Elaborare metodica nr.5

Tema : Puntile dentare fizionomice acrilice. Indicatii. Etapele clinico-tehnice de confectionare.

Efectuat: Lupu Andreea Verificat : Bajurea Nicolae

1.Definitie. Punti dentare fizionomice.

Puntile dentare fizionomice reprezinta lucrari protetice utilizate in medicina dentare pentru refacerea morfologica a coroanelor dintilor absenti sau pentru protectia si remodelarea dintilor ce au suferit distructii importante, utilizand la confectionare materialul fizionomic (rasini acrilice, ceramica).

2. Caracteristica puntilor dentare fizionomice acrilice. Aceasta punte dentara este indicata pentru zona frontala a arcadelor dentare edentate unidentar sau cel mult absenta a doi dinti. Consta aceasta punte din elemente de agregare reprezentate de coroane Jacket din acrilat si corpul de punte fara support metallic realizat in intregime tot din acrilat. Puntea dentara are urmatoarele dezavantaje: iritarea parodontului marginal, modificarea culorii in conditiile cavitatii bucale, perforarea, uzura sau fracturarea acrilatului. Aceste dezavantaje au dus la utilizarea puntilor dentare acrilice ca metode de tratament provizoriu.

3. Indicatii la confectionarea puntilor dentare fizionomice acrilice. -In cazul edentatiilor unidentare sau cel mult absenta a 2 dinti in zona frontala.

-Leziuni carioase profunde situate pe fetele axiale(proximale)-Traumatisme insotite de fracture-Discromii de diferite etiologii:

Endogene-tratament canalar eronat Exogene- aport excesiv de factori modificatori de culoare:

alcool,tutun

4. Etapele clinico-tehnice de confectionare a puntilor dentare fizionomice acrilice metoda clasica.

1.    Examenul clinic al pacientului, diagnosticul de edentatie si solutia de tratament (etapa clinica ).2.    Amprentarea campului  protetic (etapa clinica).3.    Turnarea modelului (etapa tehnica).4. modelarea machetei viitoarei coroane de ceara5. ambalarea coroanei machete in chiuveta pentru realizarea tiparului

se introduce pastă din ghips în prima jumătate a chiuvetei- s e i n t r o d u c e m a c h e t e , d u p ă   p r i z a   m a s e i   d e a m b a l a t   ( 3 0   m i n u t e )   s e f a c e   i z o l a r e a   p r i m e i   j u m ă t ă ţ i   a chiuvetei (prin introducerea în apă, pentru 10 minute)- se aş ează i ne lu l c e l e i de -a   2 - a   j umă tă ţ i a   ch iuve te i - se i n t roduce mas ă de ambala t î n   a doua jumă ta t e a ch iuve t e i p r in v ib r a r e - s e a s a m b l e a z ă c e l e 2 j u m ă t ă ţ i a l e c h i u v e t e i - se p r es ează pe  du ra t a   p r i ze i gh ipsu lu i   (30  minu te ) - d u p ă p r i z ă s e i n t r o d u c c e   c h i u v e t a î n a p a la fierbere pentru 5- 10 minute pentru plastifierea cerii (dacă se menţine mai mult de 10 minute, substanţe grase din compoziţia cerii vor impregna tiparul)-se desfac cele 2 jumătăţi ale chiuvetei, se îndepărtează ceara prin spalarea sub jetul de apa, se izoleaza cu lac si se lasa sa se raceasca

6.pregatirea acrilatului in forma de pasta din monomer si polimer intr-un vas inclus in cutia Petri. Mai intii are structura nisipoasa, apoi trece in faza de pasta lipicioasa si in final devine structura fibroasa.7. introducerea lui prin presare in tipar timp de 10-15 min7.polimerizarea acrilatului si dezambalarea coroanei din chiuveta8.prelucrarea9.finisarea si lustruirea coroanei cu praf minutar.

5. Etapele clinico-tehnice de confectionare a puntilor dentare fizionomice acrilice metoda moderna.

Tehnica moderna prevede introducerea acrilatului prin injectare(prin canalele de turnare).In acest scop tiparul este realizat intr-o chiuveta speciala numita chiuveta de injectie.Tiparul este realizat ca si metoda clasica doar ca pentru ambalat este folosit doar ghips dur , iar la nivelul limitei bazei puntii sunt realizate 2 sau mai multe canale de turnare formate din tije de ceara de 3 mm prin lipirea unei extremitati la baza puntii

iar altei extremitati de orificiul chiuvetei de injectie. Dupa aceasta se asambleaza a 2 a jumatate a chiuvetei, se toarna ghipsul se indeparteaza ceara si se izoleaza tiparul conform tehnicii clasice.Dupa racirea tiparului partile chiuvetei -injectie sunt asamblate si fixate in ringul-presa, iar in camera de receptie a aparatului complex este introdusa fiola cu pasta acrilica amestecatain vibrator. Ulterior cu ajutorul pompei si sub presiune foarte mare(3000kg) acrilatul este introdus prin canalele de turnare ininteriorul tiparului. Acrilatul este supus polimerizarii timp de 3-5 min la temperatura de 100 grade.

6. Particularitatile prepararii dintilor stalpi la confectionarea puntilor dentare fizionomice acrilice.

Bontul dentar este preparat fara retentii prin slefuirea de la nivelul tuturor suprafetelor a unui strat uniform al tesuturilor dentare de 1,5-2,0 mm. Bontul dentar va avea o forma foarte apropiata de cea a cilindrului sau trapezoidala, cu suprafetele laterale usor convergente ocluzal, sub un unghi nu mai mare de 5-8 grade fata de axul central. In zona cervicala este preparat un prag circular ce depinde de marimea diametrului dintelui si care constituie 0,3-0,5 mm la dintii cu volum redus si 0,8-1,5 la dintii mai voluminosi. Pragul poate fi situat subgingival, la nivelul gingiei sau supragingival in dependenta de starea tesuturilor.

7. Particularitatile amprentarii campului protetic la confectionarea puntilor dentare fizionomice

Amprenta este reproduceera in negativ a elementelor anatomice ale campului protetic. Este efectuata de medic cu materiale in stare plastica depuse in linguri (portamprente ) speciale care se introduc in cavitatea bucala pentru amprentarea campului protetic. Materialele de amprenta curent utilizate sunt cele elastice de tipul : alginatelor, siliconilor, si thiocauciucurilor.

A.   Amprenta preliminara

In prima sedinta clinica, dupa examenul clinic, se amprenteaza cu materiale elastice (alginate) ambele maxilare. Este o reproducere numai a elementelor anatomice ale campului protetic reprezentind zona sa de sprijin. Amprenta este sustinuta de o portamprenta standard care are forma aproximativa a campului protetic. Amprenta preliminara este utilizata pentru turnarea modele preliminare. Pe modelul preliminar tehnicianul va modela si adapta portamprenta (lingura) individuala.

B.   Amprenta functionala ( definitiva )

Reproduce cu mare exacticitate toate elementele campului protetic ( zona de sprijin si cea periferica de extindere marginala ).

De calitatea amprentarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei proteze. Anterior turnarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei proteze. Anterior turnarii  modelului de lucru, amprenta definitiva este examinata si trebuie sa prezinte urmatoarele carecteristici :

suprafata amprentei sa prezinte un aspect neted, fara depresiuni

   amprenta sa reproduca toate elementele campului protetic (dinti restanti, creste alveolare, bolta palatina, tuberozitati maxilare, tuberculi piriformi).

marginile sa prezinte impresiunile lasate de frenuri si bride. grosimea marginilor amprentei sa fie  proportionala cu cea a

fundului de sac vestibular, respectiv lingual.    materialul de amprenta sa fie uniform repartizat pe

suprafata amprentei.    se verifica timpul trecut de la amprentare, amprentele din

alginat dupa 15 - 30 minute se deformeaza pierzind apa din compozitie.

8. Realizarea modelului pentru confectionarea puntilor dentare fizionomice acrilice.

COFECTIONAREA MODELULUI DE LUCRU(FUNCTIONAL SAU DEFINITIV)

Modelul de lucru este reproducerea pozitiva, foarte exacta a tuturor elementelor campului protetic (de sprijin si extindere marginala). Se obtine din ghipsuri dure, rezistente, tip Moldano.

 Etapele turnarii modelului de lucru    igenizarea amprentei functionare : se spala sub jet de apa

rece pentru indepartarea salivei si a urmelor de sange.    prepararea ghipsului Moldano : proportia ghips/apa se va

respecta strict pentru a nu diminua rezistenta mecanica a modelului,    amprenta se aplica pe masa vibratorie, iar sub vibrare,

pasta de ghips fluid este depusa in centrul amprentei.    priza ghipsului Moldano : are loc in 30 - 40 minute. Se

depune pentru priza amprenta umpluta cu ghips dur  (primul timp) cind soclul modelului este realizat din ghips obisnuit.

    indepartarea amprentei,dupa priza definitiva acelor doua ghipsuri. 9. Materiale pentru confectionarea puntilor dentare fizionomice acrilice.

I. Din materiale moderne: Rasini diacrilice compozite;

Polisticle: ART GLASS, BELLE GLASS; Ceromeri.

Acestea sunt materiale pentru tehnologia moderna a coroanei fizionomice polimerice.

II. Din coroane prefabricate: Acestea pot fi din:

Acetat de celuloza; Rasini policarbonat ; Rasini sintetice.

Se adapteaza cervical pe bont, se captusesc cu R.A.S., se prelucreaza marginal, se lustruiesc si se cimenteaza provizoriu.Sunt indicate pe bonturi vitale, implanturi.

Acrilate autopolimerizabile ( Duracryl, SuperAcryl plus, Meliodent)

10. Tehnici de modelare a machetei din ceara a puntilor dentare fizionomice acrilice.

Macheta poate fi obtinuta prin 3 tehnici:

- tehnica racirii gradate si picurare,- tehnica picurarii (cea mai frecvent utilizata) -tehnica plastifierii ( se taie un baton de ceara corespunzator campului protetic. Se plastifiaza foarte bine pana in profunzimea bontului, se aplica ceara plastic ape bontul izolat).

11. Tehnici de realizare a tiparului pentru transformarea machetei din ceara a puntilor dentare fizionomice acrilice in materialul solicitat.

CONFECTIONAREA TIPARULUI

Tiparul este o cavitate situata in interiorul materialului de ambalat, care reproduce volumul si forma machetei protezei partiale. Confectionarea tiparului este o etapa de laborator care cuprinde urmatoarele operationali:

A.Pregatirea machetei pentru ambalare

Macheta protezei partiale acrilice se ambaleaza in ghips depus in conformatoare speciale. Inainte de ambalare modelul si macheta sunt pregatite astfel:

   modelul cu macheta se indeparteaza din ocluzor sau articulator   modelul este introdus in conformator, iar daca este prea

voluminos, se reduce din soclu, pentru a patrunde in chiuveta   macheta este solidarizata de model prin lipire cu ceara

B.Ambalarea machetei

Consta in introducerea modelului si a machetei in materialul de ambalat

a)    Ambalarea directa (cu val)

Indicatiile metodei:

in edentatiile frontale cand montarea dintilor artificiali se realizeaza cu coletul pe creasta alveolara si saua nu prezinta versant vestibular

in edentatiile intercalate, reduse ca marime dar cu brese multiple

Caracteristica metodei - modelul cu dintii restanti, crosetele si dintii artificiali sunt situati in aceeasi parte a cuvetei.

Avantajele metodei - pozitia dintilor in raport de dintii vecini si model nu se modifica.

   nu se produc inaltari de ocluzie

Dezavantajele metodei:

    realizarea practica a metodei este mai dificila (comparativ cu metoda indirecta)

   indepartarea cerii, izolarea tiparului si introducerea acrilatului se executa cu dificultate

   pozitia dintilor in valul de ghips se poate modifica   valul de ghips se poate fi fracturat cand sunt asamblate cele

doua parti ale cuvetei

Tehnica de ambalare

    reducerea modelului - se sectioneaza aproximativ 1 cm din soclul modelului pentru a patrunde cu macheta in prima jumatate a cuvetei

   se alege o cuveta metalica   modelul si macheta se introduce in apa 3-5 min.   se prepara ghips de consistenta fluida   se depune ghips in prima jumatate a cuvetei (cea fara

prelungire de ghidaj)   se introduce modelul cu macheta in ghips. Ghipsul va acoperi

versantul vestibular al machetei, fetele vestibulare cu marginile incizale ale dintilor frontali si fetele vestibulare cu suprafetele ocluzale ale dintilor laterali, precum si  segmentele dentare ale crosetelor.

   se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in prima parte a cuvetei

   asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare mecanica sau manuala. Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce intr-o presa mecanica sau hidraulica.

b)      Ambalarea indirecta (fara val)

Indicatiile metodei: - metoda are o utilizare larga, datorita executiei rapide si avantajelor ce le prezinta fata de metoda directa. Se indica in toate formele de edentatie partiala.Caracteristica metodei - dupa deschiderea cuvetei si indepartatrea ceri se observa ca:  modelul si crosetele raman intr-o parte a cuvetei iar dintii artificiali sunt fixati in partea a doua a tiparului

Avantajele metodei

   tehnica este relativ usor de realizat   dintii artificiali isi pastreaza pozitia initial in tipar, iar daca se

desprind pot fi repusi cu usurinta la locul lor   indepartarea cerii si izolarea tiparului se realizeaza fara

dificultati   introducerea acrilatului in tipar este usoara si se poate examina

repartizarea pastei acrilice in tipar

Dezavantajele metodei

Exista riscul de inaltare a ocluziei prin doi factori: asamblarea incorecta a partilor componente ale cuvetei sau strangerea insuficienta a cuvetei in presa.

Tehnica de ambalare

   modelul cu macheta se introduc in apa (3-5 min.)   prepararea ghipsului si turnarea lui in prima jumatate a cuvetei   introducerea modelului cu macheta in pasta de ghips, pana la

marginea vestibulara a machetei. Macheta, dintii artificiali si baratele elastice ale crosetelor nu se acopera cu ghips

   modelajul final al ghipsului - suprafata lui va fi netezita, finisata, astfel incat sa nu prezinta zone retentive

   in continuare se procedeaza identic cu cele doua ultime aliniate din metoda precedenta

c)      Ambalare mixta

Este o combinare a procedeelor tehnice utilizate pentru metodele descrise

Indicatii

Se indica in edentatiile fronto laterale cu inclinarea crestei alveolare fontale (proalveolie)

Caracteristica metodei - modelul, o parte din dintii artificiali si crosetele sunt situati dupa deschiderea tiparului intr-o parte a cuvetei. Ceilalti dinti artificiali sunt fixati in partea a doua a tiparului

Avantajele metodei

   dintii isi mentin pozitia initiala (in zona frontala) datorita ½Valului½ de ghips

   acrilatul roz nu patrunde pe versantul vestibular al crestei alveolare

Dezavantajul metodei

   executia tehnica este laborioasa si exista riscul fracturarii protezei cand este dezambalata

Tehnica de ambalare

   dintii restanti sunt sectionati ca la ambalarea precedenta   modelul cu macheta se introduc in apa (5 min.)   se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei   se introduc modelul si macheta in pasta de ghips   se modeleaza valul de ghips pe fata vestibulara, marginea

incizala si pe o treime din fata orala a dintilor frontali   se izoleaza ghipsul turnat in prima parte (10 min.)   se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare mecanica sau

manuala in partea a doua a cuvetei. Capacul cuvetei se aplica si se introduce in presa

12. Instrumente utilizate la confectionarea puntilor dentare fizionomice acrilice.-Instrumente pentru modelat (spatule);-Instrumente pentru indepartarea modelelor din tipar si pentru finisat modele (cutite pentru ghips, ferestrau pentru ghips,dalti trepan)-Instrumente pentru taiat ( foarfece de dimensiuni diferite)