elemente de radiologie pentru rezidenti
TRANSCRIPT
ELEMENTE DE RADIOLOGIE PENTRU REZIDENTI
Dr.Mihaela Cuzub
Dr.Oana-Raluca Haidamac Dr.Elena-Catalina Horciag
Medici rezidenti Diabet Nutritie si Boli Metabolice
OBIECTIVELE PREZENTARII
TEHNICĂ: Diferen ierea unei radiografii toracice de inciden ă postero-anterioară de cea ț ț
antero-posterioară Utilitatea executarii radiografiei toracice în decubit lateral În elegerea termenilor inspir, expunere, rota ie, folosi i pentru a determina ț ț ț
corectitudinea executarii unei radiografii toracice
ANATOMIE:
Elementele de baza privind fisurile plămânilor, delimitarea cordului, bronhiile si vasculariza ia care pot fi vazute pe o radiografie toracicăț
INTERPRETARE
Dezvoltarea unei tehnici de citire a unei radiografii Cum ne poate ajuta semnul siluetei in localizarea patologiei
PATOLOGIE:
Atelectazia i recunoa terea ei pe o radiografie toracicăș ș Edemul pulmonar si diferen ierea cauzelor cardiogenice de cele ț
noncardiogenice Diferen ierea semnelor între pneumonie i atelectazieț ș Recunoa terea revărsatului pleural si a pneumotoraxului ș Recunoa terea semenelor BPOC-uluiș Recunoa terea semnelor unui nodul pulmonar benignș Când un cancer pulmonar este nerezecabil
POZI IONAREAȚ
o examinarea standard a toracelui
consta în efectuarea a două
inciden e:ț
o posteo-anterioară (PA) i lateralăș
(profil).
o Pacientul este a ezat pe partea ș
stângă în inciden a laterală. ț
o când interpretăm o radiografie
toracică trebuie examinate ambele
incidente, PA si profil, asezate in
aceasta ordine de la stanga la
dreapta
când avem i radiografii anterioare acestea vor fi puse în ordine de la stânga șla dreapta: cea veche-inciden ă PA, cea nouă-inciden a PA, cea nouă-ț ținciden a laterala, cea veche-inciden ă lateralăț ț
POSTERO-ANTERIOR VS. ANTERO-POSTERIOR
inciden a PA se ob ine cu pacientul in fa a casetei i tubul cu radia ii la o ț ț ț ș țdistan a de 1,8 m. ț
această distan ă diminuează efectul razei de divergen ă i mărire a ț ț șstructurilor apropiate de tubul aparatului.
INCIDEN A LATERALĂȚ
inciden a laterală este ob inută prin a ezarea pacientului cu partea stângă a ț ț ștoracelui în fa a casetei. ț
astfel este diminuat efectul de marire a siluetei cordului
POZI IA ÎN DECUBIT LATERALȚ
această pozi e poate fi utila pentru a pune in evidenta volumul revărsatului țpleural i a demonstra dacă acesta este mobil sau nu. ș
putem de asemenea observa hemitoracele neafectat pentru a confirma un pneumotorax la un pacient care nu a putut fi examinat in picioare.
de asemenea, plămânul afectat ar trebui să fie mai dens ca urmare a atelectaziei datorita presiunii suplimentare a mediastinului, în caz contrar sugereaza air trapping.
Primele lucruri care trebuiesc urmărite înainte de a interpreta o radiografie sunt: este întradevar radiografia pacientului examinat? Radiografia trebuie
etichetată cu numele pacientului semnul de stanga/dreapta a fost pozi ionat corect? sau pacientul are ț
întradevar dextrocardie? este documentată inciden a PA vs. AP?ț
TEHNICA ADECVATĂ
pacientul trebuie examinat în inspir profund.
calitatea inspirului este asigurată de numărul de coaste anterioare sau posterioare vizibile: dacă sunt vizualizate 6
coaste anterioare sau 10 coaste posterioare, atunci pacientul a executat un inspir corect
dacă sunt vizualizate mai putin de 6 coaste anterioare, pacientul a executat un inspir slab, iar vizualizarea a mai mult de 6 coaste anterioare implică hiperexpandarea pulmonară
Un exemplu de inspir slab efectuat:
numai 4 coaste anterioare sunt vizibile
cardiomegalie?masă – la nivelul arcului
aortic?opacitate neuniformă la
nivelul ambilor lobi inferiori?
Acela i pacient după executarea ș
unui inspir corect;
-radiografia toracică pare normală.
EXPUNEREA
un grad adecvat de expunere a pacientului la radia ii este necesar țpentru un film bun.
pe un film executat corect în inciden ă PA, corpii vertebrali țtoracali sunt abia vizibili în dreptul cordului iar detaliile nu pot fi observate de obicei.
expunerea este suficientă dacă structurile bronho-vasculare pot fi văzute prin transparen a cordului.ț
în inciden a laterală, putem țverifica dacă expunerea i șinspirul sunt corecte urmarind daca coloana vertebrală apare mai închisă la culoare pe măsură ce ne deplasăm caudal.
ROTA IAȚ
pacientul să fie lipit de caseta filmului.
dacă există o rota ie a pacientului, țmediastinul poate părea anormal.
se poate stabili rota ia observând țcele două capete ale claviculelor i șurmarind dacă aceastea sunt la distan ă egală fa ă de procesul ț țspinos al corpului vertebrei toracice.
-pe radiografia rotată, pliurile pielii pot fi gresit interpretate drept un pneumotorax sub tensiune (săge ile albastre). ț
-de remarcat prozi ia oblica a țcapetelor claviculelor (săge ile țro ii) i procesul spinosș ș
LOBII SI SCIZURILE
pe radiografia toracica incidenta PA, scizura orizontala separa lobul mijlociu de lobul superior drept iar uneori nu este foarte bine vizibila.
pe partea stanga nu exista scizura orizontala. scizurile oblice in incidenta PA nu sunt foarte vizibile de obicei
deoarece ele sunt privite oblic. daca exista lichid la nivelul scizurii, acesta apare ca o opacitate in
partea de jos a marginii laterale.
Marginea superioara a scizurilor oblice (B) bilateral
Scizura orizontala dreapta (A) si marginile inferioare (B) ale scizurilor oblice bilaterale
ambii plamani sunt suprapusi, luati separat, plamanul stang are o singura fisura oblica
plamanul drept are ambele fisuri, oblica si orizontala
MEDIASTINUL SI PULMONII
radiologul trebuie să cunoască structurile care alcătuiesc marginile mediastinului si lobii pulmonului care formeaza marginea acestuia de-a lungul mediastinului si a peretelui toracic.
o vom urmări marginea plamânului de jur împrejur încercând să
localizăm cărei structuri mediastinale sau lob al plămânului îi
corespunde marginea respectivă
Indicele cardiotoracic trebuie să fie mai mic de 0,5
ICT= A/B
Un ICT mai mare de 0,5 (pe un film executat corect) sugerează
cardiomegalie
EVALUAREA CORDULUI
EVALUAREA REGIUNILOR HILARE
-ambele hiluri pulmonare trebuie să fie concave-concavitatea este dată de încruci area șdintre vena pulmonară superioară pulmonară a lobului inferior; punctul de intersec ie dintre cele două este cunoscut țsub denumirea de punctul hilar-ambele hiluri pulmonare trebuie să aibe densită i similareț-hilul pulmonar stâng este de obicei mai sus decât cel drept cu până la 1cm
otraheea este de obicei situată
pu in la dreapta de centruț
oîn condi ii patologice poate fi ț
împinsă sau trasă la sânga sau la
dreapta, semn indirect în depistarea
unei anomalii
operetele drept al traheei se vede
clar, sub denumirea de banda
paratraheală dreaptă
EVALUAREA TRAHEEI
fiecare diafragm trebuie examinat cu aten ieț
punctul cel mai înalt al diafragmului drept este în general cu 1-1,5cm mai sus
decât cel de pe stânga
ambele sinusuri costo-frenice trebuie să fie bine conturate
EVALUAREA DIAFRAGMULUI
este important să se examineze fiecare coastă (cele
anterioare i cele posterioare), claviculele, vertebrele ș
si articula ia umaruluiț
se va examina atent asimetria esuturilor moi, un caz ț
tipic fiind mastectomia
EVALUAREA STRUCTURILOR OSOASE SI A ESUTURILOR MOIȚ
ARBORELE BRONSIC
o comparand desenul de mai jos cu o radiografie, putem observa ca bronhia principala este vizibila daca ne uitam atent.
VASELE PULMONARE
oaceste elemente sunt prezente pe fiecare radiografie dar de obicei ele nu pot fi
recunoscute.
ocunoa terea loca iei acestora va fi utilă în elegerii anatomiei pe radiografia toracică ș ț ț
i CT toracic.ș
ocu exceptia lobului superior drept, venele pulmonare sunt în general anterior
arterelor pulmonare.
desenul schematic de mai jos ajută la identificarea mai u oară a acestor elemente. ș
A = bronhia segmentară apicalăB = bronhia segmentară posterioarăC = bronhia segmentară anterioarăD = bronhia intermediaraE = trunchiul anteriorF = carinaG = artera pulmonara principală dreaptăH = artera pulmonara principală stângăI = artera pulmonară inferioară dreaptăJ = vena pulmonară superioară dreaptă
K = bronhia lobară mijlocie dreaptăL = bronhia lobară inferioară dreaptăM = vena pulmonară inferioară dreaptăN = atriul stângO = vena pulmonară superioară stângăP = bronhia segmentară apicoposterioarăQ = bronhia lobară superioară stangăR = bronhia lingularăS = artera pulmonară inferioară stângăT = vena pulmonară inferioară dreaptă
CUM SĂ CITIM O RADIOGRAFIE
Lumina interioară adecvată, se vor examina imaginile în ordine
Datele pacientului: nume, istoric, vârstă, sex, filme anterioare
Tehnica: inciden ă AP/PA, expunerea, rota ia, pozitia verticală sau ț ț
orizontală
Traheea: centrată sau deviată, calibru, masă
Plămânii: umbre sau transparen e anormaleț
Vasele pulmonare: mărirea arterelor sau venelor
CUM SĂ CITIM O RADIOGRAFIE
Hiluri: mase sau limfanedopatii
Cordul: cardiomegalie? (ICT > 0,5), configura ia ț
cordului
Conturul mediastinal: lă ime, masă?ț
Pleura: revărsat, îngro are, calcificareș
Oase: leziuni sau fracturi
esuturi moi: nu rata i o mastectomieȚ ț
DEPISTAREA ANOMALIILOR
oeste mai indicat să facem o căutare intită ț pe o radiografie decât să ne uităm
pur i simplu la film.ș
oun lucru anormal nu ne va sări în ochi
ocel mai indicat este sa cautam anomaliile dupa un plan bine stabilit
DEPISTAREA ANOMALIILOR
oprivirea trebuie să cerceteze toate zonele filmului
urmărind plămânii, mediastinul i uitându-ne din nou cu ș
aten ie în zonele in care tim că sa pot face u or gre eli ț ș ș ș
precum la nivelul coloanei vertebrale pe radiografia de
profil i la nivelul apexului in inciden a PAș ț
DEPISTAREA ANOMALIILOR
Uita i-vă fix la X-ul din centru i încerca i să citi i literele din col urile filmului, ve i ț ș ț ț ț țconstata că nu pot fi citite decât daca ne uitam direct la ele
TEHNICA DE CITIRE A UNUI FILM
SEMNUL SILUETEI
descris de Dr. Ben Felson în 1950, este un mijloc de detectare i localizare a ș
anomaliilor.
pentru ca un obiect să apară distinct pe o radiografie toracică, trebuie să aibe o
densitate radiografică diferită de cea a structurii învecinate.
în general sunt doar 4 densită i radiografice diferite detectabile pe o radiografie: ț
aerul, grăsimea, esuturile moi i structurile osoase.ț ș
dacă două densită i asemănătoare sunt una lângă alta, ele nu pot fi vizibile separat ț
(ex. ventriculul stâng i cel drept); dăcă cele două densită i sunt separate de aer, ș ț
delimitarea lor va fi vizibilă.
SEMNUL SILUETEI
are două utilizări:
poate localiza amonaliile pe radiografia toracică PA fară ajutorul unui profil;
Spre exemplu, dacă o masă se situează lângă arcul aortic i obliterează conturul ș
acestuia, atunci masa se află posterior fa ă de arcul aortic. Dacă contrul arcului i ț ș
al masei sunt văzute separat, atunci masa se află anterior.
pierderea conturului hemidiaframului, a siluetei cordului sau a altei structuri,
sugerează existen a unui esut moale lângă acestea, cum ar fi consolidarea ț ț
pulmonară
SEMNUL SILUETEI
Arcul inferior drept al cordului este situat în afara siluetei, acest lucru
este cauzat de o pneumonie a lobului mijlociu drept
BRONHOGRAMA AERICĂ
oo bronhograma aerică apare ca un contur tubular a căii respiratorii vizibilă
datorită umplerii alveolelor din apropiere de către un fluid sau exsudat inflamator.
ocele ase cauze de bronhogramă aerică sunt: ș
Consolidarea pulmonară
Edem pulmonar
Atelectazie pulmonara nonobstructiva
Boală intersti ială severaț
Neoplasm
Expir normal
oîn imaginile alaturate se poate observa un edem pulmonar bilateral al lobului
inferior
oalveolele sunt pline cu fluid facând bronhiile vizibile
oimaginea din dreapta sus, este o
imagine de detaliu a hemitoracelui drept,
sage ile ro ii indicând o bronhograma ț ș
aerica proeminentă
oimaginea CT din dreapta jos,
eviden iază i mai clar bronhograma ț ș
aerica
un alt exemplu de bronhograma aerica în ambele inciden e, PA i profilț ș
OPACITATEA
Masă vs. Infiltrat
în ambele cazuri există o opacitate in lobul superior stang.
în cazul din stanga, opacitatea este bine delimitată, omogenă, cel mai bine
descrisă ca fiind o masă.
cazul din dreapta prezintă o opacitate nesistematizată, fără limite nete,
difuză, descrisă ca infiltrat, sugerând o pneumonie.
DIMENSIUNEA
– de i este un criteriu evident de evaluare, leziunile mari nu sunt întotdeauna ș
maligne iar cele mici nu sunt întotdeauna benigne
LOCALIZAREA
– se va evalua leziunea în raport cu lobii pulmonari i segmentele pulmonareș
CRITERII DE EVALUAREA A UNEI MASE
CONTURUL
– poate fi bine delimitat (net) sau imprecis delimitat (difuz/infiltrativ)
- evident, cu cât conturul este mai neregular, cu atât suspiciunea că avem
de-a face cu un proces maling este mai mare.
- cu toate aceastea, multe leziuni benigne inflamatorii au coturul destul
de neregulat.
- de asemenea, leziunile metastatice pot aveam un contur foarte bine
delimitat.
- prin urmare, conturul unei leziuni nu este un indicator absolut al
benignita ii sau malignita ii leziunii. ț ț
CRITERII DE EVALUAREA A UNEI MASE
– acest lucru poate fi un indicator foarte important în stabilirea etiologiei leziunii;
astfel, o masă care este aproape de peretele toracic i care implică distruc ia ș ț
osoasă a unei coaste, are probabilitate ridicată de malignitate (de i, nici acest ș
lucru nu este un indicator absolut al malignita ii, deoarece unele leziuni ț
pulmonare infec ioase, cum ar fi actinomicoza, pot distruge coastele adiacente).ț
IMPLICAREA STRUCTURILOR ÎNVECINATE
- cavita ia poate fi observată i în procesele ț ș
maligne i în cele benigne. ș
- calicificarea, de i se credea ca este un indicator ș
de benignitate, în prezent este cunoscut faptul că se
întâlne te i în procesele benigne i în cele ș ș ș
maligne, prin urmare este un alt indicator nespecific
al etiologiei leziunii.
-evident, nodulii multipli au un alt diagnostic diferen ial i conota ie decât o ț ș ț
leziune solitară, în multe cazuri. Din acest motiv, atunci când este depistat un
nodul pulmonar, trebuie căutat atent i după al i noduli. ș ț
-tomografia computerizată, din cauza sensibilită ii sale pentru detectarea ț
nodulilor, este de multe ori foarte utilă în acest sens.
LEZIUNI SOLITARE SAU MULTIPLE
LOCALIZAREA MASEI
Intraparenchimatosa vs. pleurala vs. extrapleurala
A = intraparenchimatos B = pleuralC = extrapleural
CT - masa, cel mai probabil pleurala (sageata rosie); revarsat pleural posterior
CT - distrugere osoasa , masa extrapleurala
NODULUL PULMONAR SOLITAR
nodulul pulmonar solitar poate fi total inofensiv sau poate avea poten ial ț
neoplazic
după identificarea lui, primul pas in examinare este de a compara filmul cu
radiografiile anterioare, dacă acestea exista
un nodul care nu i-a modificat deloc aspectul pe o perioada de 2 ani este ș
aproape sigur benign
dacă nodulul este complet calcificat sau calcificat doar central, este
considerat benign
NODULUL PULMONAR SOLITAR
nodulii cu calcificări neregulate sau in afara centrului, sunt
considera i suspec i i vor necesita un PET scan sau biopsieț ț ș
filmul trebuie examinat atent deoarece pot fi prezen i mai multi ț
noduli, lucru care orienteaza diagnosticul in altă direc ie ț
dacă nodulul este nedeterminat, după ce am luat in considerare
filmele anterioare i calcificarea, următorul pas este efectuarea unui ș
CT i ș a unei biopsii.
Rx torace, inciden a PA i profil: Nodul pulmonar solitar la nivelul lobului superior stângț ș
Rx torace, inciden a PA i profil: Neoplasm pulmonar al lobului ț șdrept inferior
Nodul solitar în lobul stâng superior
ATELECTAZIA
Atelectazia pulmonară poate fi împăr ită în 6 tipuri in func ie de ț ț
mecanismul de producere:
1.De resorb ie ț – apare în urma resorb iei aerului când ț
comunicarea dintre alveore i trahee este obstruată (atelectazie de ș
obstruc ie)ț
2.Adezivă – apare în urma deficitului de surfactant care duce la
colapsul alveolelor i implicit la aderen a pere ilor alveolari facând ș ț ț
reexpansiunea dificilă
3.Compresivă – este cauzată de orice leziune înlocuitoare de
spa iu a toracelui care comprimă plămânul for ând ie irea aerului ț ț ș
din alveole
4. Pasivă – distinc ia dintre atelectazia pasivă i cea compresivă ț ș
nu este foarte clară; orice masă înlocuitoare de spa iu din torace, ț
poate, fie să comprime plămânul sau să permită retrac ia ț
acestuia, pasivă
5. Cicatriceală – are loc pierderea de volum în urma scădereii
complian ei pulmonare ca rezultat al fibrozei pulmonareț
6. Dependentă de gravita ie ț – apare la pacien ii spitaliza i, ț ț
intui i la pat, cu respira ie superficială prelungităț ț ț
Semnele radiografice ale atelectaziei sunt:
- aglomerarea vaselor pulmonare
- bronhograme aerice
- deplasarea scizurilor interlobare
- opacită i pulmonare anormaleț
- pierderea conturului diafragmului sau cordului
Semnele radiografice ale atelectaziei sunt:
- ascensionarea diafragmului
- deplasarea structurilor mediastinale
- deplasarea hilurilor
- hiperexpansiune pulmonară compensatorie
- apropierea coastelor
ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR DREPT
Rx torace, inciden ă PA i profilț ș
Colapsul par ial al lobului superior drept; scizura orizontală este ascensionată ț
subliniind marginea inferioară a plămânului opacifiat atelectatic; se observă
calcificări suprapuse peste plămânul opacifiat central i periferic. ș
ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU
- atelectazia lobului mijlociu poate fi u or trecută cu vederea pe radiografia ș
toracică frontală.
- pierderea marginei drepte a siluetei cordului este adeasea întâlnită, dar nu
întotdeauna.
- lobul atelectatic este mai u or de recunoscut pe radiografie toracica ș
laterala ca o bandă densă, bine definită, liniară sau triunghiulară, situată
între scizura oblică i cea orizontală, i care se extinde în sus i în jos fa ă ș ș ș ț
de hil.
- colapsul lobului poate fi foarte sub ire i poate fi interpretat drept o ț ș
fisură îngro ată.ș
ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU
Rx torace, inciden ă PA i profilț ș(Opacitate neomogenă în lobul mijlociu drept i pierderea arcului șinferior drept al siluetei cardiace. Pe profil se observă o opacitate liniară supraiacentă cordului care reprezintă colapsul lobului mijlociu)
ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU
CT torace deplasarea anterioară a scizurii oblice (săgeată) i aglomerarea ș
bronhiilor în segmentul opacifiat a lobului mijlociu
ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR DREPT
- silueta hemidiafragmului drept i o densitate triunghiulară ș
postero-medială sunt semnele comune ale atelectaziei lobului
interior drept
- aceasta poate fi diferen iată de atelectazia lobului mijlociu prin ț
persisten a arcului inferior drept dat de silueta corduluiț
- de remarcat întinderea vaselor lobului superior drept
hiperexpandat în atelectazia lobului drept inferior
- hilul drept este de asemenea deplasat inferior
ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR DREPT
ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR STANG
- datorită faptului ca plamanul stâng are doi lobi i o singura scizură, atelectazia ș
lobului superior stang prezintă o imagine diferita de cea a lobului superior drept
- astfel predomină o schimbare anterioară a lobului superior, colapsul acestuia cu
pierderea marginii superioare stangi a siluetei cordului
- lobul inferior fiind mai mare va migra catre superior i posterior de lobul superior ș
pentru a ocupa locul liber (de lipsa lobului mijociu)
- pe masură ce lobul inferior se extinde, arterele acestuia se deplaseaza superior
- bronhia principala stângă se rote te i ea căpătând o pozi ie aproape orizontalăș ș ț
ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR STANG
Rx torace, inciden ă PA i profilț ș Ascensionarea hemidiafragmului stâng, opacitate neomogenă la nivelul hemitoracelui stâng cu pierderea conturului stâng al cordului; pe profil se observă deplasarea anterioară a scizurii oblice (săgeată) i cre terea intensită ii opacită ii retrosternaleș ș ț ț
Colapsul lobului superior stâng, prin obstruc ia de către un carcinom ț
bronhogenic .
Transparen a dintre mediastin i colapsul lobului superior stâng este ț ș
cauzată de către hiperexpansiunea segmentului superior a lobului inferior
stâng.
ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR STÂNG
- Atelectazia lobului inferior drept sau stâng prezintă un aspect similar.
- Silueta hemidiafragmului corespunzător, aglomerarea de
vase i bronhogramele aerice sunt cateodată văzute, i silueta ș ș
aortei descendente este văzută pe partea stângă
- De re inut că aceste elemente sunt nespecifice, adeseori fiind ț
întâlnite i în cazurile de consolidareș
- Colapsul substan ial al lobului inferior va apare de obicei ca ț
o opacitate triunghiulară situată postero-medial opus
mediastinului.
Rx torace, inciden ă PA - Atelectazia ț
lobului inferior stâng, de observat
ascensionarea hemidiafragmului stâng
EDEMUL PULMONAR
Sunt două tipuri principale de edem pulmonar:
- edemul pulmonar cardiogen cauzat de cre terea presiunii ș
hidrostatice a capilarelor pulmonare
- edemul pulmonar noncardiogen, fiind cauzat fie de alterarea
permeabilită ii membranei capilarelor sau de scăderea ț
presiunii oncotice plasmatice
Pe radiografia toracică, edemul pulmonar poate arăta:
- cefalizarea vaselor pulmonare
- patern-ul ”aripi de liliac”
- liniile Kerley B sau liniile septale
- îngro are peribron icăș ș
- umbre neuniforme cu bronhograme aerice
- cardiomegalie
EDEMUL PULMONAR
– cefalizare venelor pulmonare, nediferen ierea marginilor țvasculare, cardiomegalie.
Edem pulmonar fulminant datorită insuficientei
cardiace congestive, se observă pattern-ul ”aripi de
liliac”
Ambele radiografii sunt de la acela i pacient, cea din stânga ș
arată un edem pulmonar difuz cu pierderea ambelor
hemidiafragme i a siluetei cardiace; cea din dreapta este facută ș
două zile mai târziu după o rezolu ie par ială a edemului.ț ț
Rx toracică, inciden ă PA – edem pulmonar cardiogenicț
Mărirea siluetei cardiace, afectare intersti ială pulmonară ț
bilateral, cre terea în volum a venei azygos (sageată) i o ș ș
man etă peribron ică (săgeată punctată)ș ș
INSUFICIEN A CARDIACĂ CONGESTIVĂ Ț
- Este una dintre cele mai comune anomalii evaluate pe
radiografia toracica
- Apare atunci când cordul nu reu e te să men ină un debit ș ș ț
adecvat
- Poate progresa către hipertensiune venoasă pulmonară i ș
edem pulmonar cu scurgere de fluid în intersi iu, alveole sau ț
spa iul pleuralț
- Primul semn care apare pe radiografia toracică este
cardiomegalia, definită ca cre terea indexului cardio-toracic ș
(>0,5).
- În vascularizatia pulmonara a unui torace normal, venele
pulmonare inferioare sunt mai mari decat cele superioare datorită
gravită ii; la un pacient cu insuficien a cardiacă congestivă, ț ț
presiunea capilară pulmonară cre te până la valori de 12-ș
18mmHG, iar venele din partea superioară se dilată fiind egale
sau mai mari in dimensiune, termen denumit cefalizare.
INSUFICIEN A CARDIACĂ CONGESTIVĂ Ț
INSUFICIEN A CARDIACĂ CONGESTIVĂ Ț
- Prin cre terea presiunii pulmonare (18-24mmHg) apare ș
edemul intersti ial i liniile Kerleyț ș
- Cre terea peste acest nivel a presiunii capilare pulmonare ș
corespunde edemului alveolar, adesea sub aspectul clasic de
”aripi de liliac”
- Revărsatul pleural este deasemenea des întâlnit
- Radiografia toracica este importanta in evaluarea pacientilor
cu insuficien ă cardiacă congestiva pentru a urmări evolu ia ț ț
edemului pulmonar i a evalua răspunsul la tratament. ș
- cardiomegalie, edem alveolar, margini vasculare
slab definite
Insuficien ă cardiacă țcongestivă severă
Insuficien ă cardiacă congestivăț
Radiografii ale aceluiasi pacient, in stânga edem pulmonar
sever ca urmare a insuficien ei cardiace congestive, în ț
dreapta aspectul radiologic după o îmbunătă ire ț
semnificativă.
LINIILE KERLEY B
- sunt linii orizontale mai mici de 2cm lungime, de obicei la periferia zonelor
inferioare
- cauzele de apari ie a liniilor Kerley B sunt:ț
edemul pulmonar
limfangită carcinomatoasă i limfom malignș
pneumonia virală i micoplasmicaș
fibroză intersti ială pulmonarăț
pneumoconioză
sarcoidoză
- ele pot fi semne trecătoare pe radiografia toracică a unui pacient cu sau fără
insuficien ă cardiacăț
LINIILE KERLEY B
Insuficien a cardiacă congestivă cu edem intersti ial; linii ț țKerley B la periferia hemitoracelui drept.
CT torace, sub ierea septului interlobular (săgeată) țreprezentând liniile Kerley
- Este cauzată de bacterii, virusuri, micoplasme i fungiș
- Nu este asociată cu pierdere de volum
- Alte cauze de umplere a alveolelor care nu se disting pe
radiografia toracica sunt: lichide (inflama ie), celule ț
(cancer), proteine (proteinoză aleveolară) i sânge ș
(hemoragie pulmonară)
P N E U M O N I A
- Pe radiografie se gasesc: opacita i alveolare, consolidare lobară ț
sau opacita i intersti iale; există de obicei o suprapunere ț ț
considerabilă
- Dat fiind faptul ca leziunile din pneumonie sunt fără pierdere
de volum, se deosebesc de o masă prin faptul că acestea sunt mult
mai bine definite, pneumonia putând avea asociat un revărsat
parapneumonic.
P N E U M O N I A
CARACTERISTICI RADIOLOGICE ALE DIFERITELOR
TIPURI DE PNEUMONIE
1. PNEUMONIA LOBARĂ – pneumonia pneumococică clasică,
intregul lob este consolidat, bronhogramele aerice sunt în mod
obi nuit.ș
2. PNEUMONIA LOBULARĂ – adesea stafilococică, multifocală,
neuniformă, uneori fără bronhograme aerice
3. PNEUMONIA INTERSTI IALĂ – virală sau micoplasmatică; Ț
aceasta din urmă începe perihilar i devine confluentă i/sau ș ș
neuniformă pe măsură ce boala progresează, fără bronhograme
aerice.
4. PNEUMONIA DE ASPIRA IE – urmează fluxul gravita ional Ț ț
al con inutului aspirat; alterarea stării de con tien ă, post ț ș ț
anestezie, comune la alcoolicii debilita i, demen i.ț ț
5. INFEC II PULMONARE DIFUZE – comunitare Ț
(Mycoplasma, se remite spontan); nosocomiale (Pseudomonas,
rată ridicată a morta ită ii, opacită i neregulate, cavita i); gazde ț ț ț ț
imunocompromise (bacterii, fungi, Pneumocystis carinii).
(de observat marginile imprecis delimitate, bronhogramele
aerice i lipsa arcului inferior drept a siluetei cardicace )ș
Rx torace, inciden ă PA i profil - Pneumonie ț șlobul drept mijlociu
Radiografie inciden ă PA i profil; Pneumonie, lobul ț șsuperior drept
Infiltrate bilaterale i ș
bronhograme aerice cu
distribu ie perihilară, ț
cordul este de dimensiuni
normale, liniile Kerley B
nu sunt prezente. Toate
aceste elemente sunt tipice
pneumoniei cu
Pneumocystis carinii care
este cea mai întâlnită
infec ie oportunistă ț
amenin ătoare de via ă în ț ț
HIV.
Opacită i reticulare intersti iale difuze bilateral cu pierdere minimă de volum ț ț
la un pacient tânăr HIV pozitiv
ABCESUL PULMONAR
- Este o leziune supurativă cavitară a parenchimului
pulmonar secundar unei infec ii bacteriene (stafilococ, ț
streptococ, pneumococ)
- Poate fi primitiv (parenechim pulmonar normal) sau
secundar (suprainfec ia unor leziuni preexistente – chist ț
aerian, cancer excavat, sechestra ie pulmonară)ț
Aspecte radiologice:
Stadiul de constituire – opacitate cu aspect de
pneumonie lobară
Stadiul de supura ie ț – opacitate pneumonică de
intensitate crescută în zona necrozată sau opacitate
rotundă cu contur imprecis delimitat, omogenă, de
intensitate medie
Stadiul de abces post vomică – imagine hidroaerică cu
nivel orizontal, rotundă sau ovalară cu axul mare vertical
abces pulmonar la nivelul lobului superior stâng
Radiografie toracică inciden ă PA ți profilș
CT torace(abces pulmonar cavitar la nivelul lobului superior stâng)
TUBERCULOZA
- Tuberculoza primară reprezintă primoinfec ia cu ț
Mycobacterium tuberculosis.
- Tuberculoza secundară este o reactivare a primoinfec iei sau o ț
continuare a acesteia.
Radiologic tuberculoza este reprezentată de:
1. consolidare
2. adenopatie
3. revărsat pleural
Caracteristicile radiologice ale tuberculozei post-primare
sunt:
- cavita ieț
- fibroză
- calcificare nodală
- pete de material cazeos
Acestea se gasesc cel mai frecvent în segmentele posterioare
ale lobilor superiori i în segmentele superioare ale lobilor ș
inferiori
Tuberculoza endobron ică implică peretele unei bronhii ș
majore, printre complica ii numărându-se stenoza cicatriceală ț
i obstruc ia.ș ț
Rx toracică inciden ă PA a unui vechi țpacient cu TB.
(se observă fibroza, cavita ie i calcificare, în ț șspecial la nivelul lobului superior stâng )
Adenopatie paratraheală dreaptă i ș
hilară stângă
Stria ii linerare parenchimatoase extinse la ambele apexuri, ț
asociate cu retrac ia ambelor hiluri, elemente caracteristice ț
fibrozei bilaterale a lobilor superiori
Tuberculoză miliară – multipli noduli mici disemina i pe toată țsuprafa a ambilor plămâniț
Rx. toracică PA, opacită i ț
alveolare bilaterale neuniforme
cu zone de cavita ie în lobii ț
superiori
Acelasi pacient, 9 luni mai târziu,
opacită i lineare i sub ierea ț ș ț
peretelui cavernei datorită procesului
de vindecare
(infiltrate i caverne bilaterale ale lobilor ș
superiori)
Rx. toracică, inciden ă PAț
Rx. torace, inciden ă PAț
(leziune cavitară la nivelul lobului superior drept inconjurată de o arie de
consolidare parenchimatoasă heterogenă, la un pacient cunoscut cu TB)
Tuberculoză miliară
(- multiple opacită i nodulare punctiforme la nivelul ambelor ț
arii pulmonare - arie focală de consolidare la nivelul lobului mijlociu drept)
CT torace –Tuberculoză miliară
(- multiple opacită i nodulare punctiforme la nivelul ț
ambelor arii pulmonare - arii de consolidare pulmonară)
HEMORAGIA PULMONARĂ
are aspect asemănător pneumoniei, edemului pulmonar, afec iuni la ț
care sunt prezente opacită i, adesea înso ite de bronhograme aerice.ț ț
este cauzată de:
- traumatisme;
- afec iuni hemoragipare; ț
- altitudine mare;
- stenoza mitrală.
sângele pătrunde în bronhii i în cele din urmă ajunge în alveole;ș
se remarcă prin faptul că poate disparea mult mai repede decât alte
desită i alveolare cum ar fi pneumonia. ț
- hemoragie la nivelul lobului drept superior- de remarcat revarsatul pericardic consistent în hemitoracele stâng.
Radiografie toracică PA i profilș
EMBOLISMUL PULMONAR
- sursa primară sunt trombii din venele profunde ale membrelor
inferioare;
- aproximativ 10% din embolismele pulmonare devin infarcte
pulmonare, însă mul i pacien i mor din cauza embolismului pulmonar, ț ț
fară ca acesta să fie diagnosticat;
- scopul principal al unei radiografii toracice în cazurile suspecte de
embolism pulmonar este de a elimina alte diagnostice ca i cauză a ș
dispneei sau hipoxiei;
- majoritatea radiografiilor pulmonare efectuate pacientilor cu EP sunt
normale.
Semne a prezen ei embolismului pulmonar sunt: ț
- semnul Westermark (oligemie in zona afectata);
- dimensiune crescuta a unui hil (cauzată de coliziunea
trombilor);
- atelectazie cu ascensionarea hemidiafragmului sau
densită i lineare ori în forma de disc; ț
- revărsat pleural;
- consolidare;
- semnul Hampton (opacitate rotunda).
- în cazul infarctelor pulmonare, principala trasatura
radiologică este consolidarea multifocala la baza pleurei din
zona inferioara a plămânilor.
- alte cateva metode importante sunt utilizate în investigarea
unui posibil embolism pulmonar. Aceste sunt: ultrasonografia
venoasă, scintigrafie ventila ie/perfuzie, arteriograma ț
pulmonara i angiograma CT (CTA). ș
- daca radiografia unui pacient cu hipoxie este normala
trebuie luat in considerare EP
Semnul Hampton (opacitate bine delimintată la nivelul
lobului inferior stâng) la pacientii cu embolie
pulmonara
Semnul Westermark ( o mare parte a hemitoracelui drept este hipodensă datorită oligemiei secundar
vasocontric iei distal de un tromb)ț
CT torace
(tromb pulmonar de
dimensiuni mari)
CT torace
defect mare de umplere (sageată) reprezentând trombi la nivelul
arterelor pulmonare principale
REVĂRSATUL PLEURAL
Cauzele obi nuite de revărsat pleural sunt:ș
- insuficien ă cardiacă congestică; ț
- infec ii (parapneumonice); ț
- traumatisme;
- tumori;
- boli autoimune;
- insuficien ă renală.ț
- Pe o radiografie cu pacientul în pozi ie verticală, un revărsat va ț
cauza rotunjirea laterala a sinusului costofrenic, iar dacă este în
cantitate mare se extinde si posterior;
- Uneori, are loc o depresiune a hemidiafragmului implicat;
- Pentru a detecta un revărsat este necesar aproximativ 200ml de fluid
pe radiografia de inciden a PA i aproximativ 75ml fluid pe cea de ț ș
profil;
- Revărsatele mari, în special cele unilaterale, sunt mult mai probabil
cauzate de un proces malign decât cele mici.
- Pe radiografia executata in pozitie dorsală, un revărsat pleural va apărea
ca o opacitate gradată, mai densa catre bază. Vasele pot fi văzute de obicei
prin opacitatea revărsatului pleural. De asemenea, revărsatul pleural
poate acoperi esutul pulmonar, îngro a scizurile, iar daca este in ț ș
cantitate mare poate acoperi cu lichid apexul.
- O radiografie realizata in decubit lateral poate fi utilă pentru a confirma
un revarsat pleural la pacientii intui i la pat, lichidul acumulându-se de ț ț
partea afectată (cu excep ia pleureziei inchistate).ț
( revărsat pleural bilateral, se observă pensarea
unghiurilor costofrenice)
Radiografie toracică PA i profilș
(revărsat pleural la nivelul hemitoracelui drept)
Radiografie toracică PA
Imagini CT( în cea din stânga se observa un revărsat pleural in
cantitate mare infectat – empiem; în compara ie cu un abces ț
intrapulmonar în cea din dreapta)
Radiografie toracică PA
- revărsat pleural inchistat la nivelul hemitoracelui drept;
- se observă marginea medială ascu ită, bine definită i o margine ț ș
laterală indistinctibilă)
( se observă două opacită i bine definite la nivelul lobului ț
mijlociu si inferior drept, ce reprezintă o pleurezie inchistata
la nivelul scizurilor orizontală i oblică a plamanului drept)ș
Radiografie inciden ă PA i profilț ș
(lichidul pleural, de obicei, se prezintă ca o creştere a densităţii în hemitoracele afectat)
Radiografie inciden ă PA în decubit dorsalț
Reprezintă pătrunderea aerului la nivelul cavită ii pleuraleț
Pneumotoraxul spontan apare în afara oricărui traumatism, unele din
cauze fiind:
- Astmul
- BPOC- Infectiile pulmonare
- Neoplasmul
- Sdr. Marfan
- consumul de cocaină
Cele mai frecvente cauze de pneumotorax sunt cele iatrogene cauzate în
timpul opera iilor chirurgicale sau a cateterizării venoase (jugulare sau ț
subclavii).
PNEUMOTORAXUL
Traumatismele, precum accidentele rutiere, sunt de asemnea o
cauză importantă;
În pneumotoraxul sub tensiune, aerul care pătrunde in
cavitatea pleurală este blocat în timpul expirului printr-un mecanism
de tip supapă (pneumotorax cu supapă); acest lucru duce la
acumularea aerului i implicit la cre terea presiunii intratoracice, ș ș
până la colapsul plămânului i deplasarea mediastinului de partea ș
opusă; dacă continuă, poate fi compromisă întoarcerea venoasă a
cordului i chiar moartea.ș
Pe radiografia toracica, în pneumotorax, apare o
hipertransparen ă fără desen pulmonar, cu colabarea ț
plămânului care este net conturat de o linie fină ce reprezintă
pleura viscerală;
Cel mai probabil aceste semne se văd la nivelul apexurilor;
Pneumotoraxul este cel mai bine pus in eviden ă pe radiografia ț
efectuată în expir;
Este mai greu de depistat pe radiografiile executate in decubit
dorsal, deoarece aerul se ridică la nivelul par ii medii a ț
plămânului, acest lucru putând fi văzut ca o hipertransparen ă ț
de-a lungul mediastinului;
Hidropneumotoraxul reprezintă prezen a aerului si a ț
fluidului la nivelul cavită ii pleurale; este caracterizat ț
de o imagine hidro-aerică pe o radiografie in decubit
dorsal sau verticala, la un pacient cu pneumotorax
Cateva din cauzele hidropneumotoraxului sunt:
- traumatisme;
- toracenteza;
- interven ii chirurgicale;ț
- ruptură de esofag;
- emfizem
Pneumotorax sub
tensiune drept, se observă
o transparen ă de-a ț
lungul par ii drepte a ț
mediastinului i ș
deplasarea acestuia spre
stânga.
În imagine se observă un pneumotorax pe o radiografie
executată în decubit dorsal, de remarcat pozi ia ț
medială a aerului.
(pneumotorax sub tensiune cu deplasarea
mediastinului spre dreapta)
Rx torace, inciden ă PA ț
În cele trei radiografii se poate
observa un hidropneumotorax in 3
incidente diferite (decubit lateral drept,
PA i profil). ș
Se observă o imagine hidro-aerică
la nivelul hemitoracelui drept
(pneumotorax spontan secundar la un pacient cu
fibroză chistică, se observă un hidropneumotorax
drept cu bron iectazii chistice bilaterale)ș
Radiografie toracică, înciden ă PA ț
FIBROZA PULMONARĂ INTERSTI IALĂȚ
Fibroza pulmonară intersi ială difuză are multiple cauze, cele mai ț
frecvente fiind:
- idiopatice (>50%)
- boli vasculare de colagen
- agen i citotoxici i nitrofurantoinț ș
- pneumoconioze
- radia iiț
- sarcoidoza
- Din punct de vedere clinic pacien ii se prezintă cu ț
dispnee progresivă de efort i tuse neproductivă;ș
- Radiologic, fibroza pulmonara intersti ială este asociată ț
cu opacită i în ”sticlă mată” în stadiile incipiente, urmând ț
ca apoi să apară pierderea volumului cu opacită i liniare ț
bilaterale i plămânul în ”fagure de miere”ș
- Dacă nu este efectuat un transplant de plămân,
prognosticul este nefavorabil, datorită insuficien ei ț
pulmonare care apare în 3-6 ani de la diagnostic.
Fibroza pulmonară intersti ialăț
(plămâni mic ora i de volum cu opacită i ș ț ț
reticulare bilaterale)
Rx torace, PA - Fibroza pulmonară idiopatică.
CT torace
- fibroza pulmonară în ”fagure de miere„ (săge i)ț
- bron iectazii (săgeată punctată) ș
- pierdere de volum a
hemitoracelui drept datorită
lobectomiei lobului mijlociu i ș
inferior drept;
- infiltratele din zona superioară
sunt datorită fibrozei
postiradiere iar marginea
ascu ită delimitează limitele ț
plămânului protejat în timpul
radioterapiei.
Fibroza pulmonară postiradiere a lobului drept superior
EMFIZEMUL PULMONAR
- Emfizemul presupune o pierdere a reculului elastic al
plămânului cu distruc ia patului capilar i a septurilor ț ș
alveolare;
Cel mai des este cauzat de către fumat i mai rar de către ș
deficitul de α1 antitripsină;
- Dintre caracteristicile func ionale amintim scăredea ț
VEMS-ului i a capacită ii de difuziune;ș ț
- Hiperinfla ia i bula de emfizem sunt cei mai buni predictori ț ș
radiologici ai emfizemului;
-Semnele radiologice sunt slab corelate cu testele func ionale ț
pulmonare;
- De obicei, pe radiografia toracică, se observă hiperinfla ie ț
difuză cu aplatizarea diafragmelor, spa iul retrosternal mărit, ț
bula de emfizem (hipertransparen ă cu pere i foarte sub iri ț ț ț
-0,5mm- rotundă sau ovalară i contur net, regulat), dilatarea ș
arterei pulmonare i hipertrofia ventriculului drept (datorită ș
hipoxiei cronice) cunoscute sub denumirea de cord pulmonar;
Radiografie toracică inciden ă PA i profil – Emfizem pulmonar, ț ș
(aplatizarea diafragmelor si o hiperinfla ie semnificativă demonstrată prin ț
vizualizarea celui de-al 11-lea rând de coaste posterioare)
Rx. toracică inciden ă PA ț
– bulă de emfizem
(arie mare, hipodensă, ce
ocupă o mare parte a
plămânului drept i ș
compresează parenchimul
pulmonar adiacent)
TRAUMATISME – FRACTURILE COSTALE
• Fracturile costale se prezintă sub forma unei discontinuită i a ț
conturului coastei, linia de fractură putând fi vizibilă;
• O fractură costală poate să nu fie vizibilă pe o radiografie toracică;
ele pot apărea pe radiografiile toracice efectuate pentru evaluarea
unui pneumotorax;
• În mod obi nuit pentru evaluarea coastelor, se examinează mai ș
întâi arcurile posterioare, apoi cele anterioare, terminând prin
examinarea por iunilor laterale a fiecărei coaste; dacă se observă o ț
anomalie se va examina coasta în ansamblul ei;
• Fracturile la nivelul primelor 3 coaste sunt asociate cu
un risc crescut de injurie a aortei datorită for ei ț
excesive necesară producerii acestora;
• Fracturile ultimelor 3 coaste pot fi asociate cu leziuni
ale ficatului i splinei;ș
• Fracturile multiple bilaterale în diverse stadii de
vindecare sunt asociate la copii cu abuzul acestora.
Radiografie toracică, inciden ă ț PA (multiple fracturi costale stângi)
MASE MEDIASTINALE ANTERIOARE
Masele mediastinale anterioare sunt date de:
limfadenopatii;
tumori ale timusului;
teratoame;
masă tiroidiană;
anevrism de aortă;
chist pericardic;
grăsime epicardică.
De obicei, pentru diagnosticul de certitudine este necesar un CT
sau o aspira ie pe ac fin;ț
Limfom cu celule T
Radiografie toracică, inciden ă PA i profilț ș (de observat faptul că hilul se
poate vedea prin transparen a masei, fapt ce arată ca masa nu este hilarăț )
Pe profil nu se vede nimic patologic posterior de aceasta.
Sec iuniț CT torace
(masă situată în mediastinul anterior (la nivelul
săge ilor) la nivelul aortei pulmonare – timomț )
Radiografie toracică,
inciden ă PA, Timom ț
malign
- masă mediastinală
stângă superioară de
mari dimensiuni cu
multiple mase pleurale
drepte, încadrând
hemitoracele drept;
- masele pleurale
multiple sunt
caracteristice
timoamelor maligne.
Masă mediastinală anterioară - limfom
- în radiografia toracica PA se observă o masă adiacentă marginii stângi a
codului; de asemnea exsistă i o hiperinfla ie a ambelor câmpuri ș ț
pulmonare, sugerând o obstruc ie a căilor aeriene. ț
- marginea dreptă a cordului este obscură, indicând o masă mediastinală
anterioară
- CT-ul toracic confirmă faptul că exsistă o masă în mediastinul anterior
care compresează traheea inferioară, bronhia principală i artera ș
pulmonară dreaptă;
MASE MEDIASTINALE MIJLOCII
Cauza principala a maselor mediastinale mijlocii este
limfadenopatia datorată metastazelor sau tumorii primare;
Alte cauze includ:
- hernia hiatală;
- anevrismul aortic;
- masă tiroidiană;
- chistul de duplica ie;ț
- chistul bronhogenic.
(masă deasupra arcului aortic, situată posterior de aortă, dar
suprapusă peste marginea superioară a aortei)
Radiografie toracica PA i profilș
Radiografie toracica PA i profil, șaortografie – anevrism aortic
Radiografie toracica PA
(opacitate cu nivel hidro-aeric la nivelul mediastinului inferior; este
caracteristica herniei hiatale datorită pozi iei sale pe linia mediană cu ț
stomacul care herniază prin hiatusul esofagian; de asemenea, camera cu
aer a stomacului nu se observă la locul usual)
MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE
Diagnosticul diferen ial include:ț
neoplasmul;
limfadenopatia;
anevrismul aortic;
mase adiacente pleurei sau plămânului;
chistul neuro-enteric sau menigocelul lateral;
hematopoieza extramedulară.
MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE
Radiografie toracică PA
- masă la nivelul marginii
pleurale supero-mediale a
plămânului drept;
- mediastinul anterior se
termină la nivelul
claviculelor;
- orice anomalie la nivelul
apexului toracelui este
situată cel mai probabil
posterior.
- Proiec ia masei este mai sus de ț
claviculă, prin urmare, nu este o
structură anterioară;
- RMN-ul arată că masa este
extrapleurală i asociată cu nervii ș
spinali;
- Este un schwanom, o tumoră
benignă a tecii nervului.
REVĂRSATUL PERICARDIC
- Revărsatul pericardic produce o lărgire a siluetei cardiace care este
adesea de formă globulară (diametrul transvers dispropor ional crescut).ț
- Radiografiile seriate pot fi utile diagnosticului în special când sunt
observate schimbări rapide ale mărimii siluetei cardiace;
- Sunt necesari aproximativ 400-500ml de lichid pericardic pentru a fi
detectată o schimbare a mărimii siluetei cordului pe o radiografie toracică
PA;
- Diagnosticul de certitudine poate fi pus de ecocardiografie sau CT
Radiografie toracică PA la
un pacient cu revărsat
pericardic.
Radiografie toracică, profil i detaliuș
(revărsat pericardic, se observă grăsimea mediastinală anterioară (săge ile ț
albastre) i grăsime epicardică (săge ile ro ii) separate de o bandă de esut ș ț ș ț
moale)
PNEUMOMEDIASTINUL
În pneumomedistin găsim: hipertransparen ă lineară verticală, ț
de-a lungul mediastinului care se extinde i la nivelul gâtului i ș ș
ascensionarea pleurei parietale de-a lungul limitelor
mediastinului
Cauzele comune de pneumomediastin includ:
astmul;
interven iile chirurgicale (complica ii ț ț
postoperatorii);
lezarea traumatica a arborelui traheobron ic; ș
schimbări bru te a presiunii intratoracice (vomă, ș
tuse, parturi ie); ț
ruptura de esofag;
barotrauma.
Pneumomediastinul trebuie diferen iat de pneumopericard i ț ș
pneumotorax; în pneumopericard, aerul poate fi prezent la
nivelul cordului, dar nu si la nivelul gâtului.
(se observa prezen a aerului la nivelul mediastinului i esutului ț ș țsubcutanat din zona gâtului; aerul mediastinal poate proveni de
la pierderea integrita ii plămânului, căilor aeriene principale sau ța esofagului)
Radiografie toracică PA
CT toracic - prezen a aerului în mediastin (săge ile ro ii) ț ț ș
i emfizem subcutanat (săge ile galbene).ș ț
HERNIA DIAFRAGMATICĂ
Pe radiografia toracică se pot observa trei tipuri de hernie
diafragmatică:
1.hernia hiatală – în care stomacul alunecă prin hiatusul
esofagian în torace;
2.hernia Bochdalek care apare datorită unei slăbiri a
diafragmului i de obicei este pe partea stângă i posteriorș ș ;
3.hernia Morgagni care apare median;
(hernie hiatală, se obervă o imagine hidroaerică posterior de
cord)
Radiografie toracică PA
ADENOPATIA HILARĂ
Marirea ganglionilor limfatici din hilul pulmonar poate fi o
descoperire importantă care stă la baza unei patologii.
Diagnosticul diferen ial etiologic poate fi împăr it în 3 ț ț
categorii diferite:
ADENOPATIA HILARĂ
În imaginile de mai jos, în cea din stânga se poate observa conturul
bine delimitat, regulat, caracteristic măririi arterelor pulmonare;
în dreapta se observa multiple opacită i neregulate, caracteristice ț
adenopatii hilare.
CANCERUL PULMONAR
- Tipul de celulă a tumorii maligne primare pulmonare poate fi
adesea deosebit prin modelul de cre tere, aspect i loca ie.ș ș ț
- Referitor la decesele provocate de cancer, cel pulmonar cauzează
cele mai multe decese în lume decât orice alt tip de cancer.
- Cea mai folosita stadializare în cancerului pulmonar, altul decat
cel cu celule mici, este stadializarea TNM
- Cea mai bună ansă de vindecare o are rezec ia tumorii; totu i, ș ț ș
s-a constatat că nu to i pacien ii cu cancer pulmonar au beneficii ț ț
de pe urma chirurgiei datorită comorbidita ilor asociate precum ț
emfizemul sau bolile cardiovasculare.
CANCERUL PULMONAR
Cancerele pulmonare sunt nerezecabile odată ce au progresat
către unul din urmatoarele stadii TNM:
T4 – invazia mediastinului, cordului, vaselor mari, traheei,
esofagului, corpilor vertebrali sau carinei; asocierea cu
pleurezia sau pericardita malignă; prezen a nodulilor tumorali ț
sateli i în acela i lob cu tumora primară. ț ș
N3 – metastaeze ganglionare mediastinale sau hilare
controlaterale, sau afectarea homolaterală sau controlaterală a
ganglionilor limfatici scaleni sau supraclaviculari.
M1 – metastaze la distan ă prezenteț
CT toracic – aspectul spiculat a unui cancer pulmonar
Cele ase tipuri principale de carcinoame pulmonare cu aspect ș
tipic sunt:
o adenocarcinomul – (35-50%) periferic, cu inciden a mare de ț
metastazare timpurie
o cu celule scuamoase – (30%) central, cu implicare hilară, cavitația
este obi nuită,ș cre tere lentăș
o cu celule mici - (15-20%) central, cavitația este rară, adesea trăsătura
dominantă este prezen a maselor mediastinale i hilare, cre tere rapidă ț ș ș
i metastazare precoce.ș
ocu celule mari – (10-15%) periferic, dimensiuni
mari, cavitația este prezentă
obronhoveolar – (3%) periferic, aspect rotunjit,
infiltrat asemănător celui din pneumonie (bronhograme
aerice), ocazional multifocal
ocarcinoid – (mai pu in de ț 1%) tipic se prezintă sub
forma unei leziuni endobron ice bine definită; ș
metastazele ganglionare ale ficatului si creierului se pot
intensifica dens.
Radiografie toracică PA
- carcinom cu celule
scuamoase la nivelul
lobului inferior drept
- se observă cavita ia, ț
caracteristică acestui tip
de cancer.
(opacitate densă la nivelul lobului superior stâng asociată cu distruc ia coastelor țanterioare stângi doi i treiș )
Radiografie toracică PA – carcinom
Radiografie toracică PA i CT toracicșope radiografie se observă multipli noduli pulmonari, bilaterali, de mărimi diferite, care se vad mai bine pe CToacest aspect este tipic metastazelor pulmonareopredominan a bazală a nodulilor este datorită vasculariza iei mai bogate a ț țbazelor plămânilorometastazele pulmonare pot fi secundare cancerului de sân, colon, rect i șrinichi
BIBLIOGRAFIE
oRakesh R. Misra, Andrew Planner, Mangerira C. Uthappa -
A–Z of Chest Radiology , Ed. Cambridge University Press,
2007;
oPhilip Eng, Foong-Koon Cheah - Interpreting chest X-rays,
Ed. Cambridge University Press, 2005;
oHarjit Singh, Janet A Neutze - Radiology Fundamentals, Ed.
Springer, 2012;
ohttp://www.med-ed.virginia.edu/courses/rad/cxr/index.html