrise atatpasiunea pentru sacralitatea ca podoaba a vietii spirituale sau poeziaprin care mediul, lumea cu frumusetile ei pieritoare dar mereuincitante sunt indicii ale unei modelari a spatiului filmic pe criterii dearta §i alegere nu pe supunere servila la obiect.

Adaugam acest amestec suav de poezie §i retorica ironicsentimentala, prin care arhitectul Constantin Simionescu a marcatdrumul sail in cinematografia romaneasca din perioada anilor1950-1980, pentru a intelege, din cateva palete de stiluri §i luminide proiectare a spatiului in configuratii sugestive, ca nu e nevoiede laudd §i de alte astfel de dragala§enii pentru ca ace*tiscenografi §i mintile lor vizionare sa poata incapea in paginileunor studii de specialitate, de ce nu, iar noi, acum, le pregatimdoar Decorul.

Suntem de asta-data intr-un context special pe care nu am dorisa-ldeformam, de§i, a vorbi la obiect despre filmele *i despre creatiaunui artist inseamnd cel putin a ardta ce poate acel om sa destainuielumii despre sine. Cand ne-am interesat de fata intimä a celor cinciscenografi, din existenta carora evocarn fragmente de personalitatecreatoare, am constatat cu tristete ca oamenii din preajma lor s-austins i cà multi din cei care i-au cunoscut nu mai trdiesc nici ei. Amcautat i marturii ale artei lor, ca tot atatea insemne ale trecerii lorprin spatiul procustian al creatiei, dar nici aici marturiile, atitea catele-am gäsit noi spre a le insdila comemorativ, nu au fost prea

94

www.dacoromanica.ro

consistente, ceea ce ne-a determinat sa le utilizam cat mai potrivitpe cele care ne-au fost totu5i la indemana..

S-a intamplat 5i o exceptie, 5i poate vom mai gasi vreuna inaintede a duce la capat evocarea noastra, 5i aceasta il prive5te pearhitectul-scenograf Constantin Simionescu a cdrui descriere ne-afost prezentata cu gratie 5i qurinta de catre o doamna ce pare sa-1 ficunoscut bine: a fost un crai, un barbat incantator, nu puteai sa nute indragoste5ti de el".

Din tabara barbatilor amici, am auzit 5i o completare a portretuluide mai sus: Domnule, i-au pläcut femeile 5i, cu cat imbatranea,parca avea mai mult farmec 5i nu mai putina vitalitate. Imi zicea,bunaoara, pe la o respectabild varsta, cd are un ideal estetic feminindiferit de cel din tinerete, intr-un fel inventat, creat cu ingeniozitateaimaginativului, intruchipat de o indianca ro5cata, de o faptura poetica5i carnald in acela5i timp, o aparitie..."

Am gasit 5i multe fotografii prin sertare in care imi zambeadeschis, dar cu un aer absent, Titi Simionescu, alteori in companiice nu erau dintre cele mai lume5ti, langa fete biserice5ti de care aminteles a i5i legase alte rudenii spirituale, incat am putea sa afläm5i mai multe daca 1-am descrie pe maestru prin datele pe care leconsemna el insu5i pe fi5a de creatie pastratd marturie la ACIN: dinmuzee, biblioteci, tezaure, arhive din tarile prezentate in anexa amadunat ceea ce apartine culturii romane raspandite manuscrise,miniaturi, acte, broderii, evanghelii, argintarie etc."

De5i enumerativ 5i eliptic, ca intr-o fi5d de lucru, creatorul i5iexprima limpede vocatia 5i energia pulsatie a lumii pe care, tra-ind-o in timpul rigid al interdictiilor, i-a ransgresat totu5i obstacolelesub o forma sau alta, mereu mai mult, mereu mai hotarat, mereu maiangajat spre definitiv.

Ca orice aventurier-vizionar, ca1atore5te 5i se delecteazd sainscrie, pe acea limitativa fi5d amintita, patru pagini referitoare lapile pe care le-a strabatut. E poate mai degraba placerearememorarii, datoria consemnärii marturisirilor intr-un timp al

95

www.dacoromanica.ro

declaratiilor oportune. in ceea ce ne prive§te, lasam aceste lucruri inseama celor ce tiu mai bine sä ticluiascd rdspunsuri §i, cu inocentainceputului calatoriei prin gAndurile lui Titi Simionescu, ne supunemaltor reguli decat cele ale iscodirii cu folos sau nu, lAsfind imaginatiasa vorbeascr, ap cum ne-a indemnat, de altfel, cu eleganta,pAtrundere omeneascd §i intelepciune a vietii, viceprqedinteleUniunii Cinea*tilor, domnul Constantin Pivniceriu, care, arätandu-micateva carti despre film, mi-a recomandat cu un gest larg al bratelorsd nu cad in ispita modelelor...

Suntem pe cale de a-1 asculta, dqi nu am gdsit cä e u§or sã refacidoar din cuvant vieti i creatii ce intrd poate pe nedrept in uitare.Madar, am facut din analizele noastre fazlete tot atfitea pardme decare se pot agAta gAnduri §i care pot ajuta la refacerea traseelorpierdute. Acum insd, Constantin Simionescu ne este de mai marefolos, fiind un portret cu parfum de autenticitate. Ne referim la uninterviu pe care ni 1-a pus la indemfind unul dintre initiatoriidemersului nostru, domnul arhitect Stefan Antonescu, care ne-arugat, cu un cuvios i delicat glas wptit, sd punem suflet in aceastäevocare, pentru ca despre asta e vorba in cele din urma".

Interviul din care vom face auzite gAndurile maestrului e oarecumstraniu, degaja un suflu inedit, find publicat de o revistA a romanilordin America, Chpa, in numerele din aprilie-mai 2003.

Spre a readuce in prezent memoria maestrului Simionescu, vomscoate din interviul apdrut in trei numere consecutive ale revisteiamintite (consemnat de domnul Dumitru Caranfil) cateva dintre raspun-surile arhitectului intervievat, in cursivitatea lor narativ-evocatoare,pentru placerea regasirii in amintire a glasului-gand pe care unii dintrecei care 1-au cunoscut nu I-au uitat Inca (nu vom reda decat uneleintrebari, strict lämuritoare, lasand mai multe rAspunsuri la indemand).

Asocial la CineaOilor din Romiinia, astázi, UniuneaCineavilor din Romiinia a fost i trebuie sit riimiinii liantulsusfinfitorul tuturor celor ce slujesc noblefra acestei arte cu totuldeosebite 1...]

96

*i

li

www.dacoromanica.ro

Desi aceste cuvinte ii pot face pe multi sa zambeascd, si nu enimic eau in a zambi, am cautat sa le pastram acea inocenta careaduce in timp o expresivitate vetusta, desigur (fiindca limbajul poartapecetea timpului iar noi fiintam alaturi de el), dar nu lipsitd devioiciune, si tocmai despre acest entuziasm al constructiei efemeruluine aduce rnarturie Constantin Sirnionescu, cel care s-a definit elinsusi ca arhitect de profesie si scenograf de film prin pasiune".

Diploma de arhitect am obtinut-o cu lucrarea Studioul deteleviziune", o noutate la vremea aceea, februarie 1952. Dupaobtinerea diplomei, profesorul meu, academician arhitect DuiliuMarcu, a tinut sa ma felicite pentru ingeniozitatea lucrarii. Cand i-amspus cä voi lucra la productia de filme a ramas surprins: Dragulmeu, zice el, arhitectul construieste pentru eternitate. Vezi marilecivilizatii: Egipt, Grecia, Roma, Goticul...

Este adevarat, rnunceste mult in timp, dar ce face el ramane.Nu-i mai putin adevärat ea scenografia de film este o arta tridimen-sionald asemänatoare arhitecturii. La film timpul va fi mai scurt siideea o realizezi repede, dar dupd filmare munca ta dispare, sau maiprecis, ramane nurnai pe peliculd. Tu vei avea in perrnanenta sa-tisfactie pentru ce ai cladit cu sarg si pasiune si tot pe atat, poate chiarmai mult, te va chinui durerea pentru ceea ce a trebuit sa distrugi".

Draga Mitica, in ciuda celor spuse de respectabilul meu profesor,trebuie sa-ti marturisesc cd niciodata nu am regretat pentru alegereaacuta.

imi amintesc cu mare pläcere de prima mea lucrare, sa-i zic:foarte special, cand a trebuit sa construiesc o vedere a Bucurestilorde dinainte de rázboi pentru filmul Afacerea Protar (1955), regizorHaralambie Boros. Trebuie sa-ti spun cã era si prima data and instudioul nostru de la Buftea se realiza o asemenea filmare combinata.iti inchipui cat de fericit m-am simtit pentru rnunca mea de scenografcare a contribuit din plin la succesul filmului.

Un film cu probleme si satisfactii a fost Bijuterii de familie. inacest film se cerea creata atmosfera din conacele boieresti (mobild

97

www.dacoromanica.ro

stil, obiecte, constructii tipice evului mediu romanesc etc.), pe de oparte, precum si starea in care se &eau, la un moment dat, acesteconace ca unnare a revoltei taranilor din anul 1907, pe de altä parte.Treabd, nu glumal

Vreau sa subliniez cd ceea ce face din scenografia de film omunca pasionatd, o arta, este documentarea pe care trebuie s-ointreprinda scenograful sub aspect istoric, social, cultural etc., pentrua crea veridicitatea timpului si locului in care se petrece actiunea. inacest sens el cerceteaza biblioteci, muzee, locuri, constructii si tot, totce-i poate stimula imaginatia si emotia artistica. inarmat pana in dinticu informatiile culese, pune pe hartie, in schitele sale, care suntadevdrate picturi, talentul si priceperea sa in efortul comun de a daviata filmului la care lucreaza. Spun efort comun" deoarece artacinematografica, dupd cum bine stii, isi are legile ei de care trebuiesa tii seamd. Asa se face ca munca de 'Ana acum a scenografului estesupusa discutiei colectivului de realizatori ai filmului: regizor,operator, economist (al cu banii), inginer de constructie si alticolaboratori [...]. Dar munca si opera lui este pe deplin rasplatitanumai atunci cand in sala de cinema filmul ruleaza, si el,scenograful-spectator simte emotia puternica pe care o producefilmul asupra publicului din sari As putea spune cd este o rasplatadumnezeiasca Li"

intrebat de Dumitru Caranfil despre legile specifice arteicinematografului" din perspectiva scenografului de film, ConstantinSimionescu explica si face deopotrivä marturisiri ce ne permit sd-isesizam mai clar personalitatea artistica:

[...] Am avut ocazia sa particip la realizarea primului film informat ecran lat-color" pe pelicula de cea mai buna calitateEastman" color. 0 situatie neprevazutd ne-a pus in dificultate. Peimaginea de pe ecran, la niste draperii, a aparut ata cu care au fostcusute. A fost necesar sa facem multe probe de culoare la carepelicula era sensibild si rdspundea corect. Am constatat ca de vindera culoarea, mov-cardinal compusà din rosu si albastru, iar

98

www.dacoromanica.ro

pelicula a selectat numai culoarea albasträ. In alcdtuirea culorii,fabrica intrebuintase produsul englezesc, pigmentul rosu de cadmiusi produsul german, pigmentul albastru. Acest lucru rn-a obligat sddau o atentie speciald combinatiei de culori. A fost necesar sdcolorez cadrele in care erau personaje, intrebuintand culori menitesa evite o suprapunere cu culorile folosite pentru decor. Treaba astas-a intdmplat la Neamul ,Foimiirestilor, film istoric, dupd romanulcu acelasi nume al marelui nostru scriitor, Mihail Sadoveanu.Dernn de mentionat, la Milano filmul a luat premiul pentru culoare,iar Romania a primit de la producatorul american dreptul de adevelopa in laboratorul de la Buftea pelicula sa pentru tot sud-estulEuropei".

La urmdtorul interviu, in mai 2003, la intrebärile despre regizoriipe care i-a cunoscut si despre filmele ce i-au marcat experienta,scenograful Simionescu reface din cuvinte, precum altddatà dinmaterie plasticd, lumi si oameni pe care i-a cunoscut si pretuit:

Fiecare film la care am lucrat a fost o noutate si un examenpentru mine, arhitectul si scenograful Constantin I. Simionescu,faspfdtit din plin cu satisfactia muncii implinite [...]

Ma gandesc cu drag si pretuire la Mircea Drdgan, regizor pedant,sensibil, care avea incredere deosebitá in munca mea. Am lucratimpreund la filmele: Neamul ,Foimcirevilor, Fratii Jderi, Explozia,Brigada Diverse in alerta, Golgota" .

Mircea Säucan, regizorul, poate cel mai sofisticat, cu idei inediteca plasticd, dar susceptibil la propunerile mele, si nu s-a inselat.Filmul Meandre stä märturie. Cu multd aldurd imi amintesccolaborarea cu regizorii: Andrei Blaier, Mircea Moldovan, GheorgheVitanidis, Virgil Calotescu, Gheorghe Naghi si altii. De asemeni,Sergiu Nicolaescu, regizor prolific si mester al profesiei cu care amrealizat filmele : Ostinda, Nizboiul de Independentii, Pentru patrie,Mihail, caine de circ, muncd, muncd pldcutd si elevatä. Dan Pita,regizor sensibil si profund. Am realizat cu el filmul Noiembrie,ultimul bal. Un regizor cu totul deosebit pentru mine a fost Ion

99

www.dacoromanica.ro

Popescu-Gopo. Era o placere sa lucrezi cu acest cineast complet,inventiv i plin de surprize".

Talentul de a evoca personalitati, intamplari, locuri §i amintiridragi, interesante face din interviul dat de nenea" Simionescu (a§ail alinta Dumitru Caranfil §i am simtit oarecare tristete *i chiar jenala astfel de apelativ dat celui pe care 1-am prezentat ca pe un DonJuan", dar ne-am amintit ea in anul 2003 arhitectul facuse 77 de aniiar pitorescul simtit de formularea reportericeasca are in ea ceva dinarhaicul unor sintagme pierdute de noi, care ne tot americanizam, i

pastrate de americanii romani ce le recupereaza ca pe bijuterii defamilie dragi, ap cã nu am disperat la gandul rau Ca ar putea sa-1umbreasca pe fascinantul povestitor).

Da, am avut aceastd §ansa sa lucrez cu arti§ti de prima clasa(spicuim din interviu). Spre exemplu, la filmul Br-Italia pentru Roma,am intalnit o veritabila distributie. Superproductia a fost regizata decunoscutul regizor american Robert Siodmak. Era in 1968. Trebuiasa ma descurc cu palatele civilizatiei bizantine. Actorul principal eraOrson Welles arhitect, scenograf, regizor, cum se spune, o marepersonalitate artistica a timpului. Pe drept cuvant, aveam o emotie denu-ti poti inchipui pentru decorurile filmului, pentru munca mea caretrebuia sa primeascä aprobare sau refuz. Cand a intrat Orson Wellespe platou, in Palatul Imperial §i a vazut pe fereastra constructiaCatedralei Sfanta Sofia, foarte placut impresionat, a exclamat: Maiceva dee& la Hollywood! Bravo!". Pentru mine a fost unul din celemai fericite momente ale vietii mele. Datorita acestui film am facutscenografia la inca cloud filme, Prima cruciadd si Carol cel Mare, inregia unui renumit regizor american,Victor Vicas. [...]

Am fost primul scenograf roman care a lucrat la realizarea unuifilm de televiziune. Filmul a fost produs de vestita Casa de filmeFranco-London din Paris §i la care participau cine4ti elvetieni.Subiectul filmului il constituiau Aventurile lui Tom Swyer i

Hukleberry Finn, dupa proza lui Mark Twain. Trebuia sa creezatmosfera unui sat de coloni§ti de pe malul raului Mississippi. Am

100

www.dacoromanica.ro

construit satul, casa erifului, salonul, biserica, cimitirul etc. §ibineinteles cea mai interesantd constructie, vaporul care navigase pemarele fluviu la mijlocul secolului al XIX-lea. Vaporul trebuia sapluteasca incarcat cu pasageri, i in acest sens a primit aprobarea.

Filmarea am facut-o la Galati, unde Dunarea e destul de larga §ipdrea a fi Mississippi. Totul s-a petrecut in 1957. Cand am venit inAmerica, la Hollywood, in 1973, §i am povestit celor de lastudiourile din Burbank despre treaba asta, scenograful EugeneLourie nu a putut crede a in studioul nostru de la Buftea, Romania,era posibil sa se realizeze o asemenea lucrare."

Dumitru Caranfil: La adunarea Ligii romane§ti din America aifost prezent cu o expozitie de picturd in acuarela."

Constantin Simionescu: Da, am o deosebità bucurie sa pictezlucruri care ma impresioneaza. Stint un amorezat al culorilor pe careni le daruiqte natura cu atata generozitate. Si daca Creatorul s-aindurat sã ma inzestreze cu darul picturii, eu trebuie sd-lfolosesc, cãaltfel este mare pacat. Sunt un pictor realist, §i mai mult ca sigur,profesia mea este de villa. [...]

Dumitru Caranfil: Nene Simionescu, sunt fericit cà ma aflu inpreajma dumitale. Spune-mi, te rog, daca ar fi sa incepi cu inceputul,unde crezi ca ti-ar fi locul?

Constantin Simionescu: In cinematografia romaneasca, aldturide prieteni §i colaboratori minunati. Gandul §i dragostea meanemarginita se indreapta la familia mea, la copiii mei, cdrora lemultumesc pentru dragostea ce mi-o poartd. Sunt mandru de ei.Pastrez o vie amintire pentru toti cei dragi pe care ii am in viata §iactivitatea mea. Ei mi-au imbogatit sufletul."

Dupa ce am citit acest interviu, din care am selectat doar o micaparte, §i nu cred, de altfel, cä restul nu ar interesa pe cei care 1-aucunoscut §i care pot consulta site-ul revistei Clipa", am privit spreanuntul dat de Uniunea Cinea§tilor un an mai tarziu, in martie 2004,

" cf http: www.clipa.com/pag.cititor 598.htm

101

www.dacoromanica.ro

and se anunta, intr-un ferpar, moartea lui Constantin Simionescu,personalitate proeminenta a scenografiei de film din Romania,membru fondator al Uniunii" mentionandu-se cu acest prilej celepeste 50 de filme artistice de lung metraj la care a lucrat. Mai multinsa, ne-a ramas in minte o povestire pe care a spus-o intr-o zi,intr-o adunare restransa, scenograful-arhitect Stefan Antonescu $i pecare vom incerca sa o reproducem din memorie:

Costicã era un causeur fantastic, nu te plictiseai niciodataascultandu-1 $i mai era, cum sa zic, omul surprizelor, al efectelor tari.Ne anunta ca vine in tard $i cand ma duceam la aeroport sa-1 iau cuma$ina, sa-1 intampin, &earn acolo $i pe altii veniti pentru asta, aveafrica poate cd nu va putea cineva sa vitt' $i se va trezi singur acolo,oricum efectul era scontat fiindca se inchega imediat atmosfera $ipacaliti la inceput in sinea noastra, cum ne simteam, ramaneamuimiti cat de bine se aranjau lucrurile in cele din urma.

Mai avea un obicei, nu prea $tiu cum sa-i zic, dadea telefon deziva lui la cei ce $tia ca-1 vor suna sau, ma rog, se gandesc la elatunci... pared cu tin fel de teama de a nu fi dezamagit, de a nusuferi. Ultima data and am vorbit $i 1-am intrebat dacd vine in taraca sa-i fac din timp pregatirile pentru a-i serba ziva de na$tere,mi-a raspuns spontan: plec acum sa-mi fac bagajele"... 1-am4teptat, $i de data asta eram singur, dar nu a venit. Am crezut ca areprobleme (il $tiam de mult bolnav, dar pared mereu i$i dadea boalacu mana la o parte $i se inzdravenea iar). M-am gandit 6 nu aminteles eu bine, mi se pdruse ciudat la telefon $i, mai ales, dorise samearga prin Stockholm, unde o avea pe fata lui, nu mi se parea insacel mai bun traseu pentru un om suferind, care i$i complica astfelcalatoria. Nu a mai venit insa deloc $i ne-a sunat fiica sa a douazi sa ne anunte ca a murit $i ca avea la el biletul de avion pentruintoarcere. Ar fi dorit sa moard aici. Nu a fost ap. Heat, 1-amregretat toti, ne-a fost drag, era o bucurie sa vorbesti cu el, sa tesimti in preajma lui, iradia o jovialitate tonicd $i uitai in prezentasa de tot ce te apasa..."

102

www.dacoromanica.ro

mat a fost de ata§ant, se pare, acest original scenograf-artistplastic, incat prietenul-discipol scenograf, retinut in fata efuziunilorsentimentale §i, mai ales, retinut intru exprimarea in scris, nu areimportanta cine, unul dintre cei multi care s-au aflat in preajma lui,face putina literaturizare, povestind romantat despre ConstantinSimionescu: Ca om, a semanat cu filmele carora le-a daruit suflet,gand §i iubire. A colindat, cu Tom Sawyer §i Joe Indianul, prin prafuldrumurilor §i prin apele repezi ale muntilor, a visat la Bijuterii defamilie cu care sa infaptuiasca Afacerea Protar i, in acest fel, sädetermine Rdzboiul Domnifelor, impreuna cu tot Neamul ,Foimd-revilor, sa-§i lase amprenta Intr-o lume frit de cer, alinandu-§idurerile abia in Noiembrie, ultimul bal, fara sa uite nicio clipa cdTotul se plliteve. A ras, a plans, dar permanent §i-a intors figuraluminoasd ate oamenii pe care i-a iubit §i i-a respectat statomic.

Surprindem la Constantin Simionescu nu doar rigoareaarhitectului ci §i duio§ia picturala a plasticianului. Se poate vorbi deoscilatia omeneasca intre permanenta actului cultural §i atractiaculorilor din visele plasmuite in clipele de reverie, ca profesor §i elevsilitor al naturii §i omului.

Dupa o slujba de suflet §i pasiune spirituala alaturi de colegii §iprietenii din Uniunea Cinea§tilor (carom le-a fost alaturi patruzeci deani), cei care 1-au cunoscut i§i vor lua limas bun de la CosticaSimionescu intr-o primavara, cea a anului 2004.

Sunt rememorate atunci, §i o facem §i noi acum, cateva dintrecreatiile plastice de ambianta §i acompaniament artistic al unorpelicule prin care se pot insuma unitatea de viziune §i ordineaarmonioasa a finalitatii artistice in filmele semnate ca scenografie:Constantin Simionescu.

Vom incerca sa facem o enumerare, cu putine opriri sau detalieri,§i poate e necesara o anume organizare, fie §i impresionistd, a zonelor§i dimensiunilor plastice ale unor decoruri. Case de aristocrati,conace boiere§ti, palate §i castele sunt cu armonioase §i elaboratedezvoltari grafice de culoare §i pozitie spatiala, de compozitie in

103

www.dacoromanica.ro

cadru, de distributie in ordinea vizualului expus, apdar acestcompozit $i extins fie $i calitativ numai, spatiu de joc, ocupA un locdiscret prin unitate coloristicd sobrd sau elegant discret, rece $iautenticitate evocativd fireascd in construirea unui timp circumscrisevenimentelor din scenariu.

SA ne aducem aminte de un detaliu care face din imagine odeclarativd insotitoare a ideii filmului prin chiar nota de culoare $iorganizare a volumelor in spatiu: preferinta pentru albul de calitatecasteland, cu gratioasa $i impunkoarea infuzie de solemnitate $idistantà din cloud numai amintite cadre de interior/exterioraristocratic in filmele Mihail,cdine de circ §i Osiinda, ambele in regialui Sergiu Nicolaescu. Acestea sunt, in tandem de mobilier intim saude exterior afipt, imaginea unor realitAti suflete$ti reci sau cel putinrutinate in viata de cuplu aristocratic in cele cloud momente cu impactvizual-emotional asupra lumii interioare prin decor.

Si totqi, decoratorul-scenograf nu comenteazd situatia, nu o faceexplicitd, doar cat mai ales o metaforizeazd prin deschidere dedialoguri cu personajele $i lumea pe care acestea o populeazd cu oelegantA glaciard, din care femeile vor sä evadeze iar cdinii fug de-abinelea spre cAldura umand de care orice fiintA are nevoie. Nu depledoarie pentru alte tare, morale, de temperament sau sociale evorba, deci nu tezist, ci delicat $i suav prin inserarea unei maladii, aunui spleen existential, vorbesc astfel de cadre-decor.

Constructiile tipice evului mediu romanesc, manAstiri, biserici,conace $i spatii de ambianta citadinA sau rurald (in diversitatea $ipolifonia lor de pozitie, amplasare in spatiu $i proiectare a uneiactiuni in acel interior sau exterior) sunt evident ilustrative prinansamblu sau detalii $i, in acest sens, amintim grilajul, cerdacul,sarile $i fatadele, colturile de cask unele cu indicii ale eroddrii,altele cu semne de solemnitate apusk interioarele ce descoperd omentalitate sau angajeazd o discutie despre un orizont spiritual saudespre un caracter $i un anecdotic pe care scenograful nu face decdtsä-1 includä in imaginatia vizitatorului virtual. Amintim, in aceastà

104

www.dacoromanica.ro

enumeratie, filmele Neamul ,Soimfirestilor §i Fratii Jderi, in careepoca respird prin fiecare colt de cask prin fiecare zid de cetate sauconac, cu tot ce are in fata sau, pared intamplator, in drumul priviriiinspre acolo.

Dacd ne amintim doua incaperi in case instarite din Frafil Jderi,cea a jupanesei Ilisafta, cu o savanta distributie a jiltului de $efaincontestabila a casei, $i de ordine, cu distribuire ierarhica exprimatapared geometrizant, dar nu fara autenticitate de epoca, $i camera dincasa-conac de la Itad4eni, unde cei doi ucenici intr-ale iubirii $iarmelor, Alexandrel-Vodd $i Ionut Jder, sunt atra$i in plase dibacite,dar $i cu solutii salvatoare, acolo arhitectul intervine prin selectie $iamputare a cadrului, facand din spatiul izolator $i ocrotitor al camereiNastei o lume in sine, izolata pe cat posibil de restul casei $i cu uncadru-fereastra luminos spre inafara.

Este poate mult spus ca scenografia alege diversitatea locurilor $iinterioarelor dintr-o placere, un freamat ce explica fascinatia pentrulume ca spatiu dramatic, vital al existentei, dar nu putem sa nuobservam cu ce discretk dar ceremonioasa placere descindearhitectul Simionescu in spatii precum cel al manastirilor $i albisericilor chiar dacd tema este istorica, sociald sau aventurospolitista - B.D. la munte ,Fi la mare. Nu doar o veneratie pentruincinta sacrala, pe care o traie$te, simplu $i emotionant, un personajin Fratii Jderi, sau o deschide spre idei precum cea de patrimoniuspiritual, de cultura $i seva a izvoarelor suflete$ti.

E aici un mister cu inchise $i labirintice dezlegari, uneori prinsimpla abundenta de lumanari care ard sau se sting toate, brusc, cala o porunca din nevazut (secventa din filmul Osiinda, de exemplu,cu intrarea in biserick unde femeia nu va fi primita decat ca jertfa,gestul uman de salvare nefiind acceptat de Divin, iar semnul, in acestsens, a fost dat de lumanarile stinse ca la o porunca, intrarea in laca$find o rugaciune a omului haituit, dar $i o pangarire a sacrului, obrutalizare, fie ea $i de o maxima necesitate. Sunt multe descrieri pecare scenograful le plasticizeaza cu entuziasmul unui calator $i

105

www.dacoromanica.ro

placerea unui expert ce 4i trimite astfel mesaje spre universalitateaunor emotii de recunoatere i recuperare afectivd.

Din codul emotional al fiecarui film fac parte i individualizarileplastice, ceea ce ar putea defini omul in excentricitatea lui pitoreascasau enigmatica, obiectele singulare pe care aluneca privirea pentrua contempla, a se odihni sau a se mira, diversele embleme i verigide conotatie cu partiala cuprindere in evenimentele filmului cualta ramura spre orizontul de perceptie privatä. Tarcul in care suntadapostiti armasarii domne§ti cu anecdotica eroic fabuloasa, inromanul sadovenian ca i in film, fac vizibila eleganta *i fortainscrise in ordinea unor echivalente ale puterii auguste, dar §i prinopozitie poate, acei cai din grajdurile aristocratice ale Osiindei, cenu mai au nicio directie i Inc& frumusetea i forta elementarului selasa in voia instinctului i a raului agresiv.

Uneori, o forma razletita se opre§te in cadru i ea acopera omul,il strivqte printr-o tacutd amenintare: secventa initiala, cea afrontului cu aglomeratia de ixuri, bare de lemn, revazute in momentulintrarii in satul natal ca o posibila barierd, fireasca in plan denotativprin chiar oprirea la barierd", tren-exterior-lume intimd, devinelaitmotiv §i va fi revazutd in forme diverse §i in diverse momente aleactiunii, precum in bratele morii de vant sau, in finalul, oarecumretoric dar in logica filmului, cel al crucii urcate de protagonist spreinältimile muntoase, intr-un efort cristic-sisific. Registrul stilisticfunctioneaza vizual cu acuratete, impregnat de o dinamica cu rolilustrativ, precum un comentariu in profunzime i in acela§i timp desupla lansare a temei anuntata de titlul filmului Osiinda.

Scenograful aduce o lume a miticului raspandit in real,transforma informatia in resort reflexiv *i, aglomerand simbolul cuun fel de ostentatie declarativd, il fixeaza ca design-emblema.

Daca repetitia capata, in astfel de situatii plastic retorice, rolulideii in chip de prefigurare (prolepsa sau analepsd ca exprimarestilistica), in alte situatii scenograful se exprima prin culoare i

miniatural, prin ambientul in care traseul cunoa.5terii este accesibil cu

106

0

www.dacoromanica.ro

uwrinta, dar ochiul se odihne§te pe obiect i-1 atinge cu privirea fiecurios, fie impresionat, fie amuzat. Astfel, de la tabloul lumiimedievale din Fralii Jderi, sau Neamul ,Foimarevilor, in care unpalo sau un clopot, sunt elegante insemne ale puterii din cloudplanuri, sacralul §i lumescul, i ele sunt echivalentele ideii, inambientul de interior, stampa §i armele incrucipte, statueta *iornamentul floral, cu distinctii de culoare §i luminozitate afectiva.

Proba bordeielor tarane*ti pe care o putem trece in ritualulplasticii filmelor de pana in anii 1980, va fi §i ea trecuta pe o directiede individual creator: bordei-aglomerat, cu o intimitate ce poate fireperata ca social dar §i esential simplu, valoric, cu adaos de materiede acela§i contact, psihic i vizual interogativ ca semnal (casa feteiRuxandrei din Osdnda cu acele capite de paie ce vor fi loc alincendiului §i agresivitatii prin care trece tanara, sau casa nevestei ceii-a uitat barbatul i i-a risipit pamantul, casa cu toate lucrurile

expuse, un exterior ce striga in continuare cã totul e de vanzare, balcial vietii, dar §i stand cu o consistenta de materie a vietii acumulate peesentele primare, lumina lampa din din perete §i masuta discreta §isolemna.)

Tot de un tip de prelucrare prin plastica i compozitie a lumiifilmului *it a interferentei umanului cu spatiul, de asta data in registruumoristic, suntem interesati in seria B.D-urilor, unde largirile decadru, deplasarea *i echivalentele om-mediu, om-obiect par maigratioase, fiind poate o a§a-zisa evadare din spatiul auster prinsimplitatea rigida a lumii ordinii, oricat de importanta ar fi ea. A§ase patrunde in camera lui Patraulea, unde obiectele nu-§i precizeazdprin nimic utilitatea §i se prezinta intr-un amestec curios, sau nu parsa spuna eke ceva despre stapanul lor, un hot de buzunare cu o gamaimpresionanta de naivitati hote§ti", ce sparg canoanele, Inc& aparepana la urma chiar in postura hilar-grotesca de victima (sa nu uitam,casa mierloiului e undeva sus, cocotata precum un cuib, §i cine vreasa intre sau trebuie sa intre, de pilda, politia, prime*te o cheie intr-unbat lung, lansat ca o undita spre lumea exterioara).

107

www.dacoromanica.ro

Decorul de sobrietate si ambianta proprie anilor '70 sunt fAcutesd exteriorizeze raporturi interioare, de personaj-lume, iar din parteainfluentei plastice se fac miscari-surpriza-vizuald si de aceastd datA:pdpusa-manechin, din casa doamnei, cu catelul, sau suita demanechine din magazinul in care au loc furturile, casd-laborator decreativitate polifonicd, cu statuete si tablouri, obiecte de lux si kitsch-uri stranii, sunt o solutie expresivd a tramei filmului B.D in actiune,in care lumea hotilor, a farsorilor, a santajului *i a duplicitAtli, capdtdpolimorfismul straniu al aventurii, dar si al confuziei spirituale,suprapunerile fals-adevArat, natural-artificial, autentic-trucat findexprimate cu pasiune de creatorul plastic, intr-un curajos demers alilustrArii lumii-dublet, mecanism alegorizant si straniu.

De cele mai multe ori, sugestiile plastice adaugd cate ceva inlargirea, panoramarea asupra personajului, si nu doar in includereaacestuia in atmosferd, in lumea exterioard sau interioard in careevolueazd. Uneori acesta se inlocuieste partial prin materiale de oimediatd expresivitate emotionald sau de idei (Mandache dinOscinda, un eu strAin, un insingurat Mt sansa de a gAsi caldura uneiexistente fire*ti, un ostracizat social si un etern rätAcitor, astfel Inc&personajul va exista in acest sens prin contactele sale fugitive cufatade de case, cu grajdul in care sta. o vreme, cu locuinte pasagere,in care se adAposteste, niciunul dintre salasurile ce-1 transferd de lao intAmplare la alta neredAnd decdt in treacdt un spatiu improvizat,cu unul sau cloud obiecte de necesitate imediata: masa, pat, lampd,singurul obiect-gigantic, si personalizant para., find crucea enormape care o urcd pe indltimi).

E firesc sA-1 citim pe creatorul plastic prin astfel de corespondenteintre spiritualul ce-i defineste universul artistic si spiritualitateaplasticd prin care se exprimd alte sensibilitati creatoare, acel accesspre idee si spre interogatia dinlAuntrul acesteia, fiindcd nu gasimrezolvdri *i solutii definitive, ci peregrindri prin forme si culori,initiativele personale find, de cele mai multe ori, cautdri intime sinelinisti la care inteligenta adaugd mereu surpriza, emotia, uneori

108

www.dacoromanica.ro

chiar wcul, plastica avand pnsa de a induce enigmaticul prin efectvizual imediat.

Un scenograf ce nu a risipit nimic din darurile artei pe care alocuit-o cu pasiune in chip de ucenic-vrajitor, pe care a condus-o pecarari de apa i foc, a silit-o sa desfacd taine ale simplei aranjari inspatiu dar i alte tainuite indicii ale caror rosturi sunt lasate sa fiedoar sugestie i inefabil vizual, un scenograf ce nu trebuie laudat, ciiubit, i tocmai acesta este rostul acestor randuri in care portretulspiritual speram sa faca fata risipei din care timpul ne invatd sagustarn, o risipa de omenesc i frenezie, pe care filmul ca arta asufletului o pastreaza in pelicule uzate i catalogari seci.

De donjuanism e vorba i atunci cand, spiritual i aventuros,maestrul se miFd cu uwrinta i senzuala autoreferentialitateprintr-o lume muzeala i un spatiu fail granite, unde se tocmqte cupricepere negustoreasca i rafinament artistic, acceptand oriceprovocare cu umor i chef de viata.

Lasam loc unor confesiuni sa urmeze spuselor noastre, adunamvorbe i amintiri, facem din toate statui de cuvinte, dar nu curedingota si joben (dqi maestrul Simionescu le putea oricand onoracu statura sa distinsa), cat in special mulaje *i obiecte de gips i hartiecolorata prin care inventivitatea se inlesnqte cunogterii de orice fel

de pretutindeni.Saloane de tip western sau parame de vapor, ghetouri de izolare

i teroare, camere luxoase cu temperament sangvinar, in careomenescul e mutilabil sau cu§ete dovedind o ingeniozitate a utiluluiamplificat prin dimensiuni de suflet (daed ar fi sa concentramenumeratia pe unul din spatiile-lume create de scenograf in Mihail,cable de circ), toate acestea ne identified personalitatea pozna0patima§-stapanita a arhitectului Simionescu, mereu dornic de discutii§i gata de fapte mari, mereu retractil, daca oferta emotionala pareamai grea dee& o putea sustine, intotdeauna insa onest §i härtuit inpropriile contacte cu misterul lumii §i omenescul difuzabil, fiindcaceva din mai multul greu de definit fie i prin arta, I-a facut sa se

109

i

si

www.dacoromanica.ro

intoarcd spre o spiritualitate concentratá in frumosul revelat, prinenigmatica constructie a omului in numele §i pentru Divinitate,apropiere tandrd ce a condus spre euforii sufletqti definitive.

Filmografie, Constantin Simionescu(Bucuresti, 19 septembrie 1926 - aprilie 2004).

Studii: Institutul de arhitecturd, Bucuresti, 1952.

1954 - Cu Marincea e ceva (in colaborare cu Natiu Goldman; regiescenariu: Gheorghe Turcu);

1955 - Afacerea Protar (in colaborare cu Oscar Huttner; regizor: HaralambieBorn scenariu: Sorana Coroamd);

1957 - Bijuterii de familie (in colaborare cu Alexandru Brdtasanu; regizor:Marius Teodorescu; scenariu: Malvina Ursianu, Marius Teodorescu);

1960 - Furtuna (regizor: Andrei Blaier, Sinisa Ivetici; scenariu: TitusPopovici, Francisc Munteanu); Nu vreau sa ma insor (regizor:Manole Marcus; scenariu: Simion Macovei);

1961- Strazile au amintiri (regizor: Manole Marcus; scenariu: DimosRendis, loan Grigorescu); Vara. romantica (regizor: Sinisa Ivetici;scenariu: Octav Pancu-lasi);

1962 A fost prietenul meu (regizor: Andrei Blaier; scenariu: DumitruCarabat); Cinci oameni la drum (in colaborare cu Zoltan Szabo;regizori: Gabriel Barta, Mihai Bucur; scenariu: Nicolae Tic, RaduCosasu, Gabriel Barta);

1964 - Neamul S'oimareoilor (regizor: Mircea Drdgan; scenariu: AlexandruStruteanu, Constantin Mitru);

1965 - Runda 6 (in colaborare cu Zoltan Szabo; regie si scenariu: VladimirPopescu-Doreanu);

1966 - Golgota (regizor: Mircea Dragan; scenariu: Mircea Dragan, Nicolae Tic);Meandre (regizor: Mircea Sducan; scenariu: Horia Lovinescu, IonelCristea); Vremea Znpezilor (regizor: Gheorghe Naghi; scenariu: FdnusNeagu, Nicolae Velea);

1967 - Amprenta (regizor: Vladimir Popescu-Doreanu; scenariu: DimosRendis, Vladimir Popescu-Doreanu, Eugen Barbu);

110

-

www.dacoromanica.ro

1968 Aventurile lui Tom Sawyer (in colaborare cu Jacques Paris; regizor:Mihai Iacob, Wolfgang Liebeneiner; scenariu: Walter Ulbrich, PetreSalcudeanu); Moartea lui Joe Indianul (in colaborare cu JacquesParis; regizor: Mihai Iacob, Wolfgang Liebeneiner; scenariu: WalterUlbrich, Petre Salcudeanu);

1969 - Rdzboiul domnitelor (si costume; regizor: Virgil Calotescu; scenariu:Alecu Ivan Ghilia);

1970 - B. D. intrd in actiune (in colaborare cu Filip Dumitriu; regizor:Mircea Dragon; scenariu: Nicolae Tic, Mircea Dragan);

1971 - B. D. la munte ci la mare (regizor: Mircea Dragan; scenariu: Nicolae Tic,Mircea Dragan); Brigada Diverse in alertd (in colaborare cu FilipDumitriu; regizor Mircea Dragan; scenariu: Nicolae Tic, Mircea Dragan);

1972 - Explozia (regizor: Mircea Dragan; scenariu: loan Grigorescu);1973 - Ceata (regizor: Vladimir Popescu-Doreanu; scenariu: Alexandru

$iperco, Vladimir Popescu-Doreanu);1974 - Fratii Jderi (regizor: Mircea Dragan; scenariu: Profira Sadoveanu,

Constantin Mitru, Mircea Dragan); Un ziimbet pentru mai tdrziu(regizor: Alexandru Boiangiu; scenariu: Mihai Caranfil);

1975 - Mastodontul (in colaborare cu Stefan Norris; si costume; regizor:Virgil Calotescu; scenariu: loan Grigorescu);

1976 - Oscinda (regizor: Sergiu Nicolaescu; scenariu: Anusavan Salamanian,Sergiu Nicolaescu);

1977 - Fair play (in colaborare cu $tefan Maritan; si costume; regie siscenariu: Alexandru Danciu Satmari);

1978 - Mihail, cciine de circ (1979 - in Dic(ionarul filmului romdnesc defictiune; regie i scenariu: Sergiu Nicolaescu);

1984 - Masca de argint (in colaborare cu Bob Nicolescu; regizor: GheorgheVitanidis; scenariu: Eugen Barbu, Nicolae Paul Mihail);

1985 - Colierul de turcoaze (in colaborare cu Bob Nicolescu; regizor:Gheorghe Vitanidis; scenariu: Eugen Barbu, Nicolae Paul Mihail);

1986 - Totul se pldteve (si costume; regizor: Mircea Moldovan; scenariu:Eugen Barbu);

1987 - Maria ci Mirabela in tranzistoria (regizor: Ion Popescu-Gopo;scenariu: Valentin Ejov, Ion Popescu-Gopo);

1988 - Noiembrie, ultimul bal (in colaborare cu Calin Papura, PetricaVeniamin; regizor: Dan Pita; scenariu: $erban Velescu, Dan Pita);

1990 - Fdrii drept la corespondenta (Moldova film, din fisa de creatie ascenografului).

111

-

www.dacoromanica.ro

MARIA MIRABELA iN TRANZISTORIA

MIHAIL CAINE DE CIRC

112

1

1

www.dacoromanica.ro

-BD - LA MUNTE 5'1 LA MARE

NEAMUL SOIMARESTILOR

OSANDA

113

s .7--

41'

\ 1. ..

i,

.._,ItUU'It:,

e-'''... 1

^

-

www.dacoromanica.ro

Un scenograf al minutiosului subtil -Giulio Tincu

Giulio Tincu e apreciat de specialisti si prietenii care 1-au evocatin diferite momente de analizd a creatiei sale, pentru scrupulozita-tea, implicarea directa si acribia profesionala ce i-au marcat intreagacarierd.

Un simplu obiect, lemn, metal sau hartie care se modeleaza cuinfime sau supreme delicii de metamorfoza in ceva mai mult si maiales in un altceva posibil, arata Ca machiajul" face loc in artascenografica unor maestri spirituali si morali, care au descoperitplacerea polisarii nuantelor.

Nascut pe 5 august 1923, langa Buzau, Tincu debuteaza incinematografie in 1952, prin semnarea decorului unui film regizatde Paul Calinescu, La un punct de agitatie. Acest debut se intampla,ca si in cazul marilor sdi congeneri, fireste, intr-o delicata perioaddpolitica si intr-un moment destul de vulnerabil pentru ocinematografie care stagnase in faza de pionierat, sub impactulideologic si presiunea ce stingherea creatia de orice fel.

Semneaza decorurile si costumele mai multor filme ale acesteiperioade, cele mai importante colabordri fiind si cele mai stabile: cuJean Mihail, regizorul alaturi de care lucreazd la filmele Brigada luilonuf (1954) si Riipa Dracului (1956), cu Jean Georgescu, ladisputatul film Directorul nostru, cu Aurel Miheles si GheorgheNaghi pentru Doud lozuri, cu Traian Fericeanu, Sica Alexandrescusau Geo Saizescu in Doi vecini (1958). E o etapd onestä din punct devedere scenografic, artistul fiind capabil sa pareze falsetele siponcifele estetice si conceptual-politizante ale vremii.

Ne vom opri si noi (in aceasta scurta rememorare a creatiilorscenografice ale lui Giulio Tincu), printr-o zigzagatd deplasare de lascenariu, la film si de la intentie, la inventie, punctuatia fugara silaconic:a, cateva notatii ce yin, speram, sa aduca marturia valorii unei

114

www.dacoromanica.ro

arte a comentariului si acompaniamentului, atat de necesare expresieifilmice giuliene de pand la intalnirea revelatoare cu Liviu Ciulei.

Diversitate si mlädiere, nuanta si pregnant& autoritate si refuzulingrosarii tuselor de lumina pentru a face din enigmatic o parabola aexistentei supusa flagelarii si remodeldrii, iata o posibild coordonarepe care se poate glisa in analiza filmelor acestui scenograf care nueste nici monoton nici indecis ci doar nuantat si proteic.

Astfel, e posibil sa gasim in Dotal' lozuri, un pictor-scenograf, celumineald si selecteaza un decupaj de eleganta si vioiciune cuspiritulitate fin du siecle, pentru ca alteori sa livreze surse deinventivitate umoristica (Doi vecini in regia lui Geo Saizescu).

In Directorul nostru, in regia lui Jean Georgescu, care siadapteaza scenariul realizat de Gheorghe Dorin, nu doar regia face,sa zicem asa, un fel de dizidenta" prin subtila deplasare de registrecritice indreptate initial spre o morala implicita ce se face explicitadar viceversa", ci si decorurile semnate de Giulio Tincu, care seorganizeaza pared intr-o ofensiva cu jocul de mingi fait arbitrulelegantei politice sau, dacd vreti, tot viceversa".

Tot de Giulio Tincu este semnatä si scenografia altor pelicule aledeceniului, cu miza de formare ideologica precum Rcipa Dracului(in regia lui Jean Mihail), sau Valurile Duniirii, in regia lui LiviuCiulei, reusita acestei bijuterii cu tema politica revolutionara dar cuimpact uman si o estetica expresionista de mare virtuozitate siiradiere de sugestii subtil de-dogmatizate fi ind, am putea spune,motivul pentru care Ciulei va lucra peste cativa ani tot cu acestscenograf, Giulio Tincu, si la ecranizarea Piidurii spcinzurafilor, unadintre cele mai noi solutii de regenerare si modernizare a filmuluiromanesc de fictiune pe care ni l-a oferit, in deceniul '60 -'70, unregizor celebru si o echipa pe masura lui, Giulio la decoruri, IleanaOroveanu la costume, Ovidiu Gologan la imagine.

Sunt constructii de persistenta si intentionalitate stilisticd pe care,cu acest gest de a polemiza cu sursa si a-i da replica de fundal soto"se inscrie Giulio Tincu ca desavarsit geometru al spatiilor afective,

115

www.dacoromanica.ro

creator de planuri ca ni§te vase comunicante intre idee i forma §i,finalmente, ca timbru original in ce poate fi sugestie plastica urmandsa aduca un plus de emotie in simplitatea ideii uneori prea sal-ace,alteori din contra coplqitoare, pe care scenariul i regia o pun in fatacelui ce e dator sa facd viata cu sens i din jocul volumelor in spatiu,cum frumos s-a zis candva.

Intreaga evolutie a lui Giulio Tincu va fi directionata de acestcontact initial cu o partiturd ce trebuie sa sune bine i sa exprimeomenescul in frenezia lui, ce nu poate fi strivita deck de moarte dar,pana atunci, se face auzit, vazut, simtit i mai ales inteles.

Ap se vor petrece lucrurile §i de acum inainte, iar filmele cuscenografia semnata de Giulio Tincu stau la dispozitia noastra pentrua rasa sa se vada dizidenta discreta, pe masura artei tacute i

vulnerabile precum materia in sine.De la 0 scrisoare pierdutd, din 1953, in regia lui Sica

Alexandrescu, sau la Douci lozuri, din 1957, de la Directorul nostru,in 1955, la Doi vecini, in 1958, de la Rdpa Dracului, 1n1956, laValurile Dundrii, in 1957 §i apoi, dupa aproape zece ani, la o noudcolaborare cu regizorul Liviu Ciulei, in Piidurea spiinzuratilor, GiulioTincu lucreaza cu o aplicatie de maestru sigur pe cele dorite §ipermisiv cu cele date de catre altii, incdpator §i rigid, cu o dozare nuatat meticuloasd cat mai degrabd restrictiva a zonei de expresivitatepe care o considera intima i o poate oferi ca reformulare a unor temede efect comic sau cu miza tragica deopotriva.

In urmätoarele filme, precum La wirsta dragostei, din 1964(regizor Francisc Munteanu), care ia §i el mentiune de excelenta in1963 la Cannes, §i, in acela§i an, cu decorurile la un alt film semnatca regie de Francisc Munteanu, La patru pa.yi de infinit,i acesta cu ovizibild amprenta de stil Tincu, cu interioare de cloud spatii dinte care,unul mai apropiat de suflet, de inima doritoare de tandrete §i dragoste.

Merita sa zabovim §i asupra contributiei sale la dificila formulaa peliculei Directorul nostru. Aceasta comedie satirica a produsilaritate in presa timpului. Filmul va deveni terenul unei lupte acerbe

116

www.dacoromanica.ro

intre detractori §i sustindtori, printre ace§tia din urma numärându-sei regizorul Victor Iliu, curajos om de opinie in epock Directorul

nostru e acuzat cd nu respectA comandamentele estetico-ideologice,respectiv cd se deroga de la principiul proletcultist al tipizarii, ceimpunea polarizari maniheiste, de tip model-antimodel, cu impactimediat asupra perceptiei maselor.

Filmul va face o victimd din regizor, ajuns in cele din urmd la ocasa de culturk dupa ce a fost supus unui regim de intimidare pediverse planuri, inclusiv pe cel estetic. Desigur, distributia de prestigiu,faspunzatoare pentru semnificativul succes de public, e cauza pentrucare filmul n-a fost mäturat" definitiv de cenzurk Inca din primelezile. Datordm, apdar, actorilor pastrarea in patrimoniu a unuia dintrefilmele mari ale epocii, caci de n-ar fi fost, nu s-ar mai fi povestit.

Un film Era fond optimist", a§adar, ne indreaptA nu spre vreoideologie de partid, ci spre valorizarea estetica a unei scenografiicare a 5tiut sa sustind cu aplomb partitura regizoralk Si iatà cd putemaminti, revazand cu plAcere filmul i constatând cu surpriza curajulechipei de cinea§ti, cfiteva din sugestiile plastice ce fac, prin urmare,ca negrul dogmatic sa fie negru i nu altceva. Colectivismul (icorolarul lui vizual imediat, prostul gust) e privit cu un ochi ironic.IatA cum importanta 5edinta de intreprindere e prefatata de momentul4ternerii fetelor de masa pe tribuna aparatnicilor, de a§ezareaobligatoriilor glastre cu flori, cani etc., ZIA de care agora comunistdnu ar putea fiinta decorativ! Toate preparativele sunt aratate in prizddirectk de para s-ar desfa§ura ca la comandd, sub ochii no§tri.Scenograful imprimd sugestia de constructie improvizatd in pripà,de facaturd, ce declanwazd i trama filmului.

Mai mult, scena imbibatA social-ideologic e redusä la teatral §iinscrisä intr-o traditie, ca remake deloc confortabil planului filmic.Artificialul care agreseazd umanul e inserat de scenograf prinustensile ce denuntA automatismul §i obtuzitatea i, dqi atitudineapare coborAta din traditia caragialiand, epoca 5edintelor e net descrisaca era" datatà a directivelor de partid.

117

www.dacoromanica.ro

Vizibila prin obiecte §i fundal, birocratizarea dezumanizanta(ca in Timpuri noi!) face imposibila sustragerea. Tensiuneaumilitoare la care e zilnic supus umanul e transmisa prin mai multeimagini repetitive: cantina rigida §i neprietenoasa, telefoanele negrede pe biroul directorului, tiparnita care functioneaza in foccontinuu, fotoliile uria§e in care se scufunda firavul functionar(Grigore Vasiliu-Birlic), 'Ana la estomparea aproape totala. Lampaalba, ce se aprinde atunci cand personajul e vizitat de luminoasaidee a reformei, o vedem ca pe o gratioasa dar elocventa sugestiea umanului vulnerabil care poate fi recuperat din noapteaideologica §i morala in care se zbate directorul (AlexandruGiugaru).

Scenografia reprezinta, intr-o configuratie duala, raportul dintredirector i Ciubuc, micul functionar terorizat, dar care aduce unlini§titor fond uman atunci cand il vedem ospatand la Crinul Alb"*i il regasim la margine de lume (ora.5), cultivând idilic verze. Spatiulgeometrizat, cu scari pe care urea §i coboara impozantul ef, cuperete in careu i u§a de sticld in model fagure, sugereaza ierarhizareaobsesiva, §i e elaborat dupa canoane expresioniste, cu impact imediatin diagonala conspirative a mesajului filmic.

Dupa 1959, Giulio Tincu i5i face simtita prezenta in filme ceconduc spre o formula de mare efect estetic: neorealismul.Colaborarea cu Liviu Ciulei la Valurile Duniirii (1959) i la Padureaspinzuratilor (1964) il inscrie intr-o serie de performante pe care,mereu mai tenace, mai cautator de nuante, mai introvertit, *i le aducesie§i (ca evolutie spre autoperfectionare) §i lumii filmului (cadocument al unei §coli cu performante ce nu pot fi uitate). Lafestivalul international de la Karlovy-Vary filmul primeVe ex-aequomarele premiu, in 1960, dar i de data asta consemnarea ca suspect"ideologic il face sa devina obiectul unor note informative. Explicatiae simpla, §i anume caderea in plan secund a ilegalistului, care e pusvoit in umbra de Ciulei prin prezenta sa in rolul anodin ar fi trebuit

al comandantului alupei.

118

www.dacoromanica.ro

Considerata, in Fiches du Cinema nr. 336, o opera clasica ceare ritm si ambianta patrunzatoare", filmul primeste, in 1961, Globulde Cristal. Apare pe 24 mai 1960, ca premiera in Romania, §iimpresioneaza prin simplitatea naratiunii filmice in care triunghiultragic, doi barbati si o femeie care traverseaza pe un §lep plin cuarmament Dunarea minatd, prilej de performante din toate directiileactoricesti, rolul capitanului romantic §i complex, nedefinit prinscheme, face din Liviu Ciulei un artist ce dubleaza pe regizorulCiulei, find cel mai nefiresc in context prin ie§irea din schema.

Giulio Tincu i§i defineste tot mai clar, pared, optiunea pentrusimbol si metafora plastica, dar si preferinta de a face din spatiu ointamplare, o realitate secunda. Prizonieri ai aventurii spatiului, asaau fost numiti cei trei calatori: spatiu unde sunt nevoiti sa ramanaimpreund si sa traiasca iubiri si sperante si sa se (re)cunoasca, maiales, ca apartinand unei comunitati sufletesti generice, cea umana.Mihai, Ana si Toma exista pentru a defini conditia umana, in filmullui Ciulei, iar scenografia semnaleaza prin ingeniozitati si detaliifinisate mental o dureroasa, dar melodioasa, elegie, cea a omuluistrivit de istorie, de eveniment, in ciuda finalului cautat camobilizator ideologic. Moartea lui Mihai caruia copilul ii preialocul, ca entitate suffeteasca, iar Toma, ca insotitor al Aneisimbolizeazd finalitatea aventurii umane, pe care decorul o va sustineprin efecte pirotehnice, atat la nunta cat si la moarte. Butaforiaistoricului e nu mai putin tragica (nunta ca in Goya din inceputulfilmului §i scena simetric-inversata din final).

Machete le, cloud' la numar, realizate de un artist de la Buftea(Harabor), prilejuiesc scenografului placerea de a amprentapsihologic si politic locul-lume. Astfel, ilegalistul locuieste subnivelul puntii, in pantecele vasului si mestereste ceva la nesfarsit, intimp ce imaginea ce descrie cabina lui Mihai si a Anei face vizibileelementele intimitatii, ale unui confort mic-burghez deloc degradat(gramofonul, oglinda) sector privat pe care viata exterioara ilagreseaza. Scenograful decupeaza cu atentie si mici breve inspre

119

www.dacoromanica.ro

interior (cea a ferestrei prin care se zareste inauntru chipul Anei, intimp ce cei doi bdrbati, afara, ii hotarasc viata). Sufletele, destinelesunt evocate vizual prin estetica ruinelor, care completeazdpermanent cadrul (bucata de ponton desprinsa de mal, arca a vietii,si epava, ce ascunde moartea, unde o singura cabina mai poate fivazuta, iar in ea e un copil).

Imaginea stranie a rninei ce atinge lent slepul, cu o forma declaratdeparte de recuzita povestilor demonstrative de rizboi, aduce maidegraba cu cea a unui ceainic mare. Din nou alegerea are un rol decomentariu, ca si optiunea muzicala pentru valsul Dunarea albastrii,care pared aduna, ca intr-un evantai, destinele. Aceste semne ale unuiexterior modificat si subversiv alunecd pe langa om si lumea lui,mangaindu-1 cu o atingere ambigua, perfida.

Abilitatea de a sugera dualul intre omenesc-intim-privat siexteriorul colectiv-social-istoricizat ramane o constanta a comen-tariului scenografic. Interferentele exterior/interior acompaniazachiar confuzia sentimentala pe care o traieste Ana, vinovata fara vina.Exteriorul e spatiul mecanismului, al angrenarii in sistem si, in cazulcel mai fericit, al solidaritatii civice, interumane (simbolurile vizuale,prea pregnante ca sa fie luate doar stricto sensu realist, suntobiectele de navigatie, pompa hidraulica ce poate functiona doardaca e manevrata de doi). In toata scenografia lui Tincu nu vom gasiinteriorul ca anticamerd a exteriorului, ca in marile filme ale anilor'70-'80 (sa ne amintim de interiorul-cuib al complotului din Procesulde la Niirenberg), caci continuitatea interior-exterior devine practicimposibila in socialul fracturat al tarilor bolsevizate. Asa cum vomsesiza si in alte filme cu trimiteri spre ideologie (La patru pa41 deinfinit etc.), interioritatea e vazuta ca o carapace, ca o cochilie in carete poti ascunde in fata invaziei istoriei/politicului. Viziuneainteriorului ca spatiu de exteriorizare a eului o vom regasi, intr-oforma magistrald, in Pádurea spdnzuratilor.

Desi conventia realista nu este spartd, Valurile Dunarii pastreazdzone de comunicare cu expresionismul, prin poetica ruinelor

120

www.dacoromanica.ro

(bombardatul hotel Metropol, locul inceputului schelaria ca uncadavru gol, sordid dar impunator, a§a cum va 11 spatiul castelului §ial frontului din Plidurea speinzurafilor). Aceste trasaturi esentiale,intimitatea sfioasa, delicatetea, distinctia, au fost evocate deregizoarea Elisabeta Bostan la moartea prematura a lui Giulio Tincu,artistul ce s-a stins sfios, a§a cum a §i trait". Fondul uman §i fundalulcinematografic i§i raspund, iata, de-a lungul celor 40 de filme in carescenograful nu s-a contrazis §i nu §i-a tradat vreodata ideile.

In anul 1964, Liviu Ciulei semneaza regia unei ecranizari ce vamarca trecerea cinematografiei noastre spre modernitate, filmulPiidurea spanzuratilor, scenariul (dupa romanul lui Rebreanu) findconstruit de Titus Popovici, unul dintre colaboratorii preferati decinea§tii de elita ai perioadei.

Tot pe baza unor afinitati elective se formeaza §i restul echipei,Giulio fi ind deja familiarizat cu nervozitatea scormonitoare aregizorului, ce transmite intai empatic mesajul uman-artistic spre ceicare il inconjoara, §i abia apoi spre restul lumii, prin intermediulobiectului finit care e pelicula cinematografica. Este poate cel maifrust §i necesar argument ce poate fi amintit ca explicatie a afirmatieiprecedente, referitoare la modernitatea acestei pelicule in evolutiaartei a §aptea autohtone.

Ciulei, experimentat deja in limbajul specific cinematografiei,gande§te in imagini, iar cadrele-decor yin sa-i sustina inventivitateainterpretativa in zona umanului agresat de viata-istorie-sistem, prindozari savant distribuite intre emotii/sugestii §i meditatii/cogitari cereformuleaza marile drame ale omenescului. Arhitect §i scenograf larandu-i, dar actor §i regizor prin structura, Ciulei ii cere scenografuluiGiulio un comentariu care sa nu fie servil actiunii, care sa inovezeMed ostentatie, in sensul filmului, dar nu copiind filmul. Si, fiindcasentimentele, ca §i ideile, se intalnesc, uneori, creator, benefic artei,a§a se va intampla §i acum, fiindca structura spirituala §i

sensibilitatea artistica fac posibild transformarea gandului in forma,daca forma se sprijina pe un gand ce transmite, irita §i solicita forme.

121

www.dacoromanica.ro

Panorama intinsa e prelucrata scenografic pentru caspanzuratoarea, din barne cojite de lemn, pe alocuri murdare denoroi, sä se profileze pe fondul gri, asemenea unei siluete vii. Lemnulnoduros seamana cu ni§te membre schingiuite, infipte in noroi, inadancul lacom al pämantului. Decorul indepartat, surprins in gros-plan, e un camp gri, fragmentat pe linia orizontului de copaci subtiri§i rad, sub un cer greu, de plumb remarca rebreniand infiltrataprin insistenta plastica. Ndmolul, vantul, masa indoliata comenteaza§i anticipeaza constructia narativa, evenimentialul find reprodus lalimita lui de adevar §i straniu. Scenografia va marca atat starile denelini§te ale personajului, cat §i latura fragila, vulnerabila, simplacare il fac pe erou sA devind un apostol- al omenescului. Amintimin acest sens secventa in care, intors din permisie in infernul de pefront, tanarul are pentru scurt timp iluzia fericirii, sporita de vizitainopinata a prietenului Klapka. Eul in expansiune, euforizat, pare cäumple intreaga incapere in secunda in care Apostol ta§ne§te din patspre a-1 intampina pe capitan; dar, crunta ironie, da cu capul lapropriu de tavanul mult prea jos pentru indltimea la care simteaca ar putea ajunge...

Spatiul psihic devine obiectivizat, uneori cu o sporita deta§are decontingent, pana la jonglarea cu limitele realismului. E cazul trasurii-calea§ca in care Muller 11 cheama pe Bologa, loc de o spiritualitatesurprinzatoare prin jocul oglindirii in sticla-fereastra ce cla voieluminii (laitmotiv al filmului) sa irizeze, sa recompund, sa sugerezeun alt fel de a exista.

Desigur, un film ce are ca tema razboiul reclama un anumit tipde reprezentare plastica §i tranwele sunt reprezentative, in sensulacesta, prin distinctia oferita de scenograf intre uniform-mortal-strivitor §i adancul ce inghite umanul maltratat haotic. Este, in fond,un spatiu ce ordoneaza mninaria infernala a mortii. Pe acela§imodel estetic, construit in toate filmele sale psihologizante, Tincupoliseazd infinit de atent camerele celor cu care Bologa intra incontact, in relatie intima sau ostila: camera rece, gen cazarma, a lui

122

www.dacoromanica.ro

Karg, cu masa pregatita pentru sine ca pentru un musafir, cameralui Klapka, cu o recuzitä cazona de imediat impact al deschiderii,camera Martei, in care troneazd garderobul, ca obiect-fet4 alacumuldrii, ca rezerva a materialitatii ce poate include orice (cantec,lenjerie barbati, idei primite de-a gata) §i camera Ilonei, fie cea datain folosinta lui Apostol, fie cea prin care i se intrezarqte doar chipuladumbrit, loc al invaziei suflete§ti ce face ca mesajul erotic sa fie oparte a celui divin i, in cele din urma, camera unde cei doi gusta dinbucuria trista a celei din urma apropieri, prin frugala masa a taceriiindurerate.

Decorul, machiajul, eclerajul fac posibila refacerea polaritatiidintre spafiul sufletesc i spatiul public, ostil sau amenintator.Spectaculosul Kocant al acestuia din urma, istoric sau infernal, asociatsemnelor intimitatii reflexive, transforma spatiul intr-un personajsimbolic dual. Vizualul gotic §i baroc", cum a fost numit, s-a realizatprin solutii scenografice care sugerau cautarea i autoanaliza, duandla crearea unui epfodaj plastic unicat. Sunt preferate locatii ca celede lângd Brasov i Feldioara pentru intfilnirile dintre Klapka §iBologa, in vreme ce intalnirile cu Roza Lang sunt deplasate spatialla castelul Pelq, pentru ca executia sa fie localizata filmic pe colinelede la Purceni, iar exterioarele sunt filmate in comunele Prejmer,Tarlungeni, Rotbav. Toate aceste alegeri exprima concret efortulcreator de a cauta n4te relatii organice intre om (recte interioritateasa) §i lumea pe care acesta o strabate.

Adoptand un registru al metaforizarii in cromatica pull alb-negru, filmul etaleaza o recuzitd simbolica ce impresioneaza prinstructura ei de adâncime: ruinele, sarmele ghimpate ale tran§eelor,reflectorul vorace care sträpunge noaptea con§tiintelor, superbapereche de armasari ce 4i ridica amenintatori copitele (ca intr-untablou de Géricault) elemente ale unui vizual cognaresc ce incitaprin artisticitate §i prin acuratetea simbolisticii.

Nu putem face o corecta apreciere a unui artist prin analizafugitiva a catorva dintre creatiile sale. Nu-i putem, insa, aplauda

123

www.dacoromanica.ro

numai pe cei care privesc spre trecutul cinematografiei romanesti cureticenta, printr-o lupd ce tinde mereu sa deformeze, sau sa pastrezedoar bijuteriile ce fac prestigiul unei scoli de cinematografie. Toateatitudinile fata de trecut sunt justificate; tocmai de aceea, nu trebuiedispretuit un demers care pomeste de la analiza artei acestor cineastisi trece dincolo de ea, intelegand fictiunea ca pe o cale regald deacces catre centrul ipotetic al fiintei bor.

Acesta e, de fapt, rostul acestor pagini de evocare pe care uniile-au initiat din dragoste pentru breasla, iar noi ne-am propus sa lescriem din pasiune pentru film mai ales pentru filmul romanescal tineretilor noastre.

Am introdus o astfel de remarca fireasca pentru un final sauinceput de studiu, nu pentru centrul sat' fiindca dorinta de a spunemai mult despre acesti creatori ne pare temerard; scenografia, si maiales cea de film, a fost arareori adusa in discutie in presa de atunci,ca si in cea de azi. 0 munca respectata, admirata, dar consideratasubsidiard, ce nu face posibild o emulatie in spatiul larg, public,pentru care aratd interes analistii, criticii sau spectatorii avizati. Ar finecesar, poate, sa ne reintoarcem la biografiile care, desi putinromantate, pot acoperi spatiile necunoscute din vietile artistice alepersonajelor" noastre. Oamenii insa s-au stins, la fel si multi dintrecei care i-au cunoscut. Ceilalti, ramasii, sunt greu de pomit spre aface din amintirile simple de viata pagini de carte. Din toate acestemotive, noi am ales o forma didactica, sperand ca produselecinematografice finite pe care le analizam vor deschide o fanta catregandurile care au framantat personalitätile din spatele bor.

Hilda Giulio, de pildd, a facut sa transpara cu consecventa felulski de a fi in scenografiile pe care le-a semnat, putem spune ceva sidespre om, rara a tulbura amintirile ramase despre el. Ne putem gandila aptitudinea de a pasta intotdeauna o umbra protectoare a tainei,dar fara a o trimite spre absolut (deci fail a cauta raspunsurile certe),preferand locul dual si vulnerabil care este sufletul omenesc. Aceastae claviatura pe care Giulio Tincu reconstituie grafic si modeleaza

124

www.dacoromanica.ro

spatial viata. Discretia §i delicatetea sufleteased a omului se ascundin filmele semnate de scenograf §i creeaza intotdeauna emotia.

Daca la Marcel Bogos aminteam de exraordinara sa puterevizionara, de insistenta subtild prin care sublimeaza datele maruntedar esentiale ale vietii, la Giulio Tincu putem vorbi de un alt tip deemotie vizuala: explorarea umanului printr-un psihologic delicat §iindividualizat, cu frenezia de a particulariza, de a face din fiecarecaz o terra incognita care sa raspunda lumii din jur cu rezonantecoralice, melodioase, abrupte sau chiar ironicidgalnice.

Atunci cand va lucra, cu putin inainte de finalul carierei §i alvietii, la cele cloud filme ale Elisabetei Bostan Veronica (1972)§i Veronica se intoarce (1973) , Tincu nu face cleat sa reia, caintr-un pot-pourri, temele rulate in registrul major" al filmelordramatice anterioare, intr-o maniera specified doar marilor creatori.El nu schimba dee& tonul, nu i substanta imaginarului, sau, altfelspus, face cu u§urinta comedie din drama, *i asta cu danil celor cudexteritate in ambele registre, care pot auzi cu ochii *it citi cuurechile", ca sa-1 parafrazam pe Caragiale.

Filmele, ce o au ca eroina pe faimoasa fetita de 5 ani, nu sunt maiputin incarcate de note de stil scenografic, altfel spus incarcatura nue lucrata cu mai putina migala ca in filmele anterioare. Ca musical§i ca film cu eroi-copii, e firesc sa regasim o delicata destindere arealitatii spre fantastic, dar, in ciuda acestei placeri vizuale ingenuepe care o regasim, filmul iti trimite mesaje discrete despre energiipozitive ale unor valori umane generale, despre micile *i marilerautati ale omenescului i ale vietii, despre bucurie i creatie, despreni*te descoperiri al caror inteles poate duce la impliniri miraculoase.Giulio face *i aici loc unor constructii-casute i altor domicilii ineditece puncteaza nu atat fabula (de care se ocupa textul), cat eroul defabula, ca prototip special, surprins in particularitati ce-lindeparteazade schema. Casutele din padure sunt de o surprinzatoare inteligentanarativa: cea a cumetrei vulpi, cu o elaborata nota de culoare i

plastica, ciupercuta in care roata-ferestruica incita gandirea iar

125

www.dacoromanica.ro

interiorul e scindat intre cazanul-ceaun (al poftelor) si masuta detoaleta (a feminitatii), casuta iepurasilor, luminoasa si tandra, moarade vant locasul motanului Dani la in care aceeasi roata vamacina alta poveste...

E surprinzatoare originalitatea polifonica a acestei pelicule incare realul si visul, fantezia si pitorescul stilizat se orienteazd si peplanul simbolic al artei, nu doar pe cel al alegoriei vietii. Amintimaici si caleasca de western autohton, cu stilizari de basm; sau cadrulstatic al padurii animate de fastul elegant al antropomorfizarii. Insa,alaturi de aceste materialitati ale lumii magice, redescoperim celecateva indicii de stil pe care le-am amintit in analiza marilor filmeanterioare. Fara sa le reluam, le punctam, ca indicii de personalitateartistica. Scenograful revine la impartirea spatiului intre jos si sus,ierarhia find acum de alta marca (adulti-copii, real-ideal) dar la felde transanta (scdrile lucioase de lemn maronii, cu drugi severi, albelepatuturi ale copiilor sau alba masa elegantd, cu scaune modelate, cudeschideri printre barele rare si simple, acolo unde Veronicaprimeste, de ziva ei de nastere, traista fermecata ce va declansacalatoria initiatica). E o lume a basmului, dar nu mai putin asimbolisticii simplificate, prin libertatea alegerilor inedite (sa neamintim linguroiul bucatarului, ce pare palos in regatul alchimieidiurne, sau cosul cu rufe, ce ii pare fetitei o caleascd spre tainiceleganduri de nesupunere si fantezie).

Un obiect magic dificil de supralicitat, in conditiile absenteitehnicilor cinematografice moderne, e marioneta. Ea sugereaza unregistru polifunctional in care plastica se foloseste de uman, iarumanul-papusa declanseazd surpriza vizuala: acel chip de lemn curochie de traista si ochi de diamant viu poate fi privit ca o infatisarece inoveaza o intreaga serie estetica a irealului.

Giulio Tincu atinge lumea copilariei cu delicatetea papusaruluidin filmul Dub la viald a Veroniciii, iar creativitatea inepuizabila aprimei varste" e metaforizata plastic prin conceptul sau de surprizeivizualci. Scenografia sa, facand mereu apel la inventivitate, reuseste

126

www.dacoromanica.ro

sa introduca un cod suplimentar, prin care straniul/inefabilulexistentei se contamineaza de la uman la inanimat, de la dinamic lastatic, de la viata la moarte. Secventa recitalului dat de $oricelulAurica, beat de dorul de libertate si de damigeana pfintecoasa,rämane antologica. Scenograful introduce macheta decorului deplatou intr-un veritabil music-hall, cu inversarea dimensiunilor,marele si micul, importantul $i derizoriul dansând in vârtejul bucurieide a fi /de a fi liber poate un mesaj incifrat sau o premonitie aartistului aflat in pragul marii treceri...

Ultimul film, Impusaituri sub clar de lunfi, semnat ca regie deMircea Dragan (1977), ii ofera prilejul de a face decoruri $i costumepentru un film de actiune, al cdrui erou, legionar, va fi, desigur,impuKat in zorii zilei, sub clar de luna. 0 misterioasa trecere a vietii

cu erorile si aventurile istoriei $i omenescului inspre acelasicon de umbra al cosmosului, nepartinitor cu cei ce vietuiescimpreuna cu tainele, fara a le putea afla rostul.

Giulio Tincu a imprimat in scenografia profesata o poezie sobra,ce vorbeste despre sufletul omenesc aflat in permanenta oscilatieintre realitatea dura a timpului istoric $i a destinului individual sinevoia de transcendenta, fie ea $i numai afectiva.

Filmografie, Giulio Tincu(Buz Au, 5 august 1923 - 21 martie 1978)

Studii : Institutul de arhitecturd Bucuresti.Premii: ACIN 1973 (Veronica ,yi Veronica se intoarce); AC1N 1977, Premiuspecial.

1952 La un punct de agitatie (regizor: Paul Calinescu; scenariu: EusebiuCamilar);

1953 - Cum e sfatul e $i satul (regizor: Traian Fericeanu; scenariu: PetreLuscalov, Paul Anghel); 0 scrisoare pierduki (in colaborare cuWielfrid Siegfried; regizori: SicA Alexandrescu, Victor Iliu);

127

-

www.dacoromanica.ro

1954 - Brigada lui lonut (in colaborare cu Oscar Hamer si Natiu Goldman;si costume; regizor: Jean Mihail; scenariu: Mihail Leonard);

1955 Directorul nostru (regizor: Jean Georgescu; scenariu: GheorgheDorin);

1956 Pe rdspunderea mea (regizor: Paul Calinescu; scenariu: PaulCdlinescu, George Voinescu); Rdpa Dracului (regizor: Jean Mihail;scenariu: Dragos Vicol);

1957 Doud lozuri (regizori: Aurel Miheles, Gheorghi Naghi; scenariu: JeanGeorgescu, Aurel Miheles, Gheorghe Naghi);

1958 Doi vecini ! (regie si scenariu: Geo Saizescu);1959 - Valurile Dundrii (regizor: Liviu Ciulei; scenariu: Francisc Munteanu,

Titus Popovici);1960 Soldati fard uniformd (regie si scenariu: Francisc Munteanu);1961- Porto-Franco (regizor: Paul Calinescu; scenariu: Mihnea Gheorghiu);1962 - Cerul n-are gratii (regie i scenariu: Francisc Munteanu);1963 - La vdrsta dragostei (regie si scenariu: Francisc Munteanu);1964 La patru payi de infinit (regie i scenariu: Francisc Munteanu);

Peidurea sprinzuratilor (regizor: Liviu Ciulei; scenariu: TitusPopovici);

1965 - Dincolo de barierd (regie si scenariu: Francisc Munteanu);1966 - Un film cu o fatii fermecdroare (regizor: Lucian Bratu; scenariu: Radu

Cosasu);1969 - Prea mic pentru un rdzboi atilt de mare (regizor: Radu Gabrea;

scenariu: Dumitru Radu Popescu);1970 Ccintecele mdrii (regizor: Francisc Munteanu; scenariu: Francisc

Munteanu, Boris Laskin);1972 - Aventuri la Marea Neagrii (regizor: Savel Stiopul; scenariu; Tudor

Popescu); Veronica (regizor: Elisabeta Bostan; scenariu: VasilicaIstrate, Elisabeta Bostan);

1973 - Veronica se intoarce (regizor: Elisabeta Bostan; scenariu: VasilicaIstrate, Elisabeta Bostan);

1976 - Marele singuratic (regizor: Julian Mihu; scenariu: Marin Preda);1977 - ImptLyclituri sub clar de lund (i costume; regizor: Mircea Muresan;

scenariu: Petre Salcudeanu).

128

-

-

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

411 i f1 .

040, r

Ala

lik 4°1°1°

1 mg.

el

5

'

PORTO-FRANCO

011114i

4/

:=7

VERONICA

129

www.dacoromanica.ro

DOUA LOZURI

VALURILE DUNARII

130

-.A.LA PATRU PA.57 DE INFINIT

1

dr'

lir_

www.dacoromanica.ro

I n loc de concluzii

Din interviul dat de arhitectul-scenograf Constantin Simionescu,am lAsat la final cateva replici din care gandurile se adund spre adeveni sentiment. E partea pe care nu am abordat-o in cele evocate,concentrfindu-ne pe creionarea unor portrete artistice, astfel incfit,ferindu-ne de pericolul unor autenticitati improbabile, am pAstratacest seif nedeschis privitor la personajele acestei carti. Alticercetatori ar putea merge mai departe cu evocarea acestor figuri viiale creatiei scenografice romAnqti.

Dar interviul are impregnat in el glasul, dupd cum pAnzapictorului muleazd figura modelului §i, ca atare, vom da cuvfintulmaestrului pentru a transmite salutdrile sale ap cum s-au pdstratpoate chiar pentru acest moment al rememordrii:

D. C.: 0 Dumnezeule! Mi-ai rAscolit sufletul, nene Simionescu,m-ai coplqit cu amintirile. Spune-mi ceva din activitatea AsociatieiCineatilor".

C. Simionescu: Se organizau expozitii de scenografie, deexemplu [...] cele cloud festivaluri ale filmului de la Mamaia i unulde animatie se datoresc omului nostru de nadejde, academicianulMihnea Gheorghiu. Se datoresc ACIN-lui participarile filmuluiromânesc la festivalurile de la Cannes, San Fransisco, Moscova,Karlovy Vary, Leipzig, Cracovia. [...] A fost construit ClubulCinea§tilor (Casa Filmului - cu salà de proiectie, birouri, sald dereceptie, terasà) dupd proiectul realizat de noi cu fondurile asociatiei."

PrecizAm ca acest interviu din aprilie 2003, consemnat in revistaClipa, amintgte de aniversarea infiintarii Asociatiei cineWilor care

131

www.dacoromanica.ro

pe data de 30 aprilie a acelui an implinise 40 de ani. E necesar saramana i acest fel de a vorbi despre cei care sunt §i care nu-i uitape cei care au fost.

De§i liniatura elogiativa nu este cuprinsa in intentiile acestuistudiu, nu putem inlatura familia spirituala i, de ce nu, suportul delansare la rampa a celor pe care speciali§tii ii numesc, primii noWiscenografi de film de certa valoare.

XXX

Despre Uniunea Cinea§tilor din Romania ar fi trebuit sa scriemdintru inceput, nu fiindca de acolo incep sa se depene amintirile, cipentru a acolo se stocheaza energiile §i, a§a dintr-o demiurgiesentimentala §i profesionala, incep sa apara proiectele.

Ne-am apropiat de oamenii de acolo cu placerea intalnirii cu ofamilie care, in vitregii, materiale §i nu numai, incearca sa tina arcape undele de §oc ale timpilor ce accelereaza ritmul.

Sunt putini cei pe care ii intalne§ti impreuna intr-o zi obi§nuita,atunci and nu se aduna pentru vreo festivitate sau prognoza, darniciunul dintre cei vechi §i impatimiti, care §tie cà o asociatieinseamna o familie, nu uita sa fie impreuna sa §tie and e nevoie safie acolo. Proiectele se fac in tacere, cu o solemnitate decenta §i cuacel tact al arti§tilor sau, sa-i spunem, al profesioni§tilor care §tiu Caentuziasmul eclatant e mai bun la sfar*it.

De ate ori am mers sa vizionez vreun film sau sa consultmaterial necesar pentru acest stop-cadru in trecutul din careunioni§tii" nu vor sa arunce nimic la lada istoriei, i aceasta fiindcaei §tiu a au fost §i multe lucruri bune, am inteles cuvintele ce nu serosteau §i am sesizat gandurile ce nu aveau curajul sa irumpa, §i acestlucru, in situatii ce ar fi stamit multa zarva in alte locuri. Mi-a placutacest calm, poate aparent, dar de calitate, cu acel semnal ce ar spune,se filmeaza", lin4te! Nu se scrie u§or o carte despre trecut, mai alesatunci cand cei care traiesc nu vor sa-§i mai aminteasca multe lucruri

132

www.dacoromanica.ro

sau sunt plictisiti sa faca asta, iar cei care ar face-o, nu mai sunt siasa, nici macar vreun cunoscut sau cineva din familie nu-ti poatespune ceva mai intim, mai aproape de cel care a fost candva Bogos,Popa, Tincu, Oroveanu, Simionescu.

Desigur, sunt $i exceptii $i poate e necesar sa nu uitam de celecinci filme pe care donmul arhitect Vasile Ion, de la Arhiva, ni le-atrimis saptamanal cu efort $i curaj" pentru a putea sparge, chiar $ipe esantion minimal, blocada" uitarii. Nu putem sas nu amintim aicifiecare vorba build a celor care, implicati sufleteste in aventuranoastra, ne-au spus cite un cuvant sau ne-au trimis spre o sursa. Nuputem sa o uitam pe Ioana Popescu, de care am mai amintit peparcursul evocarii, de ajutorul sat' prompt, delicat $i mereu de folosechipei, de firul rosu al legaturilor ce incercau a recompune dinfranturi de viata destinul biologic al celor de care vorbim $i de numai putin rowl sufletesc al acestui fir invizibil, intr-un cuvant de toticei ce fac din acest hotar intre realitate si visare un firesc punct delansare, de concret al implinirii unor proiecte, de la ieri la azi, spremaine (ne ierte cei pe care nu i-am amintit $i care ne-au primit cuafectiune, spatiul este in continuare deschis pentru alte intalniri).

Intr-o zi, de pilda, and tocmai sosise un mesager cu pachetelulde filme de la Arhiva (se lucra intens in preajma aniversdrii), domnularhitect Stefan Antonescu, care, de altfel, a sustinut cu tot sufletul $i$armul dezinvolt si ager al interventiilor sale acest proiect, a iscatspontan o discutie despre cei care au fost atat de apropiati de sufletulmembrilor Uniunii $i pe care ace$tia nu vor sa-i lase prada uitarii.

Astfel, fara sa mai pun intrebari si cu o placutd surpriza, i-amauzit povestind, cu umor, $arm si cu autenticitatea unor situatiianecdotice, despre prietenii lor de altadata, in legatura cu care voiamsa aflu $i eu cat mai multe lucruri.

Am inteles cã ace$ti arhitecti, pictori, scenografi, oameni de film$i de cultura sunt in lumea lor impreund si doar asa pot vorbi liber,cu hazul si duiosia pe care e nevoie sa o ai pentru a face, nu din uratfrumos si din rau bine, ci de a face sa apara viata asa cum este ea. Din

133

www.dacoromanica.ro

pdcate, nu am rettit sd resin i sd inregistrez toate cele istorisite, peunele le-am repovestit, pe altele le-am evocat pe ici, pe colo.Arnintesc acest episod, pentru cd am inteles mai bine, gratie celor deazi, cum au fost cei de ieri, pe care aveam sd-i fac sd reapard larampd. Cu daml vorbirii cu tact, cu rezervi in expansiunilenecenzurate, cu demnitatea de a nu spune ca ceva e bine dacd nu credcd e bine, cu simtul umorului §i al bunului-gust, §i nu ma refer numaila arta, ci §i la orice tip de discutie, de legaturd umand i de atitudinein fata vietii.

Mi-au placut scenografii pe care i-am evocat aici i, cu toate cdnu i-am cunoscut personal, le-am vazut filmele in tinerete, am avutbucuria sä le revAd cu aceastA ocazie, unele la televiziune, altele lacinematecd. Bineinteles 6 nu pentru scenografie este proiectat inprimul rand un film i prea putin se vorbqte despre aceastd arta, ca

cum aceasta ar fi un dar de la sine inteles, Orland de o relatie defamilie despre care nu se mai discuta, cdci pare firesc ca scenografulsd fie i el in echipa.

E aproape patetica aceastd confesiune, §i de o familiaritate carenu i-ar afla locul intr-o carte ce incepe cu ceva tritniteri la teorie"dar, dupd cum am mai spus, e greu sd lucrezi la biografii artisticefard o documentatie serioasà. A§adar rn-am multumit cu putin, dintoate punctele de vedere, am pornit in aceasta aventurd de cunoa§terea unor personalitAti de exceptie, iar acum ma sirnt ata§atA de cei cincieroi fard prea multA carnatie, dar cu prezente refacute din ganduribune, din filme-mArturie ale rnuncii lor de zile §i ani, o rnuncd ce afacut posibila o traditie i o continuitate pe care s-a putut mai multface §i nu doar atit fiindcd traditie nu inseamnd amintiri §i placerievocative cat, o Foald de film. Cu plAceri retinute §i bucurii savuratedin hotelul de dincolo de filmul vietii pe care 1-au realizat, cei cinciscenografi, oarecum surprinzator reuniti dar, cu sigurantA, alaturi lao posibila reeditare a acestei carti, vor ti cd cineva, aici, jos, iiiubqte.

134

si

www.dacoromanica.ro

I ncheiere

Pentru spectatorul de cinema scenografia se poate confunda cumediul real de viatd, a§a cum este ea filmatd.

Aceastä realitate de spatiu i costum este insä plastica adecvatdpovestirii cinematografice, ap cum o gande§te §i creeazd scenografulin colaborare cu regizorul.

Scenograful este cel ce asigurd pentru film sinteza armonioasdde forme §i tonuri consonante in spatiu §i timp.

In cadrul ciclului de monografii profesionale, UNIUNEACINEA$TILOR ofera publicului interesat aceasta prima lucrarededicata maeftrilor scenografi ai filmului romanesc.

Dr. arh. $tefan Antonescu,secretar al Uniunii Cinea§tilor din Romania

135

www.dacoromanica.ro

C uprins

Prefata 5

Capitolul 1Spectacolul spaliului in metamorfozele timpului 9

Capitolul 2Digresiuni cu si farä pasiuni 19

Capitolul 3Pentagrama i personajele ei: cinci scenografi 25

In loc de concluzii 131

incheiere de Stefan Antonescu 135

136

www.dacoromanica.ro

CC

CaE40

cadrul ciclului de monografii profesionale, I=UNIUNEA CINEA$TILOR ofera publiculuiinteresat aceasta prima lucrare dedicata maeltrilorscenografi aifihnului romanesc." cc

I=1Dr. arh. Stefan Antonescu, 'I

secretar al Uniunii Cinea$tilor din Romfinia

C#15' mICC :IIdyl

cc :bill==MIN

=

14Lid .=I

Asociatia Cinealtilor din Romania, astazi,Uniunea Cinealtilor din Romania a fost i trebuiesa ramana liantul i sustinatorul tuturor celor ceslujesc nobletea acestei arte cu totul deosebite.

Constantin Simionescu,scenograf

9in

U1

:111

tjII

g_ 0

:i1

ID di

mI Id.mi 1

13

:In !

.. me iII.

lrl RI

= :

www.dacoromanica.ro