Potasiul – Element indispensabilpentru producţia și calitatearecoltei de floarea soareluiImportanţa și condiţii pedoclimatice de culturăÎn România floarea soarelui este cea mai importantă plantă producătoare deulei. Hibrizii cultivaţi în prezent conţin în fructe (achene) între 43-52% ulei.Totodată, este și plantă meliferă, putându-se obţine 30-35% kg miere/ha.

În funcţie de condiţiile pedoclimatice, cerinţele plantei și însușirile soiurilor(hibrizilor) de dată recentă s-a conturat o zonare ecologică cuprinzândurmătoarele zone:

• zona I, foarte favorabilă, care include regiuni din vestul, sudul și sud-estulţării, cu precipitaţii de peste 300 mm/an sau amenajate pentru irigare, cu solu-ri profunde, cernoziomice, soluri brune roșcate, aluviuni. Suma gradelor detemperatură în această zonă este în jur de 2600 °C;

• zona II, favorabilă, care cuprinde, îndeosebi, silvostepa Olteniei, Munteniei,precum și centrul Transilvaniei cu cernoziomuri cambice și soluri brune. Sumagradelor de temperatură în această zonă este în jur de 1800-2000 °C;

• zona III, favorabilă, care se extinde în partea centrală și nord-estică aMoldovei. Suma gradelor de temperatură în această zonă este în jur de 1800-1900 °C.Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui a ajuns în unii ani la peste 450 mii ha,însă, în interiorul zonelor menţionate se poate cultiva pe suprafeţe mult maimari.Solurile favorabile pentru cultura floarei soarelui sunt cele lutoase, luto-nisipo-ase și luto-argiloase profunde care favorizează pătrunderea adăncă a rădăcini-lor. Cele mai potrivite sunt cernoziomurile, cernoziomurile cambice, solurilebrune roșcate cu orizont superior profund, solurile aluviale permeabile și ferti-le. Mai puţin favorabile sunt solurile brune cu orizont superior superficial, toatetipurile de sol grele, argiloase, luvisolurile acide și psamosolurile.

Cerinţele faţă de nutrienţiFloarea soarelui este mare consumatoare de elemente nutritive. La 100 kgseminţe (achene) plus recolta secundară de 300 kg tulpini și frunze se consumăîn medie 3.65 kg N, 1.75 kg P2O5, 5 kg K2O și 1.8 MgO.În funcţie de recoltele scontate 1.5-3.0 t/ha, consumurile de elemente nutritivereprezintă între 54.75-109.5 kg/ha N, 26.25-52.50 kg P2O5, 75-150 kg K2O și27-54 kg MgO (tabelul 1).

Tabelul 1. Consumurile medii de elemente nutritive din sol pe tona de recoltăscontată (recolta principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară)

Recolta scontată, t/ha*) Elemente nutritive (substanţe active) consumate

N P2O5 K2O MgO

1.5 54.75 26.25 75.0 27.02.0 73.00 35.00 100.0 36.72.5 91.25 43.75 125.0 45.03.0 109.50 52.50 150.0 54.0

*) Raportul consumului de elemente între recolta principală și recolta secundară este egal cu 1:3.

O caracteristică a florii soarelui este capacitatea de absorbţie mare a siste-mului radicular faţă de substanţele minerale greu solubile. Ca urmare, cultu-ra pe solurile fertile realizează consumul de elemente pe seama rezervelor

nutrienţilor din sol și manifestă o exigenţă redusă pentru îngrășăminte, iar lacultura pe solurile care necesită fertilizări se pot utiliza și îngrășăminte greusolubile.Consumul elementelor nutritive la floarea soarelui se caracterizează prinabsorbţia lentă, intensitatea maximă având loc în fazele de formare a inflores-cenţelor, de înflorit și formarea fructului (tabelul 2). Această însușire atragenecesitatea încorporării îngrășămintelor în sol la fertilizarea de bază cu arăturapentru a se găsi în zona activă a rădăcinilor.

Tabelul 2. Cantitatea de substanţă uscată acumulată și cantităţile de elementeNPK absorbite pe parcursul diferitelor faze de vegetaţie

Fazele de vegetaţie Cantitatea de Cantitatea de elemente nutritivesubstanţă uscată absorbite, %

% N P2O5 K2O

Formarea capitulelor 39 60 42 56(calathidiilor)

Sfârșitul înfloririi 67 92 54 88

Formarea achenelor 75 100 71 56(seminţelor)

După ritmul de absorbţie a elementelor se constată că azotul este absorbit petot parcursul vegetaţiei, consumul cel mai mare fiind în fazele de creștere inten-sivă de la începutul formării inflorescenţelor până la sfârșitul înfloritului.Insuficienţa azotului în aceste faze determină tulburări grave în procesul decreștere. Excesul de azot influenţează puternic dezvoltarea organelor vegeta-tive în dauna fructificării, precum și prelungirea perioadei de vegetaţie.Fosforul este asimilat în toată perioada de vegetaţie, însă cu intensitate mai mareîn fazele de formare a calathidiilor și de fructificare. Fosforul grăbește maturareaachenelor și creșterea conţinutului de ulei. Insuficienţa fosforului frâneazăcreșterea normală a achenelor și determină scăderea conţinutului de ulei.Potasiul este asimilat de floarea soarelui ca și fosforul pe tot parcursul perioa-dei de vegetaţie cu intensitate mai mare de la apariţia inflorescenţelor și pânăla maturitatea achenelor. Potasiul determină asimilarea mai intensă a celorlalteelemente, contribuie la sporirea producţiei de achene (seminţe) prin fecunda-rea la un grad mai înalt al florilor din centrul inflorescenţelor (calathiadiilor) șiprin creșterea conţinutului de ulei. Insuficienţa potasiului, care apare la recoltemai mari de 1500 achene/ha, se manifestă prin grad mai redus de fecundare șiconţinut mai mic de ulei. Cele mai bune rezultate în experienţe s-au constatatla fertilizarea echilibrată cu NPK (N+P2O5+K2O), raportul între aceste elementesituându-se în jur de 1.Magneziul este necesar în procesul de creștere și dezvoltarea a florii soareluiprin participarea la reacţii specifice legate de formarea enzimelor și activitatealor.

Rolul potasiului în plantele de floare a soareluiConţinutul de potasiu determinat în plante este mai mare decât cele de azot,fosfor, sulf, magneziu, însă, spre deosebire de acestea nu este inclus în con-stituţia substanţelor organice. Importanţa sa esenţială este determinată de rolulpe care îl are în desfășurarea diferitelor procese fiziologice:Potasiul este absorbit rapid prin sistemului radicular a florii soarelui și regleazăregimului hidric al plantelor. Celulele rădăcinilor bine aprovizionate cu potasiuabsorb ușor apa din sol și o transferă spre cilindrul central al rădăcinii asi-gurănd un regim hidric optim al plantelor. De asemenea reglează deshidratareastomatelor frunzelor asigurând diminuarea coeficentului de transpiraţie. Caurmare, plantele bine asigurate cu potasiu sunt mai rezistente la ofilire în perio-adele de secetă și procesul de asimilare este mai ridicat pe vreme caldă șiuscată. Turgescenţa ţesuturilor vegetale și presiunea internă din celule, strânslegate de prezenţa potasiului, sunt esenţiale pentru alungirea celulelor șicreșterea plantelor.Ionul de potasiu activează un număr mare de sisteme enzimatice prin careinfluenţează dinamica diferitelor ergoni și intensifică sinteza proteinelor, gluci-delor și uleiului.

Nutriţia florii soarelui în raport cu dinamicapotasiului în solConţinutul total de potasiu în solurile României este cuprins între 0.5-2% și sedistribuie în următoarele categorii (Chiriac, 1976):

• 90-95%, ca element de constituţie în reţeaua cristalină a mineralelor prima-re și secundare;

• 0.5-8% (mai frecvent 5-7%) în spaţiul dintre foiţele elementare ale minerale-lor argiloase sub formă absorbită convenţional fără schimb cu ionii din soluţiasolului;

• 0.5-2.5% adsorbit cu schimb la suprafaţa particulelor coloidale (participândla compensarea sarcinilor electrice negative a micelelor de minerale argiloaseși a funcţiilor acidoide de substanţe humice disociate).În toate solurile, între potasiu din reţeaua cristalină a mineralelor primare șisecundare, formele absorbite convenţional fără schimb, potasiul adsorbit cuschimb și cel din soluţia solului au loc treceri în ambele sensuri care asigurăstabilirea unui echilibru dinamic. Absorbţia ionilor de potasiu în plante stimu-lează desorbţia de pe coloizi și trecerea ionilor de potasiu în soluţie, în timp ceaplicarea îngrășămintelor cu potasiu activează parţial și trecerile în sens invers,din soluţie spre formele adsorbite și în continuare spre reţeaua cristalină amineralelor.Datorită capacităţii mineralelor argiloase de fixare a potasiului în forme inacce-sibile plantelor este necesar ca pe solurile cu textură argilo-nisipoase, luto-argiloase, argilo-lutoase să se aplice o cantitate mai mare de îngrășămintepotasice decât cea necesară asimilării plantelor pentru a satisface și capacita-tea de fixare.

Stabilirea nivelului de aprovizionare a solului cu potasiu asimilabil de cătreplante se face în funcţie de potasiu mobil extractabil prin echilibrarea solului cuo soluţie acidă (pH 3.7) de acetat lactat de amoniu în raport sol:soluţie (1:20) latemperatura de 20 °C timp de 2 ore. Gradul de asigurare cu potasiu se apre-ciază după valorile înscrise în tabelul 3.

Tabelul 3. Gradul de asigurare a solurilor cu potasiu și magneziu asimilabiledeterminate în acetat lactat de amoniu (după Borlan și col., 1997)

Gradul de Soluri ușoare* Soluri medii ** Soluri grele ***asigurare nisipoase și lutoase argilo-nisipoase și lutoase argilo-lutoase și argiloase

K-AL Mg-AL K-AL Mg-AL K-AL Mg-ALppm ppm ppm ppm ppm ppm

Foarte scăzut < 50 < 60 < 66 < 75 < 80 < 90Scăzut 50-100 60-120 66-132 75-150 80-160 90-180Mijlociu 100-150 120-180 132-200 150-225 160-240 180-270Ridicat 150-200 180-240 200-265 225-300 240-320 270-360Foarte ridicat > 200 > 240 > 265 > 300 > 320 > 360

*) valori minime pentru soluri nisipoase, cele superioare pentru soluri luto-nisipoase**) valori minime pentru soluri argilo-nisipoase, cele superioare pentru soluri lutoase

***) valori minime pentru argilo-lutoase, cele superioare pentru soluri argiloase

Întucât magneziu este necesar în nutriţia florii soarelui ca element cu multiplefuncţiuni: element de constituţie, participant în reacţii enzimatice inclusiv pen-tru prevenirea dereglării raportului nitraţi-magneziu-molibden cu influenţă deo-sebită asupra formării recoltei și creșterii plantelor, s-au prezentat în tabelul 3și valorile magneziului asimilabil. La un conţinut mai mic de 150 ppm Mg estenecesară fertilizarea cu acest element.

Simtomele carenţei potasiului asupra producţiei șicalităţii recoltei de floarea soareluiManifestarea carenţei potasice la floarea soarelui are loc cu deosebire pe solu-rile cu conţinut scăzut de potasiu. Fiind o plantă mare consumatoare de pota-siu, fenomene de carenţe pot să apară și pe unele soluri cu grad de asiguraremijlocie, îndeosebi, pe cele bogate în minerale argiloase care au capacitatemare de fixare a potasiului.Din punct de vedere morfologic fenomenul de carenţă potasică se manifestăprin ritm lent de creștere a plantelor, brunificare marginală a frunzelor și pătareafrunzelor crescânde de la frunzele mature spre vârfurile de creștere, grad ridi-cat de ofilire a plantelor în zilele cu temperaturi ridicate și perioade de secetă,formarea de capitole (calathidii) mici și grad ridicat de sterilitate (flori nefecun-date la centru capitulelor), achene mici și în mare parte seci (cu conţinut redusde miez și ulei).Din punct de vedere fiziologic se constată o slabă asimilare radiculară a ele-mentelor și dereglarea raporturilor dintre elemente, o reducere a activităţii enzi-

matice cu repercursiuni asupra fotosintezei. Slaba asimilare a potasiului con-duce la reducerea turgescenţei ţesuturilor vegetale cu implicaţii negative asu-pra desfășurării reacţiilor enzimatice, transportul intercelular al ionilor și proce-sului de creștere. Cele câteva aspecte prezentate arată că potasiul este un ele-ment indispensabil în nutriţia florii soarelui.

Experienţă în vase în timpul perioadei de creștere timpurie

Rezultatele unor experienţe cu îngrășăminteaplicate la floarea soareluiFloarea soarelui consumă cantitatăţi mari de elemente nutritive inclusiv pota-siu. Datorită, însă, faptului că posedă capacitate de asimilare din rezervele denutrienţi ale solurilor fertile pe care se cultivă în mod obișnuit, sporurile de pro-ducţie obţinute la fertilizarea cu îngrășăminte potasice nu sunt foarte mari.În tabelul 4 se prezintă rezultatele fetilizării pe solurile cernoziomice din sudulţării. Sporurile obţinute în variantele fertilizate cu N-P2O5-K2O au fost mai maricu 5.6-8.8% faţă de variantele fertilizate numai cu N-P2O5.

Efectul cel mai bun asupra creșterii florii soarelui îl are combinaţia NP+K

NP NPK

Tabelul 4. Influenţa îngrășămintelor minerale cu potasiu asupra producţiei defloarea soarelui pe diferite tipuri de cernoziom din sudul ţării, după Coculescuși col. 1969

Tipurile de sol și durata experimentărilpr

Variantele Cernoziom Cernoziom Cernoziom Cernoziom de fertilizare vermic Brăila vermic Mărculești cambic Fundulea cambic Caracal

3 ani 5 ani 9 ani 4 ani

kg/ha % kg/ha % kg/ha % kg/ha %

Nefertilizat 1710 100.0 2720 100.0 2420 100.0 2170 100.0

N-96 2260 132.2 2900 106.7 2490 102.3 2260 104.1

N-96, P2O5-96 2530 147.9 3130 115.0 2780 114.9 2430 111.9

N-96, P2O5-96, 2680 156.7 3290 120.9 2910 120.3 2550 117.5K2O-80

DL 5 % 120 - 130 - 120 - 120 -

Pe solul cernoziomic din vestul ţării, tabelul 5, sporurile înregistrate în variante-le fertilizate cu N-P2O5-K2O au depășit cu 15.2-21.3% pe cel înregistrat în vari-anta nefertilizată, iar pe cernoziomul cambic din centrul Moldovei mai sărac înpotasiu mobil, sporurile au fost semnificativ mai mari depășind cu 69.8-78.3%pe cel obţinut în varianta martor nefertilizată, tabelul 6.

Simptome tipice ale deficienţei de potasiu la floarea soarelui

K -

Din datele obţinute rezultă că, deși floarea soarelui consumă mult potasiu, apli-carea îngrășămintelor cu acest element pe solurile cernoziomice, în generalbine asigurate cu forme mobile de potasiu, este eficace la nivele ale recoltelormai mari de 1500 kg seminţe/ha.Cele mai bune rezultate s-au constatat la fertilizarea echilibrată cu N-P2O5-K2Oîn raporturi apropiate de 1.

Tabelul 5. Înfluenţa îngrășămintelorminerale cu potasiu asupra producţieide floarea soarelui pe sol cernoziomicde fâneaţă Lovrin-Timiș, după D.Davidescu și col. 1963

Variantele de Producţia medie Variantele de Producţia mediefertilizare pe 3 ani fertilizare pe 3 ani

kg/ha % kg/ha %

Nefertilizat 3289 100.0 Nefertilizat 1060 100.0N-96,P2O5-96 3781 115.2 N-96,P2O5-96 1600 169.8N-96,P2O5-96,K2O-80 3990 121.3 N-96,P2O5-96,K2O-80 1890 178.3

DL 5% 246 - DL 5% 213 -

În ceea ce privește eficacitatea diferitelor tipuri de săruri potasice s-au consta-tat preferinţe ale florii soarelui pentru anionii însoţitori, clor și sulfat. În experi-mentări efectuate pe o perioadă de 3 ani în lizimetre pe sol nisipos, sporurilecele mai mari de producţie s-au obţinuit în variantele cu sulfat de potasiu șimagneziu (Patentkali), cu sulfat de potasiu și clorură de potasiu, tabelul 7.

Tabelul 7. Eficacitatea diferitelor săruri potasice aplicate la floarea soarelui cul-tivată în lizimetre cu 48 kg sol nisiposNorma de fertilizare: N-150, P2O5-100, K2O-100 mg/kg sol

Nr.var. Tipul de îngrășământ potasic Producţia medie pe 3 ani Sporulde seminţe (achene)

g/vas g/vas %

1 Nefertilizat 20.0 - 100.02 Azotat de potasiu*) 62.0 42.0 310.03 Sulfat de potasiu*) 68.0 48.0 340.04 Clorura de potasiu*) 67.8 47.8 339.05 Carbonat de potasiu*) 58.9 38.9 294.56 Sulfat de potasiu și magneziu*) 74.0 54.0 370.07 Complex 16-16-16 + uree 64.8 44.8 324.08 Complex 22-11-11 63.5 43.5 317.5

DL 5% - 4.3 -*) Completarea normei de fertilizare cu azot s-a făcut cu uree, iar de fosfor cu superfosfat concentrat

Tabelul 6. Înfluenţa îngrășămintelorminerale cu potasiu asupra producţieide floarea soarelui pe cernoziomcambic Podu-Iloaei, după C. Rusu,2000

International Potash Institute,Coordinator Central/Eastern EuropeCH-4001 Basel/SwitzerlandP.O. Box 1609Phone (41) 612612922/24, Telefax (41) 612612925E-mail: ipi@iprolink.ch, website: www.ipipotash.org

Și această experienţă evidenţiază necesitatea fertilizării cu magneziu care sejustifică a fi aplicat pe toate solurile cu un conţinut mai mic de 150 ppm Mg-AL.

Recomandările privind fertilizarea florii soarelui cupotasiu și magneziuDatele privind consumurile de elemente în plantele de floarea soarelui și pre-zenţa în sol a formelor asimilabile de potasiu și magneziu conduc la reco-mandările înscrise în tabelul 8.

Tabelul 8. Recomandările de aplicare a îngrășămintelor la floarea soarelui

Recolta scontată kg de substanţă activă/ha/an

kg/ha N P2O5 K2O MgO

1500-2000 50-70 45-65 90-110 25-352500-3000 90-110 90-100 140-170 45-55

Îngrășămintele potasice se aplică prin încorporare în sol cu arătura sau lucrărilede pregătire a terenului de semănat.

Autor:Dr. Dorneanu AurelResearch Institute for Soil Science and Agrochemistry,București, Romania