ELABORAREA METODICĂ Nr.11

Tema: Morfologia funcțională a primilor molari

1. Morfologia functională a primilor molari superiori. Caracteristica suprafețelor ocluzale.

Primii molari superiori erup pe arcada maxilară la vârsta de 6 ani (de aceea ei mai sunt denumiţişi ”molarii de 6 ani”), iar rădăcina lor va fi complet formată la vârsta de 9-10 ani.Dimensiunile medii ale primilor molari superiori sunt următoarele:•înălţimea coronară:-7,5 mm•înălţimea rădăcinii palatinale: 13 mm•lungimea totală medie : 20,5 mm•diametrul coronar M-D: -vestibular 10 mm iar palatinal 11 mm•diametrul coronar V-P: 10 mm Numărul lobilor de dezvoltare variază între 4 şi 5 (2 V şi 2P), uneori mai existând ataşat un lobM-P care este denumit tuberculul lui Crabelli (acesta este un mugure dentar redus în cursul filogenezei),

I. FAŢA VESTIBULARĂ:

1.Dimensiuni:-înălţimea 7,5 mm-lăţimea maximă 10 mm ( în 1/3 ocluzală)-lăţimea minimă 7,4 mm (cervical)2.Conturul: -are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal . Este format din patrumargini: M, D, cervicală şi ocluzalăa)marginea ocluzală:-are forma unei linii frânte asemănătoare literei “W”. ”V”-ulmezial este mai mare decât cel distal. Braţele acestor “V”-uri sunt mult deschise, ele reprezentândrelieful cuspizilor M-V şi D-V.b) marginea cervicală:-are forma unei linii foarte puţin curbate (aproape orizontală)cu o uşoară denivelare în zona bifurcaţiei rădăcinilor vestibulare.c).marginile proximale:s u n t   u ş o r   c o n v e x e   ş i   p u ţ i n  c o n v e r g e n t e   s p r e   c o l e t . Marginea distală este mai scurtă, mai convexă şi mai convergentă decît cea mezială.3.Relieful:-este convex în ambele sensuri cu convexitatea maximă în 1/3 cervicală spremezial.Prezintă un şanţ vertical care separă cei doi lobi vestibulari şi care este situat maispre distal (datorită faptului că lobul mezial este mai mare decât cel distal). La ½ feţei vestibulareşanţul vertical (denumit şi şanţ de descărcare) se termină într-o fosetă.II.FAŢA PALATINALĂ:1.Dimensiuni:-înălţimea este mai mică decât cea a feţei vestibulare-marginea ocluzală are lăţimea de 10,2 mm2.Contur:-are tot forma unui trapez cu baza mare ocluzal şi baza mică cervical.a).marginea ocluzală:a r e   t o t   f o r m a   u n u i   “ W ”  c o r e s p u n z ă t o r   c e l o r   d o i   l o b i  palatinali.”V”-ul mezial este cu mult mai mare decât cel distal în conformitate şi cu diferenţa dintrecuspizii M-P şi D-P.b).marginea cervicală–are forma unei linii uşor curbe cu convexitatea spre apex.

c).marginile proximale:-sunt convergente spre cervical. Diferenţa dimensionalădintre cele două margini proximale este mult mai mare decât la faţa vestibulară.3.Relieful:-convex în dublu sens cu convexitatea maximă în 1/3 mijlocie-există un şanţ palatinal cu originea pe faţa ocluzală care se pierde treptat spre marginea cervicală. Pe faţa palatinală traiectul acestui şanţ este situat mai spre distal datoritămărimii mai mari a lobului M-P.-în 50-60% din cazuri pe lobul M-P apare o formaţiune mamelonată denumitătuberculul lui Carabelli. Acest tubercul are o mare variabilitate dimensională.III.FAŢA MEZIALĂ:1.Dimensiuni:-este cea mai lată dintre toate feţele proximale ale dinţilor laterali.-diametrul V-P la nivel cervical:10 mm-diametrul V-P în 1/3 cervicală 11,7 mm-diametrul V-P la nivelul marginii ocluzale 11,7 mm-înălţimea feţei meziale : 7,5 mm2.Conturul:are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal.3.Relieful:este plan în sens vertical şi convex în sen sens V-P.convexitatea maximă este situată în apropierea marginii ocluzaleîn zona cervicală există o uşoară depresiuneIV.FAŢA DISTALĂ:1.Contur şi dimensiuni: -conturul este asemănător cu cel al feţei meziale dar este mult mairedus .2.relieful:- este convex în dublu sensV.FAŢA OCLUZALĂ:1.Contur:-are forma unui paralelogram cu diametrul maxim între cuspidul M-V şi cel D-P.-conturul are unghiurile M-P şi D-V obtuze iar cele M-V şi D-P sunt ascuţitea)marginea vestibulară: -are o formă bilobată, convexă, şi corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor vestibulari.-şanţul interlobar o împarte în două părţi inegale( mezială mai mare decât distală)-are o lungime de 10mm-este convergentă spre distal faţă de marginea palatinală.b). marginea palatinală: -este tot b i lobată cu partea mezială dublă faţă de ceadistală.•corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor palatinali.•este mai mare decât marginea vestibularăc).marginea mezială: -este cea mai mare margine (11,7 mm)-cu marginea vestibulară formează un unghi ascuţit iar cu cea palatinală un unghi obtuz.-este reprezentată de creasta marginală de smalţ.d).marginea distală :-este mai mică decât cea mezială (10,5 mm).-este convexă. Cu marginea vestibulară formează un unghiobtuz iar cu cea palatinală un unghi ascuţit.2.Relieful:este format din următoarele elemente: 4 cuspizi, 3 fosete, 3 şanţuri, mai multecreste de smalţ.a).Cuspizii:- 2 vestibulari şi 2 palatinali.În ordinea mărimii: MP, MV, DV, DP.-între cuspizii MP şi DV există o creastă de smalţ care îi uneşte şi care senumeşte creasta oblică de smalţ: -Are o formă angulată cu deschiderea unghiului spre mezial 

-separa între ei cuspizii MV şi DP.-crestele esenţiale de smalţ ale cuspizilor sunt uşor convexe şi mai apropiate demarginea mezială. Acest fapt duce la existenţa unor pante meziale mai scurte şi mai abruptedecât cele distale.b).Şanţurile intercuspidiene:sunt în număr de 3: MC, CV şi DP1.Şanţul intercuspidian mezio–central:-separă cuspizii MV şi MP.Extremităţile şanţului sunt plasate în câte o fosetă (fosetă mezială şi ceacentrală).2.Şanţul intercuspidian vestibulo-central: -separă cuspizii MV şi DV.O extremitate se găseşte în foseta centrală iar traiectul său părăseşte faţa ocluzală şi se termină în foseta de la ½ feţei vestibulare. Şanţul mezio-central şi cel vestibulo-central formează împreună un unghi aproapedrept.

3.Şanţul intercuspidian disto-platinal:-

separă cuspidul MP de creastaoblică de smalţ şi se termină pe faţa palatinală..c)fosetele: -2 fosete principale (una mezială şi una distală). Sunt delimtate decrestele marginale de smalţ.-1 foseta secundară –se găseşte la intersecţia şanţurilor vestibulo-central şimezio-central.d) crestele de smalţ: -crestele marginale mezială şi distală se unesc cu crestelesagitale şi esenţiale ale cuspizilor.

2. Morfologia functională a primilor molari inferiori. Caracteristica suprafețelor ocluzale.

Primii molari inferiori erup pe hemiarcadele mandibulare la vârsta de 6-7 ani iar rădăcinile lor vor fi complet edificate la vârsta de 9-10 ani.Dimensiunile medii ale acestor molari sunt următoarele:•înălţimea coronară: 7,5mm•înălţimea rădăcinii:14mm•diametrul coronar M-D:11mm•diametrul coronar V-L:10,5 mm Numărul lobilor de dezvoltare este de 5 din care 2L şi 3V, fiecare dintre aceştia fiind compus larândul lui din câte 3 lobuli de creştere.

Coroana primului molar inferior are o formă paralelipipedică dreptunghiulară cu 4 feţe laterale şi 1faţă ocluzală.I. FAŢA VESTIBULARĂ:1.Dimensiuni:-diametrul maxim 11,2 mm (la nivel ocluzal)-diametrul minim 8,5 mm (la nivel cervical)-înălţimea: 7,5 mm2.Contur :-are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal şi baza mică cervical. Esteformat de patru laturi: ocluzală, cervicală, mezială şi distală.a).marginea ocluzală: -este cea mai mare. Prezintă două denivelări în dreptul celor două şanţuri care separă cei trei cuspizi V. Are aspectul unei linii frânte formate din trei “V”-uri ,corespunzătoare celor trei lobi de creştere. Cel mai mare “V” este cel mezial iar cel mai mic este celdistal.

b).marginea cervicală: -reprezintă baza mică a trapezului. Are un traiect uşor ondulat cu două mici convexităţi şi cu o prelungire corespunzătoare bifurcaţiei celor două rădăcini.c).marginea mezială: -prezintă o uşoară convexitate ocluzală iar în porţiuneacervicală este rectilinie. Are lungimea de 7,7 mmd).marginea distală: -este mai scurtă şi mai convexă decât cea mezială.3.Relieful: -este cel mai complex dintre toate feţele laterale ale molarilor.a).şanţurile: -sunt două şi delimitează cei trei lobi de creştere. Şanţul distal este maiscurt şi mai puţin profund decât cel mezial. Ambele şanţuri reprezintă continuarea şanţurilor de pefaţa ocluzală.Şanţul mezial se termină în foseta de pe faţa vestibulară iar cel distal se termină pierdut la ½ acestei feţe.b).lobii de creştere:-în număr de trei, sunt dispuşi în ordine descrescătoare dinspremezial spre distal.c).convexitatea maximă: este situată în 1/3 cervicală.II.FAŢA LINGUALĂ:1.Dimensiuni:-înălţimea :7mm-diametrul maxim: 10mm (este situat ocluzal)2.Contur:-este tot de trapez cu baza mare ocluzală şi baza mică cervical dar are dimensiunimai reduse decât cele ale feţei vestibulare. Este format din patru margini: cervicală, ocluzală ,mezială şi distală.a).marginea ocluzală: -are tot forma unei linii frânte dar este formată numai dindouă “V”-uri corespunzătoare celor doi lobi de creştere linguali. Lobul mezial este mai mare decâtcel distal.b).marginea cervicală: -are forma asemănătoare cu marginea cervicală a feţeivestibulare dar are dimensiuni mai reduse ca aceasta. c.marginile proximale: -sunt divergente spre ocluzal şi sunt mai mici şi mai puţinconvexe decât omoloagele lor de pe faţa vestibulară.3.Relieful: -există un şanţ care separă cei doi lobi de creştere şi care este continuareaşanţului de pe faţa ocluzală. Acest şanţ se pierde treptat în 1/3 ocluzală a feţei linguale.-convexitatea maximăîn sens vertical este prezentă la ½ înălţimii feţei linguale.III.FAŢA MEZIALĂ:1.Dimensiuni:-diametrul V-L: 10,3 mm2.Conturul : -este dat de patru margini: ocluzală, cervicală , vestibulară şi linguală.a).marginea ocluzală: -are forma unui “V” larg deschis corespunzător cuspizilor MV şi ML de pe faţa ocluzalăb).marginea cervicală: -are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal.c).marginea vestibulară: -este plană şi înclinată spre lingual cu o convexitate în 1/3cervicală.d).marginea linguală: -uşor convexă cu un maxim la ½ înălţimii.3.Relieful:-este plan convex-convexitatea maximăeste situată în 1/3 ocluzală. La nivel cervical prezintă ouşoră escavaţie.IV.FAŢA DISTALĂ:1.Dimensiuni:-mai reduse decât cele ale feţei meziale.

2.Conturul :-este identic cu cel al feţei meziale.3.Relieful: -convexitate accentuată atât în sens axial cât şi V-L.V.FAŢA OCLUZALĂ:1.Dimensiuni:-diametrul maxim:11,2 mm (vestibular)2.Contur:-de trapez cu baza mare vestibular şi baza mică lingual.este format de patru laturi:vestibulară, linguală, mezială şi distală.a).marginea vestibulară:- este formată de crestele sagitale ale celor trei cuspizivestibulari, întrerupte de cele două şanţuri de separare.b).marginea linguală: -este formată de crestele sagitale ale celor doi cuspizi lingualiîntreruptă de şanţul de separare.Este mai mică decât marginea vestibulară.c).marginile proximale: -uşor curbe şi convergente spre lingual. Marginea distalăeste mai scurtă şi mai convexă decât marginea mezială.3.Relieful:este format din: 5 cuspizi, 4 şanţuri intercuspidiene, 5 fosete (2 principale şi 3secundare), 2 creste marginale de smalţ şi mai multe creste de smalţ sagitale şi esenţiale alecuspizilor.a).Cuspizii: -sunt repartizaţi 3 V şi 2L. În ordinea mărimii aceştia sunt ierarhizaţiastfel: ML, DL, MV, CV, DV. Cuspidul DV este cel mai mic fiind situat chiar în unghiulvestibulo-distal.b)Şanţurile:-în numar de 4 , acestea sunt: MD, CL, CVM, CVD.1.Şanţul intercuspidian mezio-distal: -are extremităţile în fosetele M şiD. Separă cuspizii V de cei L. Are formă de “zig-zag” cu douăconvexităţi.2.Şanţul intercuspidian centro-lingual: -are o extremitate în fosetasecundară centrală (situată la 1/3 mijlocie a feţei ocluzale), iar cealaltăextremitate se termină pierdut pe faţa linguală. Separă cuspidul ML decel DL.3.Şanţul intercuspidian ocluzo-vestibular mezial: -are o extremitate pefaţa ocluzală în foseta secundară de la 1/3 mezială a feţei ocluzale şi setermină pe faţa vestibulară într-o fosetă secundară. Separă cuspidul M-Vde cel Centro-V.4.Şanţul intercuspidian ocluzo-vestibular distal: -are extremitateaocluzală în foseta secundară situată în 1/3 distală a feţei ocluzale şi setermină pierdut pe faţa vestibulară. Separă cuspidul CV de cel DV.c).Fosetele: -cele principale(mezială şi distală) au o formă triunghiulară şi suntdelimitate de crestele marginale de smalţ. Foseta mezială este mai mare decât ceadistală. -cele secundare:-sunt în număr de 3 şi se formează la intersecţia şanţuluiintercuspidian M-D cu celelalte 3 şanţuri (centro-lingual, centro-vestibular mezial şicentro-vestibular distal).d).Crestele de smalţ: -crestele sagitale de smalţ ale celor 5 cuspizi precum şi cele 2creste marginale delimitează depresiunea feţei ocluzale.-creasta sagitală a cuspizilor linguali este mai aproape de faţalinguală decât creasta sagitală a cuspizilor vestibulari de faţa vestibulară (care estesituată la aproximativ 3 mm).

3. Semnele de diferențiere a primilor molari superiori: CEA MAI VOLUMINOASĂ COROANĂ DE PE ARCADA MAXILARĂ.

PE FAŢA OCLUZALĂ PREZINTĂ PATRU CUSPIZI(CEL MEZIO-PALATINAL ESTE CEL MAI MARE).FRECVENT PREZINTĂ TUBERCULUL LUICARABELLI

PE FAŢA OCLUZALĂ ESTE PREZENTĂ CREASTAOBLICĂ DE SMALŢ CARE UNEŞTE CUSPIZII MEZIO-PALATINAL CU CEL DISTO-VESTIBULAR.

PREZINTĂ TREI RĂDĂCINI ( UNA PALATINALĂ ŞIDOUĂ VESTIBULARE)BINE DEZVOLTATE ŞISEPARATE ÎNTRE ELE( DIVERGENTE DIN 1/3CERVICALĂ).

RĂDĂCINA MEZIO-VESTIBULARĂ ESTEAPLATIZATĂ MEZIO-DISTAL MULT MAI ACCENTUAT DECÂT RĂDĂCINA DISTO-VESTIBULARĂ ŞI PREZINTĂ PE AMBELE FEŢECÂTE UN ŞANŢ LONGITUDINAL.

4. Semnele de diferențiere a primilor molari inferiori: CEA MAI VOLUMINOASĂ COROANĂ DE PE ARCADELE DENTARE. PREZINTĂ 5 CUSPIZI ( 3 VESTIBULARI ŞI 2 LINGUALI) FOSETA MEZIALĂ  ESTE MAI MARE DECÂT CEA DISTALĂ. CUSPIDUL DISTO-VESTIBULAR ESTE CEL MAI MIC CUSPID IAR

CEL MEZIO-LINGUAL ESTE CEL MAIMARE. PREZINTĂ DOUĂ RĂDĂCINI ( CEA MEZIALĂ CU DOUĂ CANALE

RADICULARE: MEZIO-LINGUAL ŞI MEZIO-VESTIBULAR), IAR RĂDĂCINA DISTALĂPREZINTĂ UN SINGUR CANAL RADICULAR VOLUMINOS. AMBELE RĂDĂCINI SUNT APLATIZATE MEZIO-DISTAL.

5. Particularitățile comune a fețelor vestibulare a primilor molari - sunt formate din laturile proximale (meziala si distala), cervicala si

ocluzala. - convergente spre colet. - marginile proximale: forma de semicerc convergente spre ocluzal. - sunt convexe in ambele sensuri. Convexitatea in sens mezio-distal

este evidenta pe toata lungimea coroanei. -in jumatatea ocluzala a fetei vestibulare sunt vizibile doua santuri

verticale care delimiteaza cei 3 lobi de crestere ai lobului vestibular. Lobul central este cel mai mare, urmeaza cel distal iar cel mezial este cel mai mic.

6. În ce poziție sunt implantați primii molari superioriPrimii molari superiori ocupă poziţiile 6 pe arcadele dentare fiind vecini cu premolarii secunzi superiori (spre mezial) şi cu molarii secunzi superiori (spre distal).

7. În ce poziție sunt implantați primii molari inferiori

Molarii primi inferiori ocupă poziţiile cu numărul 6 de pe hemiarcadele mandibulare fiind învecinaţi spre mezial cu premolarii secunzi inferiori iar spre distal cu molarii secunzi inferiori.

8. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la primii molari.La primii molari ecuatorul anatomic este situat la nivelul coletului pe fetele laterale. El uneste punctele de maxima convexitate.