Elaborarea metodic 13

Tema: Realizarea tiparului pentru aplicarea acrilatului prin tehnica clasic, izolarea, aplicarea acrilatului, polimerizarea i dezambalarea protezei totale.

ntrebri de control

1. Tiparul. Definiie. Etapele de realizare a tiparului.Tiparele-sunt cavitati delimitate de pereti si reprezinta negativul machetei protezei mobilizabile. Etapele in realizarea tiparului sunt: Ambalarea machetei in chiuvete speciale; Indepartarea cerii machetei.Izolarea tiparelor2. Tehnica clasic de realizare a tiparului. Instrumente. Utilaje.Ambalarea machetei protezei totale se face in pasta de ghips obisnuit sau moldano in amestec cu ghips obisnuit in parti egale, introdus in chiuveta sau conformator. Chiuveta este formata din doua jumatati, fiecare parte fiind compusa din inel si capac. Cele doua jumatati se asambleaza intre ele printr-un sistem de culisare, astfel conceput incat imbinarea sa se faca intr-o singura pozitie. Chiuveta trebuie sa corespunda ca marime modelului final si machetei.

Instrumente: Cutit de ghips; Spatula de malaxat; Cuveta-conformator metalic de ambalatUtilaj: Chiuvete,ring; Polimerizator(baie cu apa); Aragaz; Ciocan; Colba; Presa manuala sau hidraulica; Vacuum malaxor; Masa vibratorie.

3. Metoda de ambalare direct a machetei protezei totale.Ambalarea directa se utilizeaza mai rar datorita unor dezavantaje ca: necesita o executie tehnica mai complicata; dintii isi pot modifica pozitia in tipar; izolarea si stoparea pastei din acrilat este mai dificila; exista riscul fracturarii valului in timpul mentinerii sub presiune.Prezinta avantajul de a nu permite modificarea inaltimii planului de ocluzie datorita prezentei valului.

Dupa ambalarea si inlaturarea cerii modelul si elementele componente ale machetei(dintii artificiali,crosetele,scheletul metalic) ramin intr-o singura jumatate a chiuvetei-in jumatatea inferioara; Pentru ambalarea directa modelul cu macheta se introduce in apa pentru izolare mentinindu-l citeva minute,apoi se prepara pasta de ghips care se toarna in jumatatea inferioara a chiuvetei; In pasta de ghips se infunda soclul modelului pina cind laturile bazale ale acestuia vor fi inglobate in pasta de ghips; Surplusurile de ghips se modeleaza in asa fel ca acestea sa acopere in intregime suprafetele vestibulara si ocluzala,inclusiv marginile incizale ale dintilor,formind astfel un val de ghips neretentiv cu o grosime a peretilor de 4-10 mm(aceasta se mai numeste ambalarea cu val); Dupa priza definitiva a ghipsului se asambleaza jumatatea superioara a chiuvetei,care trebuie sa prezinte contact intim pe toata suprafata inelelor, iar capacul ei sa fie situat la o departare de cel putin 4-6 mm de ghipsul din jumatatea inferioara a chiuvetei; Daca este necesar se fac retusarile corespunzatoare si chiuveta se introduce intr-un vas cu apa timp de 5-10 minute pentru a izola usor ghipsul; Dupa izolare se prepara pasta de ghips care se introduce prin vibrare in interiorul jumatatii superioare si chiuveta se introduce sub presa pina la priza definitiva a chiuvetei pina la umplere.

4. Metoda de ambalare indirect a machetei protezei totale.Ambalarea se face intr-o succesiune de timpi care se refera la: alegerea chiuvetei corespunzatoare ca marime modelului si machetei; izolarea modelelor in apa pentru 3-4 minute; prepararea masei de ambalat (ghips moldano) de consistenta adecvata care se introduce intr-o jumatate a chiuvetei, aproximativ 2/3 din inaltimea acesteia; modelul urmeaza a fi introdus cu baza soclului in jos, cu grija de a-i da o inclinatie posterioara pana cand nivelul pastei de ghips ajunge la marginea machetei. Astfel de ambalare are ca scop eliminarea zonei retentive ce s-ar obtine in zona dintilor frontali datorita inclinatiei orovestibulare si care ar prejudicia separarea celor doua jumatati ale chiuvetei. dupa netezirea suprafetei ghipsului se asteapta priza; ansamblul va fi introdus timp de 10 minute in apa pentru izolare; se suprapune al doilea inel al chiuvetei (fara capac), se prepara pasta (50:50 ghips moldano si ipsos). Cu moldano pur se pensuleaza arcadele artificiale pentru a favoriza patrunderea masei de ambalat in toate spatiile interdentare. Restul pastei se toarna sub vibrare continua pana la umplerea inelului superior, peste care se aplica capacul. Gipsul moldano nu permite mobilizarea dintilor artificiali in cazul dezvoltarii unor presiuni pe parcursul reactiei de polimerizare; chiuveta se mentine sub presa pana la priza ghipsului, cca o ora;Caracteristic acestei metode de ambalare este ca la deschiderea celor doua jumatati, modelul de lucru ramane in inelul inferior, iar dintii artificiali sunt fixati in ghipsul din partea superioara a chiuvetei.Avantajele metodei se refera la: posibilitatea de realizare mai simpla; dintii artificiali isi pastreaza pozitia corecta in tipar; izolarea tiparului si stoparea pastei de acrilat se executa fara dificultati; permite o mai buna apreciere vizuala a masei acrilice.Ca dezavantaj mentionam posibilitatea inaltarii ocluziei prin modificarea grosimii bazei protezei (acrilat in exces). Acest lucru este posibil cand se utilizeaza chiuvete defectuoase care nu permit asamblarea corecta. Presiunea exercitata fiind insuficienta, excesul de acrilat nu este eliminat din tipar. Intrebuintarea unor chiuvete corespunzatoare elimina acest dezavantaj.5. Metoda de ambalare mixt a machetei protezei totale.Aceasta tehnica rezulta prin combinarea celor doua tehnici: ambalarea indirecta si directa. Tehnica de ambalare este urmatoarea: modelul si macheta se introduc in apa, se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei, se introduc modelul si macheta in pasta de ghips, se modeleaza valul de ghips( pe fata vestibulara, marginea incizala si pe o treime din fata orala a dintilor frontali), ghipsul este modelat convex si neretentiv, dintii laterali si macheta gingiei artificiale nu vor fi acoperite cu ghips, se izoleaza ghipsul turnat in prima parte, se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare mecanica sau manuala in partea a doua a cuvetei , presarea cuvetei . Avantaje: dintii isi mentin pozititia initiala( zona frontala) datorita valului de ghips, acrilatul roz nu patrunde pe versantul vestibular al crestei alveolare. Ca deavantaj este faptul ca se executa foarte greu si exista riscul fracturarii protezei cand este dezambalata.

6. Tehnica de izolare a tiparului. Cerini. Materiale utilizate.Izolarea peretilor de ghips ai tiparului trebuie sa se produca fizic si chimic pentru a fi impiedicat contactul cu pasta de rasina acrilica. Lojeyuex a sintetizat obiectivele si proprietatile substantelor utilizate pentru izolat tipare astfel: sa asigure dezambalarea protezei fara riscul de fracturare al acesteia, sa faciliteze separarea protezei de model, sa favorizeze recuperarea modelului, sa previna orice actiune chimica primara sau secundara intre rasina acrilica si ghips, sa impiedice orice unire fizica intre cele doua materiale , sa se suprime riscul de a patrunde monomerul in ghipsul tiparului, sa se suprime riscul de a patrunde vapori de apa in masa materialului plastic in timpul procesului de polimerizare, sa fie inert , insolubil in apa si in monomer, sa se poata utiliza usor. Ca substante izolatoare prezentam: izodent, pectizol, metoda de izolare cu clorura de calciu si silicat de sodiu , cu materiale siliconate.Izolarea se face prin pensulare 2-3 straturi cand temperatura tiparelor este de cca 40 grade.

7. Tehnica preparrii i aplicrii acrilatului n tipar. Forma comerciala de prezentare a acrilatelor este de pulbere (polimer) si lichid (monomer), care amestecate in diferite proportii formeaza o pasta. Pentru acrilatele autopolimerizabile, lichidul contine un activator de polimerizare (dimetil paratoluidina), care declanseaza reactia de polimerizare numai in prezenta catalizatorului din polimer. Cantitatea de polimer si monomer necesar variaza in functie de marimea machetei, pentru baza unei proteze totale sunt necesare cca 14 g polimer si 7 cm cubi monomer. Proportia dintre polimer si monomer influenteaza considerabil structura si calitatile materialului finit. Lejoyeux indica pentru realizarea acestui raport mai multe tehnici: dozarea volumetrica (predozarea), in care proportia ideala este de un volum lichid pentru trei volume pulbere. Dozarea se efectueaza cu tuburi cilindrice gradate; dozarea ponderala: pulberea si lichidul sunt cantarite. Monomerul trebuie sa fie din cantitatea polimerului; tehnica cantaririi este considerata incomoda; dozarea empirica (saturarea progrsiva) este o metoda mai putin corecta. Intr-un godeu de sticla sau de portelan se aplica 9-12 cm cubi de monomer, iar polimerul se aplica progresiv pana la saturarea fiecarei particule cu lichid.

Indiferent de tipul de dozare utilizata, amestecul polimer-monomer obtinut, parcurge o succesiune de faze fizico-chimice:A) in prima faza amestecul este friabil, granulos, dizolvarea polimerului fiind de suprafata;B) faza urmatoare are un aspect filamentar si lipicios, datorita dizolvarii partiale a polimerului de catre monomer;C) a treia faza de gel plastic se caracterizeaza printr-o masa neteda, plastica si neaderenta de peretii vasului; in aceasta faza materialul se introduce in tipar cu o presiune minima. Manopera este numita stoparea acrilatului.Pasta de acrilat rezultata se modeleaza de forma unui cilindru si se introduce in jumatatea de chiuveta in care se gasesc dintii artificiali. Se aplica la suprafata o folie de celofan umezita, se inchid cele doua jumatati ale chiuvetei si se introduce sub presa. Presiunea exercitata trebuie sa fie lenta si progresiva. Dupa cateva minute chiuveta se deschide si se observa cantitatea de acrilat; excesul de material se indeparteaza sau in caz de cantitate insuficienta se completeaza. In final se inchide chiuveta fara celofan si se reintroduce sub presa timp de cca 15 minute dupa care se fixeaza intr-un inel metalic cu surub.

8. Polimerizarea acrilatului. Regimul de polimerizare. Utilaj.Din punct de vedere a mecanismului reactiei se disting trei etape:1) perioada de initiere sau inductie este caracterizata prin desfacerea dublei legaturi a monomerului sub influenta peroxidului de benzoil, care se descompune si pune in libertate alti radicali organici ce vor ataca si alte molecule de monomer, declansand astfel reactia de aditie in lant. Initierea polimerizarii se datoreste fie unui stimulator termic pentru acrilatele termopolimerizabile (caldura de 60 grade) fie chimic ( dimetilparatoluidina) pentru cele autopolimerizabile.2) Reactia de propagare sau crestere este caracterizata prin intensificarea procesului de aditie a moleculelor de monomer cu obtinerea de lanturi macromoleculare, pana cand monomerul este transformat in polimer.3) Incetarea sau intreruperea reactiei este faza finala a polimerizarii in care s-au format lanturi macromoleculare.

Reactia de polimerizare si proprietatile polimerului obtinut sunt influentate considerabil de temperatura, concentratia monomerului, presiune, etc. Fiind o reactie exoterma, cantitatea de caldura degajata in timpul reactiei este dependenta de: proportia polimer/monomer, volumul masei acrilice din chiuveta si rapiditatea cu care se propaga caldura mediului ambiant spre interiorul tiparului.Dupa introducerea chiuvetei intr-un vas cu apa si ridicarea progresiva a temperaturii mediului ambiant, se observa ca pana la temperatura de 60 grade temperatura masei plastice creste in paralel.Cand temperatura mediului ambiant atinge 60 grade, inclusiv cea a tiparului, peroxidul de benzoil declanseaza reactia de polimerizare. Din acest moment chiar daca temperatura mediului ambiant ramane constanta (60 grade), in interiorul tiparului temperatura continua ss creasca pana la 100 grade. Odata cu terminarea reactiei de polimerizare temperatura masei acrilice descreste pana la cea a mediului ambiant.Daca temperatura apei din vas se ridica intr-un interval scurt de 10-15 minute la 80-90 grade, reactia exoterma a polimerizarii va determina in interiorul tiparului o crestere brusca a temperaturii, de peste 100 grade, ceea ce va provoca fierberea monomerului. In acest caz monomerul nu poate fi prins integral in reactie, fierberea brusca determinand aparitia de vapori si prezenta porozitatilor in produsul polimerizat. Din acest motiv prelucrarea termica a maselor acrilice este indicat sa se efectueze intr-un interval lung de timp si bine esalonat

9. Realizarea tiparlui pentru aplicarea acrilatului prin tehnica modern. Utilaj. Instrumente.Acrilatul este introdus in tipar prin intermediul canalelor de turnare,aceasta tehnica mai este numita introducerea acrilatului in tipar prin turnare sau injectare. Tiparul este realizat intr-o chiveta numita chiuveta-injectie;Tiparul este realizat dupa metoda indirecta si este folosit numai ghips dur,iar la nivelul limitei bazei protezei sunt realizate 2 sau mai multe canale de turnare in functie de numarul seilor protezelor;Aceste canale sunt realizate din tije de ceara cu un diametru de 3mm,prin lipirea unei extremitati de marginea bazei protezei si a altei extremitati de orificiul chiuvetei-injectie;Apoi se asambleaza a doua jumatate a chiuvetei, se toarna ghipsul, se indeparteaza ceara si se izoleaza tiparul;Dupa racirea tiparului partile chiuvetei-injectie sunt asamblate si fixate in ringul-presa, iar in camera de receptie a aparatului complex este introdusa fiola cu pasta acrilica amestecata in vibrator;Apoi cu ajutorul pompei si sub presiune mare acrilatul este introdus prin canalele de turnare in interiorul tiparului;Acrilatul supus polimerizarii sub actiunea acestor presiuni permanente, timp de 3-5 minute, la temperatura de 95-100C;Se prepara pasta de acrilat si se introduce in interiorul tubului seringii,apoi se asambleaza tubul seringii la orificiul chiuvetei;Prin rotirea surubului se pune in miscare pistonul,care actioneaza asupra pastei de acrilat injectind-o prin canale in interiorul tiparului,pina cind surplusurile de acrilat ies prin canalul de evacuare;Pentru aplicarea acrilatului,pe suprafata ocluzala a dintilor montati se realizeaza cheia de ocluzie;Cheia de ocluzie-indeplineste functia de mentinere si fixare a dintilor artificiali ce constituie arcada sau hemiarcada dentara morfofunctional restaurata pe perioada de timp in care se aplica acrilatul.De pe valul de acrilat pornesc spre soclul modelului 3 prelungiri: una anterioara situata in zona dintilor frontali si 2 posterioare-in zonele retromolare laterale(aceste prelungiri indeplinesc functia de sprijin pentru val);Se indeparteaza cheia de ocluzie cu dintii artificiali si cu apa fierbinte se inlaturaceara machetei protezei mobilizabile,iar cu agentul de izolare se izoleaza prin pensulare suprafata modelului ce constituie cimpul protetic;Ulterior modelul este introdus in aparatul TRIAD pentru prepolimerizarea acrilatului;Cheia de ocluzie se aplica la model dupa imprimarile prelungirilor de sprijin din zonele laterala si frontala si prin presare se adapteaza la toate punctele de sprijin;Cu bisturiul se inlatura surplusurile de material si se modeleaza versantele vestibulare si orale ale protezei.

10. Tehnica dezambalrii protezelor acrilice totale din chiuvet. Dezambalarea protezelor din chiuveta se efectueaza numai la protezele confectionate prin metoda clasica si consta in eliberarea lor din tipar si curatarea suprafetelor de resturile materialului de ambalat.Dezambalarea este realizata dupa polimerizarea acrilatului si racirea definitiva(lenta) a tiparului, prin deschiderea chiuvetei.Este efectuata dupa eliberarea chiuvetei de ring,prin introducerea cutitului de ghips intre ineele chiuvetei, realizindu-se miscari usoare de luxatie urmate de o tractiune egala si uniforma a ambelor jumatati ale chiuvetei in directii opuse;Dupa aceasta se inlatura capacelele chiuvetei, iar fiecare jumatate este fixata cu fata tiparului in jos intr-o presa speciala,care actioneaza asupra ghipsului din partea capacului chiuvetei inlaturind din interiorul inelului ghipsul impreuna cu proteza;Tiparul scos din chiuveta este fracturat atent in mici portiuni pina la eliberarea definitiva a protezei de ghipsul tiparului, iar resturile de ghips de pe suprafetele protezei sunt inlaturate cu ajutorul cutitului de ghips.

Utilaj:1. Chiuvete, ring2. Pres pentru chiuvete3. Polimerizator (baie cu ap)4. Aragaz sau plit electric5. Pres pentru dezambalarea chiuvetelor6. Ciocan,bol de cauciuc7. Vas de ceramic sau sticl pentru prepararea acrilatuluiInstrumente:1. Cuit de gips,pens stomatologic2. Spatul de malaxat ghipsul3. Spatula de malaxat acrilatul4. Pensule pentru izolarea tiparuluiMateriale:1. Chips medical2. Lac Izocol3. Acrilat autopolimerizabil i termopolimerizabil4. Vat,celofan